Sunteți pe pagina 1din 5

Tema 2. Familia contemporan i caracteristicile ei de baz.

Familia ca Sistem;
Structura Familiei;
Functiile Familiei ;
Tipurile de Familie;
Rolurile Familiei si carene n ndeplinirea rolurilor familiale;
Procesele Familiale;
Din perspectiva sociologic, familia este instituia fundamental n toate societile. Familia este
un "grup social relativ permanent de indivii legai ntre ei prin origine, cstorie sau adopiune".
!n societatea noastra, suntem familiariai cu anumite versiuni ale familiei" familia nucleu #i
familia e$tinsa. %ai e$ist #i un al treilea tip de familie, familia poligam.
Familia e$ercita o influenta deose&it de adanca asupra copiilor. ' mare parte dintre
cunostintele despre natura, societate, deprinderile igienice, o&isnuintele de comportament, elevul
le datoreaa educatiei primite in familie.
Familia repreint (o form de comunitate uman alctuit din doi sau mai muli indivii, unii
prin legturi de cstorie #i)sau paterne, reali*nd, mai mult sau mai puin latura &iologic #i)sau
cea psi+osocial, -cest lucru presupune c e$ist doi parteneri, cu sau fr copii, sau un partener
cu unul sau mai muli copii proprii.
Din perspectiv psi+ologic, cstoria nseamn o "relaie psi+ologic" ntre doi oameni
con#tieni, ea fiind "o construcie complicat, alctuit dintr.o serie ntreag de date su&iective #i
o&iective, av*nd indiscuta&il o natur foarte eterogen".
Familia ca sistem
Sistemul n general este un ansam&lu de elemente aflate ntr.o ordine nonnt*mpltoare care
funcionea pe &aa unor reguli #i dispune de ec+ili&ru. Prin sistem nelegem nu numai o sum
a prilor lui ci #i relaiile dintre acestea. Raportat la familie aceasta este vut ca o sum a
mem&riilor ei componeni #i interaciunea dintre ace#tia, aceasta reali*ndu.se dup anumite
reguli, av*nd anumite funcii #i e$ist*nd permanent tendina meninerii unui ec+ili&ru n
interiorul acestuia. /a #i sistemele n general, familile pot fi nc+ise0nu relaionea aproape
deloc cu mediul ncon1urtor2sau desc+ise0relaionea cu mediul ncon1urtor2. Familiile nc+ise
funcionea dup regulile #i principiile proprii, fiind foarte reistente la sc+im&are, e$emple
sunt familiile care au foarte puini prieteni, care nu sunt viitate de rude, vecini, prieteni, #i
educ copii doar dup propriile principii #i sunt reticente la idei sau modaliti noi de
funcionare.
Familiile desc+ise sunt acele familii ce au multe relaii de prietenie, care #i fac viite reciproce,
#i sunt desc+i#i pentru modificarea regulilor #i concepiilor dup modelul altor familii. Pentru a.
#i menine sta&ilitatea #i ec+ili&ru dinamic, familia folose#te mecanisme de feed&ac3 acestea
fiind poitive sau negative. Raportat la familie, feed&ac3.ul poitiv este repreentat de aciuni
ntreprinse, de e$emplu atunci c*nd n funcie de reaciile copilului ce merge la grdini sau la
#coal, prinii #i organiea stilul de via0programul ilei de lucru, timpul li&er, timpul
dedicat leciilor sau activiti e$tra#colare etc.2. Feed&ac3.ul negativ repreint mecanisme cum
sunt pedepsirea, nvinovirea, umilirea, cearta, &taia, folosite pentru corectarea
comportamentelor gre#ite ale mem&riilor familiei.
Structura Familiei
!n concepia lui %unc+in structura familiei este un set de cerine funcionale ce
organiea modurile familiei ce interacionea. -cesta ela&ornd cteva su&sisteme familiale,
cele mai importante sunt"
Su&sistemul adulilor.acesta are rolul de a modela intimitatea #i anga1amentul dintre soi.
Su&sistemul paternal se na#te primul copil, apare responsa&ilitate.
Su&sistemul frailor este format dintre copii din familie oferindu.le primul grup social n
care cu toi sunt egali.
De o&icei nucleul familiei l formea prinii #i copii. Sunt ns #i situaii n care la acest nucleu
se mai adaug &unicii, iar n unele cauri #i rudele apropiate0unc+i, mtu#i2 se implic sau sunt
implicate n activitatea educativ.
