FIZIOPATOLOGIE EKG

HIPERTROFIILE CARDIACESUPRAINCARCARI CARDIACE

-DE VOLUM-(umplerea diastolica peste normal)
-DE PRESIUNE-(cresc forta necesara ejectiei)

Orice

supraincarcare va conduce la cresterea masei

musculare care se va exprima ECG prin:

Creste durata depolarizarii

Creste amplitudinea undelor
Devierea axului electric
Modificari de morfologie ale undelor
Modificari de repolarizare

HIPERTROFIA ATRIALA DREAPTA

vizibila in derivatiile inferioare (DII, DIII,
aVF)
P pulmonar ascutit, inalt > 2.5 mm
Lungime normala nu depaseste
depolarizarea AS
Ax verticalizat (90grade)

HIPERTROFIA ATRIALA STANGA

vizibila in derivatiile stangi (DI, aVL)

P mitral bifida cu cocoasa 2 mare decat prima.
alungita : peste 0.11 s
axul undei P orizontalizat (intre 0 si 30 grade)

HIPERTROFIA VENTRICULARA DREAPTA

ax electric deviat la dreapta (100, 110 grade si chiar peste 150

grade)
In plan frontal:
DI, aVL complexe predominant negative cu unde S
DIII, aVF complexe predominant pozitive
In plan orizontal:
V1, V2 (invers decat normalul) aspect Rs cu raport R/s>1
R (V1)peste 7 mm HVD semnificativa
Indice Sokolow-Lyon= R(V1)+S(V5,6)>11 mm

HIPERTROFIA VENTRICULARA STANGA

axul electric este deviat la

stanga (intre 0 si - 45 grade)
creste durata QRS =0.10-0.12 s
(peste 0.12 s = bloc de ramura)
amplitudinea complexelor creste
in derivatiile stangi (DI, aVL,V5,
V6)
V1, V2 unde S f. adanci
V5, V6 unde R f. inalte
Indice Sokolow-Lyon
S(V1)+R(V5/V6=> peste 35 mm
unda R (V5/V6) peste 25 mm

TULBURARI DE RITM

RITMUL SINUSAL

Ritmul sinusal - normal.

depolarizarea intregului miocard se face cu
impulsuri provenite din nodul sinusal
ritm sinusal = 60-100 batai/min frecventa
cardiaca
unda P obligatoriu pozitiva in DII

TULBURARI IN FORMAREA SINUSALA A

IMPULSULUI

Depolarizarea intregului miocard se face cu impulsuri provenite din

nodul sinusal
Bradicardia sinusala
cauze variate care determina: cresterea tonusului vagal/scaderea
tonusului simpatic
frecventa cardiaca <60 batai/minut (cel mai frecvent 40-60 b/min)
unda P, intervalul PQ normale

Tahicardia sinusala
cauze variate care determina: cresterea tonusului simpatic/scaderea
tonusului vagal
frecventa cardiaca 100-140 b/min (rareori la tineri =>160/180 b/min)
unda P normala, intervalul PQ normal/la limita inferioara normalului

EXTRASISTOLELE
bataie precoce fata de ritmul de baza
generata de focarul ectopic cu automatism
superior in conditii patologice (ischemie,
diselecrolitemii, stari hipersimpatotonice
cafea, tunun, alcool, antiaritmice, etc)
din punctul de vedere al sediului
extrasistolele pot fi atriale, jonctionale,
ventriculare

EXTRASISTOLA ATRIALA (ESA)

Reprezinta activari electrice atriale premature, cu origine la

nivelul atriilor, dar in afara NSA sau jonctiunii
atrioventriculare. De obicei activarea electrica atriala este
urmata de o activare ventriculara normala si de contractie
ventriculara.
generata de un centru ectopic atrial
apare precoce fata de ritmul de baza (ritm sinusal la normal)
generata de un centru ectopic atrial
apare precoce fata de ritmul de baza (ritm sinusal la normal)

