TEMA Nr.

1
Misiunile, forţele şi
mijloacele cercetării de
artilerie

Responsabil unitate de curs:

locotenent-colonel (r)Vladimir
GHERMAN
 Elemente de artă militară

• S.02.O.117 Elemente de artă militară 1

• S.03.O.127 Elemente de artă militară 2
• S.04.O.138 Elemente de artă militară 3
• S.05.O.150 Elemente de artă militară 4
 S.03.O.127
Elemente de artă militară

• TEMA Nr. 1 Misiunile, forţele şi mijloacele cercetării de

artilerie
• T 2 Organizarea şi executarea cercetării la PO
• T3 Aparate de zbor fără pilot.Regulile de pilotare a AZFP.
Tehnica securității. Utilizarea dronelor. Legislația RM.
• T 4 Executarea cercetării și deservirii tragerilor din PO și cu
AZFP
• Examen
 Scopul

Scopul lecţiei este de a dezvolta cunoştinţe,

abilităţi şi creativitate necesare pentru a
comanda cu observatorii în luptă
 Agenda:

1. Misiunile, forţele şi mijloacele,

întrebuinţarea în luptă şi posibilităţile
cercetării de artilerie;
2. Particularităţile executării cercetării în
diferite condiţii;
3. Întrebuinţarea mijloacelor de cercetare
tehnică în luptă şi influenţa lor asupra
acţiunilor artileriei;
4. Semnele convenţionale şi abrevierile
stabilite pentru subunităţile de cercetare.
 Secvenţa Nr.1. Misiunile, forţele şi mijloacele,
întrebuinţarea în luptă şi posibilităţile cercetării de
artilerie
Cercetarea de artilerie este una din cele mai importante forme ale asigurării
acţiunilor de luptă ale artileriei.

Misiunile cercetării de artilerie:

•descoperirea şi determinarea coordonatelor mijloacelor tactice de
folosire a armelor de nimicire în masă;
•descoperirea şi determinarea coordonatelor subunităţilor de
artilerie şi de aruncătoare, de artilerie antiaeriană, tancurilor,
mijloacelor antitanc si altor mijloace do foc ale inamicului ;
•descoperirea punctelor de comandă, punctelor de observare,
mijloacelor radioelectronice şi determinarea coordonatelor
acestora;
•observarea acţiunilor inamicului, trupelor proprii şi a tragerilor
executate cu bateria şi divizionul;
 Forţele de cercetare și
Mijloacele de cercetare
• Forţele de cercetare de artilerie sunt constituite din
comandanţii statele majore şi subunităţile de cercetare.
• Mijloacele de cercetare tehnica cu care acestea execută
cercetarea
• complexul maşinilor de comandă 1B17 (se referă la 1B19,
1B18);
• punctul mobil de cercetare PMC-3,4;
• aparatele optice şi electrono-optice din dotarea subunităţilor de
cercetare (PAB 2, PAB 2A, TC, TL);
• mijloacele tehnice de cercetare, aparate de zbor fără pilot;
• cercetarea prin radiolocaţie (ARSOM, ARK, PSNR-1,5);
• cercetarea prin sunet ( AZK-5).
 Mijloacele de cercetare tehnică folosite de către armatele străine:
mijloacele de cercetarea prin radiolocaţie (ARTUR Suedia,Norvegia, COBRA, Franţa,
Germania);
Stațiile de cercetare prin radiolocație destinate
luptei contrbaterie care sunt în dotarea
armatelor străine, funcționează intersectând
piesele de artilerie care execută foc ale adversarului
Pentru descoperirea PT de artilerie ale adversarului
stația scanează spațiul deasupra orizontului formând
un sector de supraveghere. Când înregistrează
raza reflectată, stația supraveghează obiectivul
un timp necesar pentru calcularea traiectoriei
de zbor.
În complectul stației: antena, setul
receptor- transmițător, aparatajul automatizat
de prelucrare și transmitere a datelor, aparatajul
de asigurare cu energie
Diapazonul de distanțe: descoperirea aruncătoarelor
p.l. 30, Pieselor de artilerie 50 km, ArPR – 80 km
 AZFP (Vehicul aerian fără pilot)
UAV-urile cu aripi rotative Quadcopter

X4 or X I4 or + H4 or H
Forma dronelor cu aripi fixe
Non-
Aripă Delta Planor Skvwalker Convențional standard
 Forțele și mijloacele de cercetare
Plutonul de comandă al bateriei Grupa de observatori este destinată
de artilerie este destinat pentru pentru executarea cercetării și deservirea
executarea cercetării, deservirea tragerilor de artilerie
tragerii artileriei şi asigurarea
legăturii.

