CURS E.M.C.

Interpretare EKG
normal si patologic
CURS PT. AVANSATI
FORMATOR

As.Pr. ION
NICOROIU
 Citate despre inima
-Ai nevoie de mai mult decât un trup
frumos. Trebuie ca inima și sufletul să se
potrivească acestuia.
Epictet
- Inima mea este o carte cu paginile scrise
V. Hugo.

- Ura este nebunia inimii. — George Byron

 Bibliografie
-Imagini si comentarii dupa “News med.ro “
-Academia .edu ecg patologic .
-Dr.Malcom S. Thaler –ecg –tot ce trebuie sa
stii.
- Electrocardiografie practica – de Dumitru P.
-Interpretare rapida a ecg-Dale Dubin (trad. Dr.
Petre Pantea.
-Caiet de ecg comentate de Dr.C.Zeana si
Dr.Gabriel Tatu .
-Electrocardiografie – Dr.Georgeta Scripcaru.
Inima
 Definitie
- Electrocardiograma este utilizata astazi in lumea
intreaga ca o metoda relativ simpla pentru
diagnosticarea bolilor inimii.
-Electrocardiograma, cunoscuta si sub abrevierea
din limba engleza, EKG sau ECG, constituie un test
simplu, nedureros care inregistreaza activitatea
electrica a inimii. Pentru a intelege acest test,
este important sa cunoasteti modul in care
functioneaza inima.
 e.c.g.
Cu fiecare bataie a inimii, un semnal electric
(sau o unda) este transmis din varful inimii
catre baza (generat de niste celule speciale din
camera dreapta superioara a inimii). Pe
masura ce avanseaza, semnalul determina
inima sa se contracte si sa pompeze sange,
procesul repetandu-se cu fiecare bataie de
inima; semnalele electrice ale inimii stabilesc
ritmul batailor inimii.
 ecg
Atriul drept si cel stang sau camerele
superioare creeaza unda denumit „unda
P” (urmeaza unei linii drepte cand impulsul
electric merge la camerele de la baza), iar
ventriculele stang si drept sau camerele
inferioare creeaza urmatoarea unda
denumita „complex QRS”; unda finala sau
„unda T” reprezinta intoarcerea electrica la un
stadiu de repaus pentru ventricule.
 Stabilirea ritmului de bază al inimii

-Stabilim dacă avem ritm sinusal pe EKG,

urmărind următoarele criterii:
– Prezența undei P. Trebuie să fie + în
derivațiile DII, DIII, aVF și – în aVR.
– Unda P să aibă aceeași formă și aceleași
caracteristivi în majoritatea derivațiilor: să
fie rotunjită, cu o durată de 0,06 – 0,10
secunde (1,5 – 2,5 pătrățele) și cu
o amplitudine de 0,1 – 0, 25 mV (1 – 2,5
pătrățele).
 Stabilirea ritmului de bază al inimii

