Tema 1

a. Daţi exemple de comportamente sociale şi analizaţi un tip din perspectiva a două caracteristici:
mediu şi unitate de timp.

b.Prezentaţi câteva influenţe venite din contextul social asupra sinelui individual care v-au
marcat pe dvs.

c.Analizaţi afirmaţia dată de Abraham Kardiner (antropolog american): „persoana umană este
modelată de cultură impunându-i un anumit tip de personalitate” şi exemplificaţi argumentaţia.

d.Exemplificati rolul trăsăturilor individuale în aparitia comportamentelor agresive.

a. Comportamentul reprezintă conduita unui individ luat in considerare intr-un mediu si

intr-o unitate de timp dată.
Diferitele tipuri de comportament social includ comportamentul emoțional,
comportamentul agresiv, comportamentul violent, acțiunea de grup și comportamentul
prosocial.
Comportamentul social constă în comportamente și acțiuni expuse de indivizi în societate.
Comportamentele sociale ale oamenilor corespund, în mod normal, acțiunilor acceptabile din
cadrul grupului colegial al unui individ, în timp ce majoritatea indivizilor se străduiesc să
evite comportamentul pe care societatea îl consideră inacceptabil.
Comportamentul emoțional este o formă de comportament social care determină indivizii să
se comporte emotional individual si în cadrul grupurilor. Acest tip de comportament exprimă
emoții precum excitare, frică, bucurie, furie, anxietate și durere.
Comportamentul violent și agresiv se întâmplă frecvent în mulțimi sau grupuri. Acest lucru
se întâmplă atunci când anumiți indivizi din cadrul unui grup acționează violent sau agresiv,
iar alții copiază comportamentul. Presiunea de a se conforma acțiunilor grupului normalizează
comportamentul. Acest tip de comportament este comun în cazurile de revolte și jaf.
Comportamentul prosocial este un comportament social care este privit ca altruist. Acest tip
de comportament constă în a ajuta pe alții prin acțiuni altruiste. De exemplu, comportamentul
prosocial apare atunci când o persoană îi ajută pe altul fără a aștepta o acțiune în schimb.
 Apariția pandemiei a determinat o schimbare a comportamentului uman, a stilului de viață și
a realității în care trăim. Aproape toți oamenii erau concentrați pe activitatea profesională pe
succesul în plan profesional, social, familial. Odata cu apariția pandemiei, cu toții a trebuit să
ne adaptăm situației nou create, regulilor/legilor nou apărute pentru a supraviețui virusului
COVID -19. Vorbind despre COVID-19, în primul rând aveam sentimentul de incertitudine,
respingere fata de persoanele care au contactat virusul sau fata de cele care au refuzat
vaccinarea, stare care a venit cu alte multe trăiri, emotii pe care le-am experimentat in timpul
pandemiei, precum: izolare, anxietate, dezamagire,furie, vinovatie, frustrare,etc.,care pareau
răspunsuri normale în acea perioadă, la condiții anormale.

