Angiografia

Cuprins

1. Definitie
2. Ce afectiuni se pot depista cu ajutorul angiografiei?
3. Indicatii
4. Contraindicatii
5. Tipuri de angiografie
6. Tehnica
7. Pregatire si desfasurare
8. Pregătirea pacientului
9. Efecte secundare
10. Beneficiile angiografiei
11. Riscurile angiografiei
12. Incidente
 Angiografia

Definitie

Angiografia este un test de imagistica care utilizeaza raze X pentru a vizualiza vasele de sange
ale organismului. Radiografiile furnizate de angiografie sunt numite angiograme. Se
investigheaza artere sau vene ingustate, blocate, marite sau care prezinta maloformatii din mai
multe parti ale corpului: pelvis, creier, inima, brate, gat, piept, abdomen (rinichi si ficat),
picioare.

Ce afectiuni se pot depista cu ajutorul angiografiei?

Angiografia poate fi utilizata pentru a ajuta la diagnosticarea sau investigarea diferitelor afectiuni
care afecteaza vasele de sange:

 ateroscleroza (ingustarea arterelor), riscul de a avea un accident vascular cerebral sau un

atac de cord;
 boala arteriala periferica (reducerea alimentarii cu sange a muschilor picioarelor);
 un anevrism cerebral (cand peretele arterial este sabit, apare ca o umflatura pe traiectul
unei artere cerebrale care iriga creierul;
 angina pectorala/cardiopatie ischemica (durere toracica care apare atunci cand
alimentarea cu sange a muschiului cardiac este restrictionata);
 cheaguri de sange sau embolie pulmonara (un blocaj in artera care alimenteaza plamanii);
 blocare a alimentarii cu sange a rinichilor.
Indicatii

O angiografie este utilizata, in principal, pentru studierea vaselor inimii si ale plamanilor, celor
ale creierului si maduvei spinarii (angiografii cerebrale si medulare) si a celor ale membrelor si
viscerelor (rinichi, mezenter). Acest examen serveste la depistarea leziunilor arteriale, indeosebi
ale stenozelor (ingrosarile) consecutive ateromului (depozit lipidic pe peretele arterial),
anevrismelor (dilatatii localizate ale arterelor), ocluziilor unui vas de catre un aterom sau de catre
un cheag. angiografia mai permite sa fie distinsa o disectie arteriala (clivaj al peretilor) sau
prezenta unei malformatii arteriovenoase.

Inaintea unei interventii chirurgicale, o angiografie da posibilitatea sa se studieze raporturile

anatomice intre vase si leziunea de operat. In sfarsit, angiografia permite sa se practice
angioplastii (tehnici de dilatare a unui vas), embolizari (ocluzii terapeutice ale unui vas) si o
chimioterapie in situ (injectare pe cale intravasculara a medicamentelor anticanceroase). Aceasta
tehnica este denumita "radiologie interventionala".

Contraindicatii

 angiografia nu se efectuează femeilor însărcinate;

 instabilitate hemodinamică – angiografia nu se va efectua decât după corectarea
parametrilor hemodinamici;
 insuficiență renală cronică- se va alege o altă tehnică imagistică sau angiografia va fi
urmată de dializă;
 insuficiență cardiacă globală – se va putea efectua angiografia doar sub medicație
specifică;
 alergie la iod – de obicei se va indica o altă investigație sau administrare de medicație
specifică;
 tulburări de coagulare a sângelui - angiografia se va efectua după corectarea acestora;
 hipertensiune arterială necorectată - poate produce ischemie cardiacă în timpul
investigației.

