Sunteți pe pagina 1din 58

Electrocardiograma in bolile congenitale

cardiace ale adultului

Prof dr. Radu Capalneanu, FESC, FACC


Caracteristicile generale ale ecg in cardiopatiile
congenitale

• Modificarile ecg nu sunt specifice

• Modificarile ecg sunt dinamice in evolutie

• Modificarile ecg au cauze diferite (structurale,


hemodinamice, iatrogene,etc)

• Interpretarea corecta a modificarilor ecg necesita


cunoasterea anomaliilor structurale si a fiziopatologiei
bolilor congenitale
Semnificatia unor aspecte ecg in contextul bolilor
congenitale

• Prevalenta afectarii inimii drepte


(deviatia axiala dreapta, hipertrofia atriala si ventriculara dreapta)

• HVD ( hipertensiune pulmonara, obstructia ejectie VD )


- BRD incomplet - HVD prin incarcare de volum (DSA)
- criterii ecg HVD - prin presiune (StAP, HTP)
- QRS mult largit - disfunctie si dilatare ventriculara severa (Fallot postop.)

• Deviatie axiala stg. - (defect septal AV, ventricul unic), incarcare AS (debit pulmonar crescut, disfunctie
valvulara atrioventriculara)

• Ritmul cardiac si conducerea atrio-ventriculara


(ritm atrial inferior, flutter, fia, BAV gr I, BAV complet)

• Unde Q patologice - anomalie de origine a LAD din AP


Defectul septal interatrial (DSA)
DSA ostium secundum (DSAOS)
DSA ostium primum (DSAOP)
Drenaj venos pulmonar aberant (DVPA)
Drenaj venos pulmonar aberant (DVPA)
Defect septal ventricular (DSV)
Defect septal ventricular (DSV)
Defect septal ventricular (DSV)
Canal atrioventricular comun (CAVC)
Canal atrioventricular comun (CAVC)
Canal arterial persistent (CAP)
Persistenta ductului arterial (PDA)
Canal arterial persistent (CAP)
Persistenta ductului arterial (PDA)
Canal arterial persistent (CAP)
Persistenta ductului arterial (PDA)
Coarctatia de aorta
Coarctatia de aorta
BOALA FALLOT
BOALA EBSTEIN
AQRS deviata la dr. (+90-+150)
PR alungit (15-35%)
Incarcare atriala dr. (60-95%)
BRD 75-80%
Preexcitatie ventriculara (7-25%)
Tahiaritmii supraventriculare
(25-50%)

Preexcitatie ventriculara
(7-25%)
Tahiaritmii
supraventriculare
(25-50%)
TRANSPOZITIA
CORECTATA A VASELOR
MARI
AQRS normala
sau deviata la
dr.
HVD
usoara/modera
ta
Schimbarea
pattern-ului
undelor Q
(schimbarea
depolarizarii
septului) –apar
in derivatiile
drepte
Bloc a-v gr.I
(50%)
Bloc a-v
complet (25%)
Electrocardiograma in cardiopatiile congenitale

• Interpretarea electrocardiogramei in diagnosticul cardiopatiilor congenitale prin


coroborare cu examenul clinic si radiologic sau echocardiografic

• Aspecte electrocardiografice sugestive pentru anumite cardiopatii congenitale

• Modificari electrocardiografice concordante sau discordante cu datele altor


explorari paraclinice

• Rolul ecg in estimarea severitatii si consecintelor hemodinamice din cardiopatiile


congenitale

• Importanta ecg in depistarea tulburarilor de ritm si de conducere din


cardiopatiile congenitale
Utilitatea electrocardiogramei in dg CC prin integrare
cu examenul clinic si radiologic
Ex.clinic + Rx + Ekg

Hipervascularizatie arteriala pulmonara


intermediara si periferica. Ram pulmonar drept
cu calibru de 2,2 cm. Bronsie principala dreapta
1,3cm. ICT marit. VS I/II. AS I. ID marita prin
VD si AD. Ao normala. Cava superioara normala. Aspect ecg sugestiv pentru incarcare
Hemidiafagm drept usor ascensionat. ventriculara dreapta (de debit).
Ex.clinic + Rx + Ekg

