Sunteți pe pagina 1din 101

?

Anca Sglimbea

Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare si


Transplant Tg. Mures

Chisinau, octombrie 2009

EKG= inregistrarea potentialelor electrice ale inimii


Incarcarea electrica a muschiului cardiac in repaus (interiorul celulei este
NEGATIV, exteriorul POZITIV= potential de repaus)
Stimularea pentru contractie= activare/excitare
Stimularea=> depolarizarea muschiului cardiac= modificarea potentialului de
repaus din negtiv in pozitiv
Activitatea unei celule miocardice= POTENTIAL DE ACTIUNE

Depolarizarea= ionii de sodiu intra in celula, ionii


de calciu intra in celula, se produce contractia
musculara, ionii de potasiu ies din celula
Repolarizarea= concentratiile initiale ionice se
refac

EKG= vizualizarea grafica a acestor semnale electrice din interiorul cordului (=


media semnalelor electrice de la milioane de miocite
- potentialele de actiune care se indreapta catre electrodul in cauza sunt
reprezentate printr-o unda pozitiva, cele care se indeparteaza de electrod, printr-o
und negativa

Sistemul excito- conductor al inimii


Nodul
sinoatrial=
pacemakerul
fiziologic (determina FC)
Atrii
Nodul atrioventricular
Fascicul His, ram drept si stg
Fibre Purkinje

Depolarizarea inimii rezulta intr-o forta electrica ce are o


directie si o magnitudine: un vector electric (acesta se modifica
in fiecare milisecunda a depolarizarii).

Unda P= depolarizarea atriilor cu punct de plecare din NSA (repolarizarea atriilor


nu e vizibila pe EKG-ul normal)
Complexul QRS= media undelor de depolarizare ale miocitelor endocardice si
epicardice (endo- mai devreme decat epi-)
Unda T= repolarizarea ventriculilor
Depolarizare atriala- contractie atriala- unda P, depolarizare ventricularacontractie ventriculara- complex QRS- faza de repaus
Unda U= postdepolarizare ventriculara
Q= prima unda negativa dupa unda P
R= unda pozitiva
S= prina unda negativa dupa unda R
q, r, s

12
derivatii
Derivatiile membrelor

Derivatii
speciale
Derivatiile precordiale

Unde incepem?
Stanga sus:
date personale pacient
frecventa, timpii de conducere (PQ, QRS, QT/QTc)
axa cordului (a undei P, a complexului QRS, a undei T)
Dreapta sus: interpretarea aparatului!!!

Stanga jos:
viteza hartiei (25 mm/s in ax orizontal)
sensibilitatea (10mm/mV)
frecventa filtrului
(40Hz, filtreaza zgomotele, de ex. de la lumina)
Calibrarea EKG: la inceputul fiecarei derivatii, un bloc vertical
cu amplitudinea de 1 mV

Protocol de analiza a EKG:


Pasul 1- Ritm
Pasul 2- Frecventa
Pasul 3- Conducere (PQ, QRS, QT)
Pasul 4- Axa inimii
Pasul 5- Morfologia undei P
Pasul 6- Morfologia complexului QRS
Pasul 7- Morfologia segmentului ST si a undei T

Pas 1: Ritmul
Ritm sinusal:
Unda P normala precede fiecare complex QRS
Ritmul este regulat, dar variaza usor cu
respiratia
Frecventa cardiaca variaza intre 60 si 100
Amplitudinea maxima a undei P este 2.5 mm in
DII si/sau DIII
Unda P este pozitiva in DII, DIII si aVF,
bifazica in V1 si inversata in aVR

Pasul 2:
Determinarea FC:
1. 300-150-100-75-60-50
2. FC (batai/min)=
25 mm/s x 60 sec/ nr. de
patratele=
1500/nr. de patratele
3. Nr. de complexe QRS din 3
sec x 20

Pasul 3:
Analiza conducerii (PQ, QRS, QT)

a) Intervalul PQ= inceputul undei P- inceputul complexului


QRS
Normal: 0.12- 0.20 sec (!!!)
PQ lung= prelungirea conducerii atrioventriculare,
tonus vagal crescut, determinat medicamentos
PQ scurt= sindroame de depolarizare (WPW, LGL)
b) Complexul QRS= depolarizarea ventriculara
Normal: <0.10 sec (bloc de ram: QRS> 0.12 sec)
QRS lung= bloc de ram stg, bloc de ram drept,
diselectrolitemie, ritm idioventricular, ritm de pacemaker

c) Intervalul QT= inceputul undei Q- sfarsitul undei T=


repolarizarea ventriculara
Sub 0.45 la barbati si sub 0.46 la femei
QTc= QT corectat (formu la Bazett)
QT lung=> Asimetrie de depolarizare/repolarizare=>
Torsada varfurilor/fibrilatie ventriculara
Cauze de QT prelungit:
Sdr. de QT lung congenital/dobandit (medicamente)
Diselectrolitemie
Ischemie