-Unda P să fie urmată de complexul ORS

-Intervalele PP să fie regulate.!!!
-Când măsurăm frecvența (durata) undei P,
numărăm pe ORIZONTALĂ câte pătrate
mici o formează. 1 pătrat mic = 1 mm =
0,04 sec!!!
-Când măsurăm amplitudinea undei P,
numărăm pe VERTICALĂ câte pătrate
mici o formează. 1 pătrat mic = 1 mm = 0,1
mV.
Analiza cronologică și morfologică a
traseului EKG (valori normale).
-Unda P – depolarizare atrială
-Are o amplitudine de 0, 10 – 0, 25 mV,
aceasta având valoare maximă în DII.
-Durata este de 0, 06 – 0, 10 sec.
-În mod normal, unda P este rotundă,
simetrică, + în DII, DIII și aVF și – în aVR,
posibil negativă în V1
Analiza cronologică și morfologică a
traseului EKG (valori normale).
-Complexul ORS – depolarizarea
ventriculară
-Unda Q – depolarizarea septului
intraventricular.
-Unda R – depolarizarea simultană a
ventriculului drept și a regiunii apicale și
ntrale a ventriculului stân
Analiza cronologică și morfologică a
traseului EKG (valori normale).
-Unda S – depolarizarea regiunii postero-
bazale a ventriculului stâng.
Complexul QRS are o amplitudine de 1 –
1, 5 mV, minim 0,5 mV în DI, DII, DIII și
minim 0,1 mV în derivațiile precordiale.
-Durata complexului este de 0,08 – 0,10
sec.
Analiza cronologică și morfologică a
traseului EKG (valori normale).
Complexul Q.R:S.să fie:
– R monofazic obligatoriu
– QR și RS bifazic
– QRS trifazic
– Pozitiv dacă R > S
– Negativ dacă R < S
– Echidifazic dacă R = S.
 Analiza cronologică și morfologică a
traseului EKG (valori normale).
-Unda T – repolarizarea ventriculară
-Are o amplitudine cuprinsă între o treime
(1/3) și jumătate (1/2) din amplitudinea
undei R.
-Durata este de 0,13 – 0,30 sec.
-Unda T trebuie să fie rotunjită, asimetrică,
pozitivă, negativă în aVR.
 Analiza cronologică și morfologică a
traseului EKG (valori normale).
Unda U
-Are o amplitudine sub 0,2 mV și o frecvență
de 0,15 – 0,25 sec.
-Unda U trebuie să fie rotunjită, asimetrică,
pozitivă, aflată după unda T.
Analiza cronologică și morfologică a
traseului EKG (valori normale).
Segmentul PQ sau PR
Are o durată de 0,02–0,12 sec și
reprezintă stadiul atrial complet
depolarizat și trecerea excitației prin nodul
atrio-ventricular.
 Analiza cronologică și morfologică a
traseului EKG (valori normale).
Segmentul ST
-Acesta nu se măsoară și reprezintă stadiul
ventricular complet depolarizat și debutul
repolarizării.
-Față de linia izoelectrică, trebuie să fie
supradenivelat oblic ascendent, sub 0,1
mV în derivațiile membrelor și în V5 și V6
și sub 0,3 mV în V2, V3, V4.
Analiza cronologică și morfologică a
traseului EKG (valori normale).
Intervalul PQ
Are o durată de 0,12-0,21 sec, fiind invers
proporțională cu frecvența cardiacă.
Intervalul PQ semnifică conducerea
excitației de la atriu la ventricul.
Analiza cronologică și morfologică a
traseului EKG (valori normale).
-Intervalul QT – sistolă electrică
ventriculară
-Are o durată de 0,42 sec, este invers
proporțională cu frecvența.
 Analiza cronologică și morfologică a
traseului EKG (valori normale).
-Intervalul RR – revoluția cardiacă electrică
-Are o durată variabilă, fiind invers
proporțională cu frecvența cardiacă.
 Determinarea axului electric al inimii

În mod fiziologic, axul electric al inimii are valori

cuprinse între -30 și +110.
Determinarea axului electric al inimii

Axul inimii poate să fie:

– Orizontalizat: -30 -> +30
– Intermediar: +30 -> +60
– Verticalizat: +60 -> +110.
Axul inimii se poate calcula
folosint metoda triaxială = metoda
triunghiului lui Einthoven:
Determinarea axului electric al inimii
Determinarea frecvenței cardiace (FC)

Exită două metode:

1. Metoda directă
Aceasta se bazează pe o formulă:
FC = 60/RR (sec) =>
FC = 60/ RR (mm) x 0. 04 (deoarece 1
pătrat mic = 1mm = 0.04 sec ) =>
FC = 1500/RR (mm) b/min
Determinarea frecvenței cardiace (FC)
2. Metoda indirectă
Se caută unda R cea mai apropiată de linia
verticală care formează un pătrat (pătratul
conține 25 de pătrate mici). Pornind de la
următoarea linie verticală numărăm astfel:
300, 150, 100, 75, 60, 50. Și ne oprim din
numărat la următoarea undă R. Valoarea la
care ne-am oprit reprezintă frecvența
cardiacă a pacientului.
Determinarea frecvenței cardiace (FC)

FC > 100 b/min => tahicardie sinusală

FC < 60 b/min => bradicardie sinusală
 Ecg patologic
SCHEMA RAPIDA DE INTERPRETARE A EKG
1. FRECVENTA
2. RITMUL
3. AXA
4. HIPERTROFIE
5. INFARCT
 F . C.