/unoa#terea de ctre educatorii de profesie 0educatoare, nvtori, profesori #i dirigini2 a
structurii familiei elevilor are o mare importan, cci fiecare structur creea un climat
educativ specific.
4n familiile formate din prini #i copii, mama este cea care ncepe educaia, n primul an de via
av*nd rol predominant, nu numai n +rnirea copilului cum e$agerat se accentuea, ci n
realiarea #i a celorlalte dimensiuni ale educaiei, ntre care cldura afectiv #i formarea
deprinderilor elementare ocup primul loc
Functiile Familiei
Principalele funcii ale familiei sunt:
5. Funcia economic 1oac un rol important prin asigurarea resurselor materiale, financiare,
necesare e$istenei familiei. ' dat ndeplinit corespuntor, funcia economic d li&ertatea
familiei de a se concentra #i a ndeplini #i celelalte funcii.
6. Funcia de socialiare este tradus ca fiind funcia de educare n scopul asimilrii de ctre
copii, dar #i de ceilali mem&ri ai familiei, a atitudinilor, valorilor, principiilor, modelelor de
comportament caracteristice unui anumit grup social. Rolul funciei de socialiare este de a
integra n societate persoana0copilul2, prin educaia fcut la toate nivelele cum ar fi" material,
fiic, psi+ologic, moral #i spiritual.
7. Funcia se$ual.reproductiv contri&uie la are n vedere satisfacerea se$ual reciproc a celor
doi soi #i a ducerea pe lume a copiilor. /ele dou componente ale acestei funcii sunt tratate
diferit n funcie de familie pun*ndu.se accentul fie pe mplinirea se$ual n unele familii, n
timp ce n alte familii se acord o importan deose&it aducerii pe lume a copiilor
8. Funcia de solidaritate const n asigurarea unitii #i sta&ilitii familiei, implic*nd
manifestarea sentimentelor de afeciune, de respect, de apartenen la grupul familial, a ncrederii
mem&rilor unii n alii, a devoltrii
Tipurile de Familii
Tipuri de Familii (dup structur)
5. Familii e$tinse
6. Familii mi$te0compuse, reconstituite2
7. Familii temporar deintegrate
8. Familii monoparentale0incomplete2
9. Familii poligame
:. Familii nucleare0complete2
Tipuri de familii (dup climatul psihologic)
5. -rmonioase
6. Favora&ile
7. Pro&lematice
. !n divor
. !n cri
. /onflictuale
. /u un mem&ru &olnav
. ;easigurate)defavoriate social
. /u muli copii)separate
8. ;efavora&ile 0amorale, asociale2
Tipuri de Familii (dup structura de rol)
5.Tradiionale"
.delimitare strict a rolurilor #i funciilor
.un sistem de norme #i reguli ce argumentea aceast delimitare #i invoc responsa&ilitate
pentru realiarea funciilor
.rolul su&misiv al femeii
6.%oderne 0egalitare2"
.repartiarea egalitar a funciilor #i responsa&ilitilor n corespundere cu posi&ilitile
fiecrui mem&ru
.structur democratic a li&ertii
.drepturi egale a femeii #i &r&atului att n familie ct #i n afara ei
Tipurile de familii din perspectiva manifestrii sistemului de reprezentri n
comportamentul i relaiile partenerilor de familie
Familia romantic <ste tipul de familie n care mem&rii ei pstrea relaiile de dragoste #i
ata#ament tandru pn la adnci &trnee. Se caracteriea prin relaii de cola&orare #i tutelare
m&inate armonios, stil romantic, centrat pe activitatea comun a mem&rilor familiei. /onflictele
au un caracter constructiv, comportamentul este &aat pe repreentri sociocentrice. /opiii se
devolt armonios
Familia spiritual -cest tip de familie e a$at pe orientarea mem&rilor ei spre valorile spirituale,
morala cre#tin. <i au e$igene sporite fa de propriile persoane, n familie predomin relaiile
de cola&orare &aate pe stim reciproc #i nelegere. =neori la mem&rii familiei se o&serv o
do de fanatism n aciuni. /opiii se devolt armonios, snt orientai spre valorile spirituale;
snt independeni, creativi, inteligeni, dar pot fi fragili din punct de vedere fiic.
