L2.1.

Trebuințele nutritive ale omului ; Necesarul de energie

Organismul uman are un consum permanent de energie, pentru satisfacerea mai

multor necesităţi:
- sinteza de substanţe pentru creşterea organismului în dezvoltare;
- activitatea permanentă a muşchilor respiratori şi ai inimii;
- contracţiile, voluntare şi involuntare ale musculaturii striate şi netede;
- activitatea de secreţie şi excreţie;
- menţinerea temperaturii constante a corpului;
- repararea uzurilor
-susținerea efortului fizic .
Tradiţional, consumul de energie şi valoarea energetică a alimentelor se măsoară şi se
exprimă în calorii mci sau kilocalorii ( 1kcal=1000 cal).
1 kcal reprezintă cantitatea de căldură necesară pentru creşterea temperaturii unui litru
de apă cu un grad Celsius (de la 15º la 16º C).
În ultima perioadă există tendinţa de a se folosi o altă unitate de măsură, mai adecvată,
joule – kilojouli. Un kilojoule – cantitatea de energie cheltuită pentru deplasarea unei mase de
1kg pe distanţa de 1 metru cu o forţă de un newton
Energia necesară desfăşurării proceselor vitale , de bază, în condiţii de repaus absolut , se
numeşte metabolism bazal . Valoarea metabolismului bazal este 1700 kcal/zi pentru un
adult de 70kg . Copiii şi adolescenţii au metabolismul bazal mai accentuat decât adulţii ,
valorile maxime atingându-se între 1-3 ani când ajunge la 2-2,5cal/kg/oră. În a doua jumătate
a sarcinii metabolismul bazal creşte cu 20-25% , iar în perioada lactaţiei cu 10-20%.
Metabolismul bazal scade cu vârsta şi la 55–60 ani este cu 15–20% mai redus decât la 25
ani, iar la 80 ani – cu 30%.
Metabolismul bazal depinde, în mare parte, de alimentaţie. O alimentaţie neraţională ,
necorespunzătoare calitativ sau cantitativ , neechilibrată periclitează sănătatea atât a
adulţilor cât şi a copiilor.
Necesarul energetic total este alcătuit din :
1. Metabolismul bazal 60-70% din total
2. Acțiunea dinamică specifică a alimentelor (consumul pentru digestia, absorbția și
utilizarea nutrienților -10% pentru glucide; 5% pentru lipide; 20-30% pentru
proteine)
3. Energia necesară ptr efort fizic 15-30% din total
4. Energia necesară pentru termoreglare
Un alt mod de apreciere a consumului energetic este :
• Metabolismul bazal: 1kcal/min
• Sedentari : 2kcal/min
• Activitae fizică ușoară:3kcal/min (mers pe jos)
• Efort moderat:5-6 Kcal/min (mers alert, bicicletă)
• Efort moderat/intens: 7kcal/min (tenis,fotbal)
• Efort fizic intens: 10-15 kcal/min(alergare, înot, schi)

Surplusul de energie determinat de ingestia de alimente se numeşte acţiune dinamică

