ROMÂNIA NECLASIFICAT

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplarul nr. __

UNITATEA MILITARĂ NR. 01013 Dosar nr. __
04.07.2013
Nr. A(S)-302
- Târgu Cărbuneşti -

EXTRAS DIN
REGULI ŞI MĂSURI DE SIGURANŢĂ
CE TREBUIE RESPECTATE PE TIMPUL
PREGĂTIRII ŞI EXECUTĂRII TRAGERILOR CU
MUNIŢIE DE RĂZBOI, A ŞEDINŢELOR DE
ARUNCARE A GRENADELOR DE MÂNĂ DE
RĂZBOI ŞI A LUCRĂRILOR DE DISTRUGERE ÎN
POLIGONUL DE TRAGERE
„DEALUL ROGOJENI”

1 din 19
 NECLASIFICAT

REFERINŢE

 Dispoziţia şefului Statului Major General nr. S.M.G.-96 din 17.12.2009, pentru
aprobarea „F.T.-13, Organizarea şi funcţionarea poligoanelor din forţele terestre. Măsurile de
siguranţă a tragerilor”;
 Dispoziţia şefului Statului Major General nr. S.M.G. - 99 din 26.09.2007;
 Ordinul şefului Statului Major General nr. S.M.G. - 73 din 24.06.2010;
 Precizările comandantului Comandamentului comunicaţiilor şi informaticii pentru
studierea şi aplicarea în mod unitar, de către întreg personalul din subordine, a „Dispoziţiei şefului
SMG nr. SMG - 33 din 16.03.2011 pentru aplicarea unitară a normelor privind asanarea terenurilor
poligoanelor, plajelor de distrugere şi a apelor de către personalul specializat din structurile militare
subordonate SMG”;
 Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 81 din 05.05.2007, pentru aprobarea „F.T.-
11, Instrucţiuni pentru tragerile cu armamentul de infanterie”;
 Manualul instrucţiei luptătorului (F.T./I.-8);
 Instrucţiuni pentru cunoaşterea, întrebuinţarea şi întreţinerea pistolului-mitralieră cal.
7,62 mm model 1963;
 Instrucţiuni pentru cunoaşterea, întrebuinţarea şi întreţinerea puştii-mitralieră cal. 7,62
mm model 1964, Bucureşti, 1982;
 Instrucţiuni pentru cunoaşterea, întrebuinţarea şi întreţinerea pistolului cal. 7,65 mm
model 1974, Bucureşti, 1979;
 Instrucţiuni pentru executarea lucrărilor genistice de către trupele de toate armele,
Bucureşti, 1981.art. 432-435;
 Instrucţiuni pentru trupele de geniu – Lucrări de distrugeri (G-4), Bucureşti, 1975, art.
456-459;
 Documentarul poligonului de tragere ,,Dealul Rogojeni” cu nr. A(S) – 173 din 02
februarie 2011;
 Ordinul M. 111/11.11.2008, Norme de apărare împotriva incendiilor în Ministerul
Apărării Naţionale;
 Ordinul M. 14/19.02.2008 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind organizarea şi
desfăşurarea activităţii de protecţie a mediului în Armata României;
 Protecţia mediului-6, Instrucţiuni privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de
protecţie a mediului în Armata României;
 S.S.M.-1, Instrucţiuni privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de securitate şi
sănătate în muncă în Armata României;
 Extras din M. 14/2008, Ordin pentru aprobarea „Instrucţiunilor privind organizarea şi
desfăşurarea activităţii de protecţie a mediului în Armata României”.

NECLASIFICAT
2 din 19
 NECLASIFICAT

CAPITOLUL I

REGULI ŞI MĂSURI DE SIGURANŢĂ PE TIMPUL EXECUTĂRII ŞEDINŢELOR

INDIVIDUALE DE TRAGERE ŞI ARUNCĂRII GRENADELOR DE MÂNĂ DE
EXERCIŢIU ŞI DE RĂZBOI

Reguli generale de siguranţă a tragerilor cu armamentul de infanterie, în poligonul de

tragere „Dealul Rogojeni”.
 Executarea tragerilor de orice fel se efectuează numai în poligoanele omologate şi
autorizate, după luarea tuturor măsurilor de siguranţă privind evacuarea oamenilor (animalelor) şi
de pază a poligonului, precum şi executarea lucrărilor de amenajare a sectoarelor de tragere şi
protecţie a subunităţilor aflate în poligon.
Instalarea pazei poligonului se face prin deplasarea militarilor dinspre interior spre exterior,
prin observarea şi controlul întregii suprafeţe a poligonului propriu-zis şi a zonei de siguranţă.
Comandantul poligonului şi conducătorul tragerii au obligaţia să verifice, înainte de
începerea tragerii, existenţa şi starea tuturor tăbliţelor indicatoare, panourilor şi marcajelor de
prevenire şi interdicţie a accesului şi circulaţiei în zona poligonului şi în interiorul acestuia.
Înainte de executarea tragerilor, comandanţii (conducătorii tragerilor) sunt obligaţi să
execute instructajul şi verificarea întregului efectiv privind cunoaşterea şi aplicarea, în părţile ce-i
privesc, fiecare categorie de militari, a regulilor şi măsurilor de siguranţă generale şi a celor
specifice tragerilor cu armamentul de infanterie, particularităţile şi exemplificările în funcţie de
caracteristicile poligonului de tragere „Dealul Rogojeni”.
Instructajul şi verificarea comandanţilor de subunităţi (pluton, echipaj) se execută în teren,
cu acest prilej se vor preciza:
 modul de organizare a sectorului de tragere şi limitele acestuia;
 limitele fâşiei de siguranţă;
 locul de dispunere a panourilor, indicatoarelor, marcajelor şi fanioanelor, (becurilor)
roşii şi albe, precum şi semnificaţia acestora;
 semnificaţia semnalelor şi comenzilor ce se transmit în poligon pe timpul executării
tragerilor, conform Anexa nr. 5;
 locurile de dispunere a subunităţilor şi tehnicii aflate în poligon;
 restricţiile de circulaţie (acces) în poligon;
 modul de comportare pe timpul tragerilor şi deplasării pe diferite aliniamente;
 semnalele de conducere a focului şi încetarea tragerilor;
 semnalele de înştiinţare şi alarmare, precum şi modul de acţiune la recepţionarea
acestora;
 comportarea faţă de muniţia neexplodată sau la producerea unor incidente de tragere;
 deschiderea focului se face la ordinul şefului sectorului de tragere, cu aprobarea
conducătorului tragerii, numai după:
- primirea raportului şefului sectorului de tragere că poligonul este pregătit pentru tragere;
- primirea raportului ofiţerului de serviciu pe poligon că paza a fost instalată, poligonul este
liber iar personalul de serviciu pe poligon este la locurile stabilite;
- raportul comandanţilor de subunităţi că sunt gata pentru trageri;
- verificarea de către conducătorul tragerii, prin observare şi prin mijloace de comunicaţii,
că sunt realizate condiţiile de siguranţă şi poligonul este pregătit pentru executarea
tragerilor;
- ridicarea fanioanelor (aprinderea becurilor) roşii de pe axul poligonului (de la extremităţile
acestuia).
 este interzisa deschiderea focului în situaţiile în care:
- se constată că armamentul sau muniţiile nu au fost verificate, nu s-au remediat defecţiunile
constatate sau nu sau efectuat întreţinerile şi controalele prevăzute înainte de tragere;
NECLASIFICAT
3 din 19
 NECLASIFICAT
- personalul de conducere a tragerii şi personalul de serviciu în poligon nu sunt în locurile
stabilite (ordonate) iar legăturile de transmisiuni nu sunt în funcţiune;
- nu s-a efectuat evacuarea completă a poligonului;
- subunităţile şi tehnica nu sunt dispuse pe locurile prevăzute pentru aşteptare şi parcare;
- nu sau ridicat (aprins) fanioanele (becurile) roşii la extremităţile axului poligonului;
- nu s-a transmis cu goarna (trompeta) semnalul pentru încetarea tragerilor şi deschiderea
focului;
- militării aflaţi pe aliniamentul de tragere nu au armele îndreptate în poligon, paralel cu
axul acestuia, spre aliniamentele de dispunere a ţintelor (obiectivelor);
- şeful sectorului de tragere sau militarii de pe aliniamentul de tragere raportează că s-au
produs incidente, situaţii sau evenimente de natura să împiedice deschiderea focului sau nu
au fost luate toate măsurile de siguranţă a tragerilor;
 semnalul „Încetarea tragerii” se execută imediat, la comanda conducătorului tragerii,
şefului de sector sau din propria iniţiativă a trăgătorului, în următoarele cazuri:
- apariţia oamenilor, autovehiculelor şi a animalelor în câmpul de ţinte, a avioanelor şi
elicopterelor care zboară la mică înălţime pe deasupra poligonului;
- căderea gloanţelor, peste limitele zonei de siguranţă;
- pierderea legăturii cu adăposturile ocupate de militari sau căderea gloanţelor în
apropierea acestora;
- raportarea sau executarea - din posturile de pază - a semnalului stabilit cu
privire la pericolul posibil în caz de continuare a tragerilor;
- izbucnirea unui incendiu în urma executării tragerii cu cartuşe cu glonţ trasor sau
incendiar;
- dezorientarea trăgătorilor, mai ales pe timp de noapte;
- la darea semnalului - acustic, optic, telefonic, „Încetarea temporară a tragerilor” care
trebuie să fie distinct faţă de semnalul „Încetarea definitivă a tragerilor”;
- ridicarea fanionului alb, iar noaptea aprinderea becului alb pe punctul de conducere
- observare şi catargul din centrul poligonului.
 la primirea semnalului „Încetarea temporară a tragerilor” se execută operaţiunile
de descărcare a armamentului, trăgătorii rămânând în adăposturi/ autovehicule/
autospeciale sau în poziţia culcat. Armamentul, descărcat şi asigurat, se aşează cu
ţevile orientate paralel cu axul poligonului în adăposturi sau pe pământ, până la
reluarea tragerilor sau primirea comenzii/semnalului „ÎNCETAREA”.
 Conducătorul tragerii este obligat să întrerupă tragerea în următoarele situaţii:
 când pe baza observaţiilor proprii sau a sesizării şefului sectorului de tragere sau
şefului poligonului, se constată că subunităţile nu sunt pregătite pentru tragere, comit
abateri care periclitează siguranţa tragerii;
 când se produc explozii sau incendii în poziţiile (locaşurile) de tragere sau în locurile
de păstrare a muniţiei (punctul de aprovizionare de luptă);
 când la armamentul de infanterie se produc următoarele deteriorări:
- spargerea ţevii, cutiei mecanismelor, închizătorului;
- deformarea ţevii şi camerei cartuşului.
 funcţionarea anormală a muniţiei (explozii în urma lovirii acesteia la încărcare,
explozii premature în ţeavă în faţa acesteia sau pe traiectorie, împrăştieri anormale
faţă de cele prevăzute în tabelele cu incidente care se pot produce pe timpul
tragerilor, capitolul III, punctul 3.8.
Reluarea tragerii, în asemenea situaţii, este permisă numai după cercetarea prealabilă a
evenimentelor produse, evacuarea personalului rănit, luarea măsurilor necesare pentru prevenirea
unor asemenea situaţii, precum şi raportării evenimentelor grave eşalonului superior.
Comandanţii de subunităţi sunt obligaţi ca la producerea unor asemenea evenimente, să ia
imediat masuri pentru păstrarea stării de fapt rezultate (cu excepţia acordării primului ajutor şi
evacuării răniţilor) pentru a se asigura desfăşurarea cercetărilor şi găsirea cauzelor reale ale

