Catedra

Sisteme de armament
și tehnica militară

Facultatea Ştiinţe militare

 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

Disciplina la libera alegere

OPERAȚIUNI DE TRAGERE CU
ARMAMENT DE INFANTERIE

specialitatea
„Conducerea subunităților de infanterie”

Locotenent colonel (r) PROCOPII Vladislav

 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

Tema 1: Noțiuni privind fundamentele operațiunilor de tragere

Lecția 2: Operațiuni fundamentale pentru tragere în realizarea

unei trageri eficace.
 CATEDRA SISTEME DE ARMAMENT

INTREBARI DE STUDIU
1.Controlul armamentului înainte de tragere;
2.Pregătirea preliminară a tragerii
3.Pregătirea pentru tragere;
4.Executarea tragerii;
5.Încetarea tragerii;
6.Reluarea tragerii.
7.Incidentele eventuale la tragere cu armamentul de
infanterie și metodele de remediere;
ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

Obiectivele şedinţei:
La sfârşitul şedinţei veţi fi în măsură să:

- să organizeze controlul și pregătirea

armamentului către tragere;
- să distingă incidentele eventuale la tragere cu
armamentul de infanterie și să știe metodele
de remediere;
- să definească operațiuni de tragere cu AKM,
RPK, PSL (SVD), PK, AG-7, TT și în
aruncarea grenadelor de mână;

Scopul lecției:
De a cunoaște generalități privind fundamentele
operațiunilor de tragere cu armament ușor de
infanterie
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

SECVENŢA DE INSTRUIRE Nr. 1

Pentru a putea să folosească armamentul din
înzestrare, cu maximă eficacitate, trăgătorul trebuie să-şi
însuşească toate cunoştinţele privind destinaţia şi
proprietăţile de luptă ale acestuia, astfel ca în funcţie de ele
să stabilească poziţia înălţătorului şi a punctului de ochire
care asigură trecerea traiectoriei medii prin mijlocul
obiectivului, să dobândească deprinderi temeinice în
vederea pregătirii într-un timp scurt pentru tragere şi cu o
poziţie cât mai convenabilă din care să poată executa un
foc precis timp îndelungat.

Tragerea cu orice categorie de armament de infanterie trebuie

să fie precedată de:
a) pregătirea preliminară a tragerii;
b) stabilirea elementelor iniţiale de tragere;
c) executarea operaţiunilor pentru tragere.
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

SECVENŢA DE INSTRUIRE Nr. 1

Generalități privind cunoașterea
operațiunilor de tragere

• Pregătirea pentru tragere cuprinde: luarea poziției pentru luptă, încărcarea și

mânuirea înălțătorului.
• Executarea tragerii cuprinde : așezarea armei în umăr, ochirea și mânuirea
trăgaciului, încetarea tragerii poate fi temporară sau completă.
• La încetarea temporară a tragerii se încetează apăsarea pe trăgaci, se asigură
arma şi se trece în poziția pentru luptă culcat.
• La încetarea completă din proprie inițiativă, se asigură arma se pune înălţătorul
la gradaţia „P”, apoi la comandă, se scoate încărcătorul şi se aşează în dreapta
pe pămînt, se dezasigură arma, se scoate cartuşul din camera cartuşului şi se
introduce în încărcător şi acesta în geantă, se execută declanşarea de control
(arma în umăr îndreptată pe direcţia de tragere paralel cu axul poligonului), se
asigură arma.
Şedinţele de operaţiuni pentru tragere se planifică după executarea şedinţelor de
reguli de tragere.
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