specifică.
Acţiunea dinamică specifică este diferită pentru diverse grupe de material energetic .
Proteinele au o acţiune dinamică specifică de 20-40% , lipidele 2-5 % , iar glucidele 6-8%.
O alimentaţie echilibrată determină un efort suplimentar energetic de 10% pe zi .
 La un adult, metabolismul bazal este de 1 kcal/oră pentru un kilogram de greutate
corporală . Copiii şi adolescenţii au metabolismul bazal mai accentuat decât cei adulţi.
După 45 ani, metabolismul bazal scade astfel încât la 55–60 ani este cu 15–20% mai
redus decât la 25 ani, iar la 80 ani – cu 30% .
Cheltuielile energetice (CE) ale organismului sunt constituite din 3 componente :
- pentru metabolismul bazal
- pentru prelucrarea alimentelor ingerate
- pentru activitatea musculară.
Consumul de energie necesar pentru desfăşurarea reacţiilor metabolice vitale
(metabolismul bazal) pentru fiecare persoană este constant şi depinde de sex, vârstă şi masa
corporală.
Metabolismul bazal este apreciat, de regulă, dimineaţa pe nemâncate (timp de 14–16 ore,
la temperatura aerului de 20ºC, persoana fiind într-o relaxare completă timp de o oră). În
scopuri practice, pentru determinarea valorii metabolismului bazal (MB) în kcal sunt folosite
tabele speciale.
Pentru un „bărbat de referinţă” cu masa corpului de 70 kg, cheltuielile metabolismului
bazal sunt de aproximativ 1700 kcal , iar pentru o „femeie de referinţă” cu masa corpului de
60 kg ele alcătuiesc cca 1400 kcal.
Copiii și adolescenții au metabolismul bazal mai mare decât adulții . Valorile maxime
se ating între 1-3 ani când ajunge la 2-2,5cal/kg/oră. În a doua jumătate a sarcinii
metabolismul bazal creşte cu 20-25% , iar în perioada lactaţiei cu 10-20%. Metabolismul
bazal scade cu vârsta şi la 55–60 ani este cu 15–20% mai redus decât la 25 ani, iar la 80 ani –
cu 30%.
Metabolismul bazal depinde de vârstă şi sex. Odată cu vârsta, intensitatea
metabolismului bazal scade. La femei, el este cu 8–10% mai redus decât la bărbaţi.
Metabolismul bazal e influenţat, în mare măsură, de starea sistemului nervos central, a
sistemului endocrin, de factorii mediului ambiant, de stările de stres.
În timpul digestiei alimentelor, metabolismul bazal creşte datorită intensificării
proceselor de oxidare. S-a constatat că la o alimentaţie mixtă metabolismul creşte cu 10% pe
zi.
Cheltuielile de energie depind de intensitatea şi specificul activităţii fizice ,de
activitatea musculară , de practicarea sporturilor şi a altor activităţi are un consum de energie
dirijat. Cu cât e mai mare ponderea lucrului fizic nemecanizat, cu atât sunt mai mari
cheltuielile de energie.
Normativele fiziologice de substanţe nutritive şi valoarea calorică a alimentelor sunt
elaborate pentru diverse grupe de populaţie, ţinându-se cont de vârstă, sex şi gradul de efort
fizic aplicat în timpul muncii. Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de
substanţe nutritive are ca etalon , punct de apreciere grupa de populaţie adultă, aptă de
muncă
Energia necesară organismului este asigurată de lipidele, proteinele , glucidele din
alimente.Prin arderea unui g de lipide obţinem 9,3 kcal , proteinele furnizează 4,1 kcal ca şi
glucidele.
Mecanismele fiziologice care guvernează metabolismul energetic
• Energia necesară vieții este obținută prin oxidarea nutrienților: glucide (4Kcal/g, acizi
grași (9 kcal/g), proteine (4kcal/g)
• Aportul nutrienților este discontinuu
• Aportul insuficient de hrană duce la mobilizarea energiei din depozite
• Rezervele de lipide pot acoperi necesarul ptr supraviețuire 3-6 luni
• În cursul postului cu durata de peste 60 de zile, 40% din proteine se
mobilizează în scop energetic, situație incompatibilă cu viața
 • Glicogenul hepatic asigură glucoza necesară creierului ptr 16 ore
• Glicogenul muscular este utilizat doar la nivelul mușchiului 2-3 ore
• Excesul de hrană se stochează sub formă de:
• depozite de glicogen hepatic și muscular
• grăsimi în tesutul adipos

În organism glucidele şi lipidele au rol energetic , iar proteinele rol plastic.Glucidele sunt
cele care asigură rapid necesarul energetic.
Din necesarul energetic al organismului 55-65% este asigurat de glucide , 20-35% de
lipide şi 10-18 % de proteine.
Cheltuiala de energie este diferită în funcţie de vârstă , de sex .Cheltuială mare de energie
apare la copii şi persoanele cu activitate foarte grea .Cantităţi mici de energie se consumă de
către vârstnici. De asemenea la bărbaţi cheltuiala de energie este mai mare decât la
femei.Femeile în perioada sarcinii şi alăptării au cheltuială mai mare de energie.
În concordanţă cu cele spuse consumul de energie variază între 1700- 4100 kcal/zi
Când alimentaţia nu asigură numărul adecvat de calorii , organismul este obligat să elibereze
energie din propriile sale ţesuturi (din rezerva de grăsime).Subalimentaţii au o capacitate de
muncă redusă, obosesc repede , prelungesc perioadele de pauză , au rezistenţă scăzută la boli
microbiene sau intemperii ale mediului ambiant.
Pentru susținerea unui efort intens de scurtă durată este necesară suplimentarea rației
de glucide , iar pentru un efort intens de lungă durată este nevoie de suplimentarea rațiie de
lipide.