Pasul 4: axul electric= media depolarizarii tuturor miocitelor


AD-> AD-> VD/VS
Normal 30- +90 (in jos si la stg)
Patologic: deviatii extreme/schimbarea axului electric

Cadran superior stg--> deviatie axiala stg


(intre -30 si -90)
Cadran inferior stg--> normal (intre -30 si
90)
Cadran drept inferior--> devitatie axiala dr
(intre 90 si -150)
Cadran drept superior--> deviatie extrema
dr (intre -90 si -150)

Vectorul (axul electric se poate modifica):

Cord rotat (supraincarcare de cord drept)


Hipertrofie ventriculara
Infarct
Tulburari de conducere (ex: BRD)

Cauze de deviatie de ax electric la stg:


Variatie fiziologica (cu varsta, etc)
Deviatie mecanica (diafragm ridicat: ascita, sarcina, etc)
BRS
HVS
Malformatii cardiace congenitale
Emfizem
Hiperpotasemie
Ritm ectopic ventricular din VD
Sindroame de preexcitatie
Ritm de pacemaker
IMA inferior

Cauze de deviatie de ax electric la dreapta:


Variatie a normalului (cord verticalizat)
Deplasare mecanica (emfizem, inspir)
HVD
BRD
HFPS
Dextrocardie
Ritm ectopic ventricular
Sdr. De preexcitatie
Infarct miocardic de perete lateral
Supraincarcare de cord drept

Pasul 5: Morfologia undei P (cel mai bine in DII si V1)


Unda P normala:
Amplitudine maxima 2.5 mm in DII si/sau DIII
Pozitiva in DII, DIII si aVF si bifazica in V1
Durata mai scurta de 0.12 sec
Unda P patologica:
Supra- sau subdenivelarea segmentului Pta (infarct atrial, pericardita)
Durata lunga = dilatare atriala
P inversat= ritm ectopic atrial

HAS (IMi, etc)


Unde P cu o deflexiune larga (>0.04sec) si
negativa (>1 mm) in portiunea terminala in
V1
Durata undei P >0.12 sec in DI si/sau DII

HAD (HTP, etc)


P >2,5 mm in DII/DIII si/sau aVF
P >1,5 mm in V1.
Portiunea pozitiva a undei bifazice din V1 mai
mare decat cea negativa

HBA
Unda P in V1 cu componente largi atat pozitiva cat si negativa, >0.04 sec, cu
portiunea pozitiva>1.5 mmsi partea negativa > 1mm

Pasul 6:
Morfologia complexului QRS
Unda Q- fiziologica (Q septal, in derivatiile laterale- DI,
aVL, V, V6)
- patologica (>1/3 din unda R, > 0.02 sec, in
precordialele drepte)
HV
Microvoltaj (QRS< 5 mm)
Conducerea (QRS> 0.12 sec)
Propagarea undei R

HVS

QRS negativ in I si pozitiv in V1 (ax electric la dreapta >


110 grade)
QRS < 120ms
Unda R dominanta:
R/S in V1 or V3R > 1, sau R/S in V5 sau V6 <= 1
R in V1 >= 7 mm
R in V1 + S in V5 or V6 > 10.5 mm
rSR= in V1 cu R'= > 10 mm
Complex qR in V1
Modificari ST-T secundare in precordialele dr
Modificari AD
Debutul deflexiunii intrinsecoide in V1 intre n 0.035 and
0.055 s

Indice Sokolow-Lyon
R in V5 sau V6 + S in V1 >35 mm.
Nu la copii

HVD

Pasul 7: repolarizarea ventriculara


Punct J-> sfarsitul undei T
Segmentul ST-T = izoelectric
Unda T concordanta cu complexul QRS (pozitiva in I, II, AVL, AVF
and V3-V6, negativa in V1 and aVR)

Supradenivelarea ST-T= 1.5- 2 mm dupa


punctul J (60 80 ms)