Pl de Comandă

Grupa de conducere Grupa de observatori

1. Cdt.gr.-calculat. sup. 1. Cdt. Grupă- Cc sup (Op.

2. Calculator Dr.)
3. Radiotelefonist superior 2. Cercetaș-telemetrist
4. Radiotelefonist - 2 3. Radiotelefonist-1
5. Mecanic-conductor 4. Conducător auto
 Elemente ale sistemului de comandă
și conducere

Punctul de comandă şi observare

(PCO) este destinat pentru executarea
cercetării inamicului şi terenului, conducerea
cu focul şi manevra bateriei, observarea
după acţiunile subunităţilor de arme întrunite
şi menţinerea cooperării cu acestea.
În PCO se dispun comandantul bateriei
de artilerie şi plutonului de comandă cu
forţele şi mijloacele de conducere necesare.
 Elemente ale sistemului de
comandă și conducere
Punctul de observare înaintat (POÎn) este destinat pentru
executarea cercetării inamicului şi observarea după teren,
nemijlocit în faţa frontului subunităţilor înaintate de arme întrunite,
menţinerea legăturii mai strânse cu acestea şi deservirea tragerii
bateriei asupra obiectivelor care nu se observă din PCO.
Punctul de observare lateral este destinat pentru executarea
cercetării inamicului, deservirea tragerii, observarea asupra
terenului şi acţiunile subunităţilor de arme întrunite în raioanele
care nu sunt observate din PCO şi pentru organizarea observării
conjugate.

La executarea cercetării simultan din două puncte de observare;

din punctul de comandă şi observare şi înaintat, sau din punctul
de comandă şi observare şi lateral, - la punctul de comandă şi
observare este raţional de lăsat cercetaşul şi telemetristul, iar la
punctul de observare înaintat (lateral) - comandantul grupei-
cercetaşul superior cu goniometru busolă. Toate punctele de
observare se asigură cu mijloacele de transmisiuni necesare.
 PCO al bateriei este indicat de Cdt Dn., ales de către comandantul
de baterie sau la indicaţiile acestuia de către
comandantul de pluton

PCO al bateriei se dispune în maşina de comandament sau se

instalează în teren împreună, sau în apropierea PCO al comandan-
tului subunităţii de arme întrunite la care bateria este dată ca întărire
sau numită în sprijin.
PO se aleg în cadrul DL al subunităților de arme întrunite din primul eșalon
al Batalionului de Infanterie, împreună cu PC ale subunităților sau separat
când situția impune, iar când cercetarea se execută de către GrObs DL al
inamicului PO vor fi alese în dispozitivul inamicului.
 Întrebuinţarea în luptă şi posibilităţile
cercetării de artilerie
•Cercetarea se execută din PCO și PO de
către grupele de cercetare și de observatori de
artilerie folosind mijloacele avute la dispoziţie
(Mijl. Cc Opt, AZFP, Mijl. Cc tehnică)
•Plutonul de conducere execută cercetarea
din PCO și PO În. sau lateral
•Grupul de observatori execută cercetarea din
PO dispuse pe lîngă LDA, sau PO în ascuns
dispuse în adâncumea DL al inamicului
•Posibilităţile citiţi “Curs de cercetare de
artilerie” pg. 7-10
 Locul PCO.

3 – 4 km.

Până la
P. O. În. 10 km.

Nu mai
aproape
de 800m.
200 – 500 m.

