Teoriile Invatarii

Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

DFP- Bucuresti
DIFICULTATI DE INVATARE
2015-2016
- TEORIILE INVATARII-
lect univ dr. Bucur Cristian
1
Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
DFP- Bucuresti
TEORIILE INVATARII
Sa stii?
?
Sa memorezi?
Ce
inseamna? Sa raspunzi?
corect, chiar?
Sa iei nota mare

la examen?
2
DFP- Bucuresti
Invatarea
TEORIILE INVATARII
Acceptiuni
M.Golu:
n sens larg, prin nvare se nelege trecerea
unui sistem instruibil dintr-o stare iniial A0, de
neinstruire (slab organizare, absena experienei
necesare pentru abordarea eficient a situaiilor
problematice, absena unor informaii, a unor
operaii etc.) ntr-o form final An, de instruire
(pregtire), care permite realizarea unor obiective
specifice de reglare. (M.Golu, 2000)
3
DFP- Bucuresti
TEORIILE INVATARII
Teorii
implicite ale nvarea pare sa se produca prin
nvrii recompens i sanciune (n practica actual,
(concepii i predarea tinde s fie mai mult punitiv dect
idei populare orientat spre recompens).
despre nvarea este, n primul rnd, un proces de
nvare) acumulare de cunotine
lucrurile nvate exact sunt reinute fr
limit de timp,
nvarea rezult din i-am spus eu,
nvarea trebuie s fie un proces deductiv;
nvarea se transfer automat, spontan
nvarea este grea, dificil
nvarea trebuie s fie plcut; 4
DFP- Bucuresti
teorii
TEORIILE INVATARII
psihologice
ipoteza c nvarea se realizeaz prin asocierea
clasice ale
unui rspuns la un stimul
nvrii
abordare atomist i mecanicist
cel care nva este, n mod esenial pasiv,
teoriile comportamentul fiindu-i controlat de fore interne
asociaioniste sau externe.
ale nvrii s descopere sau s defineasc principiile sau
legile n baza crora stimulul sau situaia ajung s fie
asociate cu un aspect al comportamentului numit
rspuns studiind doar acele evenimente ale nvrii
care pot fi observate direct i msurate
Sunt luate n studiu trei seturi de de variabile
(Stimul, Rspuns, Organism)
5
DFP- Bucuresti
teorii
TEORIILE INVATARII
psihologice
clasice ale
nvrii
teoriile
asociaioniste
ale nvrii
6
DFP- Bucuresti
teorii
TEORIILE INVATARII
psihologice
clasice ale teoriile asocierii prin contiguitate (Contiguity
nvrii theories of Conditioning) care susin c legtura S-R
se formeaz atunci cnd acestea sunt contigue
(apropiate temporal unul de altul) aa cum au
teoriile
demonstrat cercetrile lui Pavlov, Watson sau
asociaioniste
Guthrie.
ale nvrii
teoriile nvrii prin ntrire (Learning by
Reinforcement) care afirm c legtura stimul-
rspuns se formeaz nu pe baza proximitii lor
temporale (contiguitii) ci pe baza consecinelor
conexiunii (suscces sau recompens) aa cum reiese
din cercetrile lui Thorndike, Hull sau Skinner.
7
Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale fomarea reflexelor conditionate
nvrii
Stimul Reactie
Neconditionat Neconditionata
teoriile
Stimul
asociationiste
Neconditionat Reactie
ale invatarii-
Stimul Neconditionata
conditionaril Conditionat
e clasice
Stimul Reactie
Conditionat Conditionata
8
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale
nvrii
teoriile
asociationiste
ale invatarii-
conditionaril
e clasice
9
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale pentru a putea sa apara o relatie intre Stimul
nvrii si Reactie exista o serie de conditii:
contiguitatea intre SN si SC;
teoriile
la fiecare asociere, SC precede SN;
asociationiste
ale invatarii- SC joaca un rol de semnal fata de SN;
conditionaril
calitatea anticipatoare a SC fata de SN-
e clasice
informatia pe care o contine SC fata de SN
sta la baza unei asocieri mai puternice a
stimulilor decat simpla lor contiguitate
10
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale
nvrii
teoriile
asociationiste
ale invatarii-
conditionaril
e clasice
11
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale
nvrii
teoriile
asociationiste
ale invatarii-
conditionaril
e clasice
https://youtu.be/dr8Qi5AZ8dc 12
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale
Skinner- asocierea se face intre un
nvrii
Comportament produs spontan si un
Eveniment care-i urmeaza la interval foarte
teoriile scurt;
asociationiste atata timp cat nu se produce C, individul nu
ale invatarii- primeste nimic de mancare; hrana poate
conditionaril reprezenta o recompensa cu efect de intarire.
e clasice
13
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale
nvrii
teoriile
asociationiste
ale invatarii-
conditionaril
e clasice
14
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale
nvrii
teoriile
asociationiste
ale invatarii-
conditionaril
e clasice
15
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale continua
nvrii fiecare raspuns este intarit; este eficienta
in special pentru etapa initiala a invatarii
teoriile
asociationiste
ale invatarii- la interval fix