NECLASIFICAT
4 din 19
 NECLASIFICAT
producerii evenimentului. În situaţia în care acesta a fost urmat de un incendiu se vor lua masuri
pentru limitarea şi stingerea lui, conform Anexa nr. 4.
 Siguranţa tragerilor în poligon se asigură prin:
 cunoaşterea de către militari în perfecte condiţii a armamentului şi muniţiilor şi
respectarea regulilor de mânuire, exploatare şi întreţinere a acestora;
 determinarea corecta a zonei de siguranţa a poligonului şi luarea ei în considerare la
organizarea tragerilor;
 buna organizare şi conducere a tragerilor potrivit prevederilor regulamentelor şi
respectarea de către întregul personal a regulilor de siguranţă stabilite;
 executarea întocmai de către personalul poligonului şi de către cel din conducerea
tragerilor, a atribuţiilor ce-i revin pe linia siguranţei tragerilor;
 realizarea lucrărilor de amenajare a poligonului şi adăpostire (protecţie) a
personalului în funcţie de condiţiile de tragere şi specificul poligonului.
 Reguli şi măsuri pentru pregătirea şi executarea şedinţelor individuale de tragere,
ordinea în poligon.
Pe timpul pregătirii în vederea executării şedinţelor individuale de tragere, militarii trebuie
să-şi însuşească:
 părţile componente ale armamentului şi muniţiei din înzestrare, demontarea-
montarea, funcţionarea, remedierea, incidentelor de tragere, mişcările şi poziţiile
pentru luptă cu arma, regulile de întreţinere şi folosire pe timpul îndeplinirii unor
misiuni, la instrucţie şi în luptă;
 principalele noţiuni despre balistica interioară şi exterioară;
 procedeele de observare a câmpului de luptă şi determinare a distanţelor până la
obiective;
 regulile de tragere cu arma;
 operaţiunile pentru tragere cu arma şi pentru aruncarea grenadelor de mână;
 modul de folosire a mijloacelor de protecţie individuală;
 regulile şi măsurile de siguranţă pe timpul executării şedinţelor de tragere şi de
aruncare a grenadelor de mână.
Organizarea şi desfăşurarea pregătirii militarilor pentru executarea trageri cu armamentul de
infanterie sunt atributele comandanţilor de subunităţi şi plutoane;
În vederea executării tragerilor după efort şi cu folosirea măştii contra gazelor, militarii vor
fi antrenaţi pentru a se încadra în timpul prevăzut în condiţiile şedinţelor respective;
Înaintea executării şedinţelor individuale de tragere, pe timpul şedinţelor şi exerciţiilor de
antrenament, militarii şi subunităţile se verifică asupra gradului de cunoaştere şi remediere a
incidentelor de tragere, de cunoaştere şi respectare a regulilor de siguranţă pe timpul tragerii, astfel:
 pentru şedinţele individuale de tragere de către comandanţii de plutoane care
verifica pe toţi militarii din pluton şi pe cei de companii care verifică comandanţii de
grupe, iar prin sondaj, pe trăgătorii de la armamentul principal;
 la nivelul unităţilor, verificarea se va executa de către ofiţerii numiţi de comandanţii
(şefii) acestora.
Persoanele care execută verificarea hotărăsc dacă subunitatea este pregătită pentru a executa
şedinţa individuală cu muniţie de război, consemnând rezultatele acestei verificări în registrul de
planificare şi evidenţa pregătirii de luptă de la companie.
Fiecare militar execută şedinţele de tragere numai cu arma pe care o are în primire, excepţie
făcând militarii care nu au în înzestrare armamentul cu care trebuie să se execute tragerea;
Pe timpul pregătirii şedinţelor de tragere şi de aruncare a grenadelor de mână, precum şi la
tragerile în poligon, militarii de toate armele poartă îmbrăcămintea corespunzătoare anotimpului,
geantă portîncărcătoare, cască, masca contra gazelor (numai la şedinţele la care se prevede folosirea
acesteia), lopata mică cu port (trăgătorul de la puşca semiautomată cu lunetă şi toporul militar cu
port) şi sacul de grenade (când se prevede aruncarea grenadelor de mână).
În raport cu funcţiile militarilor şi specificul subunităţilor, trăgătorii vor avea asupra lor:

NECLASIFICAT
5 din 19
 NECLASIFICAT
 trăgătorii cu pistolul mitralieră/ puşca mitralieră - 3 încărcătoare, din care unul la
armamentul respectiv - (trăgătorii cu carabina - 2 cartuşiere şi lame pentru cartuşe).
 ofiţerii, maiştri militari şi subofiţerii poartă îmbrăcămintea corespunzătoare
anotimpului, cu bocanci, cască, masca contra gazelor (numai la şedinţele la care se
prevede folosirea acesteia), centura şi sacul de grenade (când se prevede aruncarea
grenadelor de mână).
Armamentul prevăzut cu aparatură de ochire optică se foloseşte la trageri cu acestea şi
numai când aparatele optice s-au deteriorat tragerea se poate executa cu aparate de ochire mecanice.
Pregătirea câmpului de ţinte pentru şedinţele individuale de tragere se execută cu personalul
şi mijloacele poligonului pe baza ordinului dat de comandantul căruia îi este subordonat poligonul
respectiv. La nevoie, în acest scop se pot folosi şi echipe de militari de la subunităţile care urmează
să execute trageri, după efectuarea instructajului necesar.
Toate lucrările de întreţinere a câmpului de ţinte trebuie să fie terminate cu cel puţin o oră
înainte de începerea tragerilor (pentru tragerile pe timp de noapte, după căderea întunericului, poate
fi executată numai verificarea iluminării ţintelor).
Răspunderea pentru pregătirea la timp a câmpului de ţinte, potrivit condiţiilor şedinţelor
revine comandantului poligonului.
La pregătirea câmpului de ţinte se vor respecta câteva reguli:
 ţintele vor fi vopsite cu o culoare care să nu se distingă în mod evident de fondul
terenului înconjurător, dar care să asigure descoperirea lor şi o bună vizibilitate, încât
să permită executarea unei trageri ochite asupra acestora;
 pe timp de iarnă, când terenul este acoperit de zăpadă, precum şi la tragerile pe timp
de noapte, când obiectivele nu sunt iluminate, ţintele vor avea culoarea apropiată de
mediul înconjurător, dar să se poată distinge conturul siluetei;
 ţintele fixe se instalează astfel ca de pe aliniamentul şi poziţiile de tragere, marginea
de jos a lor să fie vizibilă la nivelul terenului, dar astfel încât, până la începerea
apariţiei, ele să nu fie observate de trăgători; suprafaţa ţintelor trebuie să fie, pe cât
posibil, perpendiculară pe poziţia de tragere, din locul de unde se deschide focul
asupra lor;
 ţintele care apar trebuie să cadă imediat sau după expirarea timpului de apariţie; dacă
prin condiţiile şedinţei un obiectiv grupat trebuie să apară de mai multe ori, atunci la
fiecare apariţie nouă trebuie să apară numai ţintele nelovite la apariţiile anterioare;
apariţia obiectivelor va încadrată în program la dispozitivul de comandă;
 obiectivele asupra cărora tragerea se execută după loc, se încadrează în limitele
distanţelor prevăzute în condiţiile şedinţelor respective, iar obiectivele asupra cărora
tragerea se execută din mers, cu scurte opriri, se instalează în aşa fel încât tragerea să
înceapă când trăgătorul se găseşte le distanţa maximă şi să înceteze când acesta
ajunge la distanţa minimă prevăzută în condiţiile şedinţei pentru obiectivele
respective;
 în faţa ţintelor nu trebuie să se găsească nisip, pietriş sau pământ pietrificat; acolo
unde se fac ridicături de pământ, pentru protejarea dispozitivelor de ţinte, acestea se
acoperă cu brazde;
 ţintele prevăzute să apară dinapoia unor acoperiri (tufărişuri, trunchiuri de copaci,
etc.), trebuie să aibă culoarea mai închisă sau deschisă decât acoperirea respectivă,
astfel încât conturul siluetelor să poată fi observat cu ochiul liber.
Pentru ca tragerile să se execute în condiţii cât mai complexe şi grele, este necesar ca pe
direcţiile de deplasare a trăgătorilor să se amenajeze diferite obstacole şi repere. Se interzice
pregătirea din timp a unor amenajări pe direcţiile de deplasare a trăgătorilor, care să uşureze
condiţiile de îndeplinire a condiţiilor şedinţelor de tragere.
Tragerile pe timp de noapte se pot executa:
 în condiţii de iluminare periodică a obiectivelor cu ajutorul cartuşelor de iluminare,
al luminii electrice difuze sau al altor mijloace de iluminare;

NECLASIFICAT
6 din 19
 NECLASIFICAT
 fără iluminare artificială a obiectivelor care se demască prin flacără la gura ţevii şi
asupra unor siluete care se profilează pe fondul luminos al cerului sau pe fondul alb
al stratului de zăpadă;
 cu întrebuinţarea aparatelor speciale de descoperire, observare şi ochire pe timp de
noapte;
 dacă în locul cartuşelor de iluminare se folosesc alte mijloace, regimul de iluminare
a obiectivului trebuie să corespundă cu timpul de ardere a cartuşului de iluminare (0-
10’’) iar sursa de iluminare să nu lumineze pe trăgător sau să-i împiedice observarea.
La tragerile asupra obiectivelor care se demască prin foc la gura ţevii, imitarea focului
obiectivului să se facă pe tot timpul apariţie, prin serii de palpare de 3-5’’, cu intervale de serii de 4-
6’’.
Se interzice folosirea surselor de lumină pentru activarea dispozitivelor cu fosfor pe timpul
deplasării trăgătorilor de pe un aliniament pe altul şi al încărcării armamentului.
La tragerile cu armamentul care nu este prevăzut cu dispozitive de observare şi ochire pe
timp de noapte, se poate pregăti armamentul pentru tragere pe timpul zilei, conform „Metodologiei
instrucţiei tactice”.
Răspunderea pentru buna organizare, conducere şi desfăşurare a fiecărei şedinţe individuale
de tragere, revine în totalitate comandantului de subunitate, care de regulă este şi conducătorul
tragerii. La terminarea tragerii acesta face bilanţul amănunţit cu subunitatea şi separat cu ofiţerii. La
întoarcerea în unitate el este obligat să raporteze comandantului unităţii rezultatele obţinute, iar
acesta le prezintă statului major al unităţii.
Rezultatele reale obţinute la tragere sunt cele înregistrate la dispozitivele de comandă-
program, care se transmit subunităţilor sub semnătura comandantului poligonului şi se consemnează
în „Registrul de planificare şi evidenţă a pregătirii pentru luptă”.
Comandantul unităţii verifică şi îndrumă îndeaproape modul cum comandanţii de subunităţi
organizează, conduc şi desfăşoară şedinţele de tragere cu subunităţile pe care le comandă.
La şedinţele individuale de tragere, în cazul unor dificultăţi impuse de teren şi timp,
conducătorul tragerii (comandantul, persoana care controlează sau execută inspecţia), poate
schimba ordinea sau succesiunea de apariţie şi locul de dispunere a obiectivelor, precum şi
procedeul de deplasare al trăgătorilor până la aliniamentul de deschidere a focului în care scop îl
înştiinţează din timp pe comandantul subunităţilor care execută trageri.
Nu se pot schimba: cantitatea de cartuşe, distanţa până la obiective şi durata lor de apariţie,
aprecierea, modul de apreciere şi numărul de ţinte (obiective).
Se interzice repetarea şedinţelor individuale de tragere neîndeplinite sau în scopul obţinerii
unor calificative superioare.
Incidentele care se produc pe timpul executării tragerilor se înlătură personal de către
trăgători, fără a se afecta timpul suplimentar pentru apariţia obiectivelor.
Dacă pe timpul executării unei şedinţe de tragere armamentul se defectează, dar nu din vina
trăgătorului (ruperea percutorului sau ghearei extractoare, blocarea mecanismelor, rămânerea
glonţului pe ţeava, ruperea tubului cartuş) sau dacă se produc incidente în funcţionarea
dispozitivelor de ţinte (autosesizări, blocarea dispozitivelor etc.) şeful sectorului de tragere da ordin
trăgătorului să asigure, să continue deplasarea cu seria, să se înapoieze pe aliniamentul de plecare şi
să predea cartuşele netrase.
După înlăturarea defecţiunii de către armurier sau personalul poligonului, trăgătorul
respectiv execută şedinţa de tragere în întregime, indiferent de numărul de obiective lovite anterior
şi de consumul de cartuşe până la producerea defecţiunii, fără a fi socotită ca o repetare a tragerii.
Pe lângă condiţiile prevăzute la fiecare şedinţa, trăgătorul se apreciază cu calificativul
"NESATISFĂCĂTOR" şi dacă pe timpul executării şedinţei săvârşeşte una din următoarele greşeli:
 trage un foc involuntar înainte sau pe parcursul desfăşurării şedinţei;
 trage după semnalul "ÎNCETAREA" sau după comanda "ÎNCETAŢI-
DESCĂRCAŢI";
 trage în ţintele de pe direcţia altui trăgător, la şedinţele individuale;
 are asupra sa un număr mai mare de cartuşe decât cel prevăzut pentru şedinţă;
NECLASIFICAT
7 din 19
 NECLASIFICAT
 execută tragerea cu echipamentul incomplet;
 este găsit cu cartuş pe ţeava la controlul armamentului;
 dacă trage nejustificat cu altă armă decât cea pe care o are în primire;
 după încărcarea armei, o îndreaptă involuntar spre militari izolaţi, grupuri de militari
sau către înapoi;
 nu predă toate cartuşele netrase.
Pe timpul cât subunităţile se găsesc în poligon sunt interzise (art.74, F.T.-11/2007):
 distribuirea muniţiei şi încărcarea armamentului cu muniţie de război, fără ordin
(comandă) expres(ă) şi în alte locuri decât cele stabilite;
 îndreptarea armei asupra oamenilor, lateral şi spre spatele poligonului, indiferent
dacă aceasta este sau nu încărcată;
 părăsirea (abandonarea) armamentului pe aliniamentul de tragere sau în alte locuri
din poligon fără ordinul şefului sectorului de tragere;
 apropierea oricărei persoane de armamentul lăsat pe aliniamentul de tragere, pe
timpul cât militarii se afla la ţinte sau la strângerea tuburilor trase;
 dispunerea muniţiei în alte locuri decât cele stabilite (P.A.L.) precum şi lăsarea
muniţiei, chiar şi pentru intervale de timp foarte scurte, fără pază şi supraveghere.
Comenzile şi semnalele care se folosesc pentru desfăşurarea activităţilor în poligon sunt
prevăzute în Anexa nr. 5 (conform art. 76, 79 - F.T.-11/2007. Acestea se ordonă numai de către
personalul cu atribuţii pe linia conducerii şi executării tragerilor şi sunt obligatorii pentru toţi
militarii subunităţilor aflate în poligon.
Toţi militarii au obligaţia să cunoască şi să execute comenzile (semnalele) la ordinul şefului
sectorului de tragere pentru încărcarea armamentului, deschiderea focului, deplasarea, asigurarea
armamentului, descărcarea armamentului, controlul armamentului, predarea muniţiei netrase, în
succesiunea stricta prevăzută în regulamente, în condiţiile şedinţei de tragere ce se execută şi
instrucţiunilor tehnice de exploatare a armamentului din dotare (cu care se execută tragerea);
Sinopticul cu principalele reguli şi măsuri de siguranţa pe timpul executării tragerilor este
afişat la punctul de conducere-observare, la loc vizibil şi accesibil tuturor militarilor.
La terminarea tragerilor, teritoriul poligonului trebuie să fie verificat şi asanat de muniţia
neexplodată la trageri de către o echipă numită prin O.Z.U., condusă de un ofiţer din unitate care
execută tragerea (conform ordinului de tragere).
Reguli şi măsuri de siguranţă pentru executarea şedinţelor individuale de tragere cu
armamentul de infanterie
Regulile şi măsurile de siguranţă ce trebuie respectate de către întregul personal aflat în
poligon pe timpul executării tragerilor cu armamentul de infanterie şi/sau aruncării grenadelor
de mână de război au scopul să prevină accidentele în rândul militarilor şi populaţiei civile,
precum şi producerea de pagube materiale fondului armatei şi celui civil.
Comandanţii de unităţi şi subunităţi care organizează şi conduc tragerile au obligaţia să
asigure condiţiile de securitate necesare, precum şi cunoaşterea şi respectarea de către întregul
personal subordonat a regulilor şi măsurilor de siguranţă pe timpul tragerilor şi/sau aruncării
grenadelor.
Regulile şi măsurile de siguranţă, pe timpul executării tragerilor cu armamentul de
infanterie şi/sau aruncării grenadelor de mână de război, se realizează prin:
 cunoaşterea în amănunt a acestora de către întregul personal şi a modului lor
de materializare la antrenamente şi în poligon;
 organizarea în detaliu şi conducerea fermă şi exigentă a şedinţelor de tragere
prin stabilirea şi îndeplinirea cu precizie a atribuţiilor ce revin fiecărei
categorii de militari, a programului de desfăşurare a activităţilor şi
executarea unui control permanent din partea comandanţilor şi personalului
de serviciu pe poligon;
 realizarea unei ordini stricte pe timpul executării şedinţelor de tragere;