-FRECVENTA=Nr.batai /minut

-MODIFICARI DE FRECVENTA
-BRADICARDIE frecvente lente < 60 batai/minut
-Ritm jonctional impuls el. din nod. A.V.
-TAHICARDIE frecvente rapide > 100 batai/minut
( 100 –150 / min )
 Bradicardie sinusala
• .
•
• BRADICARDIE SINUSALA
 Ritm jonctional
Un rol important pe acest traseu are nodul
atrio-ventricular: acesta face legatura dintre
miocardul atrial si cel ventricular si are rolul de
a conduce impulsurile electrice la miocardul
ventricular, care este cel mai important pentru
functia de contractie.
 Ritm jonctional
Tot nodul atrio-ventricular are rolul de a
determina o anumita intarziere in conducerea
impulsului pentru a permite miocardului
ventricular sa se relaxeze, sa se destinda si sa
permita alimentarea ventriculilor cu sange
care este pompat apoi spre organe. Ventriculii
se umplu cu sange in diastola si pompeaza
sange in sistola.
 Ritm jonctional
Recunoasterea ritmului nodal pe ecg
se face cand activitatea atriala
lipseste deci pe traseu nu vom intalni
unde “P”
RITM JONCTIONAL
 Tah.sinusala.
II. TAHICARDIE SINUSALA este:
-Frecventa rapida intre 100 si 150/minut.
- unde P identice inainte de fiecare complex
QRS.
- ritm regulat.
Tahicardie sinusala
Tahicardie sinusala
 2. RITM

TULBURARI DE RITM :
I.RITM NEREGULAT
II.EXTRASISTOLE
III.RITMURI RAPIDE
 RITM NEREGULAT
ARITMIA SINUSALA
- unda de stimulare ia nastere in N.S.A. dar
impulsurile sunt eliberate laintervale variabile
- unde P. identice
- distante R.-R. inegale
- se intalneste in mod normal la copii
- la adulti, adesea se datoreaza bolii nodului
sinusal (sick sinus syndrome)
ARITMIE SINUSALA
ARITMIA SINUSALA
 RITM
VAGABOND( wandering pacemaker )
- Acest ritm apare ca urmare aschimbarii
pozitiei pacemaker-ului.
- Unde P diferite ca forma in functie de
sediul pacemaker-ului.
- Distante R-R inegale.
WANDERING PACEMAKER
RITM VAGABOND
 FIBRILATIA ATRIALA
- Se datoreaza descarcarii a numeroase
focare atriale ectopice si numai din
intamplare unul dintre impulsuri ajunge la
NAV
- Nu exista unde P
- Exista mici unde de fibrilatie ( f )
- Distante R
-R inegale
FIBRILATIA ATRIALA
FIBRILATIA ATRIALA
 EXTRASISTOLE

-Sunt batai care apar mai precoce

decat normal.Se datoresc unor
descarcari premature a diferitelor
focare ectopice atriale sau
ventriculare
 EXTRASISTOLA ATRIALA
-Un focar atrial ectopicgenereaza unde P
anormale,precoce urmate de cate un Q.R.S.
normal.
-Impulsul nu ianastere in N.S.A. deci nu
seaseamana cu celelalte unde P.
-In schimb, N.A.V.capteaza si transmite
impulsul normal.
 EXTRASISTOLA NODALA

- Un focar ectopic al nodului atrio

-ventricular genereaza un Q.R.S.
precoce, neprecedat de unda P. sau
precedat de unda P.negativa.
 EXTRASISTOLA VENTRICULARA
-Es.V. ia nastere intr-unfocar ectopic
al unui ventricul. Se caracterizeaza
printr-un complex Q.R.S. larg si
precoce urmat de o pauza
compensatorie.
 Extrasistole
-In contrast cu Es.V. Es.A. sunt urmate
de o pauza care nu este compensa-
torie
 Es.ventriculare
-Es.V. se cupleaza uneori cu una sau
mai multe batai normale si acest
aspect se produce regulat. Cand
secupleaza o es.V. cu o bataie
normala este vorba de bigeminism,
cu doua batai trigeminism etc.
Bigeminism
 Es. Ventric.

