Definitie

• Burnout-ul este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mentală, fizică și emoțională care apare ca
urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Pentru prima dată acest termen a fost menționat de
psihologul Herbert Freudenberger in cartea sa «Burnout: The High Cost of High Achievement», scrisă în
1974.
• Sindromul de burnout nu se asociază neapărat cu orele suplimentare de la locul de muncă, ci cu stresul cronic
acumulat, starea de epuizare, insatisfacția față de activitatea desfășurată zilnic și sentimentele de inutilitate
resimțite.
• Companiile ar trebui să investească în prevenție pentru a avea angajați care să-și atingă potențialul maxim.
Să țină cont de raportul dintre sarcinile atribuite angajatului și ceea ce i se oferă în schimb precum și o
monitorizare periodică a stării angajatului prin comunicare, feedback și stabilirea de noi obiective.
Tipuri
• Există trei tipuri de burnout: 
• Burnout-ul individual este cauzat de vorbirea excesivă negativă de sine, nevroza și perfecționismul. Când
îți plasezi standarde extrem de ridicate pentru tine sau crezi că nimic din ceea ce faci nu este suficient de
bun.
• Burnout-ul interpersonal este cauzat de relații dificile cu ceilalți la serviciu sau acasă.
• Burnout-ul organizațional este cauzat de o organizare slabă, de cerințe extreme și de termene nerealiste,
care te fac să simți că ratezi termenul și că locul tău de muncă este în pericol.
• Subtipuri de burnout
• Experienta fiecarui individ de burnout este unica, iar tratamentul poate necesita o abordare special adaptata,
tinand cont de circumstantele de viata ale persoanei si istoricul medical si profesional. Cu toate acestea,
cercetatorii au clasificat modul in care oamenii raspund la stresul cronic legat de munca in trei tipuri
principale: frenetic, necontrolat si uzat.
• Burnout-ul frenetic- are loc atunci cand oamenii canalizeaza
atata energie in munca lor, adesea ca urmare a anxietatii, incat
recompensele rolului trebuie sa inceapa sa para in mod negativ
disproportionate de efortul pe care il investesc. Nerespectarea
conceptului de echilibru intre munca si viata este comuna.
Burnout-ul apare atunci cand o persoana lucreaza la o intensitate
pana la punctul de epuizare.
• Burnout necontrolat- apare atunci cand o persoana se simte
prinsa intr-un mediu de munca monoton si care nuil stimuleaza,
indeplinind un rol care nu ofera satisfactie la locul de munca.
Aceasta contribuie la scaderea generala a starii de spirit.
• Burnout uzat- apare atunci cand oamenii renunta dupa ce au
trecut printr-o perioada in care mediul lor de munca este constant
o sursa de stres intens sau care produce recompense neglijabile.
Cauze
Unele persoane pot prezenta un risc crescut de a suferi de acest sindrom din cauza unor predispoziții genetice
sau a unor momente dificile din viață (traumă, divorț, deces ). Trăsăturile de personalitate precum pesimismul,
perfecționismul, labilitatea emoțională, capacitatea redusă de adaptare la situații de stres, nevoia de a deține
controlul, competitivitatea au și ele un aport negativ.
Când vorbim despre mediul de lucru, principalii factori asociați cu apariţia burnout-ului sunt: presiunea de timp
exagerată, lipsa de comunicare și sprijin din partea unui manager, lipsa clarității rolului, lipsa autonomiei,
volumul mare de lucru, lipsa aprecierii pentru munca depusă, tratamentul nedrept precum bullying sau
favorizarea altor colegi.
Există și cauze care țin de stilul de viață precum timpul liber insuficient, lipsa orelor necesare de odihnă și
somn, lipsa orelor rezervate pentru familie, sport și relaxare, alimentația nesănătoasă.
Burnout-ul a fost semnificativ asociat cu un consum mai mare de fast-food, cu o activitate fizică redusă, cu un
consum crescut de alcool și cu utilizarea frecventă de antialgice.
Semne și etape ale epuizarii
Etapele prin care trece o persoană pană ajunge la epuizare sunt:
nevoia puternică de afirmare, neglijarea nevoilor personale,
apariția situațiilor conflictuale fie acasă fie la birou, negarea
problemelor, izolarea de familie și de grupul social, schimbarea
comportamentului, autodevalorizarea, sentimentul de gol
interior, stări depresive, colaps fizic și emoțional. S-a constatat
că mediul ostil nu reprezintă întotdeauna factorul care cauzează
în mod direct burnout, ci trebuie să îi fie direct asociată şi
inabilitatea individului de a face față unor noi condiții de la
locul de muncă. Nevrotismul, extraversiunea și
conștiinciozitatea sunt trăsături de personalitate care oferă
predictibilitate pentru cel puțin două dintre dimensiunile
sindromului burnout.
Simptome:
• dificultăți de concentrare • dureri de cap
• dureri de stomac
• scăderea capacității de a rezolva probleme
• izolare social
• oboseală permanentă • consumul de alcool și/sau droguri
• lipsa energiei și a motivației • epuizare emotionala si lipsa energie;
• oboseala permanenta si lipsa motivatiei la
• sensibilitate
munca si nu numai;
• retragere în sine • concentrare si productivitate scazuta;
• furie • scaderea capacitatii de a lua decizii si de a
rezolva problem;
• agresivitate
• neglijarea propriei stari de sanatate.
• pierderea sensului • depersonalizare;
• stimă de sine scăzută • reducerea realizarilor personale;
• tulburări ale somnului • extenuare emotionala
• Consecinţele sindromului de burnout în plan organizational
 