NECLASIFICAT
8 din 19
 NECLASIFICAT
 respectarea şi aplicarea întocmai, cu fermitate, a prevederilor instrucţiunilor în
vigoare pentru fiecare categorie de armament şi muniţie prin cunoaştere,
întrebuinţare şi întreţinere;
 executarea întocmai de către personalul de serviciu pe poligon a îndatoririlor
ce-i revin;
 neadmiterea la tragere sau la deservirea personalului care nu cunoaşte sau nu
respectă regulile şi măsurile de siguranţă.
În poligon este întocmit şi afişat la punctul de conducere-observare, un sinoptic cu
principalele instrucţiuni, reguli şi măsuri de siguranţă proprii, conform prevederilor
instrucţiunilor şi a particularităţi poligonului de tragere.
Personalul care nu cunoaşte sau nu respectă instrucţiunile, regulile şi măsurilede siguranţă nu
este admis la trageri, la aruncarea grenadelor de mână de război şi nici la deservirea
poligonului.
Reguli şi măsuri de siguranţă pe timpul aruncării grenadelor de mână de război
 Pregătirea militarilor pentru aruncarea grenadelor de mână la distanţă şi precizie se
realizează astfel:
 cu grenade de război - în cadrul şedinţelor speciale de aruncare a acestor grenade.
 cu grenade de exerciţiu şi de instrucţie - în cadrul şedinţelor specifice de
antrenament, al şedinţelor individuale de tragere de instrucţie.
 Grenadele de mână de război constituie un mijloc individual de luptă puternic şi se
clasifică astfel:
 grenade de mână ofensive;
 grenade de mână defensive.
 Grenadele de mână de exerciţiu şi instrucţie trebuie să corespundă din punct de vedere
al greutăţii, formei, modelului constructiv şi al amorsării cu cele de război, să aibă focosul de
exerciţiu cu cuiul de siguranţă şi să fie în bună stare de funcţionare.
 Şedinţele de antrenament se execută în scopul perfecţionării deprinderilor militarilor
în aruncarea grenadelor de mână la distanţă şi precizie, iar şedinţa specială de aruncare a
grenadelor de război în scopul acomodării militarilor cu acest tip de grenade.
 La executarea şedinţelor speciale de aruncare a grenadelor de mână de război sunt
admişi numai militarii care cunosc regulile de pregătire şi mânuire a acestora, au executat
corect operaţiunile pentru aruncarea grenadelor de mână de exerciţiu şi de instrucţie şi au
îndeplinit şedinţele de antrenament cu acestea.
 Aprecierea subunităţilor la aruncarea grenadelor de mână se face ca la şedinţele
individuale de tragere cu armamentul de infanterie.
 Pe timpul şedinţelor de aruncare a grenadelor de mână de război şi de instrucţie, sunt
interzise:
 atingerea, ridicarea sau mişcarea grenadelor aruncate şi neexplodate;
 demontarea şi remedierea defecţiunilor grenadelor şi focoaselor neexplodate;
 eliberarea pârghiei de declanşare, după scoatere şplintului de siguranţă, înainte de
aruncare sau reintroducerea şplintului dacă a fost extras.
Scoaterea şplintului de siguranţă este permisă numai înainte de aruncarea grenadelor de
mână şi la comanda „PREGĂTIŢI GRENADELE”.
Grenadele de mână se pregătesc pentru funcţionare, cu foarte multă atenţie, pe
aliniamentul de plecare, sub supravegherea conducătorului tragerii, interzicându-se bruscarea,
lovirea, îndeosebi a focoaselor sau asamblarea forţată a componentelor acestora.
Orice defecţiune posibilă sau ivită trebuie raportată imediat şefului de sector şi
conducătorului tragerii.
În cazul în care o grenadă nu explodează, se întrerupe temporar executarea şedinţei,
până la distrugerea acesteia de către personalul special instruit şi autorizat pentru această
activitate, care trebuie să fie obligatoriu prezent în poligon.

NECLASIFICAT
9 din 19
 NECLASIFICAT
Se interzice aruncarea grenadelor de război când în şanţul obiectiv există apă, noroi sau
zăpadă.
 Aruncarea grenadelor de mână se poate executa atât cu mâna dreaptă, cât şi cu mâna
stângă. În timpul aruncării grenadelor de mână, armamentul trebuie să se găsească într-o poziţie
care să permită folosirea lui imediată pentru trageri.
 Aruncarea grenadelor de mână de război defensive/ofensive, în cadrul şedinţelor, se
execută cu câte un singur militar, sub directa conducere şi supraveghere a conducătorului
tragerii.
Militarii care au executat şi cei care urmează să execute aruncarea grenadelor de mână de
război se dispun pe grupe împreună eu sanitarul şi personalul specializat în distrugerea grenadelor
neexplodate, sub comandă, într-un adăpost în pământ, cu biută spre şanţul de tragere, la distanţa
de 50m, lateral stânga faţă de şanţul de tragere.
Celălalt personal de serviciu şi militarii care urmează să execute şedinţa în seriile următoare
stau adăpostiţi la o depărtare de 300m de aliniamentul de aruncare.
Punctul de aprovizionare de luptă este dispus într-un adăpost în pământ la 25m înapoia
şanţului de tragere. Personalul ce-l deserveşte stă adăpostit şi se deplasează în afară numai la
ordinul/comanda conducătorului tragerii.
Reguli şi măsuri de siguranţă pe timpul pregătirii şi executării şedinţelor de distrugeri
 Măsuri generale
 toate persoanele numite să conducă şi să execute lucrările de distrugere trebuie să
cunoască temeinic explozivii şi mijloacele de distrugere, să aibă formate priceperi şi
deprinderi privind modul de folosire şi ordinea de lucru, cu respectarea strictă a
măsurilor de siguranţă generale şi speciale;
 pentru fiecare lucrare de distrugere se numeşte câte un şef (ofiţer) numit prin O.Z.U.
care răspunde de:
- organizarea lucrului;
- primirea, transportul, depozitarea şi paza explozivilor şi a mijloacelor de aprindere;
- executarea corectă a operaţiunilor de lucru;
- controlul dispozitivului de aprindere;
- excluderea posibilităţilor rateului.
 fiecare militar din subunitate care execută lucrări de distrugere trebuie să cunoască
cu precizie ce anume şi în ce succesiune;
 întregul personal care participă la lucrările de distrugere trebuie să fie echipat cu
cască;
 pentru prevenirea oricăror accidente se vor respecta distanţele (razele) de siguranţă
minime de la locul exploziei până la militarii neadăpostiţi astfel:
- pentru distrugeri la suprafaţa terenului – 100 m;
- pentru distrugeri în pământ – 300 m
- pentru distrugeri în aer – 50 m.
 zona exploziei trebuie să fie delimitată şi păzită de santinele; instalarea şi ridicarea
santinelelor se execută numai de militarul numit special şi subordonat şefului
lucrărilor de distrugere; locurile şi distanţele la care trebuie îndepărtaţi militarii şi
instalate posturile de santinelă în vederea aprinderii încărcăturii se precizează pentru
fiecare caz în parte de şeful lucrărilor de distrugere (distanţele pentru instalarea
santinelelor se iau cu cel puţin de 2-3 ori mai mari faţă de cele la care se dispun
ceilalţi militari);
 toate operaţiunile se execută numai la comenzile vocale (date de şeful lucrărilor de
distrugere) dublate prin semnale date cu goarna (cartuşe sau rachete de semnalizare,
etc.) conform unui cod de semnale stabilit de acesta şi cunoscut de întreg personalul
care participă direct sau indirect la lucrările de distrugere, inclusiv santinelele;
 accesul personalelor străine şi a celor neangajate direct în executarea lucrărilor de
distrugere, la locul unde acestea se desfăşoară este interzis;