Supradenivelare ST-T
normala

Supradenivelare ST-T patologica

Supradenivelare ST-T
Ischemie
Repolarizare precoce
Pericardita acuta: toate derivatiile in afara de aVR
Embolism pulmonarV1 si aVR
Hipotermie: V3-V6, II, III si aVF
Cardiomiopatie hipertrofica:V3-V5 (uneori V6)
Hiperpotasemie: V1-V2 (V3)
Evenimente neurologice: mai ales V1-V6
Stress simpatic acut: V1-V6
Sindrom Brugada
Anevrism cardiac
Contuzie cardiaca
HVS
Ritm idioventroicular/ritm de pacemaker
Repolarizarea precoce:
Supradenivelare concava in sus a segmentului RS-T cu unda J
Mai ales in precordiale (tranzitie QRS rapida cu rotatie antiorara)
Persistenta timp de ani
Absenta subdenivelarii ST-T reciproce
Unde T inalte, simetrice

Subdenivelare ST-T
Ischemie
Subdenivelare ST-T reciproca
HVS cu strain sau
depolarizare anormala
Efect al digoxinului
Hipopotasemie/hipomagnezie
mie
Posttahicardie
In timpul evenimentelor
neurologice acute
Modificari de unda T

Unda T: aplatizata, negativa, inalta, normala


Unda T aplatizata= < 0.5 mm negativa sau pozitiva in DI, DII, V3, V4,
V5 sauV6
Unda T negativa= negativa > 0.5 mm in derivatiile DI, DII, V3, V4, V5
sau V6

EKG normal
Ritm: sinusal
Frecventa: 60- 100/min
Conducere:
o Intervalul PQ120-200ms
o Durata QRS 60-100ms
o Intervalul QTc 390-450ms
Axul electric al inimii: -30 - +90 grade
Morfologia undei P
Amplitudine maxima 2.5 mm in DII si/sau DIII
Pozitiva in DII si aVF si bifazica in V1
Durata mai scurta de 0.12 sec
o Morfologia complexului QRS:
Fara unda Q patologica, fara HVS/HVD, fara microvoltaj, propagare
a undei R normala
Morfologia ST
o Fara supra/subdenivelare ST-T
o Unde T concordante cu QRS
EKG identic cu cele anterioare

Particularitati la copil
- Caracterul evolutiv al anatomiei/fiziologiei cardiace
VD
35 saptamani

mare

VS
mai mic ca VD

nastere

0.8

1 luna

1.5

6 luni

peste 3 ani

2.5

NU SE POATE INTERPRETA EKG LA COPIL FARA A SE CUNOASTE


VARSTA=>EKG-ita!!!
TABEL CU VALORI NORMALE (DAVIGNON, HA/ACC)
In plus, de stiut:
Indicaia
Dg. clinic (cardiac si extracardiac)
Medicatia
Electroliti

Variante normale la copil


Unda T inversata in V1-V4 (pana la 8 ani)
Complex RSR, durata QRS cu max 10 ms > decat
normal, R < 15 (10) mm
Punct J elevat in V3- V4

Prematur <35/40 saptamani varsta gestationala


Tahicarde relativa< 200/min
Relativa dominanta de VS (mai putin de VD)
Axa P si QRS orientate mai la stg si posterior
Intervale P, QRS si QT mai scurte
R I V1 mai mic, S in V6 mai mare
T in V6 inalt
Variabilitate mai mare decat la nn la termen
NN la termen
Deviatie axiala dreapta (pana la +180)
Predominenta de VD in precordial (R in V1 inalt, S in V6
adanc, raport R/S>1 in precordialele drepte, mic in cele stg)
QRS in derivatiile membrelor relativ mic
T cu voltaj redus
T in V1 poate fi pozitiva pana la 48 ore

1 saptamana 1 luna
Deviatie axiala dreapta
Undele R raman dominante pana in V6
Unda T negativa in V1
Voltajul undei T mai mare in derivatiile membrelor
1 6 luni
Axa QRS se roteste la stg (pana la +120)
R ramane dominanta in V1
Raportul R?S in V2 aproape 1, dar poate fi > 1 in V1
RSR in V1 e normal
Voltaj inalt n precordiale
T negativa in precordialele drepte

6 luni 3 ani
Axa QRS< +90
Unda R dominanta in V6
Raportul R?S in V1 mai mic de 1
Voltaj inalt in precordiale
3 8 ani
Progresie QRS in precordiale ca la adult (S dominant in V1, R
dominant in V6)
Persista voltajul inalt in precordiale
Unde Q ce pot fi inalte in precordialele stg (< 5 mm)
T negative in precordialele drepte

8 16 ani
Axa QRS 0 90
Progresiunea QRS de tip adult
QRS inalte in precordiale (mai accentuat decat la adult)
Punt J inalt (Repolarizare precoce)
T variabil (pozitiv sau negativ in V1 V4)
Adult
Axa QRS 0 100
Dominenta VS
Unde T pozitive in toate precordialele

Probleme tehnice
1. Inversarea derivatiilor

Progresiunea precordiala a undei R= dg. dif.


