Sunteți pe pagina 1din 4

EKG - GHID DE INTERPRETARE RAPID Dr.

Frasin Mariana
DETERMINAREA RITMULUI CARDIAC RITM NORMAL = ritm sinusal = unde P pozitive in toate derivaiile, ( cu excepia derivaiei aVR unde este negativ) in relaie stabil cu complexul QRS ( T1). RITMURI PATOLOGICE = ritm al sinusului coronar = unde P negative in DII, DIII, aVF (T2). = ritm nodal superior = unde P negative inaintea complexelor QRS, in relaie stabil cu acestea (T3). = ritm nodal mediu = unde P absente. = ritm nodal inferior = unde P negative, la sfaritul complexelor QRS, in relaie stabil cu acestea. = ritm vagabond (Wandering pace-maker)= undele P se negativeay progresiv i se apropie de complexele QRS, dup care se pozitiveaz progresiv i intervalul PQ se normalizeaz. Aceste modificri sunt determinate de migrarea centrului activator de la nodulul sinusal spre nodulul atrioventricular i invers. DETERMINAREA FRECVENEI CARDIACE Frecvena /min.= 6000: distana RR. 6000 = numrul de sutimi de secund dintr-un minut. distana RR= numrul de milimetrii dintre 2 unde R X 0,02 sec. pentru viteza de 50mm/sec. X 0,04 sec. pentru viteza de 25 mm/sec. Utilizarea riglelor de calcul (au incluse modul de utilizare). Memorarea urmtoarei formule: 300,150,100,75,60,50,42, pentru viteza de 25mm/sec. (pentru viteza de 50 mm/sec. cifra obinut se nmulete cu 2). Numrul de csue dintre 2 vrfuri R ( 1 csu = 5 mm ) indic frecvena (T1). DETERMINAREA AXEI ELECTRICE Se determin utiliznd derivaiile DI, DII, DIII. unda R mare in DI, DII, DIII.= ax normal (T1) unda R mare in DI + und S mare in DIII = ax stang (T4). unda S in DI + R mare in DIII = ax dreapt (T5). DETERMINAREA COMPONENTELOR EKG HIPERTROFIILE ATRIALE Mecanisme : - obstacol la ieirea din atriu in timpul sistolei atriale (St.mitral, St tricuspid) creterea cantitii de sange evacuat in timpul sistolei atriale (unt dr-stg., unt stg-dr.) regurgitarea in timpul sistolei (insuficien mitral, insuficien tricuspidian) alterarea calitii peretelui atrerial prin modificri ale miocardului. HAS (T6) o Alungirea duratei undei P peste valorile normale, cu aspect in cocoae (P mitral). Durat maxim admis : 0-2 ani 0,08 sec 3-10 ani 0,09 sec 11-14 ani0,10 sec copii mari0,12 sec. o Cauze: stenoza mitral, insuficiena mitral, stenoza aortic, HTA, cardiopatie ischemic, coarctaie de aort. HAD o Amplitudinea undei P depete 3mm (P pulmonar), cu aspect simetric ascuit bine vizibil mai ales in DII-V1. 1

o Cauze: cord pulmonar cronic, hipertensiune pulmonar primitiv, stenoz sau insuficien pulmonar, stenoz sau insuficien tricuspidian, malformaii congenitale cu unt stg.-dr. HBA (T7) * ambele semne HIPERTROFIILE VENTRICULARE Mecanisme : solicitare de volum sau rezisten. HVS (T8) ax electric stg. (criteriu neobligatoriu) unde S adnci in derivaiile precordiale dr. unde R ample n deriv. precordiale stg. SV1/2 + RV5/6 > 35mm RV5 > 27mm suma celor mai mari unde R i S din precordiale > 45mm modificri de repolarizare ventricular (neobli -gatorie). prezena undei Q ample hipertrofie septal. absena undei Q in derivaiile precordiale stg. tulburri de conducete intraventricular a stimulului intr-un muchi excesiv hipertrofiat. Durata deflexiunii intrinsecoide (trecerea undei de depolarizare pe sub electrodul explorator), in derivaiile precordiale stg. > 0,005sec. Deflexiunea se msoar de la inceputul undei R pan la perpendiculara coborat din varful acesteia. 1. HVS de volum (diastolic) modificri minore de faz terminal. 2. HVS de rezisten (sistolic) modificri importante de faz terminal. TULBURRI DE CONDUCERE ATRIO-VENTRICULARE BLOC A-V GR.I (T 12) Intarzierea transmiterii stimulului de la atrii la ventricole, tradus pe EKG prin alungirea constant a intervalului PQ peste valoarea normal de varst i frecven. Cauze : a) congenitale b) dobandite - fiziologice la vagotoni - patologice (cardita reumatismal, interesri miocardice, dup digital, propranolol, verapamil). BLOC AV GR. II 1. Tip Mobitz I (perioade Luciani- Wenckebach) intarzierea progresiv a transmiterii impulsului de la atrii la ventricole pan la blocarea conducerii, dup care ciclul se reia. Traducerea electric - intervalul PQ se alungete progresiv pan la blocarea unei unde P, dup care ciclul se reia. 2. Tip Mobitz II (T13) 2/1, 3/1, 4/1, de grad inalt 6/1, 7/1. periodic o und P este blocat blocul de grad inalt apare in caz de toxicitate digitalic. aceleai cauze ca la Mobitz BLOC AV GR. III (T4) ( total sau complet) Intreruperea total a transmiterii impulsului intre atrii i ventricole, fiecare contractandu-se datorit impulsurilor din centrii proprii. Intre undele P i complexul QRS nu exist nici o legtur. TULBURRI DE CONDUCERE INTRAVENTRICULARE BRS (T10) Deviaia axial stg. (neobligatorie). Alungirea complexului QRS peste 0,12 sec. Complex QRS cu aspect in dom, bine vizibil in DI, DII, aVL, derivaiile precordiale stg. 2

BRD (T11)

Deflexiunea intrinsecoid mai mare de 0,06 sec. in derivaiile precordiale stg. Modificri de repolarizare ventricular (neobligatorie).

