Sunteți pe pagina 1din 31

Scheletul craniului

Oasele craniului se impart in oasele neurocraniului si


viscerocraniului, intre care exista o delimitare conventionala,
la nivelul glabelei, marginea supraorbitara a frontalului,
marginea zigomatica si creasta infratemporala de pe aripa
mare a sfenoidului, linia nucala suprema a occipitalului pana la
protuberanta occipitala interna.

NEUROCRANIUL
Este constituita din calvaria (calota) si baza craniului
separate conventional pe suprafata externa intre glabela si
protuberanta occipitala externa, orientata oblic dinainte-inapoi si
de sus in jos – pe suprafata interna de la peretele posterior al
sinusului frontal la protuberanta occipitala interna.
CALOTA
Calota craniana se compune din:
• solzul frontalului,
• cele doua oase parietale,
• solzul occipitalului,
• fata temporala a aripilor mari ale sfenoidului si
• solzurile temporalului.
Intre componentele osoase sunt suturile:
• coronara,
• lambdoida,
• sagitala,
• sfeno-frontala,
• sfeno-parietala si
• solzoasa.
Un reper important pe laturile calotei este linia
temporala, care porneste de la frontal si se termina la
parietal, unde se bifurca in linia temporala superioara si
inferioara.
Sub liniile temporale se situeaza fosa temporala, care
comunica in jos cu fosa infratemporala.

Fosa temporala este constituita din solzul frontalului,


aripa mare a sfenoidului si solzul temporalului. Fosa
temporala contine muschiul temporal si este acoperita de
fascia temporalului.
EXOBAZA
Este divizata conventional in trei zone :
A. Zona anterioara – pe care este fixat
viscerocraniul
B. Zona mijlocie – situata intre linia care uneste
tuberculii articulari si temporalele si linia dintre
varful proceselor mastoidiene.

Zona mijlocie este constituita :


– median de portiunea bazilara a occipitalului,
continand tuberculul faringian si mica foseta pentru
bursa faringiana.
– lateral – aria cuprinsa intre tuberculul articulat al
temporalului, varful mastoidei, proces pterigoidian si
condilul occipital.
Pe aceasta suprafata sunt situate : orificiul acustic
extern, fosa mandibulara, gaura spinoasa, gaura ovala,
gaura rupta anterioara si posterioara, gaura si fosa
jugulara, fata inferioara a stancii temporalului, canalul
hipoglosului.
C. Zona posterioara, occipitala contine :
– median: gaura occipitala, creasta occipitala externa,
protuberanta occipitala externa.
– lateral – condilii occipitali, liniile nucale si mastoida.

SUPRAFATA INTERIOARA A CALOTEI


Este constituita din solzul frontalului, oasele parietale si
solzul occipitalului. Pe suprafata exobazei se intalnesc
urmatoarele repere anatomice :
– median : creasta frontala, sutura sagitala, santul sinusului sagital
si protuberanta occipitala interna.
– Lateral : sutura coronala, sutura lambdoida, gaura parietala,
santurile arteriale, eminentele mamilare si impresiuni digitale.
ENDOBAZA
Se imparte conventional in 3 etaje :
Etajul anterior este cuprins intre peretele posterior al
sinusului frontal si tuberculul selar.
In componenta sa intra portiunile orbitare ale
frontalului, lama ciuruita a etmoidului, corpul si aripile
mici ale sfenoidului si contine urmatoarele detalii :
– median : gaura oarba si apofiza ‘crista galli’
– lateral : lama ciuruita a etmoidului prin care trec
filetele nervului olfactiv, gaurile etmoidale anterioare
si posterioare, locuri de comunicare cu orbita,
suturile sfeno-frontale, fetele cerebrale ale portiunii
orbitare a frontalului si fetele superioare ale aripii
mici a sfenoidului cu canalele optice prin care trece
nervul optic si artera oftalmica.
ETAJUL MIJLOCIU
Este limitat anterior de tuberculul selar si posterior de lama
patrulatera a sfenoidului si marginile superioare a stancii
temporalului.
Contine :
– median : seaua turcica
– lateral : aripile mari ale sfenoidului, solzii temporalului si fata
anterioara a stancii.
Cuprinde urmatoarele detalii :
– median : santul chiasmatic cu chiasma optica, fosa hipofizara pentru
glanda hipofiza, lama patrulatera a sfenoidului ;
– lateral : santurile carotidiene, fisurile orbitare superioare prin care trec
vena oftalmica, nervii oculomotor, trohlear si abducens, gaurile
rotunde prin care trec nervul maxilar, gaurile ovale pentru nervul
mandibular, gaurile spinoase pentru artera meningee mijlocie, gaurile
rupte anterioare prin care trec nervul canalului pterigoidian, hiatul
canalului facialului, orificiile interne ale canalelor carotidiene, suturile
sfenoscoamoase si fisurile sfenopietroase.
ETAJUL POSTERIOR

