TEMA Nr.

2 Planificarea acţiunilor de luptă (TLP)

Lecția Nr3: Completarea planului preliminar

 Secvențe de instruire

1. Iniţierea deplasărilor necesare.

2. Executarea recunoaşterilor.
3. Completarea planului.
 Obiective operaționale:

• să explice esenţa şi specificul iniţierii deplasării;

• să enunţe executarea recunoaşterilor de către comandantul de
pluton artilerie;
• să enumere şi să descrie pasul 6 conform TLP
3. Pregătirea
planului preliminar
1. Iniţierea deplasărilor necesare
După primirea ordinului preliminar şi în conformitate cu
prevederile acestuia, subunitatea de aruncătoare / artilerie/ antitanc
mixtă execută deplasarea din raionul de dispunere (raion de tip
Alpha sau Bravo) în raionul de desfăşurare a acţiunilor viitoare
(raion de tip Charlie). Deplasarea subunităţilor de aruncătoare /
artilerie/ antitanc mixte va fi coordonată, de către statul major al
batalionului (vezi Anexa C-8), cu deplasările executate de
celelalte subunităţi ale batalionului.
 . RAIONUL „C” (CHARLIE) – raionul poziţiilor de tragere. În
cadrul acestuia se stabilesc poziţiile de tragere posibile, iar
subunitatea îşi asigură pregătirea pentru executarea unei misiuni de
foc. Raionul se notează cu „Cn”, unde n = 1, 2, …

RAIONUL „D” (DELTA) – raionul de realizare a susţinerii

logistice, de regrupare, etc. În cadrul acestuia se asigură
aprovizionarea (încărcarea, alimentarea) subunităţii cu muniţii,
carburanţi, lubrifianţi, executarea reparaţiilor mici, regruparea
unităţilor (subunităţilor) după executarea unor misiuni de foc, etc.

RAIONUL „B” (BETA) – raion de aşteptare, al ultimei acoperiri,

etc. În cadrul acestuia, subunitatea îşi asigură pregătirea parţială
pentru executarea unei misiuni de foc.

. RAIONUL „C” (CHARLIE) – raionul poziţiilor de tragere. În

cadrul acestuia se stabilesc poziţiile de tragere posibile, iar
subunitatea îşi asigură pregătirea pentru executarea unei misiuni de
foc. Raionul se notează cu „Cn”, unde n = 1, 2, …

RAIONUL „A” (ALFA) – raion de mobilizare, dispunere, odihnă,

etc. În cadrul acestuia, subunitatea îşi asigură operaţionalizarea
(menţinerea acesteia).
 Înainte de deplasarea la recunoaşterea noii poziţii de tragere,
comandantul de baterie dă ordinul de marş comandanţilor de
plutoane şi piese, precum şi celorlalţi militari cu responsabilităţi pe
timpul marşului.
Comandantul de batalion

 Ordinul de marș
Comandantului de baterie

 Ordinul de marș

Comandanților de plutoane
Comandanților de plutoane
Comandanților de plutoane
 ORDINUL DE MARŞ
1. SITUAŢIA
Informaţii succinte privind inamicul şi trupele proprii rezultate din ordinul preliminar al comandantului
de divizion (batalion).
2. MISIUNEA
Cine? Ce ? Cînd ? Unde ? De ce ?

3. EXECUTAREA 4. SPRIGINUL LOGISTIC

Organizare, ordine de marş şi compunerea coloanei; Modul de aprovizionare cu:
Instrucţiuni: Muniţie;
Scopul marşului; Combustibili;
Observatori aerieni; Hrană.
Elemente de siguranţă; Mentenanţa;
Viteză de deplasare şi distanţa între maşini; Punct de adunare a răniţilor.
Punctul iniţial şi ora trecerii;
Puncte de coordonare şi regrupare a coloanei;
Itinerar de deplasare şi alternative; 5. COMANDA ŞI COMUNICAŢII
Haltele şi durata acestora; Locul comandantului de baterie;
Militarii care marchează itinerarele de deplasare; Semnale:
Folosirea luminilor pe timpul marşului; Ambuscadă cu sau fără blocarea drumului;
Alte instrucţiuni. Atac aerian;
Mod de acţiune în cazul atacurilor: Deschiderea focului în timp scurt;
Grupurilor de cercetare-diversiune; Atac N.B.C.;
Aeriene şi a artileriei inamice. Atacul artileriei inamice;
Interdicţia lucrului radio.
 1.2 Marşul subunităţilor de artilerie