Un focar ventricular ectopic se poate

descarca o singura data sau din contra sa
produca o serie de impulsuri succesive
care realizeaza o salva de extrasistole.
 Es. Ventric.

Es.V. multifocale se datoresc

focarelor ectopice ventriculare
multiple.
Es.V. multifocale au morfologie
diferita.
 RITMURI RAPIDE
TAHICARDIA PAROXISTICA
Inseamna o frecventa rapida
(tahicardie ) cu debut brusc (paroxistica ).
Frecventa cardiaca in T.P.este de 150 –
250/minut.
TAHICARDIA PAROXISTICA ATRIALA
- Se datoreaza unei descarcari rapide si bruste
a unui focar ectopic atrial.
- Este o succesiune normala de unde P. si
complexe Q.R.S .cu o frecventa foarte rapida
- TPA poate sa se produca la o frecventa atat
de rapida incat undele P. se amesteca cu
undele T ceea ce da aspectul unei unde unice.
TAHICARDIA PAROXISTICA NODALA
- Se datoreaza unui focar ectopic situat in N.A.V.
- Este o succesiune de complexe Q.R.S.
neprecedate de unda P. cu o frecventa foarte
rapida.
- T.P.A. si T.P.N. sunt denumite in ansamblu
tahicardie paroxistica supraventriculara( T.P.S.V .)
- Diagnosticul T.P.A. sau T.P.V. nu este esential,ele
se trateaza la fel.
 TAHICARDIA PAROXISTICA
VENTRICULARA
- Este declansata de un focar ectopic
ventricular
- Seamana cu o succesiune rapida de
Es.V.
- Frecventa rapida ( 150 -250/minut )
 FLUTTER ATRIAL
-Undele de flutter ( ,,F” ) survin intr-o
succesiune rapida de unde ,,F” care sunt
identice.
- Sunt comparate cu dintii de joagar.
- Ritmul este in general regulat.
- Frecventa undelor de flutter este cuprinsa
intre 250- 350/minut.
- Impulsul atrial va stimula periodic N.A.V.
ceea ce inseamna ca va exista o serie de unde
,,F” inaintea fiecarui complex Q.R.S.
 FLUTTER VENTRICULAR
- Este produs de un focar ectopic
ventricular unic
- Undele sinusoidale regulate se
succed cu o frecventa intre 200–
300/minut
 FIBRILATIA ATRIALA

- Se datoreaza numeroaselor focare ectopice

atriale care se descarca cu frecvente diferite
antrenand un ritm haotic ,neregulat.
- Nu exista unde ,,P” ci unde,,f” (de fibrilatie).
- Numai din intamplare un impuls atrial va
stimula nodul A.V.
 FIBRILATIE VENTRICULARA

-Se datoreste stimulilor ce iau nastere in

focare ectopice ventriculare multiple
antrenand contractii haotice.
- Activitatea electrica este complet anarhica.
- Amplitudinea deflexiunilor diminua pe
masura ce inima moare
 TULBURARI DE CONDUCERE

