Particularitati de dezvoltare (fizic, intelectual si socio-emotional) ale unui copil de varsta

prescolara (6 ani)
La nivel fizic, copilul de 6 ani masoara, in medie 92-116 cm si cantareste intre 14 si 24
kg. Descreste ponderea tesutului adipos, iar osificarea este intensa. Are un dezvoltat simt al
echilibrului si coordonarii: isi tine echilibrul pe o barna ingusta, stie sa-si dea singur avant in
leagan, merge cu rolele si patinele de gheata. Distinge corect stanga de dreapta si stie sa le
arate la cerere (Bacus, 2006). In planul senzorio-perceptiv, tactul se descalifica devenind un
simt de control si sustinere al vazului si auzului (Schiopu & Verza, 1981).
Din punct de vedere intelectual, copilul recunoaste multe litere, poate forma cuvinte
scurte, desparte corect cuvintele in silabe. Cunoaste cifrele, stie sa numere pana la 20 cu
usurinta, pana la 100 ajutat, poate sa faca operatiuni simple de adunare si scadere, cunoaste
echivalente (mai mare, egal, mai mic). Scrie de la stanga la dreapta si de sus in jos, dar
inverseaza uneori literele si cifrele. Memoreaza poezii, retine data nasterii si adresa. Este
interesat de desen, muzica, colaje, constructii, sebari, jocuri de colectiv etc. Capacitatea de
invatare devine activa, iar imaginatia utilizeaza inca fantasticul in universul mental, in special
in joc (Schiopu si Verza, 1981). Conform teoriilor stadiale ale lui Piaget (Opre, 2011) stadiul
dezvoltarii cognitive al copilului de 6 ani este cel preoperational (intre 2 si 7 ani). Piaget pe
baza observatiilor, efectuate initial la copiii sai, indica pentru acest stadiu de dezvoltare
urmatoarele caracteristici: achizitia limbajului si a reprezentarii obiectelor prin imagini si
cuvinte; clasificarea obiectelor dupa o singura trasatura; persistenta gandirii egocentrice
(percep lumea doar din propria lor perspectiva) si dificultati in preluarea unui punct de vedere
al altei persoane. Piaget considera ca trasatura definitorie a stadiului preoperational
incapacitatea copilului de a-si concentra atentia asupra mai multor aspecte in acelasi timp.
Astfel, copilul preoperational nu recunoaste conceptul de conservare (Atkinson et al. 2002).
Nivelul socio-emotional. Copilul de 6 ani are notiunile de bine si rau, judeca
comportamentele celorlalti, raspunde cerintelor parintilor, educatorilor. Are simtul proprietatii,
dar are mai putina grija cu obiectele sale. Prezinta interes pentru igiena. Prezinta temeri fata de
intuneric, singuratate, animale necunoscute. Manifesta empatie fata de persoanele dragi.
Sentimentele devin tot mai subtile pe masura ce copilul dobandeste control asupra
comportamentului si invata sa reactioneze prin conduite aprobate social. Invata o serie de
maniere, fiind capabil chiar sa-si mascheze sentimentele simtite cu adevarat. Se refera in mod
uzual la stari precum: agitatie, tristete, enervare, fericire, dezamagire, rusine, ingrijorare,
nervozitate, veselie. Copiii la aceasta varsta dobandesc abilitatea de a intelege starea
emotionala a altei persoane, putand sa anticipeze corect cum va fi afectata acea persoana de o
anumita situatie. Abilitatile lor de citire a minti se imbunatatesc simtitor pana la sfarsitul
perioadei prescolare (Schaffer, 2007).
Judecata morala. Piaget (1980), in urma convorbirilor pe care le-a avut cu numerosi
copii in cadrul studiilor sale privind judecata morala, a conchis ca exista 3 perioade importante
in dezvoltarea justitiei la copil, acestia pana la varsta de 7-8 ani aflandu-se in prima etapa, cea a
subordonarii autoritatii adulte. De la varsta de 6-7 ani copilul incepe sa respecte regulile de joc,
nu doar pentru a-i imita pe cei mari, ci si pentru sine, pentru a-i depasi pe parteneri, facand la
fel ca ei. Astfel, ei exercita un control reciproc in aplicarea regulii si manifesta totodata respect
fata de obligatii. Acelasi autor afirma ca realismul moral se instaleaza la varsta de 6-8 ani,
copii mai mici neintelegand in suficienta masura morala povestirilor folosite.