Etajul posterior este delimitat anterior de lama patulatera


a sfenoidului si marginea superioara a stancii
temporalului si posterior de protuberanta occipitala
interna si contine urmatoarele detalii :
-median : clivusul, gaura occipitala, creasta occipitala
interna si protuberanta occipitala interna ;
-lateral : antrul pietros superior, conductul auditiv intern,
fosa subarcuata, apeductul, gaura rupta posterioara
impartita de spina jugulara in compartimentul anterior
pentru nervii accesor, vag si sinusul sigmoidian, santurile
sinusurilor pietroase inferioare, santurile sinusurilor
sigmoidiene, fisurile pietro-occipitale, gaurile condiliana
anterioara sau hipoglosului si condiliana posterioara,
gaura mastoidiana.
VISCEROCRANIUL

Este un conglomerat format din oasele fetei si are


forma de prisma cu cinci fete : anterioara, posterioara,
doua fete laterale si superioara.
Fata anterioara delimitata in sus de sutura fronto-
nazala si in jos de marginea inferioara a mandibulei.
Contine urmatoarele detalii :
-median : sutura fronto-nazala, sutura internazala,
apertura piriforma, spina nazala anterioara, sutura
intermaxilara, protuberanta mentala.
-lateral : deschiderea orbitelor, corpul maxilei cu gaura
suborbitala, procesul frontal al maxilei, fosa canina,
fata anterioara a mandibulei;
B . Fata posterioara contine :
a. coanele
b. palatul osos format din procesele palatine ale
maxilelor si lamele orizontale ale palatinelor.
Palatul osos contine sutura cruciforma cu doua
componente : sutura palatina medie si sutura
palatina transversala. Mai intalnim gaura incisiva,
orificiile palatine mari, orificiile palatine mici, spina
nazala posterioara.
c. procesul alveolar al maxilei
d. fata posterioara a mandibulei
C. Fata superioara – adera la suprafata externa a
bazei craniului.
D. Fetele laterale formate din oasele zigomatice, ramurile
mandibulei cu urmatoarele detalii :
a. suturile fronto-zigomatica, temporo-zigomatica,
zigomatico-maxilara
b. arcada zigomatica, compusa din procesul zigomatic
al temporalului si osul zigomatic
c. fata laterala a mandibulei
CAVITATILE NEURO SI VISCEROCRANIULUI
ORBITELE
Orbitele adapostesc globii oculari. Sunt situate lateral de
cavitatile nazale, au forma de piramida cu o baza, un varf,
4 fete si 4 margini. Axul este indreptat oblic dinainte –
inapoi si din afara – inauntru.
- Baza orbitei este situata anterior
- Varful situat la extremitatea mediala a fisurii orbitale
superioare.
- Peretele superior este format din portiunea orbitala a
frontalului si posterior de aripa mica a sfenoidului
- Peretele inferior format din fata orbitala a maxilei, procesul
orbital al zigomaticului si procesul orbital al palatinului.
Santul si canalul suborbital contine artera si nervul
suborbital si se deschide anterior prin gaura suborbitala.
Peretele este in raport cu sinusul maxilar
- Peretele lateral este compus din procesul orbital al
osului zigomatic, aripa mare a sfenoidului si portiunea orbitala
a frontalului. Pe perete exista orificiul zigomatico-orbital.
- Peretele medial format din procesul frontal al maxilei,
lacrimalului, lama orbitala a etmoidului si fata laterala a
corpului sfenoidului.
- Contine urmatoarele detalii :
• fosa sacului lacrimal, continuata cu santul lacrimal,
• canalul lacrimo-nazal, care se deschide in meatul mijlociu.
- Marginea supero-laterala prezinta anterior sutura sfeno-
frontala si posterior fisura orbitala superioara.
- Marginea supero-mediana cu suturile fronto-maxilare,
fronto-etmoidale iar posterior orificiul etmoidal anterior,
posterior si canalul optic.
- Marginea infero-laterala cu fisura orbitala inferioara prin
care trece nervul maxilar, anterior este procesul orbital al
zigomaticului.
-Marginea infero-mediana pe care exista sutura lacrimo-
maxilara
Comunicarile orbitei
- Cu neurocraniul prin canalul optic, fisura orbitala superioara,
orificiul etmoidal anterior si posterior
- Cu fosa infratemporala prin fisura orbitala inferioara si canalul
zigomatic.
- Cu cavitatea nazala prin canalul nazolacrimal.