DEFINIRE:
Reprezintă deplasarea organizată a trupelor de artilerie
pe drumuri şi căi de ocolire în scopul ieşirii în raionul stabilit sau
aliniamentul indicat.
SE POATE EXECUTA :
NOAPTEA
ÎN ALTE CONDIŢII DE VIZIBILITATE REDUSĂ
 numai pe timpul desfăşurării acţiunilor de luptă
ZIUA:
 este impus de condiţiile situaţiei
 se execută la depărtări mari înapoia aliniamentului de contact.
 Marşul
AA 37 (DEU) AA

„Scopul marşului este de a deplasa trupele

în timp oportun, eficace şi în raioanele destinate lor“

14
1. Marşul este o formă a deplasării.

2. Poate fi executat :

pe autovehicule pe jos

15
 * urgenţa impusă de situaţie
In funcţie de: * efortul cerut personalului
* viteza de deplasare
MARŞUL poate fi:
NORMAL FORŢAT

Se execută în condiţiile când:

Se prevede
întâlnirea cu inamicul
Nu se prevede
 NOAPTEA

Cu respectarea
Cu viteze medii Marşul norma
Marşul normall tuturor
de deplasare regulilor
se execută:
se execută: privind marşul

Cu eforturi obişnuite din În condiţii de vizibilitate

partea personalului redusă
 Când situaţia impune urgenţă
pentru trecerea la îndeplinirea Ziua
unei misiuni de luptă

Cu eforturi mari
Noaptea
din partea
personalului

Cu viteze maxime admise Precum şi cu aplicarea parţială

de normative, tehnică şi teren a unor reguli referitoare la marş
 Pentru ca aceste puncte să nu constituie
obiective pentru aviaţia inamicului,
este indicat ca itinerarele să nu treacă prin:

• localităţi mari;
• noduri importante de comunicaţii;
• apropierea staţiilor mari de cale ferată
 Elementele marșului sunt:
1.ETAPA DE MARŞ
2.VITEZA MEDIE DE MARŞ
3.HALTE MICI
4.HALTE MARI
5.ODIHNA DE ZI (NOAPTE)
6.PUNCT INIŢIAL
7.PUNCT FINAL
8.PUNCTE DE COORDONARE
 1. ETAPA DE MARŞ
Distanţa parcursă de subunităţile de artilerie în 24 de ore.

MĂRIMEA ETAPEI DE MARŞ

- pe autovehicule – până la 150 km;
- pentru colane combinate - până la 150 km;

- pe jos - până la 30 km;

 2.VITEZA MEDIE DE MARŞ

- coloane mixte - ziua 20-25 km/h

- coloane TAB (auto) - ziua 25-30 km/h

În condiţii nefavorabile viteza medie de deplasare

poate fi de pînă la 15-20 km/h
- pe jos 4-5 km/h

În teren muntos împădurit viteza se reduce cu 30-

40% faţă de cea din teren şes sau deluros.
 3. HALTA MICĂ

Scopul: 1. menajarea forţelor militarilor

2. verificarea stării tehnice a autovehiculelor
3. executarea întreţinerii tehnice şi înlăturarea defecţiunilor

Marșul pe autovehicule
Timpul: I - după 1-2 ore de marş;
II - următoarele peste fiecare 2-3 ore (iarna după 1-1,5 ore).
Durata: 20-30 min.

Marșul pe jos
Timpul: I – după 30 min de la începutul deplasării,
II-următoarele din 50 în 50 minute.