Familia patriarhal -ici domin, de regul, tatl 0>5?2. -cest tip de familie se ntlne#te mai
ales n localitile rurale, fiind tradiional n %oldova, unde capul familiei este &r&atul care
domin, dar nu este agresiv #i despotic, ci raional #i practic. Deciiile se iau unipersonal, nu se
discut, dar snt e$plicate #i argumentate. Relaiile snt sta&ile, calme, de dominare, prevalea
un stil de diri1are riguroas. /omportamentul, ordinea #i stricteea, odat sta&ilite n familie, se
respect de ctre toi mem&rii ei.
Familia !egalitate" se caracteriea printr.un ec+ili&ru psi+ologic, moral #i material.
Soii au apro$imativ acela#i nivel intelectual; o&ligaiile #i funciile lor snt ec+ili&rate" am&ii
la educaia copiilor #i la conducerea gospodriei. Deciiile snt luate la (sfatul, familiei,
predomin relaiile armonioase, de cola&orare, un stil a$at pe anga1area tuturor mem&rilor n
c+estiunile familiei. /limatul este cordial, &inevoitor.
Familia li#eral se ntlne#te e$trem de rar. -ici predomin relaiile de indiferen, stilul distant
li&eral, lipsa de cordialitate #i ata#ament. Deciiile se iau n deacord, predomin egocentrismul.
-ciunile familiei snt rlee, necoordonate. Fiecare mem&ru al familiei #i are viaa sa, nu.l
interesea atmosfera din familie, n relaii persist atmosfera de incertitudine. /opiii devin
introvertii, iolai, deseori egoi#ti, indifereni fa de ceilali mem&ri ai familiei.
Familia cu !idol" -ici adolescentul este persoana central. -m&ii prini manifest un
comportament alterocentric e$agerat. Predomin relaiile de tutelare #i de apro&are, sacrificiul
frecvent din partea prinilor. /opilul se devolt ntr.o atmosfer de (ser,, devine egoist, nu
poate fi independent, autocritic #i activ. !n relaii predomin conflictele de disperare.
Familia de tip despotic !n cadrul ei sta&ilitatea relaiilor se menine prin e$terioriarea
emoiilor negative, aici prevalea stilul comunicrii distante, de prescripie. De o&icei,
(conduce, tatl, cernd de la toi ceilali supunere indiscuta&il. !n relaii apar conflicte de
disperare, care trec n plan interior, latent #i care pot fi urmate de reacii frustrante sau de iolare
din partea adolescenilor. Scopurile familiei snt sta&ilite doar conform e$igenelor #i
prescripiilor (conductorului,
Familia$#astion @a &aa acestei familii stau repreentrile negative despre agresivitate #i
inteniile periculoase ale tuturor 0sau ale ma1oritii2 oamenilor din afara ei. -ici emoiile
negative se revars asupra persoanelor din e$terior.
-m&ii soi denot un comportament egocentric fa de cei din afara familiei lor, acionnd
foarte unit #i coordonat (mpotriva, mediului social e$terior. Se ntlnesc familii de acest tip n
care un printe e foarte autoritar, iar altul, dimpotriv, este prea indulgent sau tutelea e$cesiv
copiii. -tmosfera din familie #i educaia prea sever din partea unui printe, m&inat cu
tutelarea din partea celuilalt, provoac la copil nencredere n forele proprii, lips de iniiativ,
reacii nevrotice de protest, ncpnare #i negativism, n relaiile sta&ilite predominnd
conflictul de atracie.fric #i de disperare.
Familia$vulcan Relaiile n acest tip de familie snt foarte insta&ile" de la cele permisive, de
tutelare, de alintare A la cele cu un nalt grad de e$igen, predominnd spontaneitatea #i
afectivitatea. @a prima vedere, acest tip de familie pare poitiv, ns (erupiile, de suprare, de
ur, de#i sl&esc ncordarea, complic mult starea general a climatului familial. /opiii suport
mari ncrcturi emoionale, devin vulnera&ili, frico#i, an$io#i #i nervo#i; n relaii se o&serv
toate tipurile de conflicte, dar intensitatea #i fora ciocnirilor oscilea de la cele nensemnate
pn la i&ucniri cu adevrat (vulcanice,.
%olurile Familiei
Rol con1ugal "
B/unoa#terea de sine #i a partenerului;
BSatisfacerea reciproc a nevoilor afectiv.se$uale a intereselor #i aspiraiilor referitoare la viaa
de cuplu;
BSusinerea reciproc n urmrirea sarcinilor #i funciilor familiei;
B%odelarea intimitii #i a vieii de cuplu pentru copii;
BStimularea funcionrii cuplului prin folosirea tuturor resurselor personale.