NECLASIFICAT
10 din 19
 NECLASIFICAT
 capsele pirotehnice şi amorsele se transportă şi se păstrează separat de explozivi;
transportul şi păstrarea acestora în buzunar sunt interzise;
 distribuirea explozivului şi a mijloacelor de aprindere militarilor care confecţionează,
aplică şi dau foc încărcăturilor, se execută numai la ordinul şefului sectorului de
distrugeri;
 în vederea aprinderii pe cale pirotehnica, şeful lucrărilor de distrugeri dă succesiv
următoarele comenzi verbale, dublate printr-un semnal cu goarna (cartuş de
semnalizare):
- "ADĂPOSTIŢI" - la aceasta comandă întregul personal participant la lucrări, mai puţin
militarul (militarii) numit pentru darea focului se adăposteşte la distanţa de siguranţă
(adăposturile) precizate de şeful lucrărilor de distrugere;
- "PREGĂTIŢI" - la această comandă militarul (militarii) numit pentru darea focului se
apropie de încărcături şi se pregăteşte pentru aprindere;
- "FOC" - la această comandă militarul (militarii) aprinde amorsa (amorsele); la fiecare din
talurile aprinse, de îndată ce s-a convins ca fitilul ordinar arde, militarul (militarii) care a dat
foc strigă puternic "ARDE", iar după aprinderea ultimului fitil (ultimei amorse) se retrage cu
repeziciune în adăpostul stabilit şi recunoscut din timp (sau la distanţa de siguranţă
stabilită);
- „RETRAGEREA" - la această comandă se retrag toţi militarii, inclusiv cei care eventual n-
au reuşit să aprindă amorsele; această comandă se dă la timpul calculat (de şeful lucrărilor
de distrugeri) după ceasornic, sau la terminarea arderii unei bucăţi de fitil ordinar de control,
aprins (de şeful lucrărilor de distrugeri) în momentul când s-a dat comanda (semnalul)
"FOC"; lungimea fitilului ordinar de control trebuie să fie mai mică decât lungimea fitilului
ordinar al amorsei (amorselor) cu atâţia centimetri câte secunde sunt necesare pentru
retragerea militarului (militarilor) până la adăpost (distanţa de siguranţă); retragerea
militarilor la distanta de siguranţa se va executa în partea opusă a pieselor de distrus (a or de
pe piese);
- "ÎNCETAREA" - această comandă se dă de şeful lucrărilor de distrugeri, după ce el însuşi
a controlat şi s-a convins că au explodat toate încărcăturile;
- apropierea de o încărcătură care a dat rateu este permisă unui singur militar şi numai după
expirarea timpului de cel puţin 15 minute din momentul în care ar fi trebuit să se producă
explozia; pe timpul apropierii de încărcăturile care au dat rateu se va urmări ca fitilul ordinar
sau chiar încărcăturile respective să nu prezinte indicii de ardere;
 îndepărtarea burajului, scoaterea încărcăturii, scoaterea capselor din încărcături,
aprinderea din nou a amorselor care au fost aprinse însă s-au stins ori n-au transmis
focul la capsa este interzisă lângă fiecare încărcătură neexplodată se instalează cate
un fanion roşu, asigurându-se în plus şi paza locului respectiv; la terminarea
exerciţiului, şeful lucrărilor de distrugeri execută personal, distrugerea acestor
încărcături cu ajutorul altor încărcături, aşezate alături de încărcăturile neexplodate;
 la plecarea de la locul de execuţie a lucrărilor de distrugeri, tot explozivul şi toate
mijloacele de aprindere ramase neconsumate, indiferent de cauze, trebuie predate la
depozitul de explozivi; mijloacele care nu mai pot fi folosite ulterior se distrug pe
locul de execuţie a lucrărilor de distrugeri, respectându-se regulile şi măsurile de
siguranţă prevăzute de instrucţiuni.
 Măsuri speciale de siguranţă
a) În cadrul executării aprinderilor pe cale pirotehnică, în afara măsurilor generale de
siguranţă se respectă următoarele:
 la primirea fitilului ordinar se controlează ca viteza de ardere a acestuia să fie cea
regulamentară;
 ţinerea unei stricte evidenţe a amorselor si a capselor pirotehnice; distribuţia acestora
se executa numai cu puţin timp înainte de introducerea lor în încărcături;
 ţinerea evidenţei încărcăturilor explodate, pentru a se putea stabili dacă s-au produs
rateuri şi unde anume;
NECLASIFICAT
11 din 19
 NECLASIFICAT
 distrugerea unei încărcături care a dat rateu se execută cu o altă încărcătură aşezată
alături de aceasta;
 aprinderea de către un singur militar a unui număr mai mare de 2-3 amorse este
interzisă;
 încărcăturile mari introduse în locuri accesibile (pământ, zidărie, beton, etc.) se
asigură cu cel puţin două amorse;
 este interzisă aprinderea amorsei deasupra încărcăturii de exploziv, când acesta are
fixate capse pentru sensibilizare.
b) În cazul când se lucrează cu fitil detonant, în afara regulilor şi măsurilor specificate mai
sus, se mai respectă următoarele:
 când se aprind mai multe încărcături legate de fitil detonant, controlul rezultatelor
exploziei se execută numai de un singur militar;
 păstrarea la umbra a fitilului detonant, atât pe timpul lucrărilor pregătitoare cât şi
după realizarea dispozitivului de aprindere;
 dispozitivele de aprindere, care din cauze forţa majora au stat mai mult timp la soare,
nu se mai folosesc, ele se distrug;
 întinderea fitilului detonant pe obiective de distrus se va executa ţinându-se seama de
asigurarea protecţiei acestuia împotriva emisiei de lumina a unei eventuale explozii
nucleare.

NECLASIFICAT
12 din 19
 NECLASIFICAT

CAPITOLUL II

NORME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ, PROTECŢIA MEDIULUI,

ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ŞI DISPOZITIVELOR DIN POLIGON ŞI MĂSURILE
DE SIGURANŢĂ PE TIMPUL EXPLOATĂRII INSTALAŢIILOR,
DISPOZITIVELOR ŞI AGREGATELOR CE TREBUIE RESPECTATE ÎN POLIGONUL
DE TRAGERE „DEALUL ROGOJENI”

Norme de securitate şi sănătate în muncă, ce trebuie respectate în poligonul de tragere

