Sindromul burnout

la cadrele didactice și manageriale

din instituțiile de învățământ

Seminar cu directorii instituțiilor școlare

15. 02.2018
Direcția Învățământ Tineret și Sport Nisporeni
Nina Sterpu, șef direcție
 Ce culoare are dispoziția Dumneavoastră?
• Culoarea rosu semnifica romantismul, curajul, competitivitatea;
• Culoarea albastru este un simbol regal al calmului;
• Culoarea verde este un simbol al determinarii;
• Culoarea galben detine puterea de a lumina viata celor dragi prin
dispozitia optimista si prietenoasa;
• Portocaliu este culoarea simbol a energiei, a pasiunii;
• Culoarea alb semnifica puritatea;
• Culoarea negru , preferata in general de persoanele pesimiste. Un
individ care prefera aceasta culoare nu isi asuma aproape
niciodata riscuri si evita sa fie in centrul atentiei;
• Violetul este culaorea caldurii si a permutatiilor este culoarea
imbinarii mintii cu inima;
• Culoarea gri este o culoare de initiere si poate indica trezirea unor
capacitati inascute.
• Culoarea maro poate indica lipsa de energie sau dezechilibru
https://www.youtube.com/watch?v=Ftm2uv7-Ybw
 Sindromul burnout
la cadrele didactice și manageriale din instituțiile de învățământ
1. Ce este burnout-ul? DISCUTĂM
2. Sindromul burnout în instituțiile educaționale. DESPRE:
3. Dimensiuni ale sindromului burnout.
4. Etape în evolutia burnout-ului.

4.Factori ce condiţionează apariția sindromului arderii emoționale.

5. Stresul și arderea emoțională la profesori.

6.Consecințele arderii emoționale

7.Prevenire şi diminuare a sindromului arderii
emoţionale
8.Concluzii/Reflecții
Analizați propria
activitate.
Ce poziție
ocupați?
 evocare:
(filmul Oboseala comentat)
/www.youtube.com/watch?v=zKrEhzi8_1M

Discuție
 Ce numim burnout?
Specialiștii spun:

•Interviu cu Monica
Burcea, psihoterapeut
România
https://www.youtube.com/watch?v=0O7ztlqRYzs
 Ce este burnout-ul?
• Sindromul burnout reprezintă o
stare de epuizare fizică, psihică și
emoțională produsă de stresul
prelungit la locul de muncă, fiind o
consecință a dezechilibrului dintre
cerințe, resurse și gradul de
satisfacție profesională.
 Termenul de “burnout”
a fost introdus în anul 1970 de către psihologul
american Herbert Freudenberger. Acesta îl
definea ca fiind caracteristic pentru angajații
din domeniile de lucru cu oamenii, adică
medici, asistente, profesori și asistenți
sociali, profesii în care ar fi prezent un
sentiment de sacrificiu pentru ceilalți.
 Sindromul burnout poate fi
„contagios”. Angajați care
suferă de burnout devin
conflictogeni, perturbând
ritmul și sarcinile comune de
lucru. Drept consecință,
apare riscul ca arderea
emoțională să-i afecteze și pe
ceilalți angajați
 • Sindromul burnout în instituțiile educaționale
• Instituțiile de învățământ nu totdeauna recunosc
impactul deplin al arderii emoţionale.
• Deseori problema este ignorată, deși a devenit
destul de gravă, având în vedere, că părinții și
elevii se plâng, iar administrația este obligată să
ia măsuri pentru eficiența serviciilor prestate.
• Ca rezultat al burnout-ului unii profesori
renunță la predare, la cariera pedagogică în
general, în pofida faptului, că pentru ei această
activitate a fost cândva o sursă de bucurie și de
identificare personală.
• Alți profesori, deşi se confruntă cu arderea emoțională,
continuă să lucreze. Evident, calitatea muncii lor lasă
mult de dorit. Rata de boală la acești profesori este
destul de mare, ceea ce conduce la abandon sau
absenteismul de la serviciu . Absențele temporare,
scurte și repetate, apar mai ales în situații de stres,
de multe ori în faza de început a burnout-ului.
• Absențele continue vorbesc despre arderea emoțională
ca proces .
• Este cert că sindromul burnout afectează sănătatea,
stima de sine, creează tensiuni în relațiile cu familia,
cu prietenii și colegii, conduce la scăderea
performanței, la absenteismul de la serviciu și la
exodul din profesie.
• Costurile financiare ale sindromului
burnout în educație sunt destul de
mari :
• Instituțiilor de învățământ li se
solicită sume importante pentru
acoperirea cheltuielilor ce țin de
concediile de boală, dar, costul arderii
profesionale la cadrele didactice se
reflectă și asupra discipolilor , care nu
au beneficiat de servicii educaționale
de calitate.
Sunt 3 dimensiuni ale sindromului burnout:

Detașarea
Atitudinea indiferentă, detașată, izolare
iresponsabilitate
Epuizarea emoțională
Persoana afectată se simte permanent
obosită, epuizată, lipsită de energie

Scăderea performanței
scade capacitatea de concentrare a atenției,
creativitatea și spontaneitatea
 Precizăm, cele trei dimensiuni ale sindromului burnout:
Epuizarea emoțională
• Persoana afectată se simte permanent obosită, epuizată, lipsită
de energie, simte că activitatea depusă a suprasolicitat-o și a
rămas fără resurse.
• Detașarea/depersonalizare
• Persoanele devin în timp pesimiste, cinice, resimt frustrare în
legătură cu activitatea lor, atitudinea lor pare indiferentă,
detașată, uneori tind să se izoleze sau să fugă de responsabilități.
• Scăderea performanței/reducerea realizărilor personale
• Scade stima de sine, încrederea în propriile capacități și
realizări, subiecții simt că ceea ce fac este neapreciat și
nesemnificativ, scade capacitatea de concentrare a atenției,
creativitatea și spontaneitatea.
• Deși clasificările internaționale ale maladiilor nu includ
sindromul burnout în categoria afecțiunilor psihice, acesta
este un fenomen recunoscut de experți și foarte răspândit
în societatea actuală.
 Studiu de caz
filmul de scurt metraj ”Ciocolata neagră”
https://www.youtube.com/watch?v=UHHN-mYYQ1g

• Analizați comportamentul cadrului

didactic din filmulețul atașat.
• Considerați că sindromul burnout
este prezent la dna profesor?
• Care este domeniul de intervenție a
unui manager?
• Gradul de afectare /arderea profesională a
cadrelor didactice este destul de mare, fapt ce
permite să calificăm una din cele mai periculoase
provocări cu care se confruntă profesorii în ziua
de azi. Specialiștii au constatat:
• Persoana afectata de sindromul burnout se
distanteaza de ceilalti , incepe sa priveasca
colegii intr-un mod impersonal, deoarece nu
mai are resurse emotionale si fizice, isi
reduce realizarile personale si detine un grad
ridicat de epuizare emotionala, se simte
golita, incapabila sa mai ofere ceva si devine
foarte vulnerabila la factorii stresori din
mediu.
 Etape in evolutia burnout-ului:
• "Luna de miere"
In aceasta etapa, angajatul este de obicei entuziast si
satisfacut de slujba sa si de sarcinile pe care le are
de indeplinit. Daca aceasta faza continua fara pauze
si fara modalitati de "reincarcare a bateriilor",
sarcinile devin neplacute si individul isi pierde din
energie.
"Pana de combustibil"
Oboseala se instaleaza. Angajatul poate reactiona
prin folosirea abuziva de substante (alcool,
medicamente etc.) sau poate incepe sa aiba
probleme cu somnul.
• "Simptomele cronice"
In aceasta etapa, munca peste masura duce la efecte fizice
(incluzand epuizare, extenuare constanta si susceptibilitate
la boli) si la efecte psihologice (care includ manie, furie
acuta sau depresie).

"Criza"
Angajatul nu mai este capabil sa isi indeplineasca
indatoririle profesionale si, adeseori, sufera de anumite
afectiuni fizice. Pot fi afectate si relatiile cu familia, din
cauza pesimismului, a indoielii de sine, a faptului ca
problemele profesionale il obsedeaza pe individ.