Dextrocardie si IMA in antecedente

2. Artefacte

Aritmii sinusale
Asistolie
Tahicardie sinusala= ritm sinusal cu FC>100bpm.
Tahicardie sinusala adecvata:
efort, anxietate, alcool, cofeina, medicamente (dobutamina, etc)
febra, hipotensiune, hipoxie, ICC, hemoragie, anemie, hipertiroidism,
cardiomiopatie, miocardita
Tahicardie sinusala inadecvata:
tahicardie in repaus si accelerare excesiva a frecventei in timpul efortului

Bradicardie sinusala: FC< 60/min


Cauze: cord de sportiv, medicatie (beta blocante), ischemie (IMA inferior),
hipotermie, hipotiroidism)

Pauza sinusala:
Stop NSA
Ritm de inlocuire cu
frecventa ceva mai mica

Bloc sinoatrial:
Impulsul nu poate parasi NSA
Pauza= multiplu al intervalului P-P anterior pauzei
3 subtipuri:
Tip I grad II= intervalul P-P se scurteaza prograsiv anterior pauzei
Tip II grad II= pauza este 2-4 ori intervalul P-P anterior pauzei
Tip III absenta undelor P (dg. EP)

Boala de nod sinusal: nodul sinusal functioneaza incorect


Criterii de diagnostic:
Bradicardie sinusala simptomatica
Pauza sinusala sau bloc de iesire
Tulburari de conducere sinoatriale si atrioventriculare
Bradi- tahiaritmie (FiA, FlA, TAE, tahicardie sinusala)

Terapie: pacemaker + betablocant

1. Cat e frecventa ventriculara? (>100 bpm = tahicardie , <60 bpm = bradicardie,


ESV?)
2. Cherchez le P (vezi unde P?, cat e frecventa undelor P, morfologia undelor P)

3. Care e relatia intre undele P si complexele QRS?


Relatie 1:1? (daca nu, avem disociatie atrioventriculara si posibil aritmie
ventriculara sau bloc av)
Este fiecare unda P urmata de complex QRS? Si fiecare complex QRSprecedat
de o unda P?
Cat e intervalul PR? Este constant?
4. Cat e durata complexelor QRS?
QRS < 120ms: aritmie sinusala, TSV, tahicardie jonctionala
QRS > 120ms: tahicardie ventriculara, TSV cu aberanta de conducere
5. Cat e axa electrica? S-a modificat? (ritm ventricular)
6. Care este contextul clinic?

Mecanismul aritmiilor:
Formare anormala a impulsului electric

Automatism anormal
Activitate trigger

Conducere anormala: intarziere in conducere


Reintrare

Tahicardii supraventriculare

Tahicardie prin reintrare la nivelul nodului


atrioventricular (AVNRT)
Frecventa atriala 180-250 bpm
Frecventa ventriculara 180-250 bpm
Regularitate regulata
OriginAV node
Unda P In sau imediat dupa complexul QRS
Efectul adenozinei Termina aritmia

Tahicardie jonctionala ectopica (JET)


Frecventa atriala 60-100 bpm
Frecventa ventriculara 70-130 bpm
Regularitate regulata
Origine NAV
Unda P RP > RP
Efectul adenozinei incetineste frecventa cadiaca

Ritm nodal: frecventa cardiaca 40-50 bpm si complexe QRS inguste

Ritm idioventroicular: frecventa cardiaca 30-45 bpm, complexe QRS largi (>
0.12 sec, adesea > 0.16 sec)
Ritm idioventricular accelerat (ritm idioventricular cu frecventa de 60-120
bpm)

Reflex ventriculophasic

Sindrom de QT lung
dobandit
congenital

Diagnostic= masurarea QTc


QTc > 500m= risc crescut de moarte subita
Cel mai lung intervat QTc

Tratament
Conditii de viata:
Nu sport
Nu inot la LQTS1
Nu zgomote la LQTS2
Medicatie: beta blocante
ICD + beta blocante

Sindromul de QT lung dobandit:


Medicamente frecvent folosite cared pot produce torsada varfurilor
Sotalol
Amiodarona
Eritromicina
Claritromicina
Medicamente mai rar folosite:
Cisaprid
antibioties: halofantrine, pentamidine, sparfloxacin
Antiemetice: domperidon, droperidol
Antipsihotice: chlorpromazine, haloperidol, mesoridazine, thioridazine, pimozide
Methadona
Disopyramida
Dofetilide
Ibutilide
Procainamide
Quinidine
Bepridil
Factori de risc asociati:
Sex feminin
Hipopotasemie
Bradicardie
Fibrilatie atrial convertita electric recent (+/- medicamentos)
Decompensare cardiaca
Tratament cu digoxin
Prelungite de QT preexistenta
Sindrom de QT lung

Sindromul de QT lung congenital

Prevalenta: 1:3000-5000, peste 10 forme descrise


Cele mai frecvente 3 forme de sindrom de QT lung: dg. pe seama
caracteristicilor EKG:
LQT1 unda T cu debut precoce si baza larga de implantare
LQT2 unda T mica tardiva
LQT3 interval QT lung cu unda T cu debut tardiv si morfologie
normala

Sdr. Brugada

Brat scurt cromozom 3

Boala ereditara=> risc crescut de


moarte subita

Anomalii EKG specifice:


supradenivelare ST-T in V1- V3

Anomalii de segment ST in diversele forme de sindrom Brugada


Tip I

Tip II

Tip III

Amplitudinea
undei J

>= 2mm

>= 2mm

>= 2mm

Unda T

negativa

Positiva sau bifazica

pozitiva

convexa

sea

sea

gradual descendenta

Ascensionata > 1
mm

Ascensionata
sub 1 mm

Aspectul
segmentului ST
Portiunea
terminala a
segmentului ST

Displazia aritmogena de ventricul drept

Criterii majore de dg.

Boala familiala dovedita necroptic sau chirurgical


Dilatare severa de VD cu reducerea FE, fara afectarea VS
Anevrisme ventriculare localizate
Dilatare segmentala severa de VD
Inlocuire fibrograsoasa a miocardului VD la biopsie
Criterii diagnostice EKG

(major) Unda epsilon sau porlungire localizata a QRS> 110 msec in V1- V3.
(minor) Unde T inversate in precordialele drepte (V2 si V3)
(minor) Potentiale tardive
(minor) TV cu aspect de BRS(sustinuta si nesustinuta) (EKG, Holter, Test de
efort)
(minor) ESV frecvente- peste 1000/24h) (Holter)

Tratament:
Antiaritmice
Inhibitori de enzima de conversie
ICD

Extrasistole

Celule miocardice cu activitate de pacemaker


Tip de celula

Frecventa

Aspectul QRS

NSA

60-100 bpm

ingust

Atriale

55-60 bpm

ingust

NAV

45-50 bpm

ingust

Fascicul His

40-45 bpm

ingust

Ram fascicular

40-45 bpm

Ingust sau larg

Celule Purkinje

35-40 bpm

larg

Celule miocardice

30-35 bpm

larg

Pauza non- compensatorie, dupa o ESA

Pauza compensatorie, dupa o ESV

Parasistolie: focar ectopic cu bloc de intrare si de iesire


Intervalul RR interectopic este egal
Batai de fuziune prezente

Tulburari de
conducere

Intervalul PR depinde de viteza


de conducere la toate nivelele
sistemului excitoconductor

Tulburarile de conducere pot aparea la orice nivel al sistemului


excitoconductor
In BAV, este afectata conducerea dintre atrii si ventriculi

BAV gr. I: interval PR prelungit > 200 msec, insa fiecare unda P este
urmata de un complex QTS

BAV gr II: nu toate undele P sunt urmate de un complex QRS


2 grade:
BAV gr. II tip I (ficare interval PR se prelungeste prograsiv, pana la disparitia unui
complex QRS= bloc Wenkebach) ; relativ benign
Model al compelxelor QRS: bloc 5:4 sau 4:3
PQ se prelungeste la fiecare bataie
Intervalul PQ care urmeaza dupa un QRS abesnt este cel mai scurt
Intervalul RR se scurteaza cu fiecare bataie.
Gradul blocului scade la efort

BAV gr. II tip II


Absenta complexului QRS aleator
Indicatie de pacemaker

Bloc AV de grad mare: 2 sau mai multe unde P neurmate de complex QRS
BAV grd III= bloc AV total
Disociatie atrioventriculara
Ritm de inlocuire nodal, idioventriculoar, absent
Crize Adams Stokes