SECVENŢA DE INSTRUIRE Nr. 1

CONTROLUL ARMAMENTULUI
ÎNAINTE DE TRAGERE
Controlul armamentului portativ
• (1) La executarea controlului zilnic se constată existenţa tuturor pieselor armei, se verifică
dacă suprafeţele pieselor exterioare prezintă urme de rugină, zgârieturi, ciocănituri şi alte
defecte care pot conduce la funcţionarea defectuoasă a mecanismelor armei. De asemenea
se verifică gradul de ungere al pieselor care se văd fără a necesita demontarea armei. Se
constată dacă există: încărcătoarele; baioneta-pumnal; accesoriile; geanta portîncărcătoare.
• (2) Controlul armei înainte de plecarea la instrucţie şi în situaţiile de luptă, se execută ca şi
controlul zilnic, verificându-se dacă înălţătorul şi cătarea sunt în stare bună de funcţionare. Se
controlează dacă în canalul ţevii nu există obiecte străine, se verifică dacă piesele şi
mecanismele armei funcţionează corect.
• (3) Verificarea stării înălţătorului se face pentru a vedea dacă deplasarea cursorului se face lin
şi dacă zăvorul acestuia blochează cursorul în poziţia stabilită. De asemenea se verifică dacă
arcul menţine cu siguranţă foaia înălţătorului, crestătura foii înălţătorului să nu prezinte
ştirbituri.
• (4) Se verifică cătarea să nu fie îndoită şi să fie bine prinsă în baza cătării. Se verifică dacă
linia de pe apărătoarea cătării coincide cu linia de pe baza cătării, apărătoarea să fie bine
fixată.
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

SECVENŢA DE INSTRUIRE Nr. 1

CONTROLUL ARMAMENTULUI
ÎNAINTE DE TRAGERE
Controlul armamentului portativ
• (5) Pentru verificarea funcţionării corecte a pieselor şi mecanismelor se procedează astfel:
arma cu încărcătorul nemontat se dezasigură şi apoi se trage de mânerul de armare,
portînchizătorul în poziţia maximă dinapoi, după care este lăsat liber; portînchizătorul trebuie
să revină cu putere în poziţia iniţială; se repetă manevrarea ţinând trăgaciul apăsat iar după
ce portînchizătorul a ajuns în poziţia dinainte se eliberează trăgaciul – trebuie să se audă o
ţăcănitură (cocoşul ieşind de sub gheara înălţătorului s-a oprit pe pragul profilat al trăgaciului);
cu mecanismele în această poziţie se asigură arma şi se apasă pe trăgaci – coada trăgaciului
nu trebuie să se deplaseze înapoi.
• (6) În timpul curăţării se verifică fiecare piesă şi mecanism pentru a se constata eventualele
ciocănituri, îndoituri, depuneri de rugină şi murdărie pe piesele metalice, iar la piesele de lemn
să nu existe lovituri şi crăpături. Se acordă o deosebită atenţie stării canalului ţevii, camerei de
gaze, tubului de gaze şi pistonului de gaze.
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

SECVENŢA DE INSTRUIRE Nr. 1

CONTROLUL ARMAMENTULUI
ÎNAINTE DE TRAGERE
Controlul armamentului portativ
• (7) La controlul accesoriilor se verifică:
a)înşurubarea şi deşurubarea cu uşurinţă a vergelei şi starea secţiunilor ei;
b)înşurubarea corectă la vergea a capului – câlţi şi periei;
c) înşurubarea etanşă a capacului bidonaşului la bidonaş;
d)şurubelniţa şi alezorul dacă prezintă ştirbituri, îndoiri sau pete de rugină;
e)dornul dacă este drept şi nu are vârful rotunjit.
• (8) Soldaţii şi gradaţii voluntari sunt obligaţi să raporteze imediat toate defectele constatate în
timpul controlului armei şi accesoriilor.
• Pentru a putea să folosească armamentul din înzestrare, cu maximă eficacitate, trăgătorul
trebuie să-şi însuşească toate cunoştinţele privind destinaţia şi proprietăţile de luptă ale
acestuia, astfel ca în funcţie de ele să stabilească poziţia înălţătorului şi a punctului de ochire
care asigură trecerea traiectoriei medii prin mijlocul obiectivului, să dobândească deprinderi
temeinice în vederea pregătirii într-un timp scurt pentru tragere şi cu o poziţie cât mai
convenabilă din care să poată executa un foc precis timp îndelungat.
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