"Izbirea de perete"
Problemele psihologice si fizice pot deveni atat de grave,
incat sa duca la boli grave, care ameninta viata individului.
Problemele de la locul de munca devin atat de serioase,
incat ii pun in pericol cariera angajatului.
 modalitatile de prevenire :
- Incercati sa va ganditi la toate beneficiile, de orice
natura, pe care le obtineti ca urmare a job-ului
actual: bani, recunoastere profesionala,
deprinderea de noi abilitati, compania placuta a
colegilor - ganditi-va la orice satisfactie, oricat de
neinsemnata. Daca aveti angajati care sunt afectati
de burnout, puteti discuta cu ei si ii puteti ajuta sa
isi alcatuiasca o astfel de lista a beneficiilor.
• Concentrarea pe aspectele pozitive va ajuta sa
aveti un nivel optim de motivare si o atitudine
pozitiva / mica secventa din ex. Papucii fericirii:
• Notati-va activitatile pe care le aveti de indeplinit
la locul de munca si ierarhizati-le in ordinea
gradului in care va fac placere - astfel, puteti
descoperi ca orice job, oricat de greu sau de
solicitant vi s-ar parea, are si o parte interesanta
si placuta;
- Nu renuntati la viata sociala - intalniti-va cu
prietenii, in timpul liber pe care il aveti;
- Invatati strategii de management al timpului,
faceti exercitii de relaxare, invatati sa fiti asertivi si
sa refuzati cand nu mai puteti face fata - orice va
ajuta sa va pastrati eficienta la locul de munca,
mentinandu-va in acelasi timp un echilibru
interior si o stare de bine psihic.
 Management eficient al timpului
ASCUTE FERĂSTRĂUL!
de unde vine această metafora?
Odata cineva mergea prin padure si vede un
taietor de lemne care se muncea din greu sa
doboare un copac urias .
– „Ce faci, om bun?”
– „Tai copaci”.
– „Pari istovit. De mult lucrezi asa?”
– „De ceva vreme. E munca multa, nu gluma!”
– „Poate ar fi bine sa te opresti sa iti ascuti
ferastraul”
– „Nu am timp. Trebuie sa termin mai repede!”
 Un nou final !
La un moment dat omul nostru vazand ca n-are spor s-a hotarât sa
mearga totusi sa -si ascuta ferastraul.
Si a mers la magazin, doar ca acolo vanzatorul i-a spus, ca daca vrea sa
aiba si mai mult spor, sa isi ia UN FERĂSTRĂU ELECTRIC.
E ceva nou, costa mai mult, dar timpul in care ajungi la rezultate e
mult, mult mai mic.
Si taietorul de lemne, convins , a luat ferăstrăul electric si a plecat
repede sa termine ce avea de facut in padure.
La numai doua zile, insa, se intoarse la magazin. Era transpirat, nervos,
frustrat:
– Mi-ai promis ca o sa pot taia mai multi copaci si mult mai repede. Tai
de doua zile cu acest ferăstrău si inca n-am reusit sa dobor nici macar
un copac.
Omul de la magazin se uita la ferăstrău, se uita la lant si nu vazu nimic
defect.
Trase sfoara de pornire si se auzi un sunet caracteristic: “B-b-b-b-r-r-r-r-
r-r-o-o-o-o-o-o-m-m-m-m-!”, scoase ceva fum si porni.
La care taietorul:
Ia o pauză, cercetează problema, examenează
– Dar ce-i cu zgomotul asta? cu grijă modalitățile de soluționare!
Generalizăm:
Climatul psihologic în instituție este mult
influențat de competența managerului
• Care este primul sfat oferit unui
manager debutant în vederea
exluderii sindromului burnout?
• Despre relația manager –subaltern :
https://www.youtube.com/watch?v=B3h7SEpbNtw
 Adresarea cadrului didactic către
manager:

Ce
decizi,
Exercițiu (20min): domnule
Director?

• A)Repartizare în 3 grupuri;
• B) Delegarea unui membru de grup care deține rolul de
prezentare a unei probleme;
• C) Membrul grupului descrie cazul-problemă, colegii în rol de
manager aplică variate strategii de soluționare;
• D) Moderatorul a repartizat 3 plicuri, în care sunt fișe cu 3
descrieri de caz;
• E) Prin rotație membrul delegat de grup implică toți colegii în
discuția tuturor situațiilor descrise pe fișe;
Descrierea activității:

Liderul grupului primește

un plic cu 3 fișe pe care
sunt descrise situațiile-
problemă.
Liderul descrie problema
membrilor de grup,
primește o consultație de
la colegi. Timpul de lucru
cu fiecare grup-5min.
După consilierea primită de
la colegi pe marginea
problemelor descrise pe
fișele din plic , liderul trece
la alt grup, unde propune
altă situație-problemă ,
selectată aleatoriu din plic.
!
• Se expune punctul de vedere vis-a-vis de situațiile-
problemă descrise (dacă sunt caracteristice
instituțiilor școlare, etc);
• Se precizează dimensiunile sindromului burnout, care
au generat problema;
• Se apreciază utilitatea consilierii primite de la colegi;

