HIPERTROFIILE CARDIACE

Generalitati
Supraincarcari
de volum (umplere diastolica crescuta) => hipertrofie excentrica (sarcomere cu dispozitie
in serie)
de presiune (obstacol in tractul de ejectie) => hipertrofie concentrica (sarcomere cu
dispozitie in paralel)
 
Supraincarcari atriale
de volum: insuficiente valvulare (mitrala, tricuspida), defect septal atrial
de presiune: stenoze valvulare (mitrala, tricuspida)
 
Supraincarcari ventriculare
de volum: insuficiente valvulare (aortica, pulmonara)
de presiune: stenoze valvulare (aortice si pulmonare), HTA, HTP
 
Exprima ECG prin
• devierea axului electric
• cresterea amplitudinii undelor
• cresterea duratei depolarizarii
• modificari de repolarizare

 
 Unda P normala:

• durata < 0.12 s

• amplitudine < 2.5 mm
• DII: cea mai mare deflexiune
pozitiva
• V1: unda P bifazica
• prima parte reprezinta depolarizarea atriala
dreapta, a doua parte depolarizarea atriala
stanga
 Hipertrofia atriala dreapta (HAD)
• creste amplitudinea primei portiuni a undei P, insa durata
ramane nemodificata (prelungirea depolarizarii atriale
drepte este mascata de portiunea atriala stanga a undei P)
• P pulmonar ascutit, simetric, inalt
• amplitudine >2.5 mm in derivatiile inferioare (DII, DIII, aVF)
• durata normala
• axul electric al undei P deplasat spre dreapta (verticalizat -
900)
• in V1 – unda P pozitiva/ componenta pozitiva a undei P mai
importanta
 Hipertrofia atriala stanga (HAS)
• componenta atriala stanga este mai importanta,
accentuand asincronismul fizilogic de depolarizare atriala
=> creste durata depolatizarii
• P mitral larg, bifid in derivatiile stangi (DI, aVL, V5,V6)
• durată >0.12 s
• axul undei P nemodificat/ orizontalizat (00 - 300)
• in V1 - unda P negativa/ componenta negativa a undei P
mai importanta
(*) In hipertrofia ambelor atrii apar simultan semne de HAS in plan
frontal si de HAD in plan orizontal: unda P cu durata >0,12 s si
amplitudine >2,5 mm
 Hipertrofia ventriculara dreapta - HVD
• in mod normal depolarizarea ventriculului drept este mascata de cea a ventriculului stang
• in hipertrofie VD apare dominanta electrica a ventriculului drept

Modificari ECG:
 axul electric deviat la dreapta (90-180°)
 modificarea morfologiei QRS in precordiale (normal: rS → Rs)
o V1, V2: R>S cu R>7 mm
o V5, V6: S>R cu S >7 mm
 modificari secundare de faza terminala in derivatiile drepte
– Subdenivelare ST
– Inversie unda T

* durata QRS normala sau usor crescuta (nu peste 0.12 s) cu TADI >0.04 s in V1, V2
* QRS predominant negativ in DI, aVL
* QRS predominant pozitiv in DIII, aVF
* Indice Sokolow-Lyon (precordiale)= R (V1) + S (V5/V6) >11 mm
 Hipertrofia ventriculara stanga – HVS
• in HVS, depolarizarea VS genereaza forte ample ce accentueaza asincronismul fiziologic al
depolarizarii ventriculare

Modificari ECG:
 axul electric este normal; poate sa apara deviatie axiala stanga, insa nu este obligatorie
 modificari secundare de faza terminala in derivatiile stangi
 durata QRS normala sau usor crescuta (nu peste 0.12 s) cu TADI >0.04 s in V5, V6
 criterii de amplitudine:
o in derivatii precordiale
 indice Sokolow-Lyon: S (V1 sau V2) + R (V5 sau V6) >35 mm
 unda R >26 mm (V6) sau >20 mm (V5)
o in derivatiile membrelor
 unda R >20 mm (aVF) sau >11 mm (aVL)
 R (DI) + S (DIII) >25mm
 produs Cornell: [R (aVL) + S (V3)] × durata QRS > 2240 mm×ms
 Scorul Romhilt-Estes
pentru HVS ≥ 4 puncte
o amplitudine – 3 puncte
• R sau S >20 mm (in derivatiile frontale) sau
• R >30 mm (in V5, V6) sau
• S >30 mm (in V1, V2)
o modificari ST-T (negative în derivatiile stangi, cu/ fara digoxin)
– 1/ 3 puncte
o HAS (P mitral) – 3 puncte
o deviatie axiala stanga > -30° – 2 puncte
o durata QRS >0.09 s – 1 punct
o TADI >0.05 s (in V5, V6) – 1 punct
• Criteriu de voltaj: S in V2 + R in V5 > 35 mm
Diagnosticul diferential al modificarilor de faza
terminal (replorizare) – segment ST, unda T
1.modificari primare de repolarizare – cardiopatia ischemica: punctul j
situat sub/ deasupra liniei izoelectice, T simetric, ascutit

2.modificari secundare de faza terminala (hipertrofiile, blocurile de

ramura) – punctul j pe linie izoelectrica, sub/ supradenivelare de
segment ST descendenta, unda T asimetrica si rotunjita

3.modificari mixte de faza terminala – suprapunerea unui fenomen

ischemic la un pacient cu modificari secundare de faza terminala poate
duce la pseudonormalizarea electrocardiogramei, de aceea este
necesara compararea cu trasee anterioare
• Modificari secundare de
faza terminala in HVS:
– Subdenivelare ST
– Inversie unda T
In derivatiile laterale