SECVENŢA DE INSTRUIRE Nr. 2

PREGĂTIREA PRELIMINARĂ A
TRAGERII

Tragerea cu orice categorie de armament de infanterie

trebuie să fie precedată de:
a) pregătirea preliminară a tragerii;
b) stabilirea elementelor inițiale de tragere;
c) executarea operațiunilor pentru tragere.
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

SECVENŢA DE INSTRUIRE Nr. 2

PREGĂTIREA PRELIMINARĂ A
TRAGERII
Pregătirea preliminară a tragerii constă în:
a) pregătirea armamentului și muniției pentru tragere;
b) observarea câmpului de luptă;
c) alegerea obiectivelor;
d) alegerea poziției de tragere;
e) stabilirea procedeului de tragere, a felului focului şi a momentului pentru
deschiderea focului.

Pregătirea armamentului şi muniţiei pentru tragere constă în luarea tuturor măsurilor

pentru a asigura funcţionarea sigură şi neîntreruptă a armamentului pe timpul tragerii.
Pentru aceasta, armamentul şi încărcătoarele (benzile) se curăţă, se verifică şi se ung;
muniţia se verifică, se curăţă, şi se încarcă în încărcătoare şi benzi.
Pregătirea armamentului şi muniţiei pentru tragere se execută după regulile
prevăzute în instrucţiunile pentru cunoaşterea, întreţinerea, întrebuinţarea şi păstrarea
fiecărei categorii de armament în parte.
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

SECVENŢA DE INSTRUIRE Nr. 2

PREGĂTIREA PRELIMINARĂ A
TRAGERII
Observarea câmpului de luptă constituie o îndatorire permanentă a tuturor
militarilor şi cuprinde:
a) descoperirea obiectivelor;
b) determinarea distanţelor până la obiective;
c) indicarea (raportarea) obiectivelor descoperite.
(2) Descoperirea obiectivelor constituie o îndatorire permanentă a fiecărui trăgător.
Ea se realizează prin observare. Observarea se execută circular şi continuu, în
scopul descoperirii la timp a dispunerii şi a acţiunii inamicului. In afară de aceasta, în
luptă trebuie să se observe semnalele pe care le dă comandantul şi rezultatele
focului propriu.
(3) Determinarea distanţelor până la obiective are o importanţă deosebită pentru
precizia tragerii. Procedeele cele mai utilizate pentru determinarea distanţelor în
timpul luptei sunt: din vedere - folosind valorile liniare şi unghiulare ale obiectivelor
sau în raport cu gradul de vizibilitate a acestora; după hartă; cu ajutorul relaţiei
dintre viteza luminii şi a sunetului etc.
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

SECVENŢA DE INSTRUIRE Nr. 2

PREGĂTIREA PRELIMINARĂ A
TRAGERII
Observarea câmpului de luptă c) indicarea (raportarea) obiectivelor descoperite.
(4) Indicarea obiectivelor garantează conducerea sigură a focului în luptă, ea trebuie
să se facă repede, simplu şi precis, prin voce - în funcţie de repere sau alte obiective
din teren, precum şi cu ajutorul cartuşelor cu glonţ trasor sau al cartuşelor de
semnalizare trase pe direcţia obiectivului. Pentru a indica poziţia unui obiectiv prin
voce, se denumeşte reperul cel mai apropiat şi apoi se indică locul unde se află
obiectivul faţă de acesta. Precizarea poziţiei obiectivului faţă de reper, în direcţie
(dreapta sau stânga) se face obişnuit în miimi sau lăţimi de obiecte, iar în adâncime
(mai departe, mai aproape) - în metri.
Alegerea obiectivelor constituie o îndatorire a comandanţilor de subunităţi şi în
unele situaţii chiar a fiecărui trăgător. Tragerea se execută, de regulă, în limitele bătăii
eficace a armamentului respectiv, în primul rând asupra obiectivelor importante şi
periculoase. Atunci când obiectivele prezintă aceeaşi importanţă şi sunt la fel de
periculoase, se alege obiectivul cel mai apropiat şi cel mai uşor de nimicit. Dacă în
timpul tragerii asupra unui obiectiv apare un altul mai important sau mai periculos,
focul se transportă imediat asupra acestuia din urmă.
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

