Sunteți pe pagina 1din 2

1 Lp 3

Hipertrofiile cardiace (spraincarcarile cardiace)


Supraincarcari
de volum (umplerea diastolica peste normal) de presiune(creste forta necesara ejectiei) de volum: insuficiente valvulare atrioventriculare, DSA de presiune: stenoze valvulare atrioventriculare, insuficienta ventriculara.

Supraincarcari atriale

Supraincarcari ventriculare de volum: insuficiente valvulare (tricuspida, mitrala, aortica, pulmonara) care det. cresterea vol. telediastolic de presiune: stenoze valvulare aortice si pulmonare, HTA, HTP
Supraincarcarile de volum vor genera hipertrofii excentrice dilatatie cu atasarea sarcomerelor in serie. Supraincarcarile de presiune vor genera hipertrofii concentrice creste grosimea peretelui cu atasarea sarcomerelor in paralel. In concluzie orice supraincarcare va conduce la cresterea masei musculare care se va exprima ECG prin: 1. Devierea axului electric 4. Cresterea TADI 2. Cresterea amplitudinii undelor 5. Modificari de morfologie ale undelor 3. Cresterea duratei depolarizarii 6. Modificari de repolarizare

1. Hipertrofia atriala dreapta (HAD)


componenta de depolarizare AD mai importanta, acopera si sumeaza depolarizarea AS ax verticalizat (90grade) vizibila in derivatiile inferioare (DII, DIII, aVF) P pulmonar ascutit, inalt > 2.5 mm durata normala nu depaseste depolarizarea AS in plan orizontal orientata spre anterior: V1 pozitiva/componenta pozitiva a complexului echidifazic mai importanta (>2 mm)

2. Hipertrofia atriala stanga (HAS)


componenta de depolarizare a AS mai importanta accentuind asincronismul fizilogic de depolarizare atriala. axul undei P orizontalizat (intre 0 si 30 grade) vizibila in derivatiile stangi (DI, aVL) + DII P mitral bifida cu cocoasa 2 mare decat prima. alungita : 0.12)s V1 - predominant negativa (componenta negativa mult mai accentuata) - >0,04s si >1 mm adancime

Hipertrofia biatriala combina semnele HAS in plan frontal si HAD in plan orizontal (posibil si invers)

3. Hipertrofia ventriculara dreapta - HVD (marcata)


activarea ventriculara dreapta genereaza forte ample care atenueaza fortele normale de depolarizare a VS (diminua asincronismul fiziologic de depolarizare ventriculara) astfel incat complexe QRS sunt hipovoltate sau normale (rar hipervoltate). depolarizarea patologica antreneaza repolarizarea patologica care incepe de la endocard spre epicard generand forte de repolarizare de sens contrar depolarizarii - disjunctie de axe (opozitie de faza QRS/T) ax electric deviat la dreapta (intre 90 si 150 grade) QRS predominant negative in DI, aVL si predominant pozitive in DIII, aVF Indice White-Block = R(D1)+S(D3)-[S(D1)+R(D3)] negativ mai mic de 14 mm unda R in V1 > 7mm - HVD semnificativa unda S in V5 or V6 > 7mm unda R mai mare de doua ori unda S in V1 raport R/s > 1 (invers decat la normal) unda S mai mare dacat unda R in V6 - aspect rS (r/S<1) (invers decat la normal) nu obligatoriu Indice Sokolow-Lyon= R(V1)+S(V5,6) > 11 mm TADI > 0.04 s in V1, V2 P pulmonar (H AD) nu obligatoriu.

4. Hipertrofia ventriculara stanga HVS


fortele generate de activarea VS cresc si accentueaza asincronismul fiziologic de depolarizare ventriculara,; depolarizarea ventriculara se face cu vectori orientati spre stanga si posterior depolarizarea patologica antreneaza repolarizarea patologica care incepe de la endocard spre epicard generand forte de repolarizare de sens contrar depolarizarii - disjunctie de axe (opozitie de faza) = modificari secundare de faza terminala STT *scorul Romhilt-Estes: 5 puncte HVS certa; 4 puncte HVS probabila unda R (V5/V6) peste 25 (30)mm sau unde S (V1/V2) peste 25 (30)mm - 3p* subdenivelare de ST si T negativ in derivatiile stangi (D1, aVL, V5, V6) - 3p* axul electric este deviat la stanga; peste -30grade - 2p* durata QRS =0.10-0.12 s - 1p* TADI peste 0.05 sec. in V5, V6 - 1p* P mitral (hipertrofia de AS) - 3p* Indice Sokolow-Lyon S(V1)+R(V5/V6) peste 35 mm adult (peste 45 mm copil) R(aVL) peste 13 (11) mm Indice White-Block = R(D1)+S(D3)-[S(D1)+R(D3)] peste 17 mm vectorul de depolarizare septala poate fi sters in V1,V2 (nu exista unda r) si poate apare aspect QS

Modificari de faza terminala (de replorizare segment ST, unda T) 1. Modificari primare de repolarizare (QRS normal si ST/T modificat) cardiopatia ischemica: punctul j situat sub/peste linia izoelectica, supra/subdenivelare ST, Tsimetric, ascutit pozitiv sau negativ 2. Modificari secundare de faza terminala: hipertrofiile ventriculare, blocurile de ramura, sd. de preexcitatie. Ex: HVS in derivatiile stg: punctul j pe linie isoelectrica, subdenivelarea segmentul ST descendent, unda T negativa (dar asimetrica si rotunjita) 3. Modificari mixte de faza terminala (asocierea a doua patologii - ex. Hipertrofie ventric. + cardiopatie ischemica)