Deviaie axial dr. (neobligatorie). Alungirea complexului QRS peste valoarea normal, bine vizibil in V1. Complex QRS cu aspect in M in V1, V2. Und S impstat in DI, V5, V6. TULBURRI DE RITM CARDIAC Tahicardia sinusal (T16) ritm cardiac accelerat peste valorile normale de varst i sex. Apare in: efort fizic, distonii neuro-vegetative cu predominan simpatic, hipertiroidie, stri febrile, consum exagerat de cafea, ceai, alcool. Bradicardia sinusal (T 17) ritm cardiac incetinit. Apare in: spotivi de performan, btrani, hipervagotonie, hipotiroidie, hipertensiune intracranian, crize dureroase abdominale i toracice, sindromul de hiperexcitabilitate al sinusului coronar. Aritmia sinusal = variaii ale ciclului cardiac. - aritmie respiratorie (fazic) const in creterea frecvenei in inspir, scderea in expir. - aritmia nerespiratorie (nefazic) - distana RR variabil Aritmia extrasistolic (T 18) a) Extrasistole atriale - und P modificat + complex QRS normal. b) Extrasistole nodale (joncionale) - Superioare: und P negativ inaintea complexului QRS - Medii: und P absent + complex QRS normal - Inferioare: complex QRS + und P negativ c) Extrasistole ventriculare: und P absent + complex QRS modificat Tahicardia paroxistic - frecven cardiac mare, fix (interval RR fix) survenit - In crize cu debut i sfarit brusc. - Supraventricular (T19): und P prezent + complex Qrs fin - Ventricular (T20): und P absent + complex QRS modificat Fibrilaie atrial o sistola i diastola atrial lipsesc, fiind transformate in contracii parcelare foarte frecvente (400-600/min), haotice i ineficiente. Traducerea electric: unde P absente inlocuite cu unde f de fibrilaie + complexe QRS normale, neregulate. Flutter atrial contracii atriale cu ritm regulat, frecven mare (250-300min) ineficiente, ce inlocuiesc sistola i diastola atrial. Rspuns ventricular sistematizat sau nu. Traducere electric: unde P absente inlocuite cu unde F de flutter. Fibrilo-flutter (T21) = ambele modificri. Fibrilaia ventricular este cea mai sever tulburare de ritm. Ventricuii se contract parcelar, anarhic, cu frecven mare, nefiind capabili s realizeze o sistol ventricular. Traducerea electric: ondulaii cu morfologie, amplitudine i durat diferite. Flutterul ventricular ventriculii se contract in totalitate, slb, nefiind capabili s realizeze o sistol eficient. Traducerea electric: complexele ventriculare prezint o morfologie intermediar intre tahicardia i fibrilaia ventricular. SINDROAME DE PREEXCITAIE VENTRICULAR 3

Sunt determinate de activarea unui teritoriu din miocard (ci accesorii) inaine i independent de stimulul sosit pe ci normale. a) Sindromul WPW este dat de fascicolul Palladino-Kent (T15) - interval PQ scurt - complex QRS lrgit pe seama undei delta Tipuri : tip A = cale accesorie A.S. - V.S. post unda delta pozitiv in toate deriv. tip B = cale accesorie A.D. - V.D., cel mai frecvent intalnit, axa electric la stg unde delta negative n V1V2. tip C = fascicul A.S - V.S. anterior, unda delta negativ n V5V6. b) Sindromul L.G.L. ( Long Ganong - Levinne) preexcitaia se datoreaz unor fibre ce unesc atriul cu zona inferioar a nodulului AV. Stimulul se conduce rapid, iar ventriculii se depolarizeaz normal. Interval PQ scurt Complex QRS normal (unda delta absent). c) Sindromul Mahaim - cile accesorii emerg din parte inferioar a nodulului AV sau din trunchiul comul Hiss. Interval PQ normal Complex QRS lrgit pe seama undei delta. DEXTROCARDIA (T22) Unda P negativ n DI, pozitiv n AVR Complex QRS cu aspect inversat ntre DI i AVR. MODIFICRI EKG DE CAUZ IATROGEN I DISELECTROLITIC Modificri EKG de cauz digitalic (supradozaj) - Subdenivelare ST cu aspect n covat - Scurtarea intervalului QT - Und T negativ sau difazic - Interval PQ alungit - Apariia tulburrilor de ritm sau conducere AV Hiperpotasemie Semnele EKG apar la valori mai mari de 6mEq/l Unda T ampl, simetric, cu baza ngustat Interval PQ scurt Creterea duratei undei P cu aplatizarea acesteia La valori mai mari de 8 mEq/l apar blocuri AV de diferite grade, modificri de morfologie a complexului QRS. La valori mai mari de 10 mEq/l pot apare fibrilaia sau asistolia ventricular. Hipopotasemia o Aplatizarea progresiv a undei T cu creterea progresiv a undei U o Subdenivelarea segmentului ST o Pot apare extrasistole, tahicardie, fibrilaie ventrticular Hipercalcemie - Scurtarea intervalului QT - Pot apare blocuri AV i extrasistole ventriculare Hipocalcemie Alungirea intervalului QT pe seama alungirii segmentului ST