SECVENŢA DE INSTRUIRE Nr. 2

PREGĂTIREA PRELIMINARĂ A
TRAGERII
Observarea câmpului de luptă c) indicarea (raportarea) obiectivelor descoperite.
(2) Se consideră obiective importante la inamic: comandanţii; observatorii; agenţii;
radio-telegrafiştii; etc.
(3) Din punctul de vedere al pericolului pe care acesta îl prezintă pe câmpul de luptă
se consideră obiective periculoase: tunurile antitanc fără recul; armele reactive
antitanc; mitralierele; puşcaşii lunetişti; etc.
(4) Din punctul de vedere al urgenţei se distrug în primul rând obiectivele care
stânjenesc îndeplinirea misiunii de către trăgătorul respectiv (subunitatea sa), apoi
cele care ameninţă flancurile subunităţii proprii sau ale vecinilor, precum şi cele prin a
căror scoatere din luptă se contribuie la dezorganizarea conducerii acţiunilor de luptă
ale inamicului.
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

SECVENŢA DE INSTRUIRE Nr. 2

PREGĂTIREA PRELIMINARĂ A
TRAGERII
Alegerea poziției de tragere se face astfel, încât aceasta să ofere trăgătorului un
câmp de vedere şi de tragere cât mai larg şi adânc, precum şi posibilitatea nimicirii
inamicului, fără ca tragerea să fie stânjenită de teren sau dispunerea trăgătorilor
proprii. De asemenea trebuie să ferească pe trăgător împotriva vederii şi focului
inamicului. Schimbarea poziţiei de tragere se execută la comandă sau din iniţiativa
trăgătorului.

Stabilirea procedeului de tragere, a modului de executare a focului şi a momentului

pentru deschiderea focului constituie atribute ale comandanţilor de toate treptele,
începând de la comandantul de grupă - piesă. Atunci când misiunea impune
executarea tragerii din propria iniţiativă a trăgătorului, ele se aleg de către acesta. La
stabilirea procedeului de tragere se are în vedere ca acesta să asigure lovirea
inamicului în timpul cel mai scurt şi cu un consum minim de muniţie.
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

SECVENŢA DE INSTRUIRE Nr. 2

PREGĂTIREA PRELIMINARĂ A
TRAGERII
Procedeul focului ochit este metoda cel mai eficace de executare a focului. În
cazuri deosebite, mai ales când situaţia impune devansarea inamicului în
deschiderea focului, poate fi folosit procedeul prin îndreptarea armamentului spre
obiectiv cu ochirea de-a lungul ţevii.

La stabilirea modului de executare a focului se ţine seama de:

a)natura obiectivului;
b)distanţa de tragere;
c)cantitatea de muniţie de care se dispune.

Stabilirea elementelor inițiale de tragere constă în stabilirea înălțătorului şi a

punctului de ochire în înălţime şi în direcţie cu care se începe tragerea asupra unui
obiectiv.
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

SECVENŢA DE INSTRUIRE Nr. 2

PREGĂTIREA PRELIMINARĂ A TRAGERII
Focul lovitură cu lovitură cu armamentul automat se execută, de regulă, asupra
obiectivelor izolate, care nu prezintă importanţă deosebită, când se dispune de timp
suficient în vederea îndeplinirii misiunii, când obiectivul se vede în foarte bune condiţii
şi când se pune un accent deosebit pe economisirea cartuşelor.