Rol parental "
B/re#terea #i educarea copiilor;
BFormarea identitii se$uale a copiilor;
BStimularea evoluiei #i devoltrii personalitii la copii.
Rol fratern"
B!nvarea traiului alturi de egali 0prin afeciune, rivalitate, solidaritate, competiie, conflict,
negociere2;
B/ompletarea identitii de sine #i a celei se$uale;
BSusinerea afectiv #i comportamental n diferite situaii.
!n unele familii pot e$ista carene n ndeplinirea rolurilor familiale. -cestea pot consta n"
e$aceraarea rolului, adic de e$emplu, soul sau soia s se dedice e$clusiv rolului
con1ugal, ceea ce poate duce la sentimente de sufocare, de culp #i control n partener #i
la ignorarea copiilor.
minimaliarea rolului familial; de e$emplu, minimaliarea rolului con1ugal #i ndreptarea
spre relaii e$tracon1ugale, activiti profesionale, rol parental sau fratern; minimaliarea
rolului parental duce la negli1area copiilor sau privarea acestora de gri1a, atenia #i
satisfacerea nevoilor pe care singuri nu #i le pot ndeplini.
Procesele familiale
4ntercomunicarea
B4ntercunoasterea incepe intre cei doi parteneri atunci cand se intalnesc, se plac, se
indragostesc 0de cele mai multe ori2 si +otarasc sa se cunosca. /and a1ug la concluia ca se
cunosc suficient si daca doresc formarea unui cuplu sta&il ei se vor casatorii. Procesul
intercunoasterii nu este finaliat, el continua si dupa casatorie, atunci cand partenerii locuiesc
impreuna, realieaa impreuma sarcinile gospodaresti, fac fata influientelor e$terne, cunoscandu.
se din ce in ce mai mult din punc de vedere al personalitatii fiecaruia
/omunicarea
B<$ista o stransa legatura intre intercunoastere si comunicare, de aceea o comunicare &una va
duce la o intercunoastere &una dind implinirea si satisfactia cuplului.Sunt doua forme
fundamentale de comunicare, cea ver&ala si cea nonver&ala, am&ele foarte utile in cuplu si
familie, reusind reglarea relatiilor familiale si reec+ili&rarea sistemului familial.
Dimensiunea afectiva afamiliei
B@a &aa vietii afective a omului stau familia si relatiile familiale, astfel relatia afectiva a
copilului cu parintii sai va fi modelul de &aa al devoltarii sentimentelor fata de sine si de
ceilalti.Doua dintre cele mai importante sentimente din
familie sunt iu&irea si intimitatea, ele stau la &aa devoltarii noastre ca fiinte umane si sunt
caracteristici fundamentale ale vietii de cuplu si de familie.
&'&(')*%+F',
Vasile,Diana Lucia. Introducere in Psihologia Familiei.Ed Fundatia Rominia de
Mine.bucuresti 200
Ebachescu.!. "ratat de #sihologie.Ed Polirom.Iasi 200$
Mitro%an,I !iu#erca. Introducere in Psihose&logie si Psihose&ologia Familiei.Edit Press
Miaela. 'ucuresti ()**
Internet +++.+i,i#edia.org
/4=P<R/C, /. /uplul modern A ntre emancipare #i disoluie. <d. Tipoale$. -le$andria.
6DDD.
DR=EC, F. Psi+osociologia familiei. <d. Didactic #i Pedagogic. Fucure#ti. 5>>G
H=;I, /. I. Puterea sufletului. <ditura -nima. Fucure#ti. 5>>8
%4TR'F-;, 4. Psi+ologia relaiilor dintre se$e. <d. -lternative. Fucure#ti. 5>>J
%4TR'F-;, 4. /uplul con1ugal A armonie #i diarmonie. <d. Ktiinific #i <nciclopedic.
Fucure#ti. 5>G>.
T=/4/'L.F'ID-;, -.. 0coord.2. Locaia familiei n devoltarea comunicrii
interetnice n Rom*nia. Fundaia (-R%';4-, pentru familiile etnic mi$te din Rom*nia.
Fucure#ti. 5>>:
L'4;<-, %. Sociologia familiei. Tipografia =niversitii Fucure#ti. Fucure#ti 5>>7.
.%4TR'F-;, 4., /4=P<R/C /. 4ntroducere n psi+osociologia #i psi+ose$ologia
familiei. Fucure#ti. <d. -lternative. 5>>J.
%4TR'F-;, 4. %4TR'F-;, ;. Familia de la - la M. <d. Ktiinific. Fucure#ti. 5>>5.