BRS
QRS >0,12 sec
Unda R monomorfa larga in DI si V6, fara unda Q
Unda S monomorfa larga in V1, posibil si un r mic

BRD
QRS >0,12 sec
Unda S largita in DI si V6
Model RSR in V1, unde R' > R

Bloc fascicular anterior


Deviere axiala stg (<-30)
S absent sau foarte mic in DI
Q normal, mic in DI
S > R in DII si DIII
Fara largire QRS (QRS< 120 msec)

Bloc fascicular posterior


Deviere axiala dr >+120;
S adanc in DI
Q mic in DIII
Fara largire QRS (QRS< 120 msec)

Mecanisme de conducere aberanta


Aberatie de faza 3

Conducere retrograda ascunsa


Aberatie de faza 4

Infarctul miocardic

Localizarea IMA
Localizare

Supradenivelarea
ST-T

Depresie ST
reciproca

Artera coronara

Anterior

V1-V6

fara

LAD

Septal

V1-V4, disparitia
Q septale in
derivatiile V5,V6

fara

LAD

Lateral

I, aVL, V5, V6

II,III, aVF

RCX or MO

Inferior

II, III, aVF

I, aVL

RCA (80%) or
RCX (20%)

Posterior

V7, V8, V9

R inalt in V1-V3
cu depresie ST in
V1-V3 > 2mm
RCX
(imagine in
oglinda)

VD

V1, V4R

I, aVL

Atrial

PTa in I,V5,V6

PTa in I,II, sau III RCA

RCA

Evolutia unui IMA pe EKG: supradenivelare ST elevation, aparitia undei Q,


inversarea undei T, normalizare cu unda Q persistenta

Evolutia EKG in timpul IMA


Timp de la aparitia
simptomelor

ECG

Changes in the
heart

minute

Unde T hiperacute
Leziuni ischemice
(unde T inalte),
reversibile
supradenivelare ST-T

ore

Supradenivelare ST-T
cu unde T negative Debutul necrozei
terminale, unde T
miocardice
negative (zile- luni)

zile

Unde Q patologice

Formarea de cicatrici

Intoxicatie digitalica
oSubdenivelare ST-T ciudata
oUnda T aplatizata, negativa sau bifazica
oInterval QT scurt
oUnda U inalta
oPR prelungit
oBradiaritmii (bradicardie sinusala, bloc av
de grad mare)
oTahiaritmii (JET, TEA, ectopie ventriculara,
TV, FV, FiA)
Accentuat de hipopotasemie

Miocardita
Anomalii de segment ST si unda T
Aritmii supraventriculare si ventriculare
Tamponada
Tahicardie sinusala
Microvoltaj QRS
Alternanta electrica a
Subdenivelare PR complexului QRS
Sinus tachycardia

Hipotermie:
Bradicardie sinusala
QTc lung
Supradenivelare ST-T (derivatii inferioare si stg)
Unde Osborne (deflexiuni lente la finalul complexului QRS in V2-V5)

In evenimente neurologice:
Unda q
Supradenivelare ST-T
Subdenivelare ST-T
Unde T inalte in precordiale
QTc lung
Unde U inalte

Hipocalcemia

QRS ingust
PR scurt
I aplatizat sau inversat
QTc lung
Unda U inalta
ST lung si subdenivelat

Hiperpotasemie
Unde T inalte si ascutite
Unde P aplatizate sau absente
Largire QRS (depolarizare prelungita uneori > 0.20 sec
La concentratii > 7.5 mmol/L => FiA, FV

Hipopotasemie
Subdenivelare ST-T si aplatizare unde P
Unde T negative
Unda U

Codul generic NASPE/BPEG pentru pacing


antibradicardie
I
II
III
IV
V
Camera
pesata
O = fara

Camera
ascultata
O = fara

A = Atriu

A = Atriu

V=
Ventricul
D = Dual
(A+V)

V=
Ventricul
D = Dual
(A+V)

Raspuns la Modularea Pacing


sensing
frecventei multisite
O = fara
O = fara
O = fara
R=
T=
Modularea A = Atriu
Triggered
frecventei
V=
I = Inhibata
Ventricul
D = Dual
D = Dual
(T+I)
(A+V)

Codurile cele mai des utilizate sunt:

AAI
VVI
VDD
DDD
DDDR
Pacemaker biventricular CRT-P)
ICD
ICD biventricular (CRT-D)