LEZIUNI TRAUMATICE ALE UMARULUI

Umarul este o articulatie foarte mobila cu o coaptare (potrivire) articulara imperfecta la care disfunctia locala este influentata de intensitatea leziunilor capsulo-ligamentare si tendo-musculare. Cea mai grava sechela post-traumatica este limitarea de mobilitate si mai putin pozitiile vicioase sau procesele degenerative locale (artrozice). Tratamentul de refacere al umarului traumatic se axeaza in special pe refacerea mobilitatii si asuplizarii articulare si mai putin pe cresterea fortei musculare. In recuperarea functionala a umarului sunt descrise 5 faze principale (indiferent de leziune) la care se pot face modificari in functie de tipul lezional. FAZA I ( Faza de imobilizare ) Urmeaza imediat traumatismului si sau interventiei chirurgicale! umarul este in repaus relativ si "inetoterapeutul se ocupa de #$ in ansamblu! de coloana vertebrala si de torace. %. Imobilizare cu cotul lipit de torace & Imobilizare 'U()*I+* $e efectueaza cu benzi adezive! fesi simple sau gipsate care mentin antebratul pe fata anterioara a toracelui in adductie si rotatie interna (add si *I). - ,a acest tip de imobilizare exista pericolul de aparitie precoce a capsulitei retractile (umar blocat) in zona antero-inferioara! motiv pt. care sub brat se aplica perne! pt. stimularea abductiei si rotatiei externe (abd si *+). - Imobilizarea dureaza -. / 0. zile ( o luna ). 1entru pastrarea functiei centurii se recomanda 2 a ) +xercitii de mobilizare ale pumnului! degetelor! coloanei cervicale (exercitii active libere). b ) $e recomanda controlul staticii gatului! umerilor! coloanei! in fata oglinzii pt. prevenirea cifo-scoliozei si tendintei de ridicare a umarului. c ) Contractii I3# / se recomanda pt. muschiul deltoid si muschii rotatori4 nu totdeauna este posibil datorita rupturilor musculare. d ) #iscari globale ale articulatiei scapulo-toracice ( nu totdeauna sunt posibile ). e ) 5imnastica respiratorie ( se recomanda exercitii de tip costal superior) f ) #asa6 al umarului / se efectueaza cervico-dorsal si la nivelul centurii scapulo-humerale. -. Imobilizarea umarului in abductie $e efectueaza cu a6utorul unui aparat toraco-brahial care desi e mai greu suportat are avanta6ul prevenirii capsulitei retractile imobilizarea fiind in pozitie relativ fiziologica cu posibilitati de reglare a abductiei si flexiei in functie de leziune. Imobilizarea poate depasi 0. zile si respecta aceleasi principii de recuperare ca cele amintite anterior. $e pot efectua in plus miscari de abductie pana la 7. grade si de flexie pana la 8. de grade! evitand rotatiile si coborarea bratului sub unghiul de imobilizare. $uprimarea aparatului se face treptat cu mentinerea lui in cursul noptii inca %5 / -. zile in functie de caz. 0. Imobilizarea in esarfa a umarului $e poate aplica de la inceput sau poate urma celelalte tipuri de imobilizare. % FAZA II +ste cea care urmeaza imediat imobilizarii! chiar daca aceasta nu e completa. $e incepe mobilizarea de intretinere a umarului cu evitarea suprasolicitarii tesuturilor lezate. #i6loacele de baza sunt 2 masa6ul! rearmonizarea mecanica a umarului si mobilizarile propriu-zise. %.#asa6ul se poate face fie superficial pe masele musculare mari ( trapez! deltoid! marele dorsal! pectorali si paravertebrali) sau profund si se adreseaza capsulei si tendoanelor. -.*earmonizarea mecanica a umarului ,a nivelul umarului exista o actiune combinata a deltoidului pe de o parte si a mansonului rotatorilor pe de alta parte 2 deltoidul ( cu coracobrahialul! bicepsul brahial! trapezul) determina o tractiune longitudinala de 6os in sus care are tendinta de a subluxa superior capul humeral. )trofia deltoidului poate determina caderea capului humeral si deci luxarea inferioara