Durata 10 minute
 Exemplu de HALTĂ MICĂ
Halta mică (tehnică) – coloanele rămîn orientate pe direcţia de deplasare fără să se
disperseze şi se menţin distanţele între unităţi şi subunităţi

Halta mică Nr.1=30

12.11.20.10- 12.11.20.40

Activităţi:
-pe timpul haltelor mici autovehiculele rămân pe partea dreaptă a drumului reducând distanţele între ele
până la 10 metri.
-personalul – cu excepţia radiotelefoniştilor de serviciu şi a militarilor numiţi pentru observarea inamicului
şi a semnalelor – debarcă la ordin, din autovehicule şi trece pe partea dreaptă a drumului ;
-şoferii şi mecanicii conductori controlează autovehiculele şi iau măsuri pentru remedierea defecţiunilor .
 4. HALTELE MARI

Scopul: 1. Menajarea forţelor militarilor

2. Verificarea stării tehnice a autovehiculelor
3. Executarea întreţinerii tehnice şi înlăturarea defecţiunilor
Timpul: Se stabilesc la începutul celei de a doua jumătate a fiecărei etape de marș

Durata: Durată: 2-4 ore.

 Exemplu de
HALTĂ MARE
Dacă marşul se execută pe o distanţă mai mică de o etapă, noaptea şi iarna pe geruri puternice, de
regulă, nu se fixează halte mari.

Halta mare = 2 ore

13.11.2.30 - 13.11.4.30

Activităţi
se serveşte hrana;
se verifică armamentul, tehnica de luptă şi echipamentul;
se execută întreţinerea tehnică a autovehiculelor şi se completează plinurile la acestea
se odihneşte personalul şi se execută alte activităţi ordonate de comandant.
 5. ODIHNA DE ZI (NOAPTE)
Condiţii
Pentru raionul de odihnă se aleg raioane care asigură condiţii favorabile:
pentru mascare;
pentru dispunerea dispersată a personalului şi tehnicii;
pentru protecţia împotriva armelor de nimicire în masă;
are surse suficiente de apă;
posibilitatea ieşirii repede pentru continuarea marşului.

Timp Se stabileşte după fiecare etapă de marş.

Activităţi
în raionul de odihnei de zi (noapte) se amenajează şanţuri adăpost pentru personal, iar dacă este
necesar şi adăposturi pentru tehnică, folosindu-se la maximum adăposturile naturale şi
denivelările de teren.
subunităţile se pregătesc pentru respingerea atacului aerian şi terestru al inamicului.
Pentru ca marşul să înceapă la timp
să se execute în ritmul stabilit

Dn (Bt) i se indică:
Punct iniţial la aprox. 3-5 km (lungimea unei
coloane de Dn) faţă de raionul de
staţionare (dispunere)
Puncte de coordonare la 2-3 ore de marş

Nu se stabilesc pe râuri şi puncte obligate de trecere

 6. Punctul
iniţial
1. Punct iniţial – un loc de pe o rută/un itinerar, bine definit,
de unde elementele de marş trec sub comanda
conducătorului deplasării şi încep deplasarea; din acest
loc, coloana se formează prin trecerea succesivă a
unităţilor (subunităţilor)

2. Moment iniţial – data (ora, minutul) în care capul coloanei

trece punctul iniţial (începe marşul).
 6. Punctul

iniţial
este locul stabilit pe itinerar pe la care trebuie să treacă toate elementele din compunerea coloanei de marş la începerea
deplasării;
 se fixează în afara raionului de concentrare( staţionare) la o depărtare egală aproximativ cu lungimea unei coloane de
divizion de artilerie;
 punctul iniţial nu se fixează la treceri peste cursurile de apă mari şi la punctele obligate de trecere.

Pe hartă (schemă) se reprezintă astfel:

PF
 7. Punctul de

coordonare
este un detaliu caracteristic de pe itinerar, la care subunităţile pe timpul executării marşului trebuie să ajungă la ora
fixată în scopul realizării ritmului de deplasare stabilit.
 punctele de coordonare se fixează la 2-3 ore de marş.
Ora trecerii
Coloana
Cap Coadă
Pe hartă (schemă) se reprezintă astfel:      
     
     

PF
 8. Punctul
1. Punct final – un final
loc de pe o rută/un itinerar, bine definit, de unde elementele de marş
revin sub comanda şefilor direcţi.