Să nu uităm! Starea de burnout este cauzata de

expunerea prelungita la stresul profesional si de cele
mai multe ori este insotita de depresie.
Determinăm gradul personal de
afectare:
• Chestionar de evaluare a
sindromului
Burnout

• Chestionarul „Arderea Emoţională”,

elaborat de Maslach și Jackson
• (MBI-HSS)
 Rezultatul:
• fiecarei dimensiuni ii corespund urmatorii itemi:
• Extenuarea emotionala – 1, 2, 3, 7, 9, 15, 16, 18, 22.
Depersonalizarea – 5, 11, 12, 17, 20, 25.
Reducerea realizarilor personale – 4, 6, 8, 10, 13,
14, 19, 21, 23, 24.
• Itemii subliniati se coteaza invers (1=5 puncte, 2=4
puncte, 3=3 puncte, 4=2puncte, 5=1 punct).
• Se calculeaza suma punctelor pentru fiecare
dimensiune, obtinandu-se cate un scor, care se
raporteaza la valorile de mai jos.
• Nivelele epuizarii profesionale pe dimensiuni:
 Factori ce condiţionează apariția sindromului
arderii emoționale.
• Starea de burnout este cauzata de expunerea prelungita
la stresul profesional si de cele mai multe ori este insotita
de depresie. Fazele urmatoare pot apărea daca nu se iau
masuri din timp.
• Este important sa existe si sa se pastreze un echilibru
intre somn, munca si relaxare. Atunci când cei ”3 opt”: 8
ore de munca, 8 ore de relaxare si 8 ore de odihna, si-au
pierdut demult valoarea.

Arderea emoţională apare ca rezultat al acumulării interne

a emoţiilor negative fără posibilitatea de a le exterioriza
sau elibera
 influențează și:
-asteptarile prea mari
-munca multa cu rezultate slabe, nesatisfacatoare
-efort crescut dar fara rezultate palpabile
-lipsa viziunii si a sperantei ca situatia se va remedia
-furie indreptata catre ceilalti
-epuizare psihica si fizica
-cinism
-aparitia sentimentelor de disperare
-pierderea sperantei intr-un viitor apropiat sau indepartat
mai bun
-colaps fizic manifestat prin diverse afectiuni psihosomatice
(ulcer, cancer, boli ale pielii, dureri de cap etc,.) si colaps
psihic exprimat prin nevroze, depresie, schizofrenie,
psihioza maniaco-depresiva, tulburari delirante etc.
Pe fondul situatiei economice actuale, unora le este din ce in
ce mai greu sa faca fata provocarilor de la locul de munca. In
unele situatii, stresul se manifesta intr-o proportie mai mare si
pe fondalul stresului propriu: probleme personale de sanatate,
neintelegeri in cuplu, un copil bolnav, un parinte bolnav etc.

Stare normala stres

 Simptome de stres excesiv
-anxietate, iritabilitate, depresie;
-apatie, pierderea interesului pentru job;
-probleme cu somnul;
-oboseala;
-probleme de concentrare;
– tensiuni musculare;
-durere de cap;
-afectiuni gastrice;
-retragere sociala;
-utilizarea de alcool sau droguri pentru a face fata, etc
• Activitatea de predare mereu va
implica factori de stres. Cu toate
acestea sunt şi aspecte pozitive ale
stresului -profesorii sunt motivaţi să
exploreze noi metode de predare, să
adopte abordări inovatoare în creşterea
nivelului de motivare a elevilor.
• Numai atunci când devine copleşitor
vor fi observate consecinţele negative
ale stresului.
• Profesorii, administraţia şi directorul
şcolii pot facilita condiţiile de ameliorare
a stresului. Profesorii care au susţinere
socială din partea directorilor denotă un
nivel de stres mai scăzut, decât cei care nu
au.
• Organizarea discuţiilor în luarea
deciziilor în şcoală, permite profesorilor
să participe la acest proces, astfel
implicându-se şi diminuând sentimentul
de subordonare.
De asemeni, administraţia şcolii poate dezvolta
împreună cu profesorii un program, scopul
căruia să fie îndreptat spre ameliorarea stării
fizice şi psihice sau pot să invite experţi în
managmentul stresului pentru a oferi
oportunităţi de dezvoltare profesională,
învăţarea tehnicilor de reducere a
stresului, analiza şi evaluarea propriului
nivel de stres, modificarea obişnuinţelor
emoţionale, gestionarea capitalului de
energie personală şi dezvoltarea unei
atitudini pozitive şi constructive.
Este important ca persoana să înveţe să-şi controleze
emoţiile, canalizând energia generată de acestea spre
rezolvarea cu succes a problemelor.
 Să ne privim dintr-o parte:

• CUM REACȚIONĂM LA
STRES?