Vascularizatie arteriala pulmonara periferica


saraca. Ramuri pulmonare lobare si segmentare
gracile. Dilatare anevrismala a ramurilor
principale. ICT marit.
VS normal. AS normal. ID > prin VD si AD. Ao Aspect ecg sugestiv pentru incarcare
normala. Cava superioara usor dilatata. Raport atriala si ventriculara dreapta (de
arterio-bronsic 3,5/1,3 presiune)
Ex.clinic + Rx + Ekg

Vascularizatie arteriala pulmonara periferica


saraca . Ram pulmonar drept cu diametru de 1,1
cm. Ram pulmonar stang cu diametru de 1,8cm.
ICT usor marit. VS, AS normale. ID usor marita Aspect ecg sugestiv pentru hipertrofie
prin VD. Ao normala. Dilatare de AP (dilatare ventriculara dreapta (de tip sistolic),strain
post stenotica) VD si dilatare atriala dreapta
Electrocardiograma poate fi sugestiva pt
diagnosticul unor cardiopatii congenitale
Defect septal atrial – Tip Ostium
Secundum

• PR alungit (10 – 20%)


• AQRS > +900 • ECG normal (5%)
• rsR’, rSr’ in V1 (60 – 90%) • Tahiaritmii supraventriculare
• incarcare atriala dreapta (50%) (FiA, Flutter) > 30% la pts > 40 ani
Defect septal atrial – Tip Ostium Primum

AQRS > - 300 (90%)


•Incarcare atriala dreapta
BAV gr. I (20 – 50%)
•Ritm sinusal 130 / min •rsR’s’ in V1 Incarcare biatriala
•AQRS – 400 •Hipertrofie biventriculara rsR’ in V1
•Interval PR 0,18’ (R in V6 = 34mm; S in V6 > 15mm) Hipertrofie biventriculara
AQRS deviata la dr. (+90-+150)
PR alungit (15-35%) Boala Ebstein
Incarcare atriala dr. (60-95%)
BRD 75-80%
Preexcitatie ventriculara (7-25%)
Tahiaritmii supraventriculare
(25-50%)
Deviatie axiala dr Hipoplazia inimii stangi
Incarcare AD, HVD
Scaderea voltajului inimii stangi:
Absenta Q in V6
Progresie redusa R in V4-V6
Unde r in V6
Transpozitia vaselor mari
AQRS normala sau deviata la dr.
HVD usoara/moderata
Anomalii corespunzatoare defectelor asociate
Schimbarea pattern-ului undelor Q (schimbarea
depolarizarii septului) –apar in derivatiile drepte
Bloc a-v gr.I (50%)
Bloc a-v complet (25%)
AQRS normala sau deviata la stg.
Unde Q adanci si T inversate in DI,
aVL, V4-V6 cu semnificatie de necroza
Q > 3mm
Q > 0,03 sec
Anomalii de origine a arterelor coronare
HVS - unde S adanci in derivatiile dr.
- Unde R ample in V4-V6 cu T
inversat
Relatia fiziopatologia cc – modificarile ecg
- concordante si discordante -
• DSV mic, restrictiv  ecg=HVD ???

• Rx circulatie pulmonara cu HTP de debit, echo


= septe intacte, ecg = BRD ???

• Canal arterial patent mic = HVS ???


DSV perimembranos cu sunt
mic stanga-dreapta
ecg = hipertrofie ventriculara dreapta
HTP de debit radiologic
Septe intacte echografic
Canal arterial patent mic
HTP de debit usoara
Ecg = HVS
Rolul ecg in estimarea severitatii si
consecintelor hemodinamice din cc
Defect Septal Atrioventricular (CAVC)

AQRS > -300


(95%)

Interval PR
alungit (50%)

Incarcare atriala
> 50%

HVD de regula
(rSR’ sau RSR’
in V1)

HVS (sunturi
mari)
Defect septal ventricular
* AQRS + 900 - +1500
(ocazional deviatie stanga in
DSV perimembranos
* Rar BAV gr. I (< 10%)
* HVS, ocazional HVD
* Unde Q in D2, D3, AVF si V6
– hipertrofie septala
Canal arterial patent
•ECG normal pentru canal patent mic
•AQRS normal
•HVS (unde Q adanci, R ample in D2 D3 aVF V5 V6
•ocazional incarcare atriala stanga
• HVD
Stenoza Aortica