1. BLOC SINOATRIAL
2. BLOCURI ATRIOVENTRICULARE
3. BLOCURI DE RAMURA
 BLOC SINOATRIAL
- N.S.A. este blocat temporar
- Pacemaker-ul normal al cordului se
blocheaza temporar cel putin in
timpul unui cicludar apoi isi reia
activitatea de stimulare.
- Undele ,,P” inainte si dupa bloc sunt
identice( toate iau nastere in N.S.A. )
BLOC SINOATRIAL
BLOCURI ATRIOVENTRICULARE
-BAV gradul I
- Impulsul intarzie la nivelul N.A.V. ma imult
decat normal ( 0,1 sec ).
- Intervalul PQ/PR > 0,20 sec.
- De indata ce NAV este stimulat,depolarizarea
ventriculara se produce normal
- Secventa QRS.
-T normala.
 BAV gradul II
-Un bloc AV apare atunci cand sunt
necesare mai mult de 2 impulsuri
atriale pentru a declansa un raspuns
ventricular. Asta inseamna ca doua
sau mai multe unde ,,P” preced un
complex Q.R.S.
 B.A.V. gradul II Mobitz I(perioada
WencKebach)

- Apare cand intervalul ,,P.R” se

alungeste progresiv pana apare un
“P”blocat.
 BAV gradul II Mobitz II

- Se constata absenta ocazionala

a unui complex Q.R.S. dupa o
unda ,,P” normala .
- Intervalele P.R. sunt normale.
 BAV gradul III
- Apare atunci cand niciunul dintre
impulsurile atriale nu stimuleaza N.A.V.
- Ventriculele nestimulate pun in actiune
un pacemaker ectopic de la nivelul lor
care va descarca impulsuri cu frecventa ~
30 /min
 BAV gradul III
- In B.A.V. grd III se constata ca frecventa
atriala (undele,,P” ) difera de cea
ventriculara ( complexele Q.R.S. ). Aceasta se
numeste disociatie atrioventriculara.
- In B.A.V. gradul III pulsul este atat de lent
incat fluxul sangvin cerebral este diminuat si
pacientul poate prezenta pierderea
constientei.
 BLOCURI DE RAMURA
- Se datoreaza unui blocaj al impulsului in
ramurile dreapta si stanga a fasciculului
Hiss
- Ramura dreapta trimite stimulul de
depolarizare la ventriculul drept iar
ramura stanga la ventriculul stang.
Acest lucru se realizeaza in mod normal
simultan.
 BLOCURI DE RAMURA
- Un bloc al unei ramuri determina o intarziere
a transmiterii impulsului de partea respectiva.
Deoarece ventriculele nu se mai depolarizeaza
simultan , Q.R.S–ul va avea aspect largit > 0,12
sec. Depolarizarea fiecarui ventricul se
realizeaza separat astfel ca pe E.K.G. apar
doua unde R care se noteaza R prim si R
secund.
 BLOCURI DE RAMURA
-
Daca gasim un Q.R.S. largit peste 0,12 sec pe
E.K.G. inseamna ca exista un bloc de ramu-
ra,cautand aspectul R.primsi R.secund in precor-
diale V1 si B.R.D. este o tulburare cardiaca a
conducerii influxurilor electrice in ramurile
fasciculului lui His, care merg de o parte si de alta
a septului interventricular (membrana musculara
care separa ventriculele).
 BLOCURI DE RAMURA
- Un bloc de ramura se traduce printr-o incetinire
sau chiar o intrerupere a conducerii influxului
nervos spre unul dintre cele doua ventricule. Cum
acest influx electric are drept rol declansarea
contractiei musculare cardiace, se observa o
intarziere a contractiei unui ventricul in raport cu
celalalt..
-Cautam aspectul R.-R. in precordialele drepte in
V1 si V2.
- Axa la dreapta B.R.D.- S.T si T in sens opus Q.R.S.
BLOC DE RAMURA DREAPTA
 Bloc de ramura stanga
-Blocul de ramură stângă se recunoaște
datorită:
-Complexelor QRS mai largi de 0,12 sec.,
R. crestat (aspect de litera M), segmentul
S.T. subdenivelat, unda T. negativă în
derivațiile V5, V6.
-Unda S adâncă în V1, V2.
BLOC DE RAMURA STANGA
 SINDR DE PREEXCITATIE( WOLFF-
PARKINSON-WHITE )
- Reprezinta o depolarizare prematura a ven-
triculelor
- Pe EKG se inscrie un interval PR scurtat si
undadelta
- La indivizii cu sdr W.P.W exista un fascicul
accesoriu care elimina intarzierea obisnuita de
0,1 seca impulsului la nivelul N.A.V.
- Acesti indivizi pot dezvolta usor Tah.Parox.
Ventriculara.
 LEZIUNEA – SEGMENTUL ST
a) Leziunea subepicardică sau transmurală –
supradenivelarea originii segmentului ST ≥
1mm de la punctul J, in cel puțin două
derivații directe concordante. In derivațiile