Grila de observatie a comportamentului unui copil de varsta prescolara (6 ani) si

rezultatele obtinute de acesta
1). Abilitatile de comunicare ale celui observat (n calitate de emitator si apoi receptor al
mesajului).
1. abilitatea conversationala (dialog intre personaje): FB-FB-FB-FB
2. abilitatea de a folosi inflexiuni vocale distincte: FB-FB-FB-FB
3. abilitatea de comunicare prin mimica/gestica: FB-FB-FB-FB
4. capacitatea de receptionare a mesajului: S-S-FB-FB
5. capacitatea de raspuns la solicitari: S-S-FB-FB
6. abilitatea de comunicare prin privire: FB-FB-FB-FB
7. abilitatea de relatare a unor evenimente cronologice: S-S-S-FB
8. abilitatea de a pronunta cuvinte cu numar crescand de silabe: S-S-S-FB
2) Capacitatile de rezolvare de probleme ale celui observat
9. abilitatea de planificare a etapelor in rezolvare: NS-S-S-S
10. abilitatea de a utiliza instrumente in scopul rezolvarii de probleme: FB-FB-FB-FB
11. abilitatea de a urmari ipoteza pas cu pas :NS-FB-NS-FB
12. capacitatea de a gasi variante de rezolvare: S-S-FB-FB
13. capacitatea de verificare a rezultatului obtinut : S-S-S-FB
14. abilitatea de creare a unor probleme similare (noi labirinturi): FB-S-FB-FB
3) Modul n care este reflectat stadiul de dezvoltare al inteligentei (conform teoriei
lui Piaget)
15. capacitatea de a parcurge singur drumul de acasa pana la gradinita: FB-FB-FB-FB
16. capacitatea de a reface singur variante ale drumului: FB-FB-FB-FB
17. capacitatea de a descrie drumul de acasa pana la gradinita: S-FB-FB-FB
18. capacitatea de a pozitiona pe desen casa si gradinita (punctele de plecare/sosire) : FBFB-FB-FB
19. capacitatea de a desena drumul de acasa pana la gradinita: NS-NS-S-S
20. capacitatea de a desena pe harta elemente de orientare (semafor, magazine, copaci etc):
NS-NS-NS-NS
21. capacitatea de a reproduce harta dupa ce a fost ajutat sa o genereze singur: FB-FB-FBFB
22. capacitatea de a desena harta unei variante a drumului spre gradinita: NS-NS-NS-NS
Grila a fost aplicata unui copil de 6 ani si 7 luni, aflat in grupa pregatitoare la gradinita.
Evaluarea a fost facuta pe baza calificativelor: nesatisfacator (NS), satisfacator (S), foarte bine
(FB). Am efectuat 4 observatii distincte, la un interval de trei zile fiecare. Rezultatele au fost
notate folosind calificativele anterioare. Am considerat pentru calificativul NS absenta abilitatii
mentionate in grila, S pentru prezenta abilitatii respective, dar fara a fi manifestata constant si
FB pentru manifestarea naturala, spontana a abilitatii respective.
Sarcina 1. Abilitati de comunicare ale copilului prescolar, in varsta de 6 ani
Sarcina prin care am evaluat abilitatile de comunicare ale copilului prescolar, in varsta
de 6 ani, a constat n antrenarea copilului intr-un joc de roluri. Astfel, am realizat impreuna o
sceneta in care copilul a interpretat diferite personaje in povestea preferata. Pe parcursul
rezolvarii acestei sarcini, comunicarea verbala si nonverbala a copilului a putut fi evaluata, atat