În condiţiile folosirii armamentului cu funcţionare automată (pistol-mitralieră, puşca-

mitralieră şi mitralieră), focul de bază este focul în serii (serii scurte sau serii lungi).

La tragerea asupra obiectivelor de dimensiuni mici, la distanţa sub 300 m, focul se

execută în serii scurte (cu pistolul-mitralieră şi puşca-mitralieră - 3-5 cartuşe, cu
mitraliera - 5-10 cartuşe), iar la tragerea asupra obiectivelor mari, care apar la
distanţe între 400-600 m, focul se execută în serii lungi (cu pistolul-mitralieră - până
la 10 cartuşe, cu puşca-mitralieră - până la 15 cartuşe, cu mitraliera - până la 30
cartuşe).
Focul continuu se foloseşte numai în momentele încordate ale luptei, asupra
obiectivelor deosebit de importante şi care, de regulă, sunt grupate şi apar pentru
scurt timp.
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

SECVENŢA DE INSTRUIRE Nr. 3

EXECUTAREA TRAGERII
Executarea
tragerii constă în:
a) așezarea armei
în umăr;
b)ochirea;
c)menținerea
respirației;
d)mânuirea
trăgaciului.
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

SECVENŢA DE INSTRUIRE Nr. 3

EXECUTAREA TRAGERII

Când trăgătorul este bine instruit, toate aceste operațiuni

decurg repede şi se contopesc într-o acțiune unitară.

După particularitățile fizice ale trăgătorului, tragerea poate fi

executată cu mâna dreaptă sau cu mâna stângă, cu excepția
tragerii cu aruncătorul de grenade antiblindate AG-7 sau AG-9,
cu care tragerea se execută numai de pe umărul drept şi deci
cu mâna dreaptă.
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

SECVENŢA DE INSTRUIRE Nr. 4

ÎNCETAREA TRAGERII
Încetarea tragerii poate fi temporară sau completă

La încetarea temporară a tragerii trăgătorul încetează apăsarea pe

trăgaci, asigură arma, ridicând pârghia de siguranţă în sus până la refuz,
trece arma în poziţia pentru luptă culcat şi continuă observarea câmpului de
luptă.
La încetarea completă a tragerii trăgătorul asigură arma, în poziţia pentru
luptă culcat, aduce cursorul înălțătorului în poziția normală (gradația cu litera
„P”), scoate încărcătorul şi îl aşează pe pământ; dezasigură arma, scoate
cartuşul rămas în camera cartuşului, ducând port-închizătorul cu mâna
dreaptă către înapoi şi prinzând cu mâna stângă cartuşul în momentul când
acesta este aruncat pe fereastra de evacuare, după care execută
declanşarea de control; asigură arma şi o aşează pe pământ; introduce
cartuşul în încărcător, iar încărcătorul în geanta port-încărcătoare.
 ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

SECVENŢA DE INSTRUIRE Nr. 5

RELUAREA TRAGERII
Reluarea tragerii, după încetarea temporară, se poate face
fără schimbarea poziţiei de tragere şi după schimbarea
acesteia.
La reluarea tragerii fără schimbarea poziţiei de tragere,
trăgătorul dezasigură arma, pune înălţătorul la gradaţia
corespunzătoare distanţei până la obiectiv şi continuă tragerea.

La reluarea tragerii după schimbarea poziţiei de tragere,

trăgătorul execută, în plus, luarea poziţiei pentru luptă culcat,
după care continuă cu celelalte operaţiuni.

La reluarea tragerii după încetarea completă, trăgătorul

execută din nou toate operaţiunile pentru tragere.
 INCIDENTELE EVENTUALE LA TRAGERE CU
ARMAMENTUL DE INFANTERIE ȘI METODELE DE
REMEDIERE