indirecte se înregistrează subdenivelsare de
segment ST, dar modificările „în oglindă” sunt
mai puțin ample decât cele directe. b)
Leziunea subendocardică – subdenivelare de
segment ST ≥1 mm de la punctul J, cu pantă
orizontală, descendentă sau lent ascendentă,
înregistrată în derivațiile directe.Nu apar
modificări în derivațiile indirecte
 Ischemia subendocardică
Modificare de formă a undei T, fără
modificarea sensului: unde T pozitive, înalte,
ascuţite, simetrice în derivaţiile directe.
Ischemia subendocardică nu are expresie
electrică în derivaţiile indirecte. Deci,
prezenţa undelor T pozitive, înalte, ascuţite,
simetrice în anumite derivaţii semnifică
ischemie subendocardică, dacă în derivaţiile
opuse nu se înregistrează unde T negative,
adânci, ascuţite, simetrice.
 Ischemia subepicardica
Ischemia subepicardica / transmurala:
supradenivelare ST tranzitorie, urmata de unda
T pozitiva, in cel putin doua derivatii adiacente,
din acelasi grup topografic.In cazul in care
electrocardiograma de repaus este normala, la
pacientul fara durere toracica actuala, dar cu
anamneza sugestiva pentru angina pectorala,
pentru confirmarea diagnosticului se indica
efectuarea testului de efort, in absenta
contraindicatiilor si cu consimtamantul scris al
pacientului.
Ischemie subendocardica
Ischemie subepicardica
 INFARCTUL MIOCARDIC:
Infarctul miocardic cu supradenivelare ST:
supradenivelare ST (de obicei convexa
superior), precoce si persistenta de cel putin 1
mm, in cel putin doua derivatii adiacente si
orientate direct catre teritoriul infarctului,
asociind optional si ulterior unda Q patologica
si inversiunea si simetrizarea undei T, in
absenta blocului de ramura stanga si a
hipertrofiei ventriculare stangi.
 INFARCTUL MIOCARDIC
Infarctul miocardic fara supradenivelare ST:
orice alta modificare a electrocardiogramei,
asociata cu cresterea enzimelor de citoliza
miocardica, in afara supradenivelarii ST (in
particular subdenivelare ST persistenta sau
variatii ale orientarii si amplitudinii undelor T
(eventual cu simetrizarea acestora)).
 INFARCTUL MIOCARDIC
Desi dovada definitiva a infarctului miocardic
este oferita de cresterea enzimatica, enzimele
miocardice cresc abia la 2–3 ore de la debutul
infarctului, astfel incat valoarea diagnostica
mare a electrocardiogramei consta in
precocitatea semnelor electrice, permitand
castigarea de timp, pentru orientarea rapida a
tratamentului (in special in cazul IMA cu
supradenivelare ST).
 INFARCTUL MIOCARDIC
Succesiunea in timp a semnelor electrice ale
infarctului miocardic cu supradenivelare ST
permite stadializarea acestuia, dupa cum
urmeaza: stadiul electric acut= perioada initiala,
de la debutul infarctului, pana la revenirea
segmentului ST la linia isoelectrica (in timpul
acestei perioade apare unda Q patologica);
stadiul electric subacut= de la normalizarea
segmentului ST pana cand unda T devine negativa
si mica / isoelectrica / normala in totalitate;
stadiul electric cronic= dupa stadiul electric
subacut
 INFARCTUL MIOCARDIC
Topografia infarctului miocardicDerivatiile in
care se observa unda Q,ST,T, patologica :
ANTEROSEPTALV1, V2, V3
ANTEROLATERALDI, aVL, V4, V5, V6
ANTEROEXTENSIV V1, V2, V3, V4, V5, V6
LATERAL DI, aVL
INFERIOR DII, DIII, aVF
INFEROBAZAL (posterior)R inalt si larg in V1,
V2
 Din punct de vedere electrocardiografie se
descriu 4 stadii:
1. Infarctul miocardic supraacut- Aspectul este
rar înregistrat electrocardiografic deoarece
apare numai în primele minute după instalarea
ocluziei coronariene.
- creşterea amplitudinii undei T (undă T pozitivă,
înaltă, ascuţită, simetrică);
- supradenivelare de segment ST ascendentă
(segmentul ST prezintă o pantă ascendentă
rectilinie). -
2. Infarctul miocardic acut - primele 7 zile
-undă Q patologică sau aspect QS;
-supradenivelare de segment ST ≥ 1 mm,
convexă în sus.
I.M. supraacut
I.M. acut
Din punct de vedere electrocardiografie se
descriu 4 stadii:

