UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

MASTER: KINETOTERAPIA ÎN TRAUMATOLOGIA SPORTIVĂ

METODE DE RECUPERARE
ÎN CAPSULITA ADEZIVĂ

JIGĂRANU ALINA
STRĂINU IONELA
CUPRINS
 Introducere
 Cauzele apariției capsulitei adezive
 Simptome
 Evoluție
 Tratament
 Exerciții de recuperare
 Concluzii
 Bibliografie
 INTRODUCERE
Capsulita adezivă (sau umărul înghețat) este o afecțiune care produce limitarea mișcării
în articulația umărului prin contracția și cicatrizarea capsulei articulare.  Afectează 2% din
populația lumii, de obicei pacienți între 40 și 60 de ani.
 CAUZELE APARIȚIEI
 Vârstă & Sex: Capsulita adezivă apare cel mai frecvent la pacienții cu vârsta între
40 și 60 de ani și este de două ori mai frecventă la femei decât la bărbați.

 Afecțiuni endocrine: Pacienții cu diabet au risc crescut pentru a dezvolta capsulită

adezivă. Alte anomalii endocrine, precum problemele tiroidiene, pot de asemenea
duce la apariția capsulitei adezive.

 Traumatisme de umăr sau intervenții chirurgicale: Pacienții care suferă un

traumatism de umăr sau o intervenție chirurgicală pot dezvolta capsulită adezivă.
Când intervenția chirurgicală este urmată de imobilizarea prelungită, riscul devine
maxim.

 Alte afecțiuni sistemice: Câteva afecțiuni sistemice precum bolile de inimă și boala

Parkinson au fost de asemenea asociate cu un risc crescut în dezvoltarea capsulitei
adezive.
SIMPTOME

Durerea de umăr, surdă și persistentă; se poate agrava odată cu mișcarea; localizată de

obicei la nivelul regiunii umărului și câteodata la nivelul brațului superior;

Limitarea mișcării în articulația umărului;

Dificultatea efectuării unor mișcări precum pieptănatul, îmbrăcarea unui tricou;

Durere care apare în încercarea de a dormi pe umărul afectat.

 EVOLUȚIE
 Faza I dureroasa de “înghețare” – durează între 2 și 9 luni. Durerea este mai puternică pe timpul
nopții și este exacerbată prin sprijinul pe partea afectată. Pacientul folosește tot mai puțin
membrul afectat. Există unele schimbări inflamatorii în sinovială, dar țesutul capsular este încă
normal.
 Faza II  - umărul “înghețat” – durerea devine mai puternică,  mișcările sunt mai limitate, și
durează între 4 și 12 luni. Pacienții acuză în continuare durere, dar, mai ales, dificultăți în
realizarea unor gesturi precum: scoaterea portofelului la bărbați, pieptănatul etc.
 Faza III de “dezghetare” – durează între 6 și 9 luni, fază în care pacientul începe să îsi recapete
libertatea de mișcare, iar durerea se diminuează. Această ultimă fază poate fi incompletă, fără
recuperarea în totalitate a mobilitatii initiale. Este prezent foarte mult țesut cicatricial, lucru care
îngreunează vederea articulației în timpul examenului artroscopic.
EXAMEN CLINIC
 La palpare sensibilitate difuză;
 Limitarea mișcărilor (active, pasive) predominant abducția și rotația
externă;
 Dacă se face testul cu xilina (sindromul de impingement) redoarea persistă
nefiind vorba de contractură musculară reflexă generată de durere.
 DIAGNOSTIC
 Diagnosticul pentru capsulita adezivă (retractilă) se face de obicei pe baza istoricului medical și
examenului fizic.
 O constatare cheie care ajută la diferentierea capsulitei adezive de umărul înghețat, este modul în
care se mișcă umărul.
 Medicul va deplasa umărul în toate direcțiile pentru a verifica gradul de mișcare (ROM – range
of motion) și dacă există durere la efectuarea acesteia. Acest tip de examen, în care medicul
mișcă articulația, se numește determinarea gradului de mișcare pasivă. De asemenea, medicul va
urmări mișcarea umărului realizată de pacient, pentru a observa gradul de mișcare activă. Cele
două tipuri de mișcare sunt comparate. Persoanele cu umăr înghețat au o gamă limitată de
mișcări active și pasive.
 Radiografia conventională – este utilizată pentru a exclude alte afecțiuni, cum ar fi: artroza de
umăr.
 Testele avansate de imagistică, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) și
ultrasunetele, nu sunt de obicei necesare pentru a diagnostica umărul înghețat. Ele pot fi utilizate
pentru a căuta alte probleme, cum ar fi o ruptură a coafei rotatorilor.
 TRATAMENT
Tratamentul este îndreptat spre restabilirea circulaţiei în articulaţie şi
reducerea durerii. De obicei, tratamentul începe cu preparate antiinflamatoare
nesteroidiene şi aplicarea de caldură, urmate de exerciţii de stretching blând.
Aceste exerciţii de stretching, care pot fi efectuate acasă cu ajutorul unui
terapeut, sunt tratamentul de elecţie.
Exerciţiul terapeutic menţine echilibrul între mobilitatea şi stabilitatea
adecvată a umărului iar în acest mod se pot preveni eventualele tulburări care
afectează articulaţia umărului.
În primă fază se administrează medicaţie antalgică şi atiinflamatorie. Mai
departe, tratamentul fizioterapeutic ajută la recuperarea mişcării umărului prin
exerciţii uşoare de stretching, mobilizări pasive şi active până la limita durerii şi
apoi exerciţii progresive până la câştigarea amplitudinii normale a mişcării.
 TRATAMENT
 Kinetoterapia are ca obiectiv principal recuperarea mobillității care se face prin abordarea
structurilor necontractile ale umărului (capsulă, ligamente, bursă, tendoane) și separat prin
abordarea structurilor contractile (mușchi).
 Fizioterapie:
• termoterapie,
• electroterapie analgetică și decontracturantă (TENS, curent galvanic, curenți diadinamici,
interferențiali, etc),
• masaj trofic,
• ultrasonoforeză,
• laserterapie,
• hidrokinetoterapie.
TRATAMENT
 Injecțiile cu cortizon – sunt de asemenea frecvent folosite
pentru diminuarea inflamației la nivelul umărului înghețat.
Cuantificarea beneficiului injecțiilor cu cortizon este neclară,
dar acestea pot ajuta la diminuarea durerii și în consecință la
intensificarea programului de exerciții. Cortizonul este
eficient atunci când este folosit în asociere cu fizioterapia
pentru managementul umărului înghețat.
EXERCIȚII DE RECUPERARE
Pendularea brațului din aplecat:

1. Stând cu trunchiul aplecat la 90 de

grade, sprijinit cu mâna sănătoasă de un
suport solid.
2. Se lasă umarul afectat să atârne,
relaxat. Picioarele să fie unul în fața
celuilalt. Aceasta va fi poziția de start.
3. Se inițiază o mișcare de pendulare a
brațului, către față și spate.
EXERCIȚII DE RECUPERARE
Finger walk: “Scara pisicii”
1. Stând, cu fața la perete, cu câte un deget, pe
rând, urcați palma pe perete încât să ajungeți
cu brațul cât mai sus.
EXERCIȚII DE RECUPERARE

1. Așezat, cu brațele pe lângă corp;

2. Cu brațul sănătos, ținând de cot, se ridică
membrul afectat și printr-o mișcare ușoară
se duce brațul spre umărul opus;
3. Se menține această poziție pentru 15-20 de
secunde.
4. Se relaxează, apoi se repetă de 10 ori.
 EXERCIȚII DE RECUPERARE
Exerciții de întindere prin rotirea umărului cu
ajutorului unui prosop:
1. Stând, cu genunchii ușor flectați și tălpile
depăratate, la nivelul umerilor.
2. Se ridică deasupra capului un braț în care se
ține un capăt al prosopului, iar cu cealaltă
mână se prinde celălalt capăt. Se trage în sus
și în lateral.
3. Se repetă de 5 ori, apoi se schimbă brațul.
EXERCIȚII DE RECUPERARE
 Cu mâinile la spate, se ține bățul în căușul palmei unei maini și se apucă uor capătul opus
cu cealaltă mână;
 Se împinge bățul pe orizontală conform ilustrației, astfel încât umărul să fie întins la
maxim, până la punctul în care începe să doară;
 Se menține poziția timp de 30 de secunde și apoi se relaxează pentru alte 30 de secunde;
 Repetare cu celalaltă parte.
EXERCIȚII DE RECUPERARE
 Se apucă bățul cu o mână și se ține de capătul opus cu cealaltă mână;
 Cotul corespunzator umărului care se întinde trebuie ținut strâns pe lângă corp; se împinge
bățul pe orizontală conform ilustrației, până la punctul în care începe să doară;
 Se menține poziția timp de 30 de secunde și apoi se relaxează pentru alte 30 de secunde;
 Repetare cu celalalta parte.
 TRATAMENT
 Chirurgical
• Intervenția chirurgicală este luată în considerare atunci când nu există
ameliorare a durerii sau a mobilității după o perioadă adecvată de
fizioterapie și medicatie antiinflamatorie.
• Intervenția chirurgicală are ca scop întinderea capsulei articulare
contractate. Cele mai comune metode sunt manipularea sub anestezie și
artroscopia de umar:
 Manipularea sub anestezie implică adormirea pacientului și forțarea
umărului. Acest proces poate produce întinderea sau lezarea capsulei
articulare.
 În timpul artrocopiei, medicul chirurg ortoped face câteva incizii în jurul
umărului. O cameră și instrumente mici sunt introduse prin aceste incizii.
Aceste instrumente sunt folosite pentru a tăia porțiunile strâmte ale capsulei
articulare.
 TRATAMENT
 După metoda de eliberare artroscopică, pacientul
va începe să folosească un scripete pentru umăr.
Va fi încurajat sa folosească brațul în activitățile
de zi cu zi.
 Exercitiile de tonifiere a musculaturii vor începe
abia după patru – sase săptămâni de la procedură.
După manipulare sub anestezie, chirurgul poate
plasa umărul într-un aparat cu mișcare continuă
pasivă (CPM). Se începe utilizarea apartului CPM
imediat după intervenția chirurgicală. Această
metodă pune umărul în mișcare, și ameliorează
rigiditatea articulațiilor. Aparatul pur și simplu se
prinde de braț cu ajutorul unor curele, și mișcă
continuu articulația.
CONCLUZII
 Cu toate că există multe ipoteze de origine a sindromului umărului
dureros, o gamă vastă de metode de recuperare și o multitudine a
variantelor de tratament, managementul acestui sindrom ramăne a fi un
domeniu de cercetare.
BIBLIOGRAFIE
 https://
ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Specificul%20sindromului%20Um
arului%20Dureros.pdf
 https://www.emedihealth.com/relieve-frozen-shoulder.html
 https://www.http://www.lectiadeortopedie.ro/patologia-sportiva-la-nivelul-
umarului/capsulita-retractila/steroizi.ro/exercitii-de-recuperare
/
 https://dr.codorean.ro/afectiuni/afectiuni-umar/capsulita-adeziva-umarul-in
ghetat
/
 https://vladpredescu.ro/umarul-inghetat-capsulita-adeziva-capsulita-retract
ila
/
 https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-recuperare
/capsulita-adeziva-umar
/