Tipuri de angiografie (in functie de ce parte a corpului este investigata)

  Angiografia coronariana / Coronarografia este singura procedura de diagnostic care
permite verificarea cu exactitate a conditiei arterelor coronare (vasele care alimenteaza
inima) si depistarea eventualelor ingustari (stenoze) care pot diminua sau stopa fluxul de
sange al muschiului cardiac (ischemie) și să determine durere toracică (angina) sau
infarct miocardic.
 Angiografia cerebrala - pentru a verifica vasele de sange din creier
 Angiografia pulmonara - pentru a verifica vasele de sange care alimenteaza plamanii,
prezenta anomaliilor, a unui cheg de sange de la nivelul plamanului (embolie pulmonara)
sau a unor leziuni pulmonare care sangereaza
 Angiografia renala - pentru a verifica vasele de sange care alimenteaza rinichii
 Angiografie periferica / Arteriografie - daca arterele sunt ingustate, cat de mult si cat de
grav. Cauza ingustarii o reprezinta depunerea de grasimi (colesterol) pe peretii vasului de
sange si scaderea debitului de sange, care pune pacientul in pericol de accident vascular,
hiper-tensiune arteriala severa in cazul afectarii arterelor renale si ischemia cronica sau
acuta a unui picior care poate merge pana la amputatie.

Tehnica

Angiografia poate fi realizata folosind:

 CT - tomografie computerizata

 Catetere si raze X
  RMN - imagistica prin rezonanta magnetica

Medicul practician introduce un cateter (un mic tub suplu) intr-un vas, prin piele (artera carotida
a gatului, artera humerala a plicii cotului, artera femurala a plicii inghinale, o vena a membrelor).
Atunci cand punctionarea nu este directa, practicianul ghideaza acest cateter pana la vasul de
examinat, urmarind inaintarea sa pe un ecran de control, apoi injecteaza un produs de contrast
iodat, opac la radiatiile X, si ia imagini ale drumului sau. Apoi cateterul este retras si punctul de
punctionare este apasat.

- Angiografia clasica sau conventionala este un examen radiologic al vaselor sangvine care
consta in inregistrarea drumului produsului pe un film radiologic, prin clisee la intervale diferite
sau in serie.

- Angiografia digitalizata sau numerizata este un examen radiologic al vaselor sangvine care
consta in tratarea informatica a imaginilor. Aceasta permite sa se prinda imaginile video pe un
amplificator de stralucire cu o camera adecvata, apoi ameliorarea acestor imagini prin
indepartarea anumitor informatii radiologice care nu privesc vasul de studiat (provenind, de
exemplu, de la structurile osoase).

- Angiografia prin imagerie prin rezonanta magnetica sau angio-IRM sau -RMN este o aplicatie
recenta a imageriei prin rezonanta magnetica nucleara la examinarea vaselor.

Pregatire si desfasurare

Examenul necesita cel mai des o spitalizare de 24 pana la 48 ore. El se practica sub anestezie
locala (uneori generala) si dureaza de la cateva minute pana la doua ore. Punctul de punctionare
arteriala trebuie sa fie urmarit pe durata urmatoarelor 24 ore.

Pregătirea pacientului

Este necesar ca pacientul să fie nemâncat cel puțin 4 ore înainte de examinare, iar cel mai
important este ca pacientul să fie foarte bine hidratat și să continue să bea lichid după efectuarea
examinării.

Administrarea unor medicamente trebuie oprită înainte de examinare, pe când alte medicamente
nu influențează investigația. Spre exemplu aspirina, clopidogrelul sau acenocumarolul
(anticoagulant) pot provoca hemoragii în timpul investigației.

Este indicat ca pacientul să prezinte medicului radiolog și alte investigații imagistice pe care le
are, ecografii, radiografii, scintigrafii. Este important ca pacientul să indice medicului radiolog
dacă este alergic la substanța de contrast sau are alte alergii. De asemenea este important ca
pacientul examinat să nu sufere de insuficiență renală. Uneori este necesar ca pacientului să i se
administreze înaintea examinării medicamente analgezice sau antiemetice care previn grețurile si
vărsăturile. De asemenea se va face anestezie locală cu Lidocaină (Xilină) la nivelul plicii
inghinale, astfel pacientul nu va simți durere, ci doar un ușor disconfort și o senzație de căldură
locală atunci când este injectată substanța de contrast. Având în vedere că anestezia este locală,
pacientul este conștient și cooperant în timpul desfășurării investigației.

Examinarea angiografică durează între 30-120 de minute în funcție de vasele de sânge

examinate, în funcție de particularitățile anatomice caracteristice pacientului și în funcție de
complexitatea cazului.
În cazul în care pacientul este de sex feminin și alăptează este necesar ca alăptarea să fie oprită
pentru cel puțin 24 de ore după investigație.

