ACTUALITI N

FARMACOCINETICA I
FARMACODINAMICA
PEDIATRIC

NOIUNI GENERALE
FARMACOCINETICA SE OCUP CU STUDIUL ABSORBIEI,
TRANSPORTULUI, DISTRIBUIEI, METABOLIZRII I EXCREIEI
MEDICAMENTELOR.
SOARTA MEDICAMENTELOR N ORGANISM

FARMACODINAMIA CUPRINDE ANSAMBLUL FENOMENELOR

CARE SE PRODUC N URMA INTERACIUNII DINTRE AGENTUL
FARMACOLOGIC I ORGANISM.
ACIUNILE MEDICAMENTELOR ASUPRA ORGANISMULUI

 Vrsta joac un rol esenial n variaia parametrilor

farmacocineticii:
Absorbia
Distribuia
Metabolizarea
Excreia

ABSORBIA

CONINUT
GOLIRE

Boli concomitente
Interaciuni cu alte
medicamente.

 Ph gastric

nou nscui : 6 8,

10 - 30 zile: 3,5 5,
3-a lun : ca la aduli.

Golirea gastrica:

n perioada neonatala este neregulat i

imprevizibil,
normalitatea este atins la 6-8 luni.
prezena alimentelor altereaz absorbia de RM

De exemplu:

 Administrare pe calea mucoaselor: Pentru a evita metabolizarea hepatic, unele

medicamente poate fi administrat prin mucoasa oral sau nazal. Un exemplu este midazolam,
n cazul n care biodisponibilitatea este de 57% atunci cnd este administrat nazal, comparativ
cu 30%, cnd se administreaz pe cale oral. Doz, prin urmare, trebuie s fie ajustat.
Administrarea rectal: Multe medicamente poate fi administrate rectal, n special dac
calea oral nu este posibil. Frecvent, paracetamol (acetaminofen) poate fi administrat rectal,
ns absorbia la copii prin intermediul acestui traseu este variabil(40 de minute).
Administrarea oral produce o absorbie mai rapid(10 minute).
Administrarea cutanat(plasture): cu pruden extrem la copii deoarece absorbia
depinde de grosimea pielii i fluxul de snge. Febra de exemplu poate creste fluxul de sange a
pielii i de a crete rata de absorbie. Pielea acioneaz ca un rezervor pentru medicament,
absorbie va continua pentru multe ore dup ndeprtarea plasturelui. Ex: plasturele cu
fentanil.
Administrarea intramuscular: biodisponibilitate ridicat, dezavantaj- durere.
Administrare pe cale respiratorie: vascularizare bun, efectiv n astm bronic
(salbutamol, cromoglicat disodic, beclometazon).

DISTRIBUIA
Depinde de:
1. Volumul total de ap

2. Cantitatea de grsime (prematuri

1%, nou-nscui 15%) digoxina la
prematuri se va acumula n
cantiti mai mici.
3. Legarea de proteine (sczut)
4. Concentraie crescut de
bilirubin neconjugat si acizi
grasi au afinitate nalt pentru
albumin

METABOLISMUL I EXCREIA
Abilitatea de a metaboliza i conjuga drogul se mbuntete considerabil odat
cu vrsta ca rezultat att al creterii activitii enzimei ct i al creterii livrrii
drogului n ficat.
Schimbrile chimice date de reaciile de faza I fac drogul mai polar prin oxidare,
reducere, sau hidroliz, pe cnd reaciile de faza II fac drogul mai polar prin reacii
de conjugare, cum ar fi glucoronidarea, sulfatarea i acetilarea pentru multe
droguri.

Metabolismul redus al nou-nscuilor este legat de cantitile totale reduse de

citocromi P450 n microzomii hepatici. La nou-nscui, citocromul redus P450
scade clearance-ul i prelungete durata de njumtire pentru multe droguri
(teofilina, diazepamul, fenitoina i fenobarbitalul).
Reacia de faza a II-a, implic sintetizare sau reacii conjugate care cresc
hidrofilicitatea moleculelor pentru a facilita eliminarea renal. Ex:

EXCREIA RENAL
Funcia renal a nou-nscuilor i copiilor nscui prematur este mai puin
eficient dect cea a adulilor. Aceast eficien redus este legat de
combinaia dintre dezvoltarea glomerular incomplet, presiunea
perfuzabil sczut i ncrcarea osmotic necorespunztoare.

De reinut:
Exista anumite particularitati fiziologice ale organismului copilului care pot
influenta farmacocinetica substantelor administrate:
1. aciditatea gastrica redusa, care poate determina o rata de absorbtie
mare, ceea ce poate fi important in special pentru medicamnte cu un
interval mic intre concentratia plasmatica maxima si doza toxica;
2. suprafata corporala mare comparativ cu greutatea, ceea ce determina o
absorbtie foarte mare a substantelor administrate topic la nivelul
tegumentelor, cu accentuarea efectelor adverse;
3. cantitatea scazuta de tesut gras, care se reflecta intr-un volum de
distributie mic pentru substantele liposolubile;

4. legarea redusa de proteinele plasmatice, datorita unei concentratii mici a

albuminelor plasmatice;
5. permeabilitate crescuta a barierelor biologice in special a celei
hematoencefalice, astfel incat substantele patrund usor cu efecte adverse
nervos centrale;
6. echipament enzimatic insuficient dezvoltat, iar metabolismul medicamentelor
este uneori incomplet;
7. mecanisme de eliminare renala (filtrare, secretie, reabsorbtie) diminuate;
8. in plus exista tot mai multe studii care pun in discutie faptul ca sensibilitatea
receptorilor este diferita la copil fata de adult, uneori fiind diminuata, chiar pana
la disparitie, alteori se constata aparitia de efecte paradoxale la administrarea
unor substante (ex. hiperkinezie la fenobarbital, sedare la amfetamine la copii
hiperreactivi);

Calcularea dozei preparatului

medicamentos n pediatrie
Dozele in pediatrie se exprima cel mai frecvent pe greutate corporala

Mult mai corecta este calcularea dozei in functie de suprafata corporala,

deoarece fenomenele fiziologice se coreleaza mult mai bine cu suprafata
corporala.

O alta problema importanta este aceea a calcularii dozei la un copil obez, la

care poate sa rezulte o cantitate mult mai mare decat e necesar, uneori
chiar periculoasa. In aceasta situatie la stabilirea dozei se va tine seama de
greutatea ideala corespunzatoare taliei si varstei copilului.

De asemenea, doza de medicament

pentru un copil variaza si cu formula
de calcul utilizata:
dcopil = [G (kg) x dadult] / 75
dcopil = [(suprafata coprorala (m2) x
dadult] / 1,8

Mulumesc pentru
atenie