„Dealul Rogojeni”
Comandantul poligonului şi comandaţii subunităţilor care execută activităţi cu caracter
permanent sau temporar în poligon poartă întreaga răspundere pentru cunoaşterea şi respectarea de
către subordonaţi a S.S.M.
În conformitate cu prevederile legilor în vigoare, cu personalul încadrat în poligon se execută
următoarele instructaje de protecţie:
 Instructaj introductiv general – la numirea în funcţie timp de 8 ore şi se execută de către
responsabilul cu S.S.M.;
 Instructaj la locul de muncă - timp de 8 ore şi se execută de către şeful poligonului,
imediat după instructajul introductiv general;
 Instructajul lunar – se execută în prima zi lucrătoare a fiecărei luni, timp de 2 ore, de
către comandantul poligonului.
Despre executarea instructajelor se consemnează în fişele individuale de protecţia muncii tip
M.Ap.N.
La instalaţia de comandă a poligonului şi tehnica de comunicaţii
 este interzisă conectarea alimentării la instalaţia poligonului (mijloace de
comunicaţii) fără ca aceasta să fie verificată dacă are siguranţe etalonate, protejate cu
căpăcele;
 este interzisă conectarea instalaţiei dispozitivelor (mijloacelor, aparatelor) la sursa
de curent înainte de a aplica principalul mijloc de protecţie împotriva electrocutării
(legarea la pământ);
 legarea la pământ se va face întâi la priza de pământ şi apoi la mijlocul (aparatul,
dispozitivul, panoul) respectiv;
 cablul de alimentare se va conecta mai întâi la instalaţia poligonului (mijlocul de
transmisiuni) şi apoi la reţea;
 este interzisă folosirea cablurilor dezizolate, cu izolaţii deteriorate, fără papuci,
improvizate sau cu secţiuni necorespunzătoare puterii consumate;
 este interzisă orice operaţiune de reglaj sau înlocuiri de piese la instalaţia
poligonului când aceasta este alimentată la sursa de curent;
 este interzisă conectarea sau deconectarea cablurilor de legătură cu antena când
emiţătorul este în funcţiune;
 este interzisă verificarea cu becuri cu neon la mijloacele radio cu puteri de emisie
peste 2W;
La instalaţiile şi echipamentele electrice
 executarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi echipamentelor
electrice se vor face numai de electricieni calificaţi şi autorizaţi sub aspectul
cunoaşteri normelor de tehnică a securităţi muncii pentru tipurile de instalaţii la care
au dreptul să lucreze: de joasă sau înaltă tensiune;
 este interzisă executarea oricăror categorii de intervenţie la instalaţiile şi
echipamentele electrice de către personalul militar sau civil care nu este calificat sau
autorizat conform normelor;
NECLASIFICAT
13 din 19
 NECLASIFICAT
 se interzice darea în funcţiune a unei instalaţii sau echipament electric executa sau
reparat fără a fi recepţionat de o comisie tehnică;
 este interzis ca în exploatarea, întreţinerea sau apărarea unei instalaţii sau echipament
electric să i se aducă modificări faţă de proiectul iniţial;
 este interzisă punerea în funcţiune şi folosirea instalaţiilor sau echipamentelor
electrice improvizate, necorespunzătoare normelor de S.S.M.;
 siguranţele fuzibile deteriorate vor fi înlocuite numai cu siguranţe calibrate.
Înlocuirea siguranţelor deteriorate se va fac numai de către electricieni autorizaţi;
 toate utilajele acţionate electric, instalaţiile şi echipamentele electrice de pe
platforme deschise vor fi protejate obligatoriu prin legare la pământ;
 este strict interzisă conectarea instalaţiilor, utilajelor ce au fost legate în prealabil la
pământ;
 tablourile de distribuţie de pe platformele deschise vor fi închise în cutii prevăzute
cu uşă şi cheie. Cheile de la panourile de distribuţie se vor afla la electricianul de
întreţinere, singura persoană autorizată să le deschidă;
 este interzis accesul altor persoane neautorizate la panourile de distribuţie;
 punctele de transformare, tablourile de distribuţie din interiorul sau exteriorul
clădirilor vor fi obligatoriu închise cu cheia şi atenţionare cu inscripţia „ACCESUL
INTERZIS, PERICOL DE ELCTROCUTARE!”;
 toate prizele monofazate şi trifazate vor avea inscripţionată tensiunea de lucru,
inclusiv cele de tensiune redusă;
 nu se admite montarea întrerupătoarelor pe conductori mobili (şnururi, cordoane);
 este interzisă legarea directă la tabloul de distribuţie a diferitelor maşini, lămpi
portative sau alte aparate consumatoare de energie electrică;
 este interzisă categoric verificarea lipsei de tensiune prin atingerea directă cu mâna a
părţilor conductoare de curent.
La încărcarea, descărcarea, manipularea şi transportul materialelor
 distanţa minimă între două mijloace de transport ce se încarcă sau se descarcă
simultan va fi: - pentru autocamioane = 1 m;
 pentru tractoare cu remorci = 1,5 m;
 pentru vagoane = 1,7 m;
 dacă din cauza frontului de lucru nu se pot respecta distanţele prescrise se interzice
încărcarea sau descărcarea simultană;
 înainte de încărcarea unui vehicul se va controla starea lui insistându-se asupra
platformei, obloanelor, încuietorilor şi siguranţelor;
 pentru evitarea rănilor la mâini, cuiele ieşite şi capetele fierului balot trebuie îndoite.
Nu se vor încărca materialele ale căror ambalaje sunt deteriorate;
 materialele cu forme geometrice regulate se încarcă pe vehicul prin stivuire. Acestea
se vor clădi cu rândurile întreţesute, fără a depăşi înălţimea obloanelor;
 încărcăturile ce s-ar putea deplasa pe timpul transportului se vor fixa cu pene sau
legare;
 încărcarea până la sarcina maximă admisă, care trebuie să fie uniform distribuită;
 se interzice încărcarea neechilibrată a vehiculelor;
 la deschiderea obloanelor, lucrătorii vor sta lateral, la capetele obloanelor, la o
distanţă de 1,5 ori dimensiunea maximă a materialului de descărcat, pentru a nu fi
atinşi de oblon sau materialul ce s-ar rostogoli;
 scoaterea ţepuşelor de la vehicule se va executa curând, fiind interzisă tragerea
manuală;
 este interzis accesul la locul de încărcare descărcare a persoanelor ce nu au nici o
atribuţie la ceste operaţii;
 este strict interzis personalului să doarmă sau să se odihnească rezemat de stivele de
materiale;

NECLASIFICAT
14 din 19
 NECLASIFICAT
 este interzisă staţionarea lucrătorilor în faţa materialelor care se descarcă, precum şi
oprirea lor cu picioarele, cu ranga sau alte scule;
 este interzisă coborârea în acelaşi timp a mai multor obiecte în plan înclinat;
 este interzis lucrătorilor să deplaseze materialele ce se pot rostogoli prin împingerea
cu piciorul. Se interzice împingerea sau dirijarea acestor obiecte direct cu braţele;
 operaţia de ridicare – coborâre a materialelor lungi se va executa în acelaşi timp de
toţi lucrătorii la comanda conducătorului formaţiei de lucru;
 este interzisă descărcarea materialelor lungi prin cădere sau rostogolire liberă;
 este interzisă staţionarea lucrătorilor pe materialele ce se încarcă sau descarcă;
 manipularea materialelor toxice, a celor care formează amestecuri explozive,
corozive sau caustice trebuie să se facă numai în locuri special amenajate;
 zona de lucru va fi marcată cu indicatoare de securitate, iar în interiorul acestei zone
este interzis accesul persoanelor străine neautorizate, fumatul sau orice foc deschis
precum şi consumarea alimentelor;
 materialele cu forme geometrice regulate, precum şi cele ambalate în sarcini, lăzi şi
baloturi şi care nu sunt explozive, inflamabile sau caustice se depozitează în stive cu
rânduri întreţesute;
 înălţimea stivei va fi de 1,5 ori latura mică a bazei. Aceasta va putea fi depăşită dacă
se asigură măsuri speciale de rigidizare;
 materialele care stivuiesc trebuie aşezate ordonat şi asigurate împotriva deplasării,
iar laturile exterioare trebuie să fie verticale sau înclinate spre interiorul stivei;
 desfacerea stivelor se va face numai de sus în jos, pe rânduri complete. Se interzice
orice alt procedeu ca răsturnarea, dărâmarea sau smulgerea materialelor din stivă;
 este interzisă aşezarea în aceeaşi stivă a materialelor sau a ambalajelor diferite (saci
cu lăzi);
 este interzis a se clădi stive din ambalaje cu conţinuturi diferite sau ambalaje
deteriorate;
 la stivuirea materialelor în apropierea liniilor electrice aeriene se vor respecta
distanţele pe verticală şi orizontală faţă de acestea;
 la stivuirea ţevilor, rândurile se vor aşeza pe suporţi de lemn dispuşi pe aceeaşi
verticală, iar ţevile de la marginea rândurilor vor fi asigurate cu pene;
 geamurile ambalate în lăzi se aşează în picioare într-un singur rând. Acesta va fi
sprijinit la ambele capete cu propte;
 este interzisă sprijinirea materialelor de garduri sau pereţii construcţiilor;
 stivuirea butoaielor se va face în poziţie culcată, în cel mult patru rânduri cu
asigurarea capetelor de rânduri împotriva rostogolirii;
 la stivuirea materialelor ambalate în saci, rândurile vor fi întreţesute, iar sacii
orientaţi cu gura spre interiorul stivei;
 este interzisă depozitarea în comun a substanţelor care prin amestec produc noi
substanţe toxice sau explozive.
Norme privind protecţia mediului
Implicaţiile procesului de instrucţie asupra mediului înconjurător sunt cauzate foarte mult
de baza materială folosită, actuala dotare tehnică cu armament, echipamente, instalaţii şi tehnică de
luptă uzate moral şi imposibilitatea adaptării acestora la cerinţele standardelor de mediu.
De asemenea, desfăşurarea procesului de instrucţie în apropierea localităţilor, afectează
deseori viaţa populaţiei şi habitatul natural din aceste zone.
Pentru reducerea cât mai mare a efectului desfăşurării procesului de instrucţie asupra
mediului înconjurător, comandantul de subunitate are obligaţia să ia măsuri specifice activităţilor de
instruire desfăşurate după cum urmează:

NECLASIFICAT
15 din 19
 NECLASIFICAT
a) Folosirea substanţelor cu grad ridicat de poluare
Deşeurile rezultate în urma folosirii mijloacelor chimice de instrucţie se vor recupera în saci
de plastic, recipiente etanşe, etc., şi se vor depozita în locuri special amenajate din poligoane,
terenuri de instrucţie sau cazărmi.
Este interzisă utilizarea mijloacelor de instrucţie în cazărmi, încăperi, locuri aglomerate, în
apropierea cursurilor de apă, păduri, zone de culturi înalte, păşuni localităţi etc.
În cazul producerii unor accidente, porţiunile de sol contaminate se vor descoperii şi
depozita în locuri special amenajate în vederea decontaminării.
b) Folosirea mijloacelor incendiare de luptă în instruirea trupelor
Mijloacele incendiare de luptă se folosesc pe timpul desfăşurării instrucţiei în cadrul
poligoanelor şi terenurilor special amenajate.
În poligonul de tragere unde se folosesc substanţe incendiare se amenajează astfel încât să
asigure limitarea distrugerilor solului şi a vegetaţiei. La terminarea activităţii, deşeurile de amestec
incendiar rămase în urma incendierii, vor fi complet arse şi îngropate în sol la 50 – 70 cm
adâncime. Celelalte deşeuri vor fi recuperate şi depozitate în saci de plastic în locuri special
amenajate din poligon.
În cazul producerii unor accidente, se iau măsuri de stingere a incendiilor prin acoperirea
zonei cu pământ, nisip, zăpadă etc., sau dacă este cazul cu ajutorul mijloacelor de stins incendiu din
dotare.
c) Folosirea mijloacelor fumigene de luptă în instruirea trupelor
Mijloacele fumigene se folosesc pe timpul desfăşurării instrucţiei tactice de specialitate, cât
şi pentru marcarea acţiunilor în desfăşurarea instrucţiei generale şi instrucţiei militare de
specialitate.
Instrucţia tactică de specialitate a subunităţilor se va desfăşura în afara localităţilor, în
poligoane şi terenuri de instrucţie, luându-se toate măsurile pentru preîntâmpinarea accidentelor de
mediu.
Este interzisă folosirea mijloacelor fumigene în cazărmi, localităţi în apropierea depozitelor
de substanţe inflamabile sau explozive. Prepararea amestecului fumigen, precum şi încărcarea
recipienţilor cu componente ale soluţiilor fumigene se execută în locuri special amenajate,
prevăzute cu platforme betonate şi cu rigole de captare a apelor reziduale. În eventualitatea unui
accident pe timpul manipulării acestor substanţe se vor lua măsuri de curăţire a zonei şi de
recuperare a substanţelor folosite în acest scop. Reziduurile vor fi colectate în recipienţi etanşi şi în
saci de plastic şi depozitate în locuri special amenajate. Cenuşa rezultată în urma folosirii
mijloacelor fumigene de instrucţie, se va îngropa în pământ la 30 – 50 cm adâncime.
d) Folosirea muniţiei pe timpul executării tragerilor
Pe timpul executării tragerilor cu muniţie de război şi exploziv se impun următoarele
măsuri:
 transportul muniţiilor şi a substanţelor nocive în poligonul de tragere se face numai
când se execută trageri;
 la alegerea zonelor de desfăşurare a instrucţiei şi antrenamentului se va ţine cont de
condiţiile geografice şi biologice ale zonei pentru a preveni efectele negative ale
utilizării muniţiei;
 terenurile care au fost distruse în urma folosirii muniţiei şi explozivilor vor fi
revitalizate şi împădurite;
 antrenamentele se vor face numai pe terenurile stabilite. Terenurile pentru instrucţie
se vor stabili prin rotaţie, asigurând intervale de timp suficiente pentru refacerea
zonelor afectate de efectele nocive ale folosirii muniţiei.
e) Folosirea mijloacelor de transport şi autospecialelor în instrucţia trupelor
Pentru desfăşurarea activităţilor de instrucţie a trupelor în terenurile de instrucţie şi
poligoane, se folosesc, în funcţie de specificul unităţii, diferite mijloace tehnice de luptă. Indiferent
de felul tehnicii de luptă, prin folosirea sa, se aduc prejudicii factorilor de mediu în zonele de
desfăşurare a acestor activităţi.

NECLASIFICAT
16 din 19
 NECLASIFICAT
Pentru limitarea efectelor degradării factorilor de mediu prin folosirea tehnicii de luptă pe
timpul desfăşurării activităţii de instrucţie se impun următoarele măsuri:
 cunoaşterea de către toţi militarii a principalelor noţiuni cu privire la factorii de
mediu, a măsurilor privind respectarea normelor de protecţie a mediului şi de
refacere a acestuia în cazul producerii unui accident de mediu;
 instrucţia se va desfăşura în poligoane, terenuri sau tabere de instrucţie ale armatei,
de stat sau private, sau persoanelor particulare;
 instrucţia se poate desfăşura şi pe alte terenuri, altele decât cele din patrimoniul
Ministerului Apărării Naţionale, pe baza unor înţelegeri cu autorităţile locale sau
naţionale de mediu şi a autorităţilor care asigură gospodărirea apelor şi pădurilor, cu
respectarea legislaţiei de mediu în vigoare. Unităţile militare au obligaţia să refacă
mediul, în cazul deteriorării acestuia şi să suporte costurile refacerii;
 deplasarea trupelor la şi de la locurile de instrucţie se va face cu mijloace de
transport adecvate, minimalizându-se deteriorarea drumurilor sau a căilor de acces în
poligoane;
 alimentarea cu combustibil a vehiculelor se va face la staţiile de alimentare, iar dacă
aceasta nu este posibil alimentarea se va face evitându-se scurgerile de combustibil
pe sol;
 verificarea scurgerilor de carburanţi-lubrifianţi de la vehicule se va face permanent;
 la intrarea pe drumurile naţionale vehiculele vor fi curăţate de pământ şi noroi;
 pe timpul deplasărilor, dacă există eventuale scurgeri de carburanţi de la mijloacele
de transport, acestea se vor identifica, iar dacă repararea provizorie nu este posibilă
se vor lua măsuri pentru evitarea împrăştierii combustibililor pe sol sau pe căile de
circulaţie;
 se va evita instalarea parcurilor de reparaţii şi întreţinere, în apropierea apelor,
ţinându-se sub control eventualele posibilităţi poluare a mediului;
 repararea defecţiunilor se va face pe cât posibil în locuri special amenajate,iar după
terminarea activităţii, deşeurile rezultate vor fi sortate colectate şi depozitate în saci
de plastic şi containere;
 uleiurile şi lubrifianţii uzaţi se vor colecta în butoaie şi bidoane etanşe, în vederea
predării unităţilor specializate;
 înainte de spălare, părţile murdare de carburanţi si lubrifianţi ale vehiculelor, se vor
şterge folosind hârtii, lavete sau cârpe. Spălarea se va face folosindu-se apă fără
detergenţi;
 spălarea vehiculelor se va face numai în locuri special amenajate, evitându-se
spălarea pe câmp, pe malul râurilor sau în alte locui neamenajate.
Desfăşurarea procesului de instrucţie în deplină concordanţă cu respectarea normelor de
protecţia mediului nu trebuie să reprezinte un ansamblu de măsuri canonice, un impediment sau un
prilej de uşurare adus instrucţiei, trebuie să constituie maniera modernă de abordare a relaţiei
instrucţie-educaţie şi protecţia mediului.
Măsurile de siguranţă pe timpul exploatării instalaţiilor, dispozitivelor şi
agregatelor din poligonul de tragere „Dealul Rogojeni”
Pentru funcţionarea dispozitivelor din cadrul poligonului, în general, se foloseşte reţeaua de
curent alternativ 220V. Folosirea reţelelor impune luarea şi respectarea eu stricteţe, în mod
obligatoriu, a unor măsuri tehnice de exploatare şi de asigurare împotriva accidentelor electrice şi
a accidentelor mecanice.
Pentru luarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă şi de siguranţă pe
timpul exploatării răspunde comandantul poligonului. De respectarea întocmai a acestor măsuri
răspunde personal fiecare militar.
Pentru prevenirea defectării dispozitivelor şi a accidentelor electrice se iau următoarele
măsuri:

NECLASIFICAT
17 din 19
 NECLASIFICAT
 se denumesc prin inscripţionare toate sursele de curent, se capsulează toate
capetele conductorilor de curent; pe capsule se înscrie valoarea nominală a
tensiunii la ieşire eu specificarea polarităţii;
 comandantul poligonului, prin ordin de zi pe unitate, repartizează nominal
responsabilităţile personalului tehnic ajutător în cadru! poligonului cu privire la
folosirea surselor de energie electrică şi persoanele care au acces în cabina
dispozitivelor de comandă;
 cablul de la tabloul principal se conectează numai de către electricianul
autorizat, confirmat prin ordin pe unitate şi numai după ce s-a verificat că nu
lucrează nimeni la reţeaua electrică;
 lucrul la instalaţia electrică şi la telecomanda d i n punctele de conducere-observare
şi dispozitive se execută numai de către personalul tehnic ajutător, numit prin
ordin pe unitate; pentru aceasta se constituie echipe de cel puţin doi oameni, astfel
ca la nevoie să se poată ajuta reciproc;
 pe timpul lucrului la instalaţia electrică şi la telecomandă, personalul tehnic, în
mod obligatoriu, trebuie să dispună de cizme şi mănuşi de cauciuc, cleşte patent,
şurubelniţă şi lampa de control, bine izolate;
 stabilirea existenţei curentului şi măsurarea tensiunii acestuia se execută numai de
persoanele autorizate, numite prin ordin de zi pe unitate, cu lampă de control sau
cu aparatele de măsură în bună stare de funcţionare;
 se numerotează tablourile de distribuţie şi pe capacele acestora se înscriu
numărul, semnul de pericol şi textul „PERICOL - CURENT 220 V";
 capacele tablourilor se ţin închise şi încuiate, iar cheile se păstrează pe un panou
dispus în camera comandantului poligonului;
Întreţinerea instalaţiilor şi dispozitivelor din poligonul de tragere „Dealul Rogojeni”
 Probleme generale
Dispozitivele şi instalaţiile din poligonul de tragere precum şi completele de dispozitive şi
ţinte pentru executarea tragerilor sunt agregate cu un grad de tehnicitate ridicat care, pentru o
funcţionare perfectă, trebuie întreţinute în condiţii foarte bune.
Întreţinerea lor se execută conform planului de mentenanţă al unităţii. Extrasul din acesta se
afişează în cadrul atelierului de reparaţii al poligonului. El se întocmeşte
pe baza planului instrucţiei centrului. Întreţinerile se planifică în aşa fel, încât să coincidă cu
perioadele de pauză în folosirea poligonului şi, pe cât posibil, cu ziua de verificare şi întreţinere a
echipamentelor militare.
Întreţinerile tehnice se execută de către personalul tehnic al unităţii , sub conducerea directă a
comandantului poligonului şi sub controlul şi îndrumarea ofiţerului cu asigurarea tehnică.
Se interzice cu desăvârşire folosirea în alte scopuri a materialelor repartizate sau procurate
pentru întreţinerea dispozitivelor şi a instalaţiilor din poligon.
În cărţile de exploatare ale dispozitivelor şi instalaţiilor, lacapitolul „întreţinere'" se trec numai
întreţinerile executate din 6 în 6 luni, precum şi operaţiunile de conservare. Aceste operaţiuni se
consemnează sub semnătură, de către comandantul poligonului.
 Operaţiunile de întreţinere, periodicitatea şi durata lor
 La punerea în funcţiune a instalaţiilor:
- la construcţiile metalice fixe se execută curăţarea exterioară, retuşarea vopselei,
verificarea asamblării;
- la construcţii metalice în mişcare se execută curăţarea exterioară, ungerea hoiturilor de
tracţiune, reglarea arcurilor de ridicare, verificarea şi completarea cu lubrifianţi a
reductoarelor, verificarea şi desfundarea gresoarelor, verificarea şi reglarea
angrenajelor, verificarea ansamblului;
- la părţile electrice se efectuează verificarea cuplelor de legătură, verificarea
izolaţiei conductorilor şi a cablurilor, verificarea şi reglarea releelor şi contactoarelor,
curăţarea şi spălarea contactoarelor, verificarea conexiunilor prin înşurubare-reglete,

NECLASIFICAT
18 din 19
 NECLASIFICAT
papuci, curăţarea bornelor şi a punţilor de legătură la acumulatori, curăţarea mufelor
de contact, verificarea locală a funcţionării.
 La 15 zile, timp afectat 1 zi:
- la părţile mecanice se execută curăţarea exterioară, verificarea şi reglarea
angrenajelor, verificarea ansamblurilor de frânare, ungerea cablurilor de tracţiune,
curăţarea căilor de rulare;
- la părţile electrice se execută verificarea şi reglarea releelor, curăţarea şi spălarea
contactoarelor, curăţarea bornelor, a punţilor de legătură a contactelor regletelor.
 La două luni, timp afectat 3 zile:
- la părţile mecanice se execută toate operaţiile de la punctul de mai sus,
ungerea hoiturilor de tracţiune, verificarea elasticităţii arcurilor, verificarea şi
completarea cu lubrifianţi a reductoarelor şi lagărelor, verificarea şi desfundarea
gresoarelor, spălarea fuliilor de tracţiune a troliilor;
- la părţile electrice se execută toate operaţiile de la punctele de mai sus şi, în plus,
verificarea limitatoarelor de cursă.
 La şase luni, timp afectat - 10 zile:
- la părţile mecanice se execută verificarea tehnică generală, stabilirea nevoilor de
reparaţii, demontarea parţială, spălarea şi gresarea pieselor, completarea sau
înlocuirea totală a lubrifianţilor, vopsirea, îndreptarea căilor de rulare şi completarea
cu balast;
- la părţile electrice se execută verificarea întregii instalaţii electrice cu toate
operaţiile prevăzute la punctele anterioare, verificarea instalaţiilor fixe de forţă şi
telecomandă, verificarea tablourilor de distribuţie forţă şi telecomandă şi curăţarea
acestora, eventual uscarea.
 Întreţinerea bateriilor de acumulatoare:
 la formare se execută prepararea electrolitului, ştergerea şi uscarea exterioară;
 la fiecare încărcare se execută verificarea densităţii electrolitului şi corectarea
concentraţiei, verificarea nivelului electrolitului şi completarea acestuia, la nevoie,
ştergerea şi uscarea exterioară, ungerea bornelor şi a punţilor de legătură;
 la fiecare 30 zile pentru acumulatoarele aflate în depozitare se execută toate
operaţiile de la punctul de mai sus, plus încărcarea;
 odată la 3 luni se execută verificarea randamentului, stabilirea nevoilor de reparaţii.
ANEXE:
Anexa nr. 1 Indicatoare şi marcaje instalate pe căile de acces spre/în poligonul de tragere
„Dealul Rogojeni”, 2 file, neclasificat;

ŞEFUL DE STAT MAJOR

Locotenent-colonel
Marius MAZILU
ÎNTOCMIT
Maior
Paul POPESCU

NECLASIFICAT
19 din 19
 ROMÂNIA NECLASIFICAT
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplarul nr. __
UNITATEA MILITARĂ NR. 01013 Anexa nr. 1
________din _________2013
- Târgu Cărbuneşti -

Indicatoare şi marcaje instalate pe căile de acces spre/în

poligonul de tragere ,, Dealul Rogojeni ‘’

PUNCT PUNCT
COMANDĂ – APROVIZIONARE
OBSERVARE DE LUPTĂ

PUNCT LOC
DE CURĂŢARE DE ADUNARE
A ARMAMENTULUI PENTRU SUBUNITĂŢI

LOC
ALINIAMENT
PENTRU PARCAREA
DE AŞTEPTARE
TEHNICII

ALINIAMENT ALINIAMENT
DE TRAGERE DE PLECARE

1 din 3
 NECLASIFICAT

Semne de perimetru şi indicatoare folosite în poligon

Indicator pentru marcarea
muniţiilor neexplodate Indicator pentru marcarea
(culoare roşie cu litere albe) zonei interzise
(culoare roşie cu litere albe)
PERICOL
MUNIŢIE NEEXPLODATĂ
NU ATINGEŢI ZONĂ
INTERZISĂ
1m

0,4m

0,4m

1m

BETON

Indicator pentru marcarea

Indicator pentru marcarea muniţiilor neexplodate
Direcţiilor periculoase şi a (culoare roşie cu litere albe)
limitelor tragerii
(culoare galbenă ramă roşie)
PERICOL
MUNIŢIE NEEXPLODATĂ 0,2m
NU ATINGEŢI
1m

0,4m
0,1m
1,5m

BETON

NECLASIFICAT
2 din 3
 NECLASIFICAT

SEMNE DE PERIMETRU ŞI INDICATOARE FOLOSITE ÎN POLIGON

Indicator pentru marcarea

limitelor poligonuluiI
(culoare galbenă cu ramă roşie)

TRECEREA INTERZISĂ CÂMP PENTRU

0,5m
0,2m
IMITAŢIE
POLIGON DE TRAGERE

1,5m
0,4m
2,5 m

0,1m
0,75m

BETON
Suport pentru
susţinerea panoului
ŢEAVĂ

STAI
SE TRAGE

Până la 6 m

Barieră

ÎNTOCMIT
Maior
Paul POPESCU

NECLASIFICAT
3 din 3