• https://www.youtube.com/watch?v=AOz2JcOOlaI
 Consecințele arderii emoționale
• Istovirea emoţională
• Dezvoltarea sindromului de ardere emoţională este anticipată
de o perioadă de activitate intensă, când persoana
• este complet ocupată cu lucrul, în detrimentul necesităţilor
sale din alte domenii ale vieţii. Aceasta duce la dezvoltarea
primului semn al arderii emoţionale – istovirea
emoţională. Istovirea emoţională se exprimă prin
• senzaţia de oboseală şi dezechilibrul emoţional provocat
de lucru.
Persoana devine incapabilă să lucreze cu aceeaşi
energie. Lucrul este îndeplinit formal.
Istovirea emoţională reprezintă semnul principal al
arderii profesionale
 Consecințele arderii emoționale
• Depersonalizarea
• În sfera socială, depersonalizarea presupune lipsa
emoţiilor, relaţia inumană şi cinică cu colegii, cu
elevii, părinții. Elevul este acceptat ca un obiect
depersonalizat. Atitudinea negativă cauzează
pesimismul, lipsa dorinţei de a comunica, ignorarea.
• În consecință suferă elevii, colegii, părinții prin
atitudinea inumană, prin cinismul cu care tratează
dificultățile personale.
 Consecințele arderii emoționale
Reducerea realizărilor personale
Reducerea realizărilor personale este
însoţită de scăderea autoaprecierii
persoanei. Principalele manifestări ale
simptomului sunt:
• tendinţa spre aprecierea negativă a sa, a
realizărilor sale profesionale şi a succeselor;
• negativismul în relaţie cu obligaţiunile de
serviciu;
• scăderea motivaţiei profesionale etc.
 Prevenire şi diminuare a sindromului arderii
profesionale
• Cunoscând impactul major al sindromului burnout
asupra cadrelor didactice și populației școlare, se deduce
importanța cunoașterii măsurilor de prevenție.

Strategiile la nivel personal vizează îmbunătățirea

stării de bine prin exerciții, program de odihnă
adecvat, alimentație adecvată, sănătate personală,
îmbunătățirea relațiilor personale cu prieteni
dinafara locului de muncă, hobby-uri, varietatea
activității practice, impunerea unor limite personale.
De asemenea, sunt importante discuțiile cu ceilalți
(destăinuiri, discuții cu familia, psihoterapeut, igiena
psihică), așteptări realiste.
• La nivel profesional, strategiile de prevenție
vizează: discuții în echipă, supervizare, briefing,
camaraderie, grupuri de suport Aplicarea
măsurilor de prevenție a sindromului burnout
este indicată pentru menținerea unei bune stări
de sănătate fizică și mentală a personalului.
Managerii trebuie să includă în programul de
activități acțiuni orientate spre conștientizarea
importanței autocunoașterii și a autoreflexiei.
Pedagogii implicați în acest program vor învața
să acționeze pentru diminuare dificultăților cu
care se confruntă și pentru îmbunătățirea
calității vieții, fiind familiarizați cu
conceptele: stres, epuizare emoțională, burnout.
Managerilor din domeniul educaţiei se recomandă:
Acordarea asistenţei psihologice/manageriale
profesorilor nou-angajaţi, în scopul prevenirii
„şocului realităţii”, care constă în racordarea
dintre aşteptări/efort/realitate, prin organizarea
şedinţelor de grup sau a discuţiilor individuale;
• Instituirea serviciului mentoratului, ce ar permite
ghidarea pedagogilor debutanți în adaptarea la
realităţile profesiei;
• Creşterea atractivităţii în cadrul profesiei de
pedagog prin: promovare, prin accentuarea
feedback-ului pozitiv şi recunoaşterea aportului
adus de cadrul didactic şi prin condiţiile
materiale asigurate.
• Personalul trebuie sprijinit prin discuţii și
încurajări chiar când lucrurile nu merg bine;
• Trebuie susţinute activităţile de promovare a
sănătăţii la locul de muncă şi de menţinere a
echilibrului vieţii profesionale .
 Cadrelor didactice se recomandă:
• Organizarea sistematică a activităţilor de psihoprofilaxie
în cadrul comisiilor metodice , care ar avea scopul
împărtăşirii problemelor întâlnite pe parcursul muncii şi
identificarea soluţiilor.
• Stabilirea priorităţilor şi gestiunea corectă a timpului;
• Evitarea sarcinilor în plus şi evitarea întârzierilor la
serviciu;
• Respectarea regimului de muncă, odihnă şi alimentaţie;
• Viaţa personală trebuie separată clar de viaţa de serviciu;
• Determinarea scopurilor şi posibilităţilor de creştere
profesională;
• Aranjarea locului de muncă, crearea condiţiilor confortabile
de muncă.
 • ÎN CONCLUZIE:
• 1. Stabiliți expectanțe înalte care să inspire, să
motiveze și să stimuleze gândirea cadrelor didactice;
• 2. Urmăriți ca fiecare pedagog să înregistreze
progres
• 3. Faceți dovada unei bune cunoașteri a disciplinei
de studiu și a managementului educațional;
• 4. Proiectați activitatea managerială;
• 5. Adaptați munca cu personalul în funcție de
nevoile și potențialul oamenilor;
• 6. Folosiți evaluarea cu acuratețe și eficiență
• 7. Asigurați un mediu de muncă stimulativ și sigur
printr-un bun management al conduitei
• 8. Asumați-vă responsabilitatea de managementul
resurselor umane;
 Determinarea nivelului de autoapreciere a
managerilor școlari