Până la
500 m.
P. O. Lat. P. C. O.
 Secvenţa Nr.2 Particularităţile executării
cercetării în diferite condiţii
•Particularităţile cercetării de artilerie pe
timp de Iarnă
•Particularităţile cercetării de artilerie pe timp de
Noapte
•Particularităţile cercetării de artilerie in lupta în
localităţi şi zone (platforme) Industriale
•Particularităţile cercetării de artilerie în
lupta in teren împădurit sau cu culturi înalte
•Particularităţile cercetării de artilerie în
lupta cu folosirea mijloacelor tehnice de cercetare
PCO în acţiune
Mijoace mobile de cercetare
 Locul ales pentru punctul de observare
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :
•să asigure îndeplinirea misiunilor primite de
către divizion (baterie) ;
•să ofere un bun câmp de observare a terenului,
de front şi în adâncimea dispozitivului de luptă al
inamicului, în limitele stabilite prin misiune ;
•să fie ferit de observarea terestră şi aeriană a
inamicului ;
•să aibă căi de acces favorabile şi ascunse ;
•să asigure dispunerea personalului, instalarea
aparatelor şi mijloacelor de transmisiuni ;
•terenul să permită amenajarea adăposturilor
împotriva armelor de nimicire în masă.
 Cele mai favorabile locuri pentru
instalarea punctelor de observare sunt :

•pantele înălţimilor orientate spre inamic;

•sectoarele de teren aflate la 200—300 m
în faţa unei păduri, crâng, tufăriş, grădină sau
pe marginea acestora şi copacii înalţi din
adâncimea pădurii;
•balcoanele şi etajele superioare ale
clădirilor şi coşurile fabricilor din localităţi.
 Punctele de observare nu trebuie alese în
apropierea:

unor obiecte distincte din teren,

pe creasta înălţimii care se proiectează pe orizont,

pe rambleul drumului,

pe clădiri izolate,

la intersecţie de drumuri şi în pomi izolaţi.

 Comandantul grupului de observatori, primind
misiunea de la comandantul bateriei (companiei
de infanterie) pentru alegerea PO, este obligat:
• să studieze terenul în raionul indicat şi să aleagă
locul cel mai potrivit;
• să determine condiţiile de observare şi
corespunderea locului ales cerinţelor faţă de PO;
• să stabilească căile de acces pentru ocuparea în
ascuns a PO;
• să determine coordonatele PO, împreună cu
grupul să mascheze şi amenajeze genistic;
• să dea misiuni subalternilor la pregătirea locului
ales pentru instalare sau la instalarea punctului de
observare.
 Misiunea pentru ocuparea PO o dă
comandantul Grupului de observatori , în care
indică:

•informaţii despre inamic şi trupele proprii;

•locul PO şi căile de acces ascunse;
•modul de deplasare şi ocupare a PO;
•gismentul direcţiei de bază, procedeul de
orientare a aparatelor şi determinare a
coordonatelor punctului;
•dispunerea efectivului în PO și organizarea
siguranței nemijlocite;
•ora gătinţei PO pentru lucru;
•Locul automobilului.
 Secvenţa Nr.2. Particularităţile executării
cercetării în diferite condiţii
Pregătirea punctului de observare către
lucru include:
1. ocuparea punctului de observare şi dispunerea
personalului, aparatelor de observare şi
mijloacelor de transmisiuni;
2. orientarea aparatelor;
3. legarea topogeodezică;
4. pregătirea către lucrul pe timp de noapte;
5. siguranţa nemijlocită şi apărarea proprie;
6. amenajarea genistică şi mascarea;
7. protecţia împotriva armei de nimicire în masă.
Pregătirea PO pentru ducerea cercetării

Orientarea aparatelor se execută prin

unul din următoarele procedee:
•după gismentul direcţiei de orientare;
•pe direcţia de bază;
•prin vizare reciprocă;
•după un reper comun (reper de
intersecţie).
Pregătirea PO pentru ducerea cercetării

Legarea topogeodezică a punctului de comandă

şi observare constă în determinarea
coordonatelor şi altitudinii punctului, de
asemenea şi gismentelor direcţiilor de orientare
din punctul de staţie a aparatelor de observare
pe unu-două repere îndepărtate.
Procedee de determinarea coordonatelor PO:
• Determinarea coordonatelor pe hartă din vedre.
• Pentru determinarea coordonatelor punctului de
observare cu ajutorul aparatelor se între-
buinţează radierea, drumuirea, intersecţia.
• Coordonatele punctului de observare de regulă
se determină cu ajutorul aparaturii de navigaţie
sau cu GPRS.
Pregătirea PO pentru ducerea cercetării