• 3. Infarctul miocardic recent subacut)

7-28 de zile.
Din punct de vedere ECG modificările
sunt:
-undă Q patologică sau aspect QS;
-segment ST revenit la linia izoelectrică;
-undă T negativă şi adâncă.
Din punct de vedere electrocardiografie se
descriu 4 stadii:
• 4. Infarctul miocardic vechi peste 28 de
zile din punct de vedere ECG modificările
sunt:
-undă Q patologică sau aspect QS: -
segment ST izoelectric;
-undă T negativă (dar puţin adâncă şi
rotunjită), izoelectrică sau pozitivă.
 Din punct de vedere
electrocardiografie se descriu 4 stadii:
• Revenirea segmentului ST la linia
izoelectrică are loc,in general,in primele 14
zile ale IMA.Persistența supradenivelării
de segment ST, la mai mult de o
lună,ridică suspiciunea dezvoltării unui
anevrism ventricular.
I.M.
I.M.
I.M.
I.M.
 Hipertrofia cardiacă
• Hipertrofia cardiacă este cauzată de
răspunsul miocardului la diferiți stimuli
fiziologici, patologici, mecanici, fizici,
hormonali. Pentru a compensa acțiunea
acestor stimuli, fibrele mușchiului cardiac
cresc în volum. Hipertrofia cardiacă
este asociată cu o mortalitate crescută din
cauza riscului crescut de dezvoltare a
insuficienței cardiace. Hipertrofia poate
apărea atât la nivelul atriilor, cât și la
nivelul ventriculilor
 Hipertrofia atrială
- Hipertrofia atrială dreaptă (HAD)
-Cauzele hipertrofiei atriale drepte pot fi:
defectul de sept atrial, stenoza (îngustarea)
sau insuficiența (regurgitarea) de valvă
tricuspidă, hipertensiunea pulmonară.
-Pentru a recunoaște hipertrofia atrială
dreaptă pe electrocardiogramă căutăm:
- unda P cu o amplitudine mai mare de 0.25
mV (2.5 mm) și ascuțită în derivația
DII (mai multe detalii despre calcularea
frecvenței ). În aceste condiții, unda P se
numește “P pulmonar”.
Hipertrofia atrială dr.
 sau
• unda P difazică în
derivația V1 cu deflexiunea pozitivă mai
mare decât deflexiunea negativă.
 Hipertrofia atrială stângă (HAS)