 nesatisfacţia profesională, persoana renunţând la inițiativă sau neimplicându-se, atât în munca în sine, cât şi
în raporturile cu organizaţia
 scăderea iniţiativei în muncă
 reacţii nepotrivite faţă de colegii de muncă
 deteriorarea randamentului și a productivităţii
 creșterea numărului de concedii medicale
 accentuarea lipsei de apreciere din partea celorlalţi
Diagnostic 
• Tabloul clinic al sindromului burnout este multifactorial și poate fi descris ca un set simptome de disfuncție
socială și de tulburări psihosomatice și somatice. Diversitatea simptomelor nespecifice ale sindromului
burnout determină însă necesitatea unei abordări interdisciplinare. Burnout-ul are trei mari categorii de
simptome ale stresului: epuizare fizică cu prezența simptomelor fizice, epuizarea emoțională cu simptome
legate de atitudini și sentimente și simptome comportamentale cu productivitate scăzută, insatisfacție la locul
de muncă. 

• Nu există metode bine studiate pentru a stabili diagnosticul de sindrom burnout. Sunt disponibile o serie de
chestionare pentru auto-evaluare, cel mai frecvent utilizat fiind „Maslach Burnout Inventory” (MBI),
disponibil pentru diferite grupuri profesionale, însă nu este acreditat pentru a fi folosit ca test diagnostic.
Majoritatea chestionarelor disponibile nu sunt capabile să distingă dacă simptomele sunt provocate de
burnout sau de alte tulburări mintale, precum depresia, anxietatea, sindromul de fatigabilitate cronică.
Stres versus burnout
 
Stresul este rezultatul unei tensiuni pasagere, pe când burnout-ul al unei tensiuni continue, permanente. Burnout-
ul poate fi considerat stadiul final al unei rupturi de adaptare, care rezultă dintr-un dezechilibru pe termen lung
între exigențe și resurse, deci al unui stres profesional prelungit.
 
Stresul există independent de burnout, pe când acesta din urma este indispensabil legat de stres. Stresul bine
gestionat poate fi depășit. În schimb, stresul incorect sau prost gestionat se transformă în burnout.
 