conditionaril intervale regulate de de timp; cu cat
e clasice unitatea de timp este mai mare sau permite
producerea unor evenimente semnificative
este posibila asociarea fata de alt
eveniment; importanta este si verbalizarea
in asociere 16
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
la interval variabil
clasice ale
nvrii cand perioada pana la intarire este diferita
de la o situatie la alta; este putin
recomandabila in faza initiala;
teoriile
asociationiste ulterior aplicata determina o rata de
ale invatarii- raspuns constanta si foarte rezistenta la
conditionaril stingere
e clasice
17
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale in proportie fixa
nvrii intarirea se aplica dupa un numar fix de
raspunsuri (la fiecare 4 raspunsuri);
produce o rata mare de raspunsuri; in
teoriile
general, cand intarirea nu se mai produce,
asociationiste
C se stinge rapid
ale invatarii-
conditionaril in proportie variabila
e clasice intarirea este realizata dupa un numar
variabil de reactii; produce o rata mare de
raspunsuri care sunt foarte rezistente la
stingere
18
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale intarirea trebuie sa fie contingenta;
nvrii trebuie administrata direct elevului; trebuie
sa fie clar pentru individ ce comportament a
fost intarit;
teoriile
asociationiste constientizarea individului privind relatia
ale invatarii- intre SC si RC;
conditionaril
C asteptat trebuie intarit cat mai des posibil,
e clasice
in timp ce opusul sau nu trebuie sa aduca nici
un beneficiu;
19
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale intaririle pozitive sunt mai eficiente decat cele
nvrii negative;
la inceputul programului de dezvoltare se va
aplica o intarire continua, iar pe masura ce apare o
teoriile stabilizare a comportamentului, se poate trece la o
asociationiste intarire variabila;
ale invatarii- intaririle se administreaza consistent, dupa reguli
conditionaril clare si constante;
e clasice
o activitate placuta poate sa devina o intarire
pentru o activitate mai putin placuta; prima fiind
dependenta fata de indeplinirea celei de a doua;
20
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale pedeapsa se foloseste doar cand C este
nvrii persisitent;
doar pentru inabusirea C perturbator; trebuie
teoriile sa inceteze cand C nu mai apare;
asociationiste trebuie sa fie clar pentru care dintre C este
ale invatarii- sanctionat;
conditionaril
e clasice pedeapsa nu trebuie combinata cu rasplata;
21
Teoriile invatarii
teorii
psihologice
clasice ale activitatea scolara nu trebuie asociata cu
nvrii pedeapsa;
nu trebuie aplicate pedepse colective pentru
teoriile greseli individuale (contextele de grup pot fi
asociationiste criterii in asumarea unei astfel de decizii);
ale invatarii- pedeapsa nu trebuie sa presupuna lipsa de la
conditionaril ore;
e clasice
trebuie ca elevul sa poata anticipa
amenintarea recurgerii la pedepse- factor
potentator si de prevenire
22
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale
nvrii
teoriile
asociationiste
ale invatarii-
conditionarile
clasice
23
Teoriile invatarii
teorii
psihologice
clasice ale
nvrii
teoriile
asociationiste
ale invatarii-
conditionaril
e clasice
24
DFP- Bucuresti
teorii
TEORIILE INVATARII
psihologice
clasice ale 3 caracteristici:
nvrii se dezvolt mai degrab n funcie de
problema abordat experimental dect n
probleme funcie de un cadru teoretic general;
si directii de caut mai degrab s confirme dect s
dezvoltare infirme enunuri, evitnd controversele
conceptuale;
apar oarecum ecclectice deoarece
mprumut concepte din teorii diverse
uneori contradictorii.
25
DFP- Bucuresti
teorii
TEORIILE INVATARII
psihologice
clasice ale
nvrii
teoriile
cmpului
cognitiv
A Bandura
invatarea sociala
26
DFP- Bucuresti
teorii
TEORIILE INVATARII
psihologice
clasice ale teoriile nvrii sociale i propun
nvrii depirea limitelor teoriilor behavioriste i
a teoriilor cognitivie,
teoriile accentueaz natura social a nvrii;
cmpului reflexiile teoretice se bazeaz pe studii
cognitiv asupra modului n care copii nva
comportamente sociale de tipul
agresivitii sau cooperrii.
27
DFP- Bucuresti
teorii
TEORIILE INVATARII
psihologice
clasice ale
nvrii
teoriile
cmpului
cognitiv
28
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
Bandura, Miller, Tolman,
clasice ale
nvrii conceptul central este: imitarea
teoriile
invatarii aparitia unei similitudini intre
sociale comportamentul unui model si cel
individual in conditiile in care
comportamentul modelului devine
criteriu pentru comportamentul
celui de al doilea.
29
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
Bandura, Miller, Tolman,
clasice ale
nvrii conceptul central este: imitarea
teoriile
invatarii
sociale
30
teorii Teoriile invatarii