“strain ventricular” :
Subdenivelare ST, unde T inversate in
precordialele stangi
QRS – T cu unghi discordant (> 900)
Stenoza Pulmonara
Stenoza pulmonara usoara – ecg normal
In 30-40% sau rSR’/rR’ in V1
Stenoza moderat severa, ax QRS +900, +2100
Incarcare atriala dreapta
HVD (concordanta cu gradul stenozei)
Importanta ecg in depistarea tulburarilor de
ritm si de conducere din cc
Tulburarile de rim si bolile congenitale

• Tetralogie Fallot Disfunctie de nod sinusal


Aritmie atriala
Aritmie ventriculara

• Operatie Mustard sau Senning Disfunctie de nod sinusal


Aritmie atriala

• Operatia Fontan Disfunctie de nod sinusal


Aritmie atriala

• Stenoza aortica Fibrilatie atriala


Aritmie ventriculara

• Boala Ebstein Tahicardie mediata prin cale accesorie


Tahicardie atriala ectopica
Flutter atrial

• DSA Flutter atrial


Fibrilatie atriala

• Transpozitie corectata Tahicardie mediata prin cale accesorie


BAV congenital

• Boala de valva mitrala Fibrilatie atriala


Detectia si diagnosticul aritmiilor

• Detectia si diagnosticul disfunctiei nodului sinusal si


a artimiilor atriale

• Detectia si diagnosticul aritmiilor ventriculare


( QRS>180 msec in Boala Fallot )

• Resurse terapeutice – antiaritmice, cardiostimulare,


defibrilatoare implantabile, radioablatii, chirurgie
Boli congenitale cu risc aritmic postoperator

• Tetralogia Fallot

• Transpozitia marilor vase


( op. Mustard, Senning )

• Ventriculul unic ( op. Fontan )


ECG – risc de MS (postop. B. Fallot )

Flutter atrial – post op. Fontan


Concluzii:

• Modificarile electrocardiografice in cardiopatiile congenitale se datoresc anomaliilor


anatomice dar mai ales consecintelor hemodinamice, sunt dinamice si in general nespecifice
(interpretate izolat)

• Valoarea diagnostica singulara a electrocardiogramei in cardiopatiile congenitale este


modesta, modificarile electrice fiind mai degraba utile in aprecierea severitatii anomaliilor si a
consecintelor functionale

• Semnificatia modificarilor electrocardiografice creste atunci cand sunt analizate integrat cu


datele clinice, examenul radiologic si/sau echocardiografia

• Sunt relativ putine cazuri de cardiopatii congenitale in care electrocardiograma este sugestiva
in mod direct pt o anumita anomalie structurala

• Electrocardiograma este utila in diagnosticul tulburarilor de ritm si de conducere avand un rol


important in estimarea prognostica a cardiopatiilor congenitale , indeosebi in stadiul
postoperator
TEST 1
• Copil 7 ani – coloratie normala a tegumentelor
* suflu sistolic de ejectie gr.IV la baza
* circulatie pulmonara RX normala

1. Stenoza aortica congenitala?


2. Defect septal interventricular?
3. Stenoza valvulara pulmonara?
4. Tetralogie Fallot?
5. Coarctatie de aorta?
TEST 2
• Copil 10 ani, coloratie normala a tegumentelor

* suflu sistolic gr.II in zona AP, zgomot II dedublat


* circulatie pulmonara incarcata (HTP de debit)

1. Stenoza valvulara pulmonara?


2. Suflu functional?
3. DSA ostium secundum?
4. HTP primitiva?
5. DSA ostium primum?
TEST 3
• Copil 9 ani, cianoza fetei si extremitatilor

* suflu sistolic de ejectie gr.IV in zona AP


* Rx:circulatie pulmonara saraca

1. Canal arterial persistent?


2. Tetralogie Fallot?
3. Boala Ebstein?
4. Atrezie de tricuspida?
TEST 4
• Copil 15 ani, usoara cianoza a fetei si extremitatilor
* suflu sistolic de regurgitare parasternal dr.
* circulatie pulmonara normala

1. DSV cu HTP importanta?


2. DSA?
3. Boala Ebstein?
4. Transpozitie de vase mari
corectata?
• Copil 12 ani, suflu sistolico-diastolic mezocardiac TEST 5
Rx: HTP de debit usoara sau circulatie normala

1. canal arterial persistent?


2. stenoza si insuficienta aortica?
3. stenoza si insuficienta pulmonara?
4. anomalie de origine a coronarei
stangi din AP?

S-ar putea să vă placă și