Tema: Psihologia familiei ca tiin .

Teorile sociologice privind familia

Despre individualizare
Teoria schimbului
Teoria interaiunii simbolice
Teoria dezvoltrii familiei
Teoria conflictului
Istoria vie a umanitatii, sub dimensiunile sale biologica, psihologica, socioculturala, economica
si politica apartine familiei, coexistentei barbatului si a femeii, a relatiilor dintre ei, a relatiilor cu
copiii. Familia s-a dovedit a fi una din cele mai vechi si stabile forme de comunitate umana, cea
care asigura perpetuarea speciei umane, evolutia si continuitatea vietii sociale, iar istoria
evolutiei familiei nu este altceva decat istoria dezvoltarii si modificarii rolurilor
conjugale.Familiile din societatile contemporane, au suferit in ultimele decenii transformari
profunde. Schimbarile care au intervenit in interiorul ei sunt atat de importante, incat si termenul
de familie a devenit tot mai ambiguu, el tinzand sa acopere astazi realitati diferite de cele
caracteristice generatiilor precedente. Familia este cea mai fidela posesoare a traditiilor si a
valorilor nationale. Ea este una din cele mai conservatoare (in sensul bun al cuvantului
segmente ale societatii. !ontrar acestei idei, familia a devenit tot mai sensibila la toate
transformarile petrecute in societate
Familia celula de baz a societii, constituit din so, soie i descendenii si
Familia, casatoria si rudenia au constituit un camp de investigatie privilegiat pentru antropologia
culturala si sociala, cercetarea in acest domeniu aducand o contributie importanta la dezvoltarea
teoriei si aparatului conceptual al acestei mai "tinere" discipline din campul stiintelor socio-
umane. Spre deosebire de sociologie, care se focalizeaza mai mult asupra familiei si mai putin
asupra rudeniei, in antropologia culturala si sociala familia, constituirea si consacrarea acesteia
prin rituri special instituite - casatoria si sistemele de rudenie sunt aproape de nedisociat.
#supra acestei distinctii dintre sociologie si antropologie in abordarea familiei, sa retinem
deocamdata explicatia pe care o aduce !.!. $arris in prefata lucrarii sale despre relatiile de
rudenie% "!and am fost invitat sa contribue cu un volum despre relatiile de inrudire (..., prima
mea reactie ca sociolog al familei, a fost sa sugerez ca un antropolog ar fi cel mai potrivit pentru
redactarea unui asemenea volum. #cest raspuns este relevant pentru relatia istorica dintre
disciplinele sociologiei si antropologiei. Studiul inrudirii este o activitate nobila, aflata in centrul
disciplinei antropologice, unde ocupa o pozitie corespunzatoare studiului stratificarii din
sociologie. Sociologia nu studiaza relatiile de rudenie, ci "familia". In timp ce studiile asupra
familiei au dobandit, recent, o noua dimensiune datorita gandirii feministe si interesului aratat de
"noua dreapta" problemelor familiei, ele raman o activitate relativ modesta in cadrul sociologiei
iar efectul afirmarii lor actuale a fost diminuarea interesului privitor la familie ca grup inrudit si
deplasarea atentiei asupra relatiilor de gen, adica asupra relatiilor conjugale, in cadrul caminului.
In comparatie cu familia de tip traditional, cea moderna a suferit pierderi similare si in ceea ce
priveste alte functii familiale decat cea economica sau culturala. &e exemplu, asigurarea
protectiei membrilor si asumarea responsabilitatii juridice colective pentru comportamentul legal
sau ilegal al acestora, cu alte cuvinte functia etico-juridica a familiei a fost, de asemenea, cedata
instantelor extrafamiliale.
'e de alta parte, responsabilitatea familiala colectiva a fost inlocuita cu responsabilitatea
individuala. Familia nu mai raspunde pentru crimele comise de un membru al sau( pe de alta
parte, recompensele sociale pentru o conduita adecvata revin tot individului, reflectandu-se doar
indirect asupra familiei. Functia de protectie a familiei, complementara celei de asigurare a unei
normativitati specifice, a fost, de asemenea, asumata de stat si de alte agentii nefamiliale sau
suprafamiliale
Despre individualizare
Slabirea fortei integratoare a familiei se accentueaza pe masura ce trecem de la un mediu
traditional spre unul modern. #cest lucru duce la pierderea controlului exercitat de familie si a
puterii de reglementare a comportamentului membrilor sai si a condus la declinul interactiunii
directe si al activitatilor colective ale membrilor. In cadrul distributiei clasice a autoritatii
famiiale, interesele si functiile familiei ocupa intotdeauna primul loc in importanta, cele ale
individului ramanand pe locul secund.