-0,1- -1 autoapreciere scăzută; 0-1 autoapreciere adecvată; 1-3- supraapreciere

extindere
 Concluzii:
Meseria de profesor implică mult mai mult decât
ceea ce se vede pe ”scena” clasei, adică din calitate
de spectator. În primul rând, această meserie
presupune alocarea unui volum mare de timp si de
efort intelectual necesar pregătirii corespunzătoare
pentru lecție: multe ore de studiu, de analiză a
articolelor și a lucrărilor de specialitate, elaborarea
strategiei de abordare a fiecărei lecții, pentru
fiecare clasă, pregătirea materialelor didactice,
a instrumentelor de evaluare, analiza lecțiilor
desfășurate, aprecierea elevilor, a produselor
activităților acestora, activități administrative etc.
• În al doilea rând, cadrele didactice îşi petrec foarte
mult timp fiind implicați în gestionarea unor
relaţii atât cu elevii, cât şi cu managerii unității de
învățământ, colegii de serviciu, părinții etc., toate
aceste relaţii fiind mari ”consumatoare” de
resurse energetice mentale, emoționale, chiar și
fizice.
• În al treilea rând, reforma continuă a învățământului
din Moldova are ca efect restructurarea
curriculumului, a planurilor de învăţământ,
profesorul fiind pus în permanență în faţa noului,
la aceasta adăugându-se volumul mare al sarcinilor
administrative, cerinţele zilnice, uneori exagerate,
legate de serviciu, cât şi cele de performanţa proprie.
Când ”stocul” emoțional este epuizat,
organismul nu reuşeşte să mai facă faţă
situaţiei stresante şi se dezvoltă ”arderea
emoţională”, adică diminuarea dedicaţiei
profesionale.
• Aceste efecte pot fi prevenite si diminuate prin
participarea cadrelor didactice la ateliere de
dezvoltare personală care au ca obiective
familiarizarea cu noţiunea de ardere
emoţională (cunoaşterea cauzelor,
caracteristicilor şi consecinţelor acestui
fenomen), diminuarea nivelului de ardere
emoţională prin dezvoltarea strategiilor
personale de gestionare a resurselor,
dezvoltarea competenţelor emoţionale și
sociale, restructurarea cognitiv-perceptivă și
dezvoltarea gândirii pozitive, adoptarea unui
stil de viață echilibrat, cu efecte benefice
asupra sănătății.
• Profesorii și managerii care sunt conștienți
de sursele și simptomele arderii emoționale
şi care sunt informaţi de existenţa
strategiilor de adaptare și a măsurilor de
prevenire pot fi capabili să evite această
stare.

• Este mai ușor să previi decât să repari!

În contextul Standardelor de competență profesională,
aprobate prin Ordinul nr. 623 din 28 iunie 2016 al
Ministrului Educației:

Managerul școlar creează și menține mediul

stimulativ și cooperant în vederea dezvoltării
continue a capitalului uman al şcolii

În vederea asigurării standardului deținem

enorme responsabilități!

https://www.youtube.com/watch?v=rlwfd1ZaDJ4