2. Moment final – data (ora, minutul) în care coada coloanei trece punctul final.

PF
PF

PI

PF
Elementele marșului

33
 Elementele marșului

Punct de Punct iniţial

Punct de
coordonare Nr.
coordonare
2
Nr. 1
Punct de
coordonare
Nr. 3
Raion de
dispuner
ea
trupelor
Punct de Haltă pînă la 1 (iniţial)
coordonare Nr. 4 oră (după 3-4
Haltă pînă la 2-3 ore ore de marş)
(în a doua jumătate
Odihna de zi a etapei de marş)
(noape)
La sfîrşitul etapei de
marş

Odihna de 24 ore
(după 2-3 etape de marş)

Raionul
nou de
dispunere 34
(final)
 DISPOZITIVUL DE MARŞ
COMPUNERE
ELEMENTE DE CERCETARE
ELEMENTE DE SIGURANŢĂ ŞI DE ASIGURARE A DEPLASĂRII
FORŢELE PRINCIPALE (constituite în coloană de marş)
FORMAŢIUNILE DE SERVICII

ELEMENTELE DE SIGURANŢĂ ŞI DE ASIGURARE A MIŞCĂRII:

ÎN FAŢĂ avangarda (B.înt) – distanţa = p.la 30 km în faţa
coloanei forţelor principale
= p.la 15 km pe alte itinerare
pichet mobil de cap (Cp.înt.) – distanţa = p. la 10 km
LA FLANCURILE AMENINŢATE flancgardă (p.la B.înt.) – distanţa = 10
km
Pct. mb. flanc (Cp.înt) – distanţa = 5 km
Pct. fx. flanc (Cp.înt) – distanţa = 5 km
ÎN SPATE ariergardă – distanţa = p.la 10 km
 DISPOZITIVUL DE MARŞ
CO M PUN ERE

1. Intervalul – distanţa dintre două elemente (serii,

grupuri) de marş, serii de marş, etc.

De obicei acest interval se măsoară în minute

11/2011 Traducere din germană 36

 NOȚIUNI

1. Elementul de marş – eşalon care se deplasează sub comanda unui

comandant (de regulă-companie, uneori poate fi batalion )

2. Seria de marş – un grup de elemente de marş aflate sub comanda

unui singur comandant, codificată pentru a uşura planificarea şi
coordonarea acţiunilor

3. Coloana de marş – un grup de serii de marş care se

deplasează sub comanda unui comandant pe un itinerariu
de marş

11/2011 Traducere din germană 37

 Distanţa dintre vehicule

1. Distanţa dintre vehicule – depărtarea dintre două

vehicule, dispuse unul după celălalt.

acest interval se măsoară în metri

11/2011 Traducere din germană 38

 NOȚIUNI

1. Lungimea coloanei – drumul ocupat de o coloană,

inclusiv golurile.

2. Densitatea traficului – numărul mediu de vehicule care

au trecut pe un km. dat, exprimată în vehicule/km
(v/km).

3. Ritmul de marş – distanţa medie parcursă într-o

perioadă dată de timp (viteza în km/h) incluzînd
scurtele opriri şi întârzierile.

11/2011 Traducere din germană 39

 D I STAN Ţ E

ÎNTRE COLOANE DE Dn. = 2 – 3 km.

ÎNTRE COLOANE DE UNITĂŢI = 3 – 5 km.

ÎNTRE COLOANE DE AUTOVEHICULE = 25 – 50 m.

uneori = p. la 100 m.
noaptea = p. la 25 m
 2. Locul subunităţilor de artilerie în
dispozitivul de marş al unităţilor
A. Locul divizionului de artilerie în coloana avangărzii
(o variantă)

B. Locul bateriei de artilerie în coloana Pct.Mb.C.

(o variantă)
C. Dispozitivul de marş al divizionului de artilerie
(o variantă)

D. Dispozitivul de marş al bateriei de artilerie

(o variantă)
SECVENŢA DE INSTRUIRE Nr.2

Executarea recunoaşterilor
 Executarea recunoaşterilor
Metode de executare a
recunoaşterilor sunt:

 Hartă

 Aeriană

 Terestre.

Sep 00
 Recunoaşterile executate cu
ajutorul hărţii
 Orice recunoaştere începe cu studierea hărţii..