*otatorii ( subspinosul! rotatorul mic! subscapularul ) 9 supraspinosul contrabalanseaza actiunea deltoidului si trage in 6os si inspre torace capul humeral.'eci mansonul rotatorilor stabilizeaza capul humeral si ii blocheaza ascensiunea. Instabilitatea superioara apare cand mansonul rotatorilor e afectat partial sau total! sau cand exista contractura pe muschii superficiali care au componenta vectoriala! longitudinala / de 6os in sus. 1ot fi afectate tendoanele supraspinosului si lunga portiune a bicepsului. *educerea acestei instabilitati se face prin 2 - 1osturare 2 bratul se aseaza in flexie! abductie si rotatie externa. - Tractiunea axiala a bratului se face in 6os de catre :tt. - +xercitiile de tip C;'#)< sunt autopasive! cu tractiune in ax in asa fel incat capul humeral e tras in 6os. Trunchiul este aplecat la 7. de grade in fata! bratul sanatos se spri6ina pe masa! cel bolnav atarna cu sau fara greutate in mana. - #obilizarea activa a bratului cu rotatie externa si abductie care se pot combina cu miscari de flexie ! timp in care :tt impinge activ umarul in 6os. Instabilitatea inferioara apare dupa fracturi ale capului humeral si rupturi musculare care determina ascensionarea capului humeral. In astfel de situatii se recomanda exercitii statice si dinamice cu rezistenta pentru cresterea fortei musculare. -. +xercitiile pasive! pasivo-active si active Cuprind exercitii de mobilizare libera la articulatiile indemne (sanatoase) ale #$ afectat! coloana cervicala si #$ contra-lateral. 'e asemenea cuprinde mobilizari ale intregului umar care se pot efectua cu cotul lipit de torace flectat cu mana pe epolet! in toate directiile! miscari circulare dinapoi- inainte si invers. #iscarile pasive si pasivo-active se fac la amplitudini si directii diferite in functie de durere. 'esi unii autori le contesta valoarea! si in prezent se folosesc monta6ele cu scripeti pt miscarile auto-pasive. =idro"inetoterapia se utilizeaza frecvent dar se recomanda ca pacientii sa evite pozitia de ortostatism in bazinele mari! ca sa nu se produca ascensionarea umarului. Tehnica >)' *)5)3 / dupa numele localitatii din +lvetia unde a fost folosita prima data! consta din urmatoarele 2 pacientul cu flotoare la brate in pozitie orizontala incearca sa efectueze abductia membrului bolnav impingand mana "tt (&rezistenta). $e va produce o deplasare a trunchiului spre partea opusa! aparand cu adevarat abductia. Tehnica e interesanta pt. ca incepem cu un exercitiu izometric care se transforma in exercitiu dinamic! nu prin miscarea bratului ci a trunchiului. +xercitiile active ale umarului se efectueaza din posturi de testare pt. forta - cu eliminarea gravitatiei. 8.+xercitii izometrice / se pot aplica pe toate grupele musculare mai putin pe cele considerate afectate. FAZA III <u are nimic specific ca tipologie a exercitiilor de recuperare si e perioada in care leziunea incepe sa fie solicitata treptat! prin mobilizarile care nu se puteau efectua in faza anterioara. FAZA IV +ste perioada recuperarii functionale propriu-zise la care se incearca cresterea mobilitatii articulare si tonizarea musculara. 1.Caldura (termoterapia! masajul) se folosesc in scop antialgic (vor fi detailate la cotul traumatic). 2.Manevre de intindere capsulo-ligamentare sunt indicate pt. a remobiliza capul humeral in cavitatea glenoida si pt. evitarea sau combaterea capsulitei retractile. #obilitatea umarului este posibila daca capul humeral aluneca in glena 2 - in abductie capul aluneca in 6os - in flexie capul se transleaza in 6os si posterior - in extensie capul aluneca in 6os si inainte. )ceste alunecari pot fi impiedicate prin aparitia capsulitei retractile. +xercitii de intindere / exemple - +xercitii de alunecare posterioara a capului humeral / acestea intind ligamentul coraco-humeral.

- +xercitii de tractiune axiala / intind capsula superioara! ligamentul coraco-humeral si gleno-humeral superior. - +xercitiile de decoaptare gleno-humerala intind capsula! indeparteaza capul humeral de cavitatea glenoida. - +xercitii de abductie ale umarului cu coborarea capului humeral intind capsula inferioara. )ceste manevre trebuie efectuate numai de "tt cu experienta. Se contraindica in fazele foarte dureroase! in luxatiile recidivante ale umarului si in fracturile recente ale capului humeral. 3.Exercitii de facilitare proprioceptiva pe diagonalele a!at 'e exemplu 2 diagonala flx / abd / *+ - intind capsula inferioara a umarului 4 1e cand diagonala flx / add / *I intind capsula posteroara a umarului. ".Exercitii autopasive la scripeti #.Exercitii active / sunt efectuate numai de pacient fara a6utor. $e fac la spital sau la domiciliu. $.Exercitii cu re%istenta pentru cresterea forteimusculare se fac cu a6utorul halterelor! a scripetilor cu greutati! arcuri! corzi elastice. &.Exercitii de coordonare / cuprind exercitii de reeducare gestuala a miscarilor umarului prin sport sau metode ergoterapeutice ( ca folosirea fierastraului! a rindelei! lustruit! slefuit suprafete orizontale si verticale! instalatii de manivele). FAZA V +ste faza de recastigare a profesionalismului pt. cei care lucreaza munca fizica intensa sau pt. cei care au nevoie de o inalta abilitate necesita antrenamentul gesticii. 0 CONTUZIILE UMARULUI Cele mai frecvente traumatisme produc leziuni ale extremitatii superioare ale humerusului! cu atingere in special a muschilor rotatori si a lungii portiuni a bicepsului. )cestea sunt determinate de caderi! tractiuni! smulgeri! lovituri directe! etc. 1. 'uptura musc(ilor rotatori $e produce prin prinderea tendoanelor musculare intre capul humeral dedesubt si arcul acromio-coracoidian deasupra! pot sa fie complete si incomplete.$e pot insoti sau nu de o bursita traumatica subdeltoidiana. Umarul prezinta dureri! limitare de mobilitate! impotenta functionala! aspect pseudoparalitic. 'eci abd este facuta de deltoid in special aceasta se compromite pt ca rotatorii stabilizeaza capul humeral si impiedica ascensiunea lui. ?'ecizia terapeutica poate avea mai multe optiuni 2 a) @ara operatie / fara mobilizare / aceasta atitudine terapeutica se aplica in leziunile usoare cu rupturi tendinoase partiale (repaus). - In aceste cazuri fizioterapia este esentiala 2 masa6! electroterapie! "inetoterapie / observatie 2 se mena6eaza mansonul rotatorilor cu evitarea intinderilor in anumite miscari. Cele mai importante sunt exercitiile Codman & pendulareA - 'aca vrem sa crestem forta musculara pt. subspinos si rotundul mic se fac rotatii externe rezistive. - 1t. muschiul subscapular se fac rotatii interne rezistive. - 1t. muschiul supraspinos se fac exercitii izometrice cu bratul langa corp in prima parte a abd. b) Cu imobilizarea umarului in aparat toraco-brahial - / 0 saptamani. c) Cu operatie / se refera la rupturile totale de tendoane. -. 'uptura lungii portiuni a !icepsului )cesta poate fi lezat in culisa bicipitala. *upturile pot fi complete sau incomplete in special in treimea superioara a santului bicipital. ,ungul tendon al bicepsului extern e un principal flexor si supinator al antebratului. *uptura acestui muschi determina o tendinta de fixare a cotului in flexie! datorita scurtarii muschiului! de aceea in "inetoterapie sunt benefice exact invers exercitiile active de extensie ale cotului.