La darea misiunilor privind organizarea

siguranţei nemijlocite şi apărării proprii
comandantul grupului de observatori indică:
1.reperele, informaţii despre inamic şi trupele
proprii (dacă aceste informaţii nu au fost indicate
mai înainte);
2.observatorii de serviciu şi locurile acestora;
3.căile de acces ascunse către PO;
4.misiunea observatorilor de serviciu;
5.modul de acţiune al personalului la respingerea
atacului inamicului şi sectoarele de tragere;
6.modul de iluminare al terenului;
7.semnalele de înştiinţare şi parola.
Pregătirea PO pentru ducerea cercetării

Lucrarea neacoperită pentru observare

la PO înaintat (lateral) se amenajează
pentru activitatea a două persoane cu
mijloace de cercetare şi transmisiuni.
În apărare aceste PO se execută, de
obicei, în sistemul de tranşee şi şanţuri de
comunicaţie pe poziţiile subunităţilor de
infanterie.
Pregătirea PO pentru ducerea cercetării
LUCRARE NEACOPERITĂ PENTRU PUNCTUL DE OBSERVARE ÎNAINTAT (LATERAL)

90 90 90

+ 40-60
90

180
40
- 110

50
Pregătirea PO pentru ducerea cercetării
LUCRARE NEACOPERITĂ PENTRU PUNCTUL DE OBSERVARE ÎNAINTAT (LATERAL)

50

150
50

40
-150
20
0
Pregătirea PO pentru ducerea cercetării
LUCRARE NEACOPERITĂ PENTRU PUNCTUL DE OBSERVARE ÎNAINTAT (LATERAL)
 Ocuparea PO
REPARTIŢIA pentruÎNTRE
OBLIGAŢIILOR ducerea cercetării
EFECTIVUL PLUTONULUI
LA OCUPAREA ŞI PREGĂTIREA PCO CĂTRE LUCRU

COMANDANTUL GRUPULUI DE
Cercetașul Radio Telefonistul Conducătorul auto
OBSERVARE

1 2 3 4
După darea dispoziţiunii, la ocuparea PO Însuşesc misiunea primită, se deplasează la PCO în ascuns, folosind acoperirile naturale prin
comandă: „Distanţa ____m, în coloană metoda indicată în dispoziţiune.
câte unul. înainte”
În lipsa căilor de acces ascunse către PO
comandă: „În lanţ, din dreapta, din
stânga câte unul, intervalul ________
metri, prin salturi scurte (târâş). Cu ocuparea PO instalează:
Înainte” „ GB (Tel)_______,”.
În timpul orientării aparatelor trece pe a) La prezenţa din timp a gismentelor direcţiilor de orientare din locul de
hartă PO din vedere prin apreciere. staţie a aparatelor.
Apreciază posibilitatea legării PO în
condiţii concrete. Cu ajutorului busolei caută în teren Instalează aparatele , caută în teren punctul de
punctul de contur şi comandă: contur indicat, repetă şi înscriu în carnete
Ia hotărârea privind metoda de legare a
„Gismentele direcţiilor de gismentele direcţiilor de orientare. Ochesc aparatele
PO, de regulă la prezența GPRS. orientare: pe punctul indicat, instalează gismentele şi
Dă denumiri convenţionale detaliilor de pentru GB _______________, raportează:
planimetrie şi relief, stabileşte reperele. pentru telemetru _________,
punctul de contur _________, „Goniometrul busolă „Telemetrul pentru
Orientaţi aparatele. pentru lucru este gata” lucru este gata”

Verifică corectitudinea orientării

aparatelor.
1 2 3 4

b) În lipsa gismentelor direcţiilor de orientare.