Burnout-ul conține mai multe aspecte obiective, sociale. În burnout, caracteristicile și constrângerile reale ale
vieții profesionale trec în prim-plan. Burnout-ul apare atunci când individul nu mai face față constrângerilor
profesionale.
Depresie versus burnout
 
Există mai multe boli care au trăsături similare cu sindromul burnout, dintre care depresia. Atât sindromul
burnout, cât și depresia includ oboseală excesivă, tristețe accentuată și performanțe reduse la locul de muncă.
Însă, unele caracteristici ale sindromului burnout sunt specifice. În primul rând boala apare, în majoritatea
cazurilor, pe fondul unor probleme la locul de muncă. În cazul depresiei, gândurile negative sunt legate de toate
aspectele vieții.
 
Alte simptome ale depresiei includ o stimă de sine scăzută, un sentiment de inutilitate a vieții și tendințe
suicidale. Acestea nu sunt simptome tipice ale sindromului burnout. Așadar, cei care suferă de extenuare
profesională nu au întotdeauna depresie. Cu toate acestea, sindromul burnout crește șansele de a deveni
depresivi.
Factori de risc pentru sindromul Burnout
 
S-ar putea sa aveti mai multe probabilitati sa aveti sindromul Burnout daca:
 
• va identificati atat de puternic cu munca, incat nu aveti echilibru intre viata de munca si viata personala;
• aveti un volum mare de munca, inclusiv ore suplimentare;
• incerci sa multumiti pe toata lumea;
• lucrezi intr-o profesie de ajutor, cum ar fi asistenta medicala;
• simtiti ca nu aveti prea mult timp liber sau nu va controlati programul de munca;
• meseria dumneavoastra este monotona.
Burnout-urile ignorate sau neadresate pot avea
consecinte semnificative, inclusiv:
 
 Stres excesiv;
 Oboseala;
 Insomnie;
 Tristete, furie sau iritabilitate;
 Utilizarea gresita a alcoolului sau a
substantelor;
 Boli de inima;
 Tensiune arteriala crescuta;
 Diabetul de tip 2;
 Vulnerabilitate la boli.
Tratament și prevenție
 
Burnout-ul nu este o condiție permanentă. Schimbarea
anumitor factori de la locul de muncă, mediul de lucru
suportiv sau dezvoltarea anumitor abilități de adaptare,
determină de multe ori „dispersarea” epuizării.
Gestionarea burnout-ului ține atât de companie cât și de
angajat.
Printre aspectele care țin de organizație se numără:
 programe de asistare a salariaților
 traininguri de management al stresului
 intervenții punctuale în situatii de stress
Printre aspectele care țin de individ:
 gestionarea problemei sursă
 evaluare a adaptării
 setarea limitelor și evitarea suprasolicitării
 suport social
 prioritizare atât la locul de muncă, cât și în viața de zi cu zi
 odihnă, sport, alimentație sănătoasă
 timp liber pentru activități relaxante (yoga, mediatație,
tehnici de mindfulness)
 deconectare
 reglare emoțională
 angajarea într-un proces terapeutic
 acupunctura
 Suplimente alimentare (ex: Cebrium- amestec de
aminoacizi: acid glutamic lizina, leucina, arginina, acid
aspartic, serina, fenilalanina treonina, tirozina , izoleucina,
histidina, metionina, triptofan)
 Bibliografie 

www.heathline.com
Clinica Mayo
www.ada.com
https://bioclinica.ro/pentru-pacienti/articole-medicale/sindromul-burnout-ce-este-cum-se-trateaza-si-cum-se-poa
te-preveni
https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/sindrom-burnout-epuizare-profesionala-cauze-simpto
me-tratament
https://www.medicover.ro/despre-sanatate/sindromul-de-burnout-cauze-simptome-si-tratament,669,n,295
https://go.gale.com/ps/i.do?id=GALE%7CA464897356&sid=googleScholar&v=2.1&it=r&linkaccess=abs&issn
=16794435&p=AONE&sw=w&userGroupName=anon%7E33d256dd
https://academic.oup.com/occmed/article/50/7/512/1444456?login=true