-Hipertrofia atrială stângă poate să fie

cauzată de stenoza sau insuficiența de valvă
mitrală, stenoză sau insuficiență aortică sau
de insuficiența cardiacă stângă.
-Pentru a recunoaște hipertrofia atrială
stângă căutăm:
- Unda P cu o durată (frecvență) mai mare
de 0.12 secunde, bifidă în derivația
DII (mai multe detalii despre calcularea
frecvenței ). În aceste condiții, unda P se
numește “P mitral”.
Hipertrofia atrială stângă (HAS)
 sau
• Unda P difazică în V1 cu deflexiunea
negative mai mare decât deflexiunea
pozitivă.
 Hipertrofia ventriculară
- Hipertrofia mușchiului cordului are consecințe
atât asupra depolarizării, cât și asupra repolarizării
cardiace.
-Alterarea depolarizării duce la creșterea
frecvenței și amplitudinii undelor R și la modificări
ale axelor inimii în cazuri severe.
- Alterarea repolarizării determină
subdenivelarea segmentului ST și unda T negativă
asimetrică în derivațiile directe, iar în derivațiile
nedirecte determină supradenivelarea segmentului
ST și unda T pozitivă asimetrică.
Hipertrofia ventriculară dr(HVD)

-Hipertrofia ventriculară dreaptă poate fi

cauzată de cordul pulmonar cronic, embolia
pulmonară, stenoza mitrală.

-Pe EKG se recunoaște după următoarele

criterii:
-Unda R are amplitudinea > 5mm (0,5 mV) în
derivațiile V1, V2 SAU R/S mai mare sau egal
cu 1 în V1
 Hipertrofia ventriculară dr(HVD)
– Unda S este adâncă în derivațiile V5, V6
– Axul electric este deviat patologic la
dreapta în plan frontal, iar în plan orizontal
avem rotație orară
– Complexul QRS are o durată de 0.10 – 0.12
secunde
– În fază terminală avem subdenivelarea
segmentului ST și inversarea undei T în V1,
V2
– Poate să fie însoțită de hipertrofie atrială
dreaptă (nu este obligatoriu!)
Hipertrofia ventriculară dr(HVD)
Hipertrofia ventriculară stângă (HVS)
-Hipertrofia ventriculară stângă poate să fie
cauzată de hipertensiunea arterială, de stenoza și
insuficiența aortică sau de insuficiența mitrală. Pentru
a recunoaște hipertrofia ventriculară
stângă pe electrocardiogramă,urmărim:
- Unda R cu amplitudine > 25 mm in
derivațiile V5, V6 SAU unda R > 14 mm în
DI
-Unda S este adâncă în derivațiile V1, V2
!!! Indicele SOKOLOV-LYON > 35 mm
(amplitudine) Indicele Sokolov-Lyon = S (V1
sau V2) + R (V5 sau
V6)
Hipertrofia ventriculară stângă (HVS)
- Axul electric este deviat la stânga în
plan frontal, iar în plan orizontal
avem rotație antiorară
- QRS are o durată de 0.10 – 0.12
sec

-În fază terminal, avem subdenivelare de

ST și inversarea undei T în V5, V6
Hipertrofia ventriculară stângă (HVS)
 Despre dextrocardie
-Situs inversus (sau situs oppositus/transversus)
este o problema congenitala foarte rara (mai
putin de 1 din 10.000 de oameni o au) in care
organele interne principale sunt invers
pozitionate in interiorul corpului uman (in
oglinda). Ficatul si colecistul sunt pe partea
stanga, stomacul si splina pe partea dreapta (mai
mult sau mai putin), plamanul stang are 3 lobi si
cel drept are 2 lobi si vasele de sange, ganglionii
limfatici, nervii si intestinele sunt transpuse
dreapta-stanga.
 DEXTROCARDÍE

• DEXTROCARDÍE .
Anomalie care constă în situarea inimii în
(sau spre) partea dreaptă a toracelui
DEXTROCARDÍE
DEXTROCARDÍE
 ASISTOLÍE

• Slăbire a contracțiilor inimii, mai ales în

ultima fază a bolilor cardiace.
ASISTOLÍE
ASISTOLÍE
ASISTOLÍE
 Artefacte

-Artefact de miscare Tremor al extremitatilor

-Interferente electrice Poate fi interpretat
gresit drept fibrilatie atriala -
-Malpozitia electrozilor V1-V2
Artefacte
Artefacte
Artefacte
Artefacte
Artefacte
 SFARSIT
VA MULTUMESC