n calitate de emitator cat si de receptor al mesajului. Astfel, copilul a fost stimulat ca prin
intermediul papusilor si jucariilor sa intre in lumea Scufitei Rosii, prin interpretarea a multiple
jocuri de rol (fetita, lup, mamica, bunica, vanator etc). Rolurile respective au permis copilului
sa foloseasca dialogul intre personaje, sa utilizeze o gestica si mimica bogata, sa-si moduleze
vocea in conformitate cu personajul imitat. Pentru ca jocul sa nu devina plictisitor si pentru
investigarea mai in amanunt a abilitatilor de comunicare s-a permis copilului sa-si foloseasca
imaginatia si sa includa in joc si personaje noi (de exemplu catel, crocodil, veverita), sau
alimente noi in cosul bunicii (tort, cicolata si sarmalute). Pe parcursul scenetei, am intervenit
prin sugestii si intrare in rol, cu scopul de evalua si calitatea copilului de a receptiona mesajului
transmis si de a-l transpune in practica. In felul acesta, au putut fi evaluate toate aspectele
referitoare la comunicare ale grilei de observatiei.
Rezultatele evaluarii celor 8 itemi specifici comunicarii au indicat o abilitate foarte
buna a copilului de interpreta diferite roluri, respectiv de a initia o conversatie intre personaje.
Mai mult, copilul a dovedit abilitati in utilizarea unor inflexiuni vocale distincte pentru fiecare
personaj, a avut o foarte expresiva gestica si mimica. Capacitatea de receptionare a mesajului
transmis a fost de asemenea buna, cu o mica incetinire in intelegerea sarcinilor, dar odata
intelese (prin folosirea unor cuvinte mai simple, cunoscute), raspunsul la aceste sarcini a fost
prompt. Inca de la inceput copilul a prezentat o foarte buna capacitate de comunicare prin
privire, reusind sa comunice astfel atat starea sa de spirit, cat si receptionarea unei sarcini.
In schimb, rezultate mediocre au fost inregistrate la capacitatea de relatare cronologica
a evenimentelor povestii. Aceasta abilitate a fost usor imbunatatita pe parcursul repetarii
scenetei, insa daca s-au introdus elemente noi, cronologia acestora a fost din nou mediocra. S-a
observat tendinta de a sari peste etape si de a inlocui evenimentele narative cu conversatii
banale intre personajele preferate.
De asemenea rezultate mediocre au fost obtinute la abilitatea de a pronunta cuvinte cu
un numar mai mare de silabe (de ex. sarmalute), sau cuvinte cu multe consoane (strasnic) sau
cele care contin consoane asemanatoare (n si m, - de ex. antonim, sau r i l cu ex. crocodil).
Sarcina 2. Capacitatile de rezolvare de probleme ale copilului prescolar, in varsta
de 6 ani
Sarcina 2 a constat in antrenarea copilului intr-un joc prin care acesta trebuie sa
gaseasca drumul intr-un labirint. Pentru aceasta am folosit reviste Barbie, care prezentau intr-o
forma atractiva astfel de labirinturi. Prin prezentarea acestei sarcini am urmarit confirmarea a 6
abilitati care sa permita rezolvarea de probleme. In efectuarea sarcinii, copilul a demonstrat o
capacitate de planificare a etapelor satisfacatoare, copilul neacordand suficient timp gandirii
problemei, ci cautand sa afle raspunsul instant, fara a trece prin etapele premergatoare
rezolvarii.r In schimb, rezultate foarte bune a dovedit in ceea ce priveste abilitatea de a utiliza
instrumente pentru facilitarea rezolvarii, fapt dovedit prin utilizarea degetului propriu si apoi a
creionului pentru gasirea drumului. De asemenea, copilul a utilizat radiera pentru efectuarea
corectiilor. Capacitatea de a urmari ipoteza pas cu pas a prezentat atat rezultate mediocre, cat si
rezultate foarte bune, aceasta fiind o etapa pe care copilul nu a folosit-o constant. Am
considerat aceasta etapa a fi rezolvata in momentul in care copilul a urmarit vizual traseul,
inaintea deciderii marcarii cu creionul a unei variante. Capacitatea de a gasi variante de
rezolvare a fost evaluata prin prezenta in labirintul respectiv a unei cai mai lungi si a uneia mai
scurte, ambele ducand spre rezolvarea sarcinii. Rezultatele obtinute au dovedit ca nu
intotdeauna copilul este interesat de gasirea unor variante de rezolvare, insa daca acorda timpul

necesar poate obtine rezultate foarte bune. Copilul nu prezinta constant abilitatea de a verifica
rezultatul obtinut, de cele mai multe ori (in 3 din 4 observatii) pierzandu-si interesul imediat ce
a schitat rezolvarea. Cerandu-i copilului sa creeze singur un astfel de labirint, am observat o
mare receptivitate. Copilul a fost in masura sa creeze un labirint simplu, sau sa schiteze un
labirint mai complicat, care desi nu era operational avea aspectul general al unui labirint.

Sarcina 3) Desenarea unei harti a drumului de acasa la gradinita

23. capacitatea de a parcurge singur drumul de acasa pana la gradinita: FB-FB-FB-FB
24. capacitatea de a reface singur variante ale drumului: FB-FB-FB-FB
25. capacitatea de a descrie drumul de acasa pana la gradinita: S-FB-FB-FB
26. capacitatea de a pozitiona pe desen casa si gradinita (punctele de plecare/sosire) : FBFB-FB-FB
27. capacitatea de a desena drumul de acasa pana la gradinita: NS-NS-S-S
28. capacitatea de a desena pe harta elemente de orientare (semafor, magazine, copaci etc):
NS-NS-NS-NS
29. capacitatea de a reproduce harta dupa ce a fost ajutat sa o genereze singur: FB-FB-FBFB
30. capacitatea de a desena harta unei variante a drumului spre gradinita: NS-NS-NS-NS

BIBLIOGRAFIE
1. Atkinson L. Rita., Atkinson C. Richard, Smith E. Edward, Bem J. Daryl, 2002. Introducere
in psihologie, Ed. XI, Editura Tehnica, Bucuresti.
2. Bacus Anne, 1994. Copilul de la 3 la 6 ani. Ed. Teora, Bucuresti.
3. Opre, Adrian, 2011. Introducere in psihologie. Curs sem I. UBB Cluj-Napoca.
4. Piaget, Jean, 1980. Judecata morala la copil. Ed. Diadactica si Pedagogica, Bucuresti.
5. Schaffer H. Rudolph, 2007. Introducere in psihologia copilului. Editura ASCR, ClujNapoca
6. Schiopu Ursula, Verza Emil, 1981. Psihologia varstelor. Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti