Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3. Din istoricul afectiunii aflam ca suferinta actuala a debutat brusc prin cadere de la acelasi nivel la domiciliu.
Pacienta a fost adusa la UPU cu salvarea.
4. Din examenul obiectiv pe aparate si sisteme nu retinem elemente cu semnificatie particulara pentru boala
actuala
6. Din elementele de anamneza, examenul obiectiv pe aparate si sisteme si examenul local m-am orientat catre un
diagnostic de probabilitate de FRACURA pertrohanteriana a femurului drept, bine sustinut de mecanismul de
producere, semnele de probabilitate si de certitudine specifice fracturii.
7. Atat pentru precizarea diagnosticului cat si pentru conturarea starii actuale a bolnavului am considerat necesara
explorarea complementara reprezentata de
-explorari biologice: HLG, TQ, TH, Glicemie, uree, creatinina si grup sg.
-Rx pe care se evidentiaza o solutie de continuitate la nivelul masivului trohanterian drept cu detasare
micului trochanter si calcificarea la nivelul arterei femurale (traiectul acesteia devenind astfel vizibil pe radiografia
de bazin efectuata in upu).
In cele din urma datele de anamneza, examenul obiectiv si explorarea paraclinica imi permit conturarea unui
diagnostic pozitiv de Fractura complexa pertrohanteriana cu detasarea micului trochanter, clasificata tip Evans IV
(fractura cu 3 fragmente – cu detasare micului trochanter (diminuarea suportului medial)) .
Cu toate ca diagnosticul pozitiv bine sustinut nu mi se pare lipsit de interes trecerea in revista a unor elemente de
diagnostic diferential, cum ar fi:
-contuzia de coapsa dreapta este exclusa de existenta semnelor de certitudine ale fracturii si de Rx;
-fractura de col femural este scoasa din discutie de ex Rx concludent;
- fractura pe os patologic - exclus prin aspectul radiologic
-fractura subtrohanteriana de femur este exclusa in urma ex Rx.
- luxatie de sold - care este exclusa in urma ex Rx
Fata de cele expuse, diagnosticul definitiv, la care m-am oprit este de de Fractura complexa pertrohanteriana cu
detasarea micului trochanter, clasificata tip Evans IV la care se adauga ca diagnostic secundare Infarct miocardic
vechi, insuficienta cardiaca, coxartroza dreapta, tumora mamara operata, obezitate, histerectomie, Diabet zaharat
tip II – insulino dependent, ciroza hepatica, ascita.
Interventia chirurgicala o realizez, pe masa ortopedica, cu bolnavul in decubit dorsal. Instrumentarul este cel
obisnuit pt realizarea unei OS cu tija centromedulara, fiind necesar si instrumentarul specific sisemtului de
implantare a tije CM Gamms scurte. Inainte de interventia chirurgicala se practica o reducere a focarului de
fractura sub C-Arm Rx Tv. Dupa efectuarea manevrelor de asepsie si antisepsie se practica o incizie longitudinala
de aproximativ 6-8 cm incepand la 2-3 cm proximal de varful marelui trochanter. Se practica disectie in planuri
anatomice si se pozitioneaza teupsa conform tehnicii, sub control Rx-Tv. Prin canalul tepusei se introduce brosa
ghid pe canalul femural, confirmand cu Rx-Tv din 2 incidente (fata si profil) aceasta. Se practica alezajul canalului
femural dupa care se introduce tija centromedulara. Se monteaza componentele pentru tintire si se introduce pe o
noua incizie a carei pozitii este indicata de trocarul care trece prin sistemul de tintire. Se introduce trocarul dupa
desfacerea fasciei pana la contactul cu osul. Prin trocar se practica introducerea brosei ghid pe colul femural sub
control rx tv in 2 incidente pentru a asigura corecta pozitionare a acesteia. Se efectueaza masuratoarea dimensiunii
surubului de col si se pregateste canalul cu un burghiu care urmareste brosa ghid, se introduce surubul de col, se
compacteaza la nevoie, si se fixeaza cu setscrew-ul. Ulterior se practica blocarea distala a tijei folosind sistemul de
tintire si sub control Rx Tv. Se aplica endcap-ul. Se practica lavaj cu betadina si pansament steril
Complicatii postoperatorii:
-Imediate: - supuratia plagii chirurgicale-necesita prelungirea perioadei de adminstrarea
a antibioticului cu eventuala marire a dozei lui, schimbarea posologiei,
schimbarea preparatului conform antibiogramei fiecare asociate si cu
reinterventia precoce de asanare chirurgicala a focarului infectios;
- trombembolismul pulmonar si tromboflebita venoasa profunda– prevenite
prin continuarea profilaxiei cu heparina cu masa molara mica pe perioada indelungata;
-Tardive: - intarzierea in consolidare;
- pseudartroza – (se considera a fi pseudoartroza daca la 6 luni postoperator nu exista semne de
consolidar) necesita reinterventia chirurgicala cu ArtroplastieTS sau proteza bipolara
- NACF - ATS necimentata
- consolidare vicioasa – in varus cu evolutie spre coxartroza secundara scurtarea membrului
inferior
- migrare a surubului de col spre bazin si fenomeme de cut out