b. Căteva influențe venite din contextul social care m-au marcat sunt următoarele:
familia din care fac parte, colegi de munca, societatea din care fac parte și fiecare experiență de
viață pe care am avut-o.
Încă din copilarie,familia mea s-a straduit să îmi arate drumul pe care trebuie să il urmez în
viață.
Acea persoană care m-a influențat cel mai mult și care m-a ghidat în fiecare moment a fost
bunica care încă din primii ani de viață datorită modului în care se comportă cu ceilalți cu multă
rabdare și mereu cu zambetul pe buze dar și ceea ce mă impresiona era faptul că ori de câte ori
aveam o nelămurire asupra oricărui lucru ,ea era acolo cu sfaturile sale înțelepte cat si cu
rezolvarea.
Bunica m-a învățat să pot trece peste greutatiile vieții mai usor cand am zambetul pe buze dar și
să am încredere în mine însumi.
O altă persoană din familie care mi-a influențat modul meu de a fi, a fost sora mea care datorită
modului în care ște să rezolve problemele cu multă determinare si incapatanare.
Colegii de munca m-au învățat importanța lucrului în echipă,faptul că toți suntem diferiți dar în
același timp suntem unici.
Societatea m-a învățat să pot înțelege importanța fiecarui eveniment din viața noastră și faptul
că nu trebuie să fim indiferenți față ce este în jur.
Pandemia din cauza infectării cu SARS-COV 2 m-a învățat cât de valoroasă dar și cât de
importantă este sănătatea noastră dar si a celor dragi noua.
Iar ultima influență și a doua cea mare care m-a marcat a fost fiecare experiența de viață pe care
am trăit-o.Fiecare experiență a fost pentru mine ca o lecție de viață care m-a ajutat să ma
dezvolt,să fiu mai bun dar mai ales să îmi schimb anumite atitudini în altele mai bune.Fiecare
experiență mi-a oferit câte o lecție deosebită despre importanța de a-i ajuta pe ceilalți,despre a
învăța ceva nou.
 c. Conceptul îşi are originea în psihanaliză şi reprezintă o încercare de a utiliza
psihanaliza în antropologie.
Psihanaliza: varietatea existenţei umane este rezultatul impactului procesului de socializare, de
învăţare a normelor sociale asupra proceselor organice, biologice.
• „Copilul este părintele omului” îi plăcea lui Freud să spună.
• Tot ceea ce omul este la maturitate -profilul şi dinamica presonalităţii - îşi au originea în
primele experienţe ale copilăriei, în procesul de socializare timpurie.
• Comportamentul celor din jur, al părinţilor în mod special, interferează cu activitatea
instinctuală a copilului, generând neintenţionat, structuri psihice durabile. – Frustrările se
fixează, – complexele se înrădăcinează în inconştientul nostru, – mângâierile sau interdicţiile
devin matrice a stărilor de spirit ale maturului. Personalitatea de bază reprezintă: – modul de a
fi, comun membrilor unei colectivităţi, – caracteristicile pe care le putem regăsi în respectiva
colectivitate formând sâmburele constant al diversităţii de manifestări individuale.
• Ea reprezintă produsul neintenţionat al unui anumit tip de socializare.
• Fiecare colectivitate se caracterizează prin anumite practici educative care au consecinţe
profunde asupra profilului personalităţilor caracteristic respectivei colectivităţi.
• Personalitatea de bază reprezintă din perspectiva antropologiei culturale un nivel distinct de cel
al organizării sociale.
• Este un produs al impactului organizării sociale asupra bazei biologice a vieţii umane, iar nu un
element component organic, funcţional al acestuia.
• Viaţa umană pare a avea mai multe etaje interdependente, dar distincte. – la un pol, viaţa
biologică cu logica sa; – la celălalt pol societatea dirijată de un alt tip de logică; – iar la mijloc,
rezultatul interferării social/biologic, ceea ce Kardiner desemna prin termenul de personalitate de
bază specifică unei culturi .
• Ideea de personalitate de bază nu evidenţiază nu numai efectul practicilor educative asupra
organismului uman ci şi un palier al existenţei umane.
• Viaţa socială nu reprezintă un etaj pur şi simplu supraadăugat celui biologic; ele interferează
multiplu, modificându-se reciproc.

d. Comportamentul agresiv înseamnă a face rău cuiva cu scop intenționat.

Cele mai multe trasături individuale care pot duce la un comportament agresiv sunt:
 Sentimentul de gelozie
Acesta apare cel mai adesea in relațiile de cuplu (când unul dintre parteneri observa că celălalt
îl înșeala) dar si între frati de diferite vârste.
 Lipsa atenției unuia dintre copii de către parinți poate fi unul din cauzele care poate duce la un
comportament agresiv ,iar relația între frați se va răci de fiecare dată când unul primește toate
meritele sau are parte de tot ce își doreste iar celălalt nu primește ce își dorea.
 Diferența de personalitate sau de caracter sau frustrarea cauzată de etichetarea celor din
jur.
Acesta apare atunci când un coleg ,un prieten sau unul dintre frați este mai bun la scoala la o
anumita disciplina iar tu ești mai slab sau ești bun dar nu ai luat nota cea mare.
Aceasta este provocată de catre părinti care din eșecul lor în loc sa îi învete pe copii să accepte
eșecul, aceștia vor ca copiii lor sa ajungă perfecți dar nimeni nu este perfect.
De aemenea diferența fiziologice, sociale între indivizi pot provoca discriminarea care poate fi
provocată atunci când aceștia nu sunt înțeleși de indivizii normali. Aceasta poate să ducă la
separea lor din grup doar datorită diferențelor.
Din păcate cazul este tot mai frecvent la persoanele cu dizabilități mai ales în perioada școlară,
când aceștia pot ajunge să fie dați afară din grup din cauza diferențelor fiziologice. Aceasta este
cauzată de către modul în care copiii sunt învățați acasă să se joace doar cu o anumită categorie
de copii, sau pur și simplu nu le este explicat că este important respectul față de colegi indiferent
de starea lor.
 Trasaturile de personalitate dobândite sau modelul preluat de acasă - Dacă copii vor
vedea că adulții vor avea un comportament agresiv între ei,copiii neavând o sursă sau pe
cineva care să-i învețe că acel lucru nu le face bine, ei vor face exact așa cum se
comportă părinți. Din păcate băieții sunt cel mai afectați de a urma acest comportament
preluat de la părinți, și atunci când vor avea o parteneră se vor comporta exact așa cum au
învățat de la părinți. De aceea în România în multe dintre cazuri, mulți soți le fac rău
familiei deoarece, ei au fost învățați să procedeze astfel.
Toate aceste trăsături individuale pot duce la formarea unui comportament agresiv.