psihologice
clasice ale in imitare sunt implicate urmatoarele
nvrii mecanisme psihice:
observatia si atentia- orientarea atentiei si
perceptia indicatorilor semnificativi;
teoriile sesizarea elementelor comune si distinctive;
invatarii memoria- etapele memorarii;
sociale reprezentarile simbolice motorii
(reactualizarea unor scheme motorii in
* pot sa apara concretizarea actiunilor sau activitatilor
intariri la nivel
social:
imitate);
admiratie, motivatia- conditia calitativa si cantitativa
aprobare, lauda, de reproducere a modelului comportamental
atentie etc.
31
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale
nvrii https://youtu.be/qj4HQ7
m6zE8
teoriile
invatarii
sociale
* pot sa apara
intariri la nivel
social: https://www.youtube.com/watch
admiratie, ?v=7d4gmdl3zNQ
aprobare, lauda,
atentie etc.
32
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale comportamentele urmate de recompensa
nvrii si nu pedepsite;
comportamentele care vin de la persoane care
teoriile au un status superior (dispun de autoritate);
invatarii comportamentele celor care sunt perceputi
sociale ca fiind competenti;
relatia pozitiv-afectiva intre model si cel
care imita; atractia fata de model;
similaritatea (modelele care sunt percepute
ca fiind asemanatoare cu cel care imita);
modelele masculine par sa fie mai des
copiate decat cele feminine.
33
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale
nvrii
teoriile
invatarii
sociale
34
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale
nvrii
teoriile
cmpului
cognitiv
Ulric Neisser
35
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale vin cu viziune holistica (globalista, molara)
nvrii asupra invatarii pleacand de la premisa ca toate
comportamentele sunt orientate spre scop
teoriile (purposive).
cmpului
cognitiv din perspectiva lor invatarea este activa,
scopurile, motivele, perceptiile si cunostintele
celui care invata fiind influentate de, si
influentand la randul lor, interactiunea acestuia
cu mediul.
36
teorii
Teoriile invatarii
psihologice
clasice ale teoriile cognitive ale invatarii
nvrii
daca si in ce masura, intarirea
influenteaza intelegerea, intuitia.
teoriile
cmpului preocupata de implicarea proceselor
cognitiv simbolico-lingvistice in achizitia si
transformarea experientei.
sunt orientate pe reprezentarile cognitive,
pe organizarea formala a acestora si pe rolul
lor de mediatori ai invatarii (Tolman).
37