CAVITATILE NAZALE
Sunt 2 spatii in mijlocul fetei cu 4 pereti si 2 orificii :
-Peretele inferior (planseul) format anterior de procesul palatin
al maxilei si posterior de lama orizontala a palatinului
-Peretele superior (bolta) format din osul nazal, spina nazala a
frontalului, lama ciuruita a etmoidului, corpul sfenoidului.
-Peretele median (septul osos) de sus in jos contine lama
perpendiculara a etmoidului si vomerul. Anterior este cartilaj.
-Peretele lateral format din maxila, lacrimal, etmoid, sfenoid,
lama perpendiculara a palatinului si cornetul inferior.
Pe perete intalnim cornetul superior, mijlociu si inferior
(ultimul os separat) intre care sunt meatele superior, mijlociu
si inferior. In meatul superior se deschid celulele etmoidale
posterioare.
In meatul mijlociu exista:
a. infundibulul in care se dechide canalul fronto-nazal al
sinusului frontal
b. meatul semilunar in care se deschid celulele anterioare
ale etmoidului si sinusul maxilar.
Meatul semilunar este delimitat inainte de procesul uncinat
al etmoidului iar inapoi si in sus de bula etmoidala.
Postero-superior peretele lateral contine recesul sfeno-
etmoidal in care se varsa sinsuul sfenoidal si gaura sfeno-
palatina prin care trec artera sfeno-palatina si ramurile
nervoase destinate mucoasei nazale.
Orificiul anterior (apertura periforma) delimitata inferior de
spina nazala anterioara.
Orificiile posterioare (coanele) sunt formate jos de lama
orizonatala a palatinului, sus de corpul sfenoidului, lateral de
procesul pterigoidian, median de vomer.
Comunicarle foselor nazale :
1. Cu craniul prin orificiile lamei ciuruite a etmoidului ;
2. Cu orbita prin canalul nazo-lacrimal ;
3. Cu fosa pterigopalatina prin gaura sfenopalatina ;
4. Cu cavitatea bucala prin canalul incisiv ;
5. Cu sinusurile paranazale prin orificiile de pe peretele
lateral al cavitatii ;
6. Cu faringele prin coane.
FOSA INFRATEMPORALA
Este o regiune situata sub fosa temporala, care are urmatorii
pereti :
- Peretele lateral format din fata mediana a zigomaticului
si ramura a mandibulei
- Peretele median constituit din ramura laterala a
procesului pterigoidian si tuberozitatea maxilei. Comunica cu
fosa pterigopalatina printr-o fisura.
- Peretele anterior din fata posterioaa a corpului maxilei.
-Peretele superior din aripa mare a sfenoidului.
FOSA PTERIGOPALATINA
Este o anexa a fosei infratemporale situate intre tuberozitatea
maxilei, procesul pterigoidian si lama perpendiculara a
palatinului. Ea contine nervul maxilar, ganglionul
pterigopalatin si terminatia arterei maxilare. Prezinta o baza,
un varf si 3 pereti.
-Baza este indreptata in sus si compusa din aripa mare si
corpul sfenoidului si prezinta gaura rotunda prin care trece
nervul maxilar, fisura orbitala inferioara prin care iese nervul
axilar si artera suborbitala.
-Varful indreptat in jos, este format din procesul pterigoidian si
tuberozitatea maxilei. Se continua cu canalul palatin mare si 2
canale palatine mici prin care trec nervii omonimi.
- Peretele anterior format de tuberozitatea maxilei cu
gaurile si canalele alveolare pentru trecerea nervilor si
aterelor alveolare postero-superioare.
- Peretele posterior format de procesul pterigoidian. Prin
canalul pterigoidian trece nervul omonim.
- Peretele median format din lama perpendiculara a
palatinului. Prin gaura sfeno-palatina trec artere
omonime si ramuri nervoase.

Comunicarile fosei pterigopalatine :

• Cu craniul prin gaura rotunda


• Cu orbita prin fisura orbitala inferioara
• Cu cavitatea nazala prin gaura sfenopalatina
• Cu exobaza prin canalul pterigoidian
• Cu palatul osos prin canalul palatin mare si canalele
palatine mici
• Cu alveolele dentare prin orificiile si canalele alveolare
de pe tuberozitatea maxilei.
• Cu fosa infratemporala.

S-ar putea să vă placă și