Tema nr.

Cerința 1

1. Exemplificați rolul unei trăsături temperamentale in dezvoltarea

atașamentului, in socializarea elevului in grupul scolar si in formarea
conștiinței morale.

Ataşamentul apare la intersecţia dintre predispoziţiile temperamentale ale

copilului şi oferta pă rinţilor şi funcţionează ca un sistem de control sau
asemenea unui termostat în menţinerea stă rii de echilibru(proximitatea
pă rinţilor) (Bonchiş, 2011).
Ataşamentul este relaţia afectivă preferenţială , selectivă şi durabilă , ce se
stabileşte între copil şi pă rinţi sau adulţii care îi îngrijesc (Schaffer, 2005;
Harwood, 2010, Apud. Bonchiş, 2011).
Se înţelege din această definiţie că ataşamentul reprezintă tendinţa
copilului de apropiere faţă de anumite persoane semnificative. Legă turile
sunt selective, adică se regă sesc numai în interacţiunea cu aceşti indivizii.
Aceste persoane îi oferă un sentiment de siguranţă , confort şi securitate,
necesar pentru a explora mediul, un refugiu, dar şi un element de consolare
în momentele dificile, în special în primul an de viaţă (Harwood, Miller,
Vasta, 2010, Apud Bonchiş, 2011).
Ataşamentul poate fi definit ca legă tura emoțională , de lungă durată cu un
anumit individ. Astfel de legă turi sunt caracterizate prin urmă toarele
tră să turi: selectivitate, adică centrarea pe indivizi specifici care solicită
comportamentul de atașament într-o manieră care nu se regă sește în
interacțiunile cu alți indivizi, de că utarea proximită ții fizice, adică se
depune efort pentru a menține aproprierea de obiectul atașamentului,
oferă confort și securitate și produce supă rare la separare (Schaffer, 2005).
În ceea ce privește rolul unei tră să turi temperamentale în dezvoltarea
atașamentului, de exemplu un melancolic chiar dacă este retras și de cele
mai multe ori evită socializarea cu ceilalți se poate atașa de o persoană
foarte ușor, el avâ nd stă ri afective de lungă durată . Pe de altă parte, în ceea
ce privește socializarea în cadrul grupului școlar, el este nesociabil, evită să
comunice cu ceilalți, preferă să ră mâ nă retras, preferâ nd activită țile
migă loase și solicitante. În ceea ce privește formarea conștiinței morale, el
tinde să se descurajeze de cele mai multe ori, fiind afectată încrederea în
propriile forțe și stima de sine.
Cerința 3
Explicați un comportament moral utilizând, pe rand, modelele teoretice
prezentate: psihanalitic, behaviorist, cognitivist, sociocognitivist și
situaționalist.
Morala este un fenomen social, o formă a conştiinţei sociale care reflectă
relaţiile ce se stabilesc între oameni, într-un context social delimitat în timp
şi spaţiu, avâ nd o funcţie reglatoare asupra convieţuirii umane, stimulâ nd
şi orientâ nd comportamentul uman, în concordanţă cu cerinţele sociale (I.
Nicola, p.206). Conţinutul să u se concretizează în idealul moral, valorile şi
regulile morale, care constituie ceea ce Nicola I. numeşte „structura
sistemului moral” (I. Nicola, p.207).
Valorile morale reflectă cerinţele şi exigenţele generale ce se impun
comportamentului moral în lumina prescripţiilor idealului moral, avâ nd o
arie de aplicabilitate practic infinită .
Asocierea comportamentului moral cu cel civic nu este întâ mplă toare. Este
evident că cele două comportamente se asociază se sprijină şi se
condiţionează reciproc, deoarece nu poţi avea un comportament moral fă ră
să respecţi legită ţile, tradiţiile şi valorile unei societă ţi, după cum nu poţi
avea un comportament civic dacă nu te conformezi valorilor, normelor,
regulilor morale care guvernează viaţa comunită ţii în care se tră ieşte.
Atunci câ nd este vorba despre un model psihanalitic al personalită ții,
primul la care trebuie să ne gâ ndim este Sigmund Freud, teoria sa fiind cea
mai comprehensivă , avâ nd cea mai puternică influență asupra diverselor
medii științifice, dintre toate teoriile personalită ții existente. Descoperirea
fundamentală a lui Freud o reprezintă „rolul vieții inconștiente în structura
și dinamica personalită ții”. El a relevat structura personalită ții, care
înregistrează trei instanțe aflate într-un dinamism continuu generat
de raporturile dintre ele și de necesitatea adaptării la mediu.
Cele trei instanțe sunt: Sinele, Eul, SupraEul.
Formarea tră să turilor morale este condiționați de tehnicile educative
utilizate de pă rinți in controlul comportamentului copilului - caracterul
este o formațiune de personalitate rezultați din invitare.
Behavioriștii credeau că "numai un comportament observabil, mă surabil,
exterior este demn de cercetare științifică "(Bush, 2006, p. 14). Prin
urmare, accentul lor a fost pe învă țarea evidențiata prin schimbă rile în
comportament. Ei au ajuns la concluzia că, în anumite condiții de mediu
date, toți cursanții vor dobâ ndi o înțelegere identică și că toți elevii/
studenții pot învă ța. În contrast cu credințele behavioriste, constructiviștii
vă d în învă țare o că utare a sensului. Ei credeau despre cunoaștere ca este
construită de că tre cursant și că acesta dezvoltă propria lui înțelegere prin
experiență . În timp ce un behaviorist să va concentra la conținutul care
urmează să fie învă țat și influența mediului asupra procesului de învă țare,
un constructivist ar fi mai interesat de încercă rile cursantului de a construi
un sens (Bush, 2006). Avâ nd în vedere diferitele puncte de vedere
exprimate de psihologi si pedagogi care pledează pentru teoriile de
învă țare aplicate în procesul lor de instruire, pedagogii au sarcina dificila
de a stabili cum să proiecteze predarea si cum să dezvolte curriculum
pentru a crește rezultatele elevilor într-o societate digitală si atâ t de
diversa din punct de vedere cultural și lingvistic.