psihologi
ce teoriile cognitive ale invatarii
contemp
orane ale implicarea procesului cognitiv in
invatarii invatare (nu doar a stimulului,
teoriile reactiei si intaririi) este studiata de
cmpului structuralism, functionalism si
cognitiv gestaltism.
38

psihologi
ce U Neisser (1967)- Psihologia Cognitiva
contemp
cauta sa raspunda la 2 intebari:
orane ale
invatarii ce invatam?
teoriile
cum invatam?
cmpului
cognitiv evidentiaza faptul ca invatarea
presupune procesarea informatiei
39

psihologi
contemp procesarea informatiei la cel putin 4 niveluri:
orane ale
invatarii nivelul cunostintelor- cunostintele de care
teoriile dispune individul, scopurile si intentiile
cmpului care il orienteaza;

cognitiv
nivelul computational- analiza sarcinii ce
trebuie realizata si stabilirea relatiei dintre
datele de intrare si cele de iesire (care sunt
prelucrarile la care este supus materialul
informational)
40

psihologi
contemp procesarea informatiei la cel putin 4
orane ale niveluri:
invatarii
teoriile nivelul reprezentational-algoritmic-
modul in care individul si-a reprezentat
cmpului
cognitiv activitatea si algortimul de lucru;
nivelul de implementare- presupune
analiza proceselor neurobiologice in
efectuarea sarcinii
41

psihologi
ce
contemp
orane ale
invatarii
teoriile
cmpului
cognitiv
42
Teoriile invatarii
semantica, perceptual-
reprezentativa, episodica, invatarea cognitiva este relationata
procedurala, primara de:
(MSD/MLD)
sistemele menzice
unul/mai multe exemplare ce apar cu
cea mai mare frecventa cand se prototipul
solocita exemplificarea unei categorii retelele semantice
Structura mentala alcatuita din concepte scenariile cognitive
relatioanate intre ele prin diferite
articulatii semantice
succesiune de evenimente specifice unui anumit context si care
ghideaza comportamentul uman (a merge la restaurant; a fi la examen;
a invata etc) 43

psihologi
ce
contemp
orane ale cadrul didactic are o dubla sarcina:
invatarii sa analizeze riguros cunostintele
teoriile
initiale
cmpului
sa construiasca situatii pedagogice
cognitiv
adaptate nivelului evaluat al elevului
44
teorii psihologice
contemporane
ale invatarii
Teoriile invatarii
teoriile
cmpului
cognitiv
45

psihologi
ce sugestii
contemp utilizarea de scheme (folosirea
orane ale relationarilor si ierahizarilor)
invatarii utilizarea de analogii
folosirea organizatorilor anteriori-
ansambluri de idei/ cunostinte/ atitudini mai
teoriile complexe, cu grad ridicat de generalitate si
cmpului abstractizare prezentate anterior de cadrul
cognitiv didactic pentru a facilita accesul/ intelegerea/
insusirea informatiilor/deprinderilor urmarite
46

psihologi
ce
contemp
orane ale
invatarii
teoriile
cmpului
cognitiv
47

psihologi
ce Vigotski accentueaza rolul interactiunii sociale
contemp dezvoltarea mentala (si nu numai) se realizeaza in
urma interactiunii dintre social (adult) si copil;
orane ale
invatarii
Factor social
Dezvoltarea Factor social
cognitiva Factor social
individuala
Curent Factor social
ul
constru
ctivist
social
48

psihologi
ce fiecare mecanism psihic apare in 2 ipostaze:
contemp activitate colectiva dirijata de catre
orane ale adult
invatarii activitate individuala, manifestare a
interioritatii copilului
pentru Vigotski, dezvoltarea presupune o
Curentul socio-constructie
constructivist pare sa existe un raport diferit intre invatare
social si dezvoltare decat in teoria lui Piaget:
invatarea poate sa devina dezvoltare
49

psihologi
ce invatarea este conditia dezvoltarii
contemp
capacitatile de invatare nu trebuie confundate
orane ale
cu nivelul cognitiv pe care l-a atins intr-un
invatarii
moment determinat
exista un spatiu potential de progres