Efecte secundare - injectarea produsului de contrast provoaca o senzatie trecatoare de caldura.

Poate surveni un mic hematom la locul punctionarii si se pot produce reactii alergice trecatoare.
Dar complicatiile cardiace, hemoragice sau neurologice sunt foarte rare.

Beneficiile angiografiei

În multe cazuri, angiografia are pe lângă rolul diagnostic și rol terapeutic, astfel că se pot evita
multe intervenții chirurgicale care supun pacientul unor riscuri crescute. În cazul în care este
necesară intervenția chirurgicală, imaginile obținute cu ajutorul angiografiei oferă chirurgului
informații importante în vederea realizării intervenției.

Angiografia cu cateter oferă detalii impresionante, care nu pot fi obținute cu ajutorul altor tehnici
imagistice neinvazive.

Spre deosebire de angiografia realizată cu ajutorul CT și RMN, angiografia cu cateter are

avantajul că este posibil să se combine în cadrul aceleiași investigații atât diagnosticul, cât și
tratamentul unei patologii. Un exemplu în acest sens îl reprezintă descoperirea unei îngustări
arteriale severe, urmată de angioplastie și stentare a respectivei artere.

Datorită faptului că se poate alege vasul de sânge în care se introduce cateterul, este posibilă
selectarea unor ramuri și artere mici care irigă zone anatomice specifice sau tumori. Procedeul
este denumit angiografie supraselectivă.

Riscurile angiografiei

Deoarece angiografia folosește radiații ionizante, există șanse foarte mici de apariție a unui
cancer în cazul expunerii îndelungate. Totuși beneficiile depășesc cu mult acest risc.

În cazul în care o cantitate relativ însemnată de substanță de contrast iodată ajunge paravenos,
există posibilitatea afectării tegumentului. În cazul în care pacientul simte durere în momentul
injectării substanței de contrast acesta va trebui să informeze medicul și tehnologistul imediat.

Radiațiile pot afecta dezvoltarea fătului, de aceea angiografia este contraindicație absolută în
sarcină.
Substanțele de contrast iodate trec în laptele matern, astfel că se recomandă o pauză de alăptare
de 24-48 de ore de la efectuarea investigației.

Incidente care pot apărea în timpul angiografiei sunt următoarele:

 hematom care poate apărea la locul puncției; nu prezintă gravitate;

 reacție alergică la substanța de contrast - poate duce la șoc anafilactic;
 reacție vago-vagală, în această situație se va administra atropină;
 tulburări de conducere, tulburări de ritm;
 stop cardio-respirator;
 anevrisme, fistule arterio-venoase;
 reacții febrile. (2, 3, 4, 5).
 Bibliografie

 https://www.medlife.ro/articole-medicale
 https://www.sfatulmedicului.ro/
 https://proceduri.romedic.ro/
 Alina Adriana, Feiler Ana-Maria Ungureanu - MANUAL DE RADIOLOGIE ŞI
IMAGISTICĂ MEDICALĂ Capitolul 1 Razele X, imaginea radiologică și protecţia în
radiologie ,pag 8-21
 Grossman’s Cardiac Catheterization, Angiography, and Intervention - Cap 2 Proper Use
of Cineangiographic Equipment and Contrast Agents, Donald S. Baim
 Grossman’s Cardiac Catheterization, Angiography, and Intervention- Cap 3.
Complications Of Cardiac Catheterization, Donald S. Baim and William Grossman
 Grossman’s Cardiac Catheterization, Angiography, and Intervention- Cap 11 Coronary
Angiography, Donald S. Baim and William Grossman
 Grossman’s Cardiac Catheterization, Angiography, and Intervention- Cap 12
Angiography of the Aorta and Peripheral Arteries, Robert M. Schainfeld and Michael R.
Jaff
 Alina Adriana, Feiler Ana-Maria Ungureanu - MANUAL DE RADIOLOGIE ŞI
IMAGISTICĂ MEDICALĂ -Capitolul 2 Investigatii radioimagistice, pag 24-34;
Capitolul 6 Diagnosticul radioimagistic al afecţiunilor cordului şi vaselor pag 135-154