 Este foarte rapidă .

 Cdt. Bt poate
planifica:

 PT.
 Itinerarele de deplasare.
 Ordinea de marș.
 Locurile probabile ale ambuscadelor

Sep 00
 Recunoaşterile
aeriene.

• Foarte rapidă.
• Informaţiile obţinute prin recunoaşterile aeriene pot
fi foarte benefice în alegerea itinerarelor şi a
raioanelor ce urmează a fi ocupate, dacă timpul şi
resursele la dispoziţie permit executarea acestora.
• Este posibil ca adevărata stare a suprafeţei solului
să nu se poată distinge cu claritate.

Sep 00
 Recunoaşterile terestre.
 Cea mai bună metodă de executare a recunoaşterilor
 Starea itinerarelor poate fi examinată fizic.

 Starea terenului este critică,

 În principal atunci când terenul a fost afectat de acţiunile

inamicului (atac N.B.C.) şi/sau de starea vremii.

•Executarea terestră a recunoaşterilor este cea mai înceată metodă.

Sep 00
 Planificarea recunoaşterilor
BATERIE (PLUTON)
1. PRIMIREA MISIUNII

2. EMITEREA ORDINULUI
PRELIMINAR

3. PREGĂTIREA PLANULUI
PRELIMINAR
• Analiza misiunii:
4. EXECUTAREA DEPLASĂRII intenţia comandantului;
NECESARE sarcinile – precizate, deduse, esenţiale;

limitele acţiunii;
5. RECUNOAŞTEREA MIFT-T misiunea reformulată.
• Analiza inamicului;
• Analiza forţelor proprii;
6. COMPLECTAREA
• Analiza terenului şi stării vremii;
PLANULUI • Timpul disponibil;
7. EMITEREA ORDINULUI
DE ACŢIUNE

8. SUPERVIZAREA
1. Comandantul bateriei (plutonului) de tragere în componenţa grupei
de recunoaştere de artileriei. Cercetarea rutelor de deplasare

- comandantului bateriei de tragere

- comandantul piesei de bază;

- comandantul grupei de tracţiune

- radiotelefonist cu staţia radio;

- grupa de autolegare sau maşina comandantului bateriei de tragere 1V 110;

- unu-doi servanţi, instruiţi meseriei de mine şi exploziv de minare;

- servant, instruit pentru lucrul cu aparatele cercetării de radiaţie şi chimică

 Echiparea grupei de cercetare

• harta de lucru;
• fişe pentru legarea topogeodezică;
• busolă PAB-2A;
• rigla de doi metri “MIRA”;
• sfoară de măsurare;
• mijloace pentru calculare (NIH, STM, AC-3 cu MPL-50 şi altele);
• tabele de tragere;
• busolă;
• extras din catalogul de coordonate;
• ţăruşe pentru marcarea locurilor pieselor şi goniometrului-busolă (vizorul
maşinii);
• jaloane pentru jalonarea direcţiei de bază;
• staţia radio;
• aparate de cercetare de radiaţie şi chimică (VPHR, DP-5V);
• detector de mine sau sondă;
• unelte de geniu.
 Cercetarea rutelor de deplasare

Analiza accesibilităţii drumurilor pentru tehnica bateriei

Alegerea şi marcarea drumurilor de ocolire la porţiunile de teren greu accesibile
Petrecerea cercetării de radiaţie şi chimică a rutei
Haltele mici
Determinarea stăriiprima
Se stabilesc: trecerilor
– după 1-2peste
ore decursurile
marş; de apă, podurilor şi forţele de suport ale
acestora, căutareaurmătoarea vadurilor– după
şi examinarea acestora
fiecare 2-3 ore (iarna după 1-1,5 ore) cu o durată de 20-30 min.
Alegerea locurilor pentru halte şi odihnă
Haltele mari se fixează la începutul celei de a a doua jumătate a fiecărei etapei de marş - cu o durată de 2-4 ore.
pe jos: prima după 30 minute
următoarele din 50 în 50 minute durata 10 minute
RC ODIHNA DE ZI (NOAPTE) după executarea unei etape de marş;
când deplasarea se execută pe jos, după 2-3 zile de marş se dau 24 ore odihnă.