Consumul de energie în diverse activităţi ( Mănescu )

Activitatea Consumul de energie (kcal/oră)
Copii 1-3 a/4-6 a/7-9 a 1360/1800/2200
Adolescenti 10-19 ani 2600-3400
Adolescente 2400-2800
Barbați 20-40 ani activitate ușoară/medie 2800 / 3300/ 3700/ 4100
/mare/foarte mare
Barbați 41-65 ani activitate ușoară/medie 2600/ 3100/3500/3900
/mare/foarte mare
Barbați peste 65 ani 2400
Femei 20-40 ani activitate ușoară/medie 2400/2700/3000
/mare
Femei 41-60 ani activitate ușoară/medie 2100/2400/2700
/mare
Femei peste 60 ani 2000
Sugar sub 3l 120
Sugar 3 -11 luni 115- 105

Prima grupă include persoanele a căror activitate este legată îndeosebi de munca intelectuală:
conducători de întreprinderi şi organizaţii, pedagogi, educatori, colaboratori ştiinţifici,
operatori la maşinile electronice de calcul, controlori, lucrători medicali (cu excepţia
chirurgilor, asistentelor medicale şi infirmierilor), oameni de artă, oameni a căror activitate
cere o încordare intelectuală sporită.
Grupa a doua include persoanele a căror muncă necesită eforturi fizice uşoare:
agronomii, zootehnicienii, veterinarii, asistentele medicale şi infirmierii, lucrătorii din sfera de
deservire, inginerii al căror lucru necesită anumite eforturi fizice, maiştrii aparaturii radio,
ceasornicarii, lucrătorii radiotelecomunicaţiilor, lucrătorii proceselor automate.
Grupa a treia include persoanele a căror muncă necesită eforturi fizice medii: lucrători
la întreprinderile de prelucrare a metalelor, a lemnului, din industria alimentară, textilă, de
încălţăminte, din domeniul transportului feroviar, chimiştii, medicii chirurgi, poligrafiştii,
macaragiii, conducătorii brigăzilor de câmp şi de mecanizare, vânzătorii de produse
alimentare etc.
Grupa a patra include persoanele care îndeplinesc munci fizice grele: constructorii,
muncitorii din industria petrolului şi a gazului, agricultorii, metalurgii şi turnătorii de metal,
minerii care lucrează la suprafaţă
Grupa a cincea include persoanele care îndeplinesc munci fizice foarte grele: minerii
din mine, oţelarii, tăietorii de lemne, săpătorii, hamalii, betonierii ş.a., a căror muncă nu-i
mecanizată. O astfel de clasificare nu cuprinde totalmente multitudinea de profesii existente,
dar la aplicarea ei în practică putem găsi profesii identice după gradul de intensitate a muncii.
Aprecierea rapidă a necesarului caloric în funcție de gradul de activitate fizică(Culman)
• Sedentari: 25-30Kcal/Kgc greutate ideală/zi
• Activități fizice ușoare: 31-35Kcal/kgc/zi:
muncă intelectuală/de birou
• Activități fizice medii: 36-40 Kcal/kgc/zi:
muncitori din industria ușoară,
studenți, munci agricole mecanizate, comerț
• Activități fizice intense: 41-45 Kcal/Kgc/zi:
munci agricole nemecanizate, muncitori
forestieri, mineri, oțelari, turnători, dansatori, sporturi de
performanță
• Act. fizice foarte intense: >45kcal/Kgc/zi
tăietori de lemne,
sporturi de performanță maraton, canotaj,box

Bibliografie
Tratat de Igienă sub redacția S.Mănescu , Ed.medicală 1985