EXTRASISTOLA VENTRICULARA

apare precoce fata de ritmul de baza (ritm sinusal la normal

dar nu numai ex.: FA)
generata de un centru ectopic ventricular
complexul QRS largit, hipervoltat cu aspect BRD/BRS
neprecedat de unda P
modificari secundare de faza terminala (ST/T)

TAHICARDIA PAROXISTICA SUPRAVENRICULARA

(TPSV)

Pot fi tahicardii paroxistice atriale sau jonctionale

TPA: unda P patologica (morfologie diferita fara de unda P sinusala), interval PR
normal
TPJ: unda P jonctionala negativa inDII, interval PR<0.12s cand precede QRS
sau apare dupa QRS sau nu se vede (depolarizarea atriala acoperita de QRS)
debut si sfarsit brusc
frecventa cardiaca 140-220 b/min
ritm regulat
QRS ingust de tip supraventricular dar in timpul accesului se pate asocia un bloc
de ramura (frecvent BRD)
in timpul accesului pot aparea modificari primare de faza terminala (este
relevata o ischemie ascunsa)
linia izoelectria este inca vizibila

FLUTTERUL ATRIAL

mecanismul de producere este de obicei aparitia unor circuite de reintrare sau uneori
a unor focare ectopice cu activitate declansat n musculatura atriala
undele P sunt inlocuite de undele F aspect ECG de dinti de fierastrau
frecventa undelor F =250-350 b/min = aproape mereu 300 b/min
morfologie identica si ritm regulat
complexele QRS sunt ritmice precedate de 2,3, 4 unde F in functie de severitatea
blocului AV functional cu conducere 2:1, 3:1, 4:1 sau aritmice daca blocul functional
este variabil

raportul de transmitere poate fi constant (ritm regulat) sau variabil (ritm

neregulat)
QRS inguste (de aspect supraventricular) daca nu se asociaza un bloc de
ramura.

FIBRILATIA ATRIALA

exista mai multe centre care fac reintrarea (microreintrarea) sau mai
multe focare ectopice care emit stimuli cu frecventa de 400-600 b/min
din totalitatea acestor stimuli un numar variabil (60-160) ajung la
ventriculi gratie perioadei refractare a NAV (prelungita de conducerile
ascunse)
absenta undelor P in toate derivatiile inlocuite cu undele f de fibrilatie
cu durata si amplitudine inegale
frecventa =350-600/min
complexele QRS se succed la intervale neregulate (ritm complet
neregulat) cu frecventa crescuta sau medie
nu exista linie izoelectrica

TAHIARITMII VENTRICULARE
Tahicardia paroxistica ventriculara (TPV)
Flutter ventricular
Fibrilatie ventriculara

TAHICARDIA PAROXISTICA VENTRICULARA

mecanism de aparitie: focare ectopice/centre de reintrare care genereaza

stimuli ventriculari cu frecventa 140-220 b/min care activeaza ventriculii
(activarea atriala se face cu stimuli emisi de NSA)
frecventa cardiaca 140-220 b/min, ritm regulat
complexele QRS largi cu aspect BRS/BRD si modificari secundare de faza
terminala (ST curt, unda T in opozitie de faza cu complexul QRS
captura ventriculara: QRS ingust depolarizare ventric cu stimul venit din
NSA

FLUTTER VENTRICULAR

frecventa complexelor ventriculare 250 -300 b/min

aspect sinusoidal pe ECG
de obicei face trecerea de la tahicardia paroxistica ventriculara la
fibrilatia venriculara
aspect intermediar intre tahicardia si fibrilatia ventriculara
frecventa superioara TPV dar morfologie mai uniforma dacat fibrilatia
ventriculara
degradare hemodinamica rapida contractii ineficiente

FIBRILATIA VENTRICULARA

cea mai severa tulburare de ritm caract. de contractii ventriculare total

ineficiente
dezorganizare totala a traseului cu ondulatii cu morfologie, ampitudine,
durata diferite
pe masura ce criza se prelungese amplitudinea deflexiunilor scade si
dutata lor creste = traseu agonic.