)embrii familiei interac*ioneaz+ perpetuu ,ntre ei, dar prin intermediul imaginilor, al percep*iilor
reciproce, al felului ,n care se definesc unul pe altul. -ia*a de familie este rezultatul acestei
mereu construite-reconstruite realit+*i simbolice. Suntem astfel, de fapt, ,n paradigma
interac*ionalismului simbolic, cu varianta lui mai elaborat+, etnometodologia .
&iferenta fata de aceasta din urm+ - ,n abordarea pe care o discut+m . este accentul pus pe
principiul metodologic de a ,nregistra ,n stadiul familiei reprezent+rile despre propria familie a
tuturor membrilor ei /i de a vedea ,n ce m+sur+ sunt visuale imaginle individuale.
Teoria schimbului . ,/i are originea ,n utilitarismul filosofic /i psihologic, care pune acentul pe
interesul propiu. !el mai cunoscut teoretican al schimbului ,n sociologia familiei este Ivan 01e.
Esen*a acestei teorii este pus+ ,n eviden*+ de urm+toarea afirma*ie% 2autorii afla*i ,ntr-o anumit+
situa*ie vor alege compotramnetul care le permite s+-/i maximizeze profilul3. !onceptele cheie
sunt 2r+splata3 /i 2costul3, 2profilul3, 2nivelul de compara*ie, ra*ionalitate3, 2schimb3, 2surse
generale valutare de r+splat+3.
Teoria interaiunii simbolice. Interac*ionismul simbolic a fost in spirat de progmatismul
filosofic care /i-a inclus ideile ,ntr-un cadru dar4inist. 5eorge $erbert )ead a sus*inut punctul
de vedere conform c+ruia oamenii se sprigin+ pe simboluri ,mp+r*it+ pentru a se adopta la mediu.
Indivizii ,/i stabilesc sopuri variate ,n func*ie de modul ,n care se autodefinesc /i ,/i definesc
propria situa*ie. 6eoreticienii acestui model consider+ c+ dac+ dorim s+ ,n*elegem ce fac oamenii
trebuie s+ studiem sensurile pe care acestuia /i le atribuie lor, situa*iei ,n care se afl+ /i ac*iunea
lor. !onceptele cheie sunt 2sine3 (ca reprezentare simbolic+ a persoanei construit+ ,n interac*iune
cu al*ii, 2socializare3, 2rol3, 2definirea situa*iei3.
Teoria dezvoltrii familiei - este singurul model creat special pentru studiu familiei, /i nu
neap+rat pentru scopuri sociologice extinse. Ideea c+ familia are un ciclu de via*+ analog cu cel al
individului este destul de veche, dar a fost prezentat+ ,n sociologie de abia ,n 789:. ; dezvolatre
a teoriei a avut loc dup+ al doilea r+zboi mondila, ,n special prin lucrarea lui $ill /i <ogers.
Ipoteza cea mai important+ a acestei teorii este ca familia ,ntradev+r se dezvolt+, adic+ trec prin
stadii distincte, eviden*iate de varia*iile din structura familiei /i func*ionarea acesteia.
6eoreticienii modelului consider+ c+ exist+ nivele de analiz+ diferite . indivizi, rela*ii, grupurile,
adun+rile de grupuri /i instruc*ii - toate aceste fiind legate de familie. Ei afirm+ c+ familia este
un grup semi permeabil, deschis la influen*ele din afar+.
Teoria conflictului a fost aplicat+ ,n sociologia familiei de c+tre Engels /i Simmel. 6eoria
porne/te de la premisa c+ aceasta este normal ,n cadrul grupului, dar /i ,ntre grup+rile sociale,
pentru lipsa resurselor face ca interesul unei peroane sau al unui grup s+ se ciocneasc+ cu al
altora. !onflictul depinde de structura grupului (m+rimea /i compozi*ia precum /i de resurse,
care ,ncurajeaz+ fie competi*ia fie cooperarea. #l+turi de structur+, conceptele cheie sunt
2conflict3, 2resurse3, 2negociere3/i 2consens3.
-iolen*a ,n familie este o arie cert+ pentru un cadru conflictual, de/i teorii diferite ofer+ explica*ii
diverse.
6eoriile structurale ale conflictului ,n tradi*ia lui Simmel se centreaz+ pe m+rimea /i compozi*ia
grupului. #stfel diadile, ,n cazul mariajului sunt diferite de grupurile mai mari din cauz+ c+
exclud coali*ia.