Curentul
constructivist
social
50
DFP / Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar
Teoriile invatarii
teorii
psihologi
ce
contemp Toi indivizii umani dispunem de capacitatea de a fi
orane ale educai
invatarii gradul dezvoltrii poteniale a
zona proximei
dezvoltri copilului
(L Vigotsky)
= dezvoltarea actuala a copilului
+
Curentul capacitatea sa de nvare,
constructivist dintr-o situaie standard, ajutat de adult
social
Teoriile invatarii
Provocand copilul in activitati cu solicitari peste nivelul

sau, adultul il stimuleaza si imprima copilului un nivel
superior de dezvoltare.
Dar aceasta stimulare nu trebuie sa depaseasca limitele

confuziei si ale demotivarii, de aceea ea trebuie sa aiba
propriile masuri intim legate de nivelul de dezvoltare la
care se afla copilul, de ritmurile anterioare de dezvoltare,
de stadiul imediat urmator si de contextul socio-
educatoinal si cultural in care traieste si actioneaza
copilul.
Teoriile invatarii

psihologi
ce
contemp
Nivelul actual de dezvoltare
orane ale
si
invatarii
Nivelul de dezvoltare potential
(poate fi achizitionat mai repede prin

interventia adultului)
Curentul
constructivist
social
zona proximei dezvoltari
54

psihologi
ce zona proximei dezvoltari
contemp
orane ale ceea copilul este capabil sa faca
invatarii astazi cu ajutorul adultilor va putea sa
realizeze singur
se accentueaza rolul interventiei
Curentul sociale si a interactiunilor dintre adult
constructivist si copil
social adultul devine un agent al dezvoltarii
limbajul este extrem de important, ca
mediator semiotic al vietii psihice
55
DFP- Bucuresti
teorii TEORIILE INVATARII

psihologi
ce studiul totalitatii condiiilor de mediu n care
contemp se produc comportamentele.
orane ale 4 aseriuni majore:
invatarii comportamentul este determinat de modul
n care este interpretretat o situaie dat.
exist mai mult dect o singur cale
Abordarea valid n care poate fi fcut interpretarea;
ecosistemica dac interpretarea se schimb, se schimb
i comportamentul;
schimbarea comportamentala va influena
percepia i comportamentul celorlali.
56
DFP- Bucuresti
teorii TEORIILE INVATARII

psihologi
ce EX:
contemp copilul poate s perturbe constant clasa din
orane ale cauz c interpretez munca n clas ca
invatarii amenintoare i vede n acest comportament o
cale de a-i proteja stima de sine.
dac profesorul poate s ajute copilul s
Abordarea reinterpreteze natura i scopul temei de clas
ecosistemica (accentund pe natura ei neamenintoare)
comportamentul se va schimba
57
DFP- Bucuresti
TEORIILE INVATARII
Intrebari si discutii
58

Teoriile Invatarii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teoriile Invatarii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

lect univ dr. Bucur Cristian

Sa iei nota mare

teorii Teoriile invatarii

teorii Teoriile invatarii

teorii Teoriile invatarii

teorii Teoriile invatarii

cmpului care il orienteaza;

teorii Teoriile invatarii

teorii Teoriile invatarii

teorii Teoriile invatarii

teorii Teoriile invatarii

teorii Teoriile invatarii

teorii Teoriile invatarii

teorii Teoriile invatarii

teorii Teoriile invatarii

exista un spatiu potential de progres

Provocand copilul in activitati cu solicitari peste nivelul

Dar aceasta stimulare nu trebuie sa depaseasca limitele

teorii Teoriile invatarii

(poate fi achizitionat mai repede prin

teorii Teoriile invatarii

teorii TEORIILE INVATARII

teorii TEORIILE INVATARII

S-ar putea să vă placă și