Modelul situaționist - Psihologia sociali a dus dovezi consistente in

privința determinismului extern al conduitei morale: comportamentul
moral se datorează presiunii unor factori situaționali. Cercetă rile
experimentale din psihologia sociali au evidențiat fenomene de inducere a
unor comportamente contrare dispozițiilor interne prin simpla presiune
socială sau situațională . Prezența grupului sporește sentimentul de
anonimitate si aceasta duce la suprimarea controlului moral. Funcționarea
societă ții umane este reglata de valori si norme morale. Bunul mers al
societă ții este influențat de comportamentele individuale,de unde nevoia
reglă rii morale a comportamentului. Caracterul este o latura a
personalită ții legat de reglajul intern al comportamentul moral al
indivizilor și de poziția lor în relațiile cu ceilalți. Mai multe modele teoretice
au fost propuse pentru a explica natura caracterului si modul in care
influențează comportamentul privind modelele: modelul psihanalitic,
behaviorist, cognitivist, sociocognitivist și situaționist.

Cerința 5
Dați exemplu de abatere morală majoră a unei persoane cunoscute
(nu neapărat din cercul de prieteni …). Ce trăsătură de caracter este
responsabilă pentru acest comportament? Analizând situația si ceea
ce aflat despre caracterul persoanei, care este influenta situației si
care credeți că este influenta trăsăturii caracteriale asupra
respectivului comportament?
Este incontestabil faptul că fiecare dintre noi, la un moment dat ne-am mai
abă tut de la normele morale ale societă ții sau mediului familial în care
tră im, însă aceste abateri minore sunt inevitabile uneori. Grav și
inadmisibil este atunci câ nd unele persoane se abat de la aceste norme
morale în mod conștient, dar și mai grav este câ nd nu au remușcă ri și le
consideră a fi fapte normale. Un exemplu viu l-am surprins chiar eu în
multiple râ nduri.
Crescâ nd și locuind în mediul rural, unde mulți dintre oameni au cai, nu de
puține ori am fost nevoită să asist la cruzimea cu care vecinul nostru își
lovea calul într-un mod brutal, de neadmis din punctul meu de vedere. De
asemenea, cu timpul am constatat că nu era violent doar cu animalele ci și
cu oamenii, mai exact cu propria lui soție. Tră să tura de caracter
responsabilă de acest comportament este cu siguranță agresivitatea,
aceasta influențâ nd în mod direct comportamentul lui, ceea ce denotă de
asemenea nepă sare și indiferență față de suferința celor din jur, pentru că
un om care nu poate iubi un biet animal nu este și nu va fi capabil să se
iubească pe el însuși și pe ceilalți.