Alege un punct de contur Instalează aparatele, caută în teren punctul de

îndepărtat, după posibilitate, la contur indicat.
unul din flancurile PCO şi
comandă: „Punctul de contur Orientează GB cu Îndreaptă telemetrul
__________________________ ajutorul acului magnetic. pe punctul de contur.
cercetaş, GB de orientat cu Introducând corecţia Repetă şi înscrie în
ajutorul acul magnetic; busolei, determină carnet gismentul
telemetris, telemetrul de gismentul. Înscrie primit de la cercetaş.
orientat după gisment”. gismentul în carnet. Instalează gismen-
Cu scopul neadmiterii erorilor la Raportează: tul la telemetru şi
orientarea GB, în momentul, când „Gismentul pentru raportează:
cercetaşul face calculele de orientarea telemetrului „Telemetru pentru
trecere de la azimutul magnetic la _________”. lucru este gata”
gisment, de sine stătător
determină un azimut magnetic pe
punctul de contur şi, introducând
corecţia busolei, determină
gismentul.
Repetă şi înscrie în fişă gismentul
raportat de către cercetaş pe
punctul de contur.
 1 2
Primeşte raportul comandantului grupei
despre gătinţa aparatelor pentru lucru.
Dă misiuni pentru efectuarea măsurărilor
pentru legarea topogeodezică a PCO.
Comandă: „Grupei de cercetare
_______
________________________________
_
(indică punctele de contur)
_______________________________ .
„Raportaţi gismentele şi distanţele”.
Înscrie datele măsurărilor primite de la
grupă, efectuează calculele şi
însemnările grafice necesare.
Trece PCO pe hartă. Determină
coordonatele şi înălţimea PCO.
În ambele cazuri, pentru verificarea
orientării aparatelor, alege în faţa
frontului PCO un punct de contur
îndepărtat şi comandă: „Punctul de
contur ______________________.
Pentru control raportaţi
gismentul şi unghiul de teren”.
Înscrie şi compară unghiurile
primite. La diferenţa gismentelor
care nu depăşesc 0-05, a unghiurilor
de teren 0-03 raportează
comandantului de pluton:
„Aparatele pentru lucru sunt
gata”.
Repetă comanda comandantului de
pluton.
Acordă ajutor cercetaşului şi
telemetristului în găsirea în teren a
punctelor de contur indicate.
Controlează lucrul acestora.
Repetă rapoartele cercetaşului şi
telemetristului. Înscrie datele primite
în blanchetă.
3 4
Îndreaptă aparatele pe punctul de contur indicat,
determină gismentele şi unghiurile de teren. Înscriu
măsurările în carnete şi raportează:
„ Gismentul __________,
unghiul de teren _________”
Caută în teren punctele de contur indicate şi
determină pe acestea:
gismentul gismentul şi distanţa
Înscriu măsurările efectuate în blanchete şi
raportează:
„Pe _______________ Pe ______________
(indică punctul de contur) (indică punctul de contur)
Gismentul ________ Gismentul ________
Distanţa _________
ă reperele. Înscriu măsurările efectuate în carnete şi raportează:

Aduce la cunoştinţă coordonatele Repetă coordonatele şi înălţimea

comandantului bateriei şi comandantului PCO. Le înscrie în jurnalul cercetării
grupei de cercetare. şi deservirii tragerii şi pe blancheta
schemei reperelor.
Transmite, prin mijloacele de transmisiuni,
coordonatele codificate a PCO la poziţia de
tragere a bateriei şi la PCO a comandantului
de divizion.
Raportează comandantului bateriei.
„ PCO pentru lucru este gata”.
Întocmeşte fişa legării topogeodezice.
Înainte de darea ordinului de luptă, dă Însuşeşte detaliile de planimetrie şi reperele indicate în teren de către comandantul de
denumiri convenţionale detaliilor de pluton.
planimetrie şi relief. Dă misiunea pentru
Cu scopul neadmiterii erorii mari în Intersectează reperele. Înscriu măsurările efectuate
intersectarea reperelor.
determinarea gismentului, compară în carnete şi raportează:
Cu scopul neadmiterii erorii mari la
măsurările şi înscrie în carnet
măsurarea distanţei până la reper, raportată
gismentul şi unghiul de teren primite Reper 41 am înţeles. Reper 41 văd.
de către telemetrist, aproximativ, determină
de la cercetaş. Gismentul __________ Gismentul ______
distanţa pe hartă până la reper, o trece pe
După datele primite trece reperul pe Unghiul de teren____ Distanţa ________
harta de lucru şi determină altitudinea
schema reperelor. Unghiul de teren__
acesteia.
Se raportează pe toate reperele.
La fel se procedează la intersectarea tuturor reperelor.
Efectuează controlul legării topogeodezice, Comenzile şi rapoartele pentru intersectarea punctelor de contur sunt la fel ca anterior
după posibilitate, de la alte puncte de contur prezentate.
şi prin alte procedee.
Diferenţa în coordonate nu trebuie să
depăşească 50 metri, iar diferenţa în
gismentele de orientare 0-07, la controlul
efectuat cu ajutorul goniometrului busolă.

Dă ordinul de luptă. Ascultă şi însuşesc ordinul de luptă.

 Secvenţa Nr.3. Executarea şi prelucrarea
datelor cercetării
•În fiecare punct de observare cercetarea se
execută neîntrerupt din momentul ocupării şi
pînă la părăsirea lui.
•Cdt. Gr. Obs. personal execută cercetarea și
dă indicaţii Cc. (Telem). Pentru organizarea
cercetării, cdt. Gr. Obs. repartizează fîșia de
cercetare în direcții de Cc între personalul care
lucrează în punctul de observare și
organizează serviciul pe schimburi.
•Observarea se organizează în întreaga
fâşie de cercetare şi se execută cu intensitate
mai mare în raionul de atenţie deosebită.
 Executarea cercetării
•Cercetaşul-observator împarte fâşia (sectorul)
de cercetare în câteva sectoare de front, iar în
adâncime pe aliniamente. Observarea sectoarelor
se execută începând cu cel din dreapta si cu
aliniamentul cel mai apropiat, în care se
descoperă indici de demascare ai obiectivelor
observarea se execută cu atenţie sporită.
•Iniţial, observarea se execută cu ochiul liber, iar
după identificarea obiectivului sau a indicilor de
demascare, se observă cu ajutorul aparatelor.
•La descoperirea unui obiectiv, sau a indicilor de
demascare care permit să se presupună existenţa
lui, cercetaşul-observator este obligat să raporteze
imediat observările sale comandantului grupei de
observatori care, după verificarea justeţei acestora,
le raportează comandantului de baterie, sau la
centrul de conducere a focului.
 Prelucrarea datelor de cercetării
Prelucrarea datelor de cercetare se desfăşoară în
următoarea succesiune :
• sistematizarea datelor de cercetare după conţinut si
luarea lor în evidenţă (trecerea datelor prin
semnele convenţionale pe harta de lucru indicându-se
numărul obiectivului, sursa care l-a determinat, data
şi ora descoperirii ; înscrierea datelor primite în jurnalul
de evidenţă a datelor de cercetare) ;
• interpretarea datelor sistematizate ;
• determinarea naturii şi gradului de certitudine a
obiecti­velor cercetate ;
• determinarea precisă a coordonatelor obiectivelor ;
• stabilirea concluziilor ce se desprind pe baza
interpretării datelor de cercetare.
 SECVENŢA Nr. 4 Semnele convenţionale şi
abrevierile stabilite pentru subunităţile de cercetare

La PO se întocmesc şi se complectează următoarele

documente:
• Hărţile de lucru;
• fişa legării topogeodezice;
• schema reperelor;
• jurnalul de cercetare şi deservire a tragerii;
 Semnele convenţionale şi abrevierile stabilite pentru
subunităţile de cercetare

Artilerie – identificarea ţintelor

Artilerie – identificarea ţintelor prin radar

Artilerie – supraveghere (cercetare)

Lansator de rachete antitanc

Puşcă / armă automată

Aruncător calibru < 120 mm

Obuzier
 Bibliografie :

1.Activitatea de luptă a subunităţilor de

cercetare de artilerie
2.Carnetul comandantului plutonului de
comandă;
3.Acţiunile plutonului de comandă în luptă
4.Culegeri de normative
5.Instrucţiunile A-38, A-43