Haltă PT

Tipul Adâncimea maximală a vadului

Transportului în metri la viteza curentului de apă:
Până la 1 m/s 1 – 2 m/s 2 – 3 m/s
Tipul Adâncimea maximală a vadului
SarcinaTransportului
maximală Poduri din beton în metri laPoduri
viteza din lemn de apă:
curentului
Automobile:
pe osie armat Depărtarea dintre
Până la 1 m/s Grosimea la podină
1 – 2 Diametrul
m/s mediu la Diametrul
2 – 3 m/smediu la
De tip UAZ – 469 0,5
traverse (grinde), (nu mai puţin), cm 0,4 grinde (nu mai 0,3 (nu mai
traverse
De tip GAZ – 66 cm 0,8 0,7 puţin), cm 0,6 cm
puţin),
Automobile:
De tip URAL –Până 4320,laZIL
3 t. – 131 De importanţă 0.9
50 – 100 5-8 0,8 17 0,710
De tip UAZ – 469 0,5 0,4 0,3
Piese de artilerie autopropulsată raională şi 1 0,9 0,8
De tip GAZ – 66 0,8 0,7 0,611
Autotractoare pePână la 5 t.
şenile regională
50 – 100
0,8 7 0,7 20 0,6
De tip URAL – 4320, ZIL – 131 0.9 0,8 0,7
Până la 8 t.
Piese de artilerie autopropulsată 50 – 1001 8 0,9 22 0,812
Autotractoare pe şenile
Până la 11 t De importanţă ______0,8 ______ 0,7 ______ 0,6
______
internaţională
1. Comandantul plutonului de tragere în componenţa grupei de cercetare a artileriei.
Cercetarea rutelor de deplasare

Instalarea la necesitate a posturilor de regulare a circulaţiei

RC

PT

Analiza terenului indicat de către comandantul superior drept ca raion al

poziţiei de tragere, la posibilitatea de ocupare de către subunităţile de foc şi
îndeplinirea misiunilor de foc: pregătirea terenului pentru ocupare de către
plutoanele de tragere (pregătirea poziţiei de tragere
 2. Alegerea poziţiei de tragere acoperite

Lucrul şefului grupului de cercetare

1. Cere de la chimic datele cercetării

chimice;
2. Cu ajutorul busolei determină pe unde
trece direcţia de bază;
3. Determină frontul bateriei şi mărimea lui
şi aproximativ locul piesei de bază:
G 4. Pune misiunea servantului cu detectorul
de mine pentru cercetarea terenului.

C cg DB
PB
 Alegerea poziţiei de tragere acoperite

Lucrul şefului grupului de cercetare

Îmin = α + 


PB

Determină înălţătoarele minime în direcţia de bază la încărcătura completă, cea mai

mică şi mijlocie . pentru aceasta folosindu-se de tabele de tragere şi goniometrul-busolă,
compară datele primite cu cele date de către comandantul bateriei
Alegerea poziţiei de tragere acoperite

Lucrul şefului grupului de cercetare

Determină adâncimea adăpostului

minimală pentru tunurile bateriei sale
După concluziile punctelor 5-7 primeşte
hotărârea dată poziţia de tragere este
valabilă. Dacă terenul este valabil pentru
poziţia de tragere, atunci drumul de
cercetare începe pregătirea pentru
ocuparea ei. În caz contrar, şeful grupului
de cercetare raportează comandantului
bateriei.
 Dispozitivul de luptă al bateriei de tunuri
(reprezentarea schematică norme tactice)

200 m 200- 500 m

60 - 200 m

20 -40 m
(50-100)
30- 40 m

100-500 m

10- 20 m
 Alegerea poziţiei de tragere acoperite
LUCRUL ŞEFULUI GRUPULUI DE
CERCETARE
Exemplu: “Soldat Ciobanu, cercetaţi terenul la prezenţa minelor prin locurile de întrare în poziţia de
tragere şi frontul bateriei. Ruta dumneavoastră de deplasare spre poziţia de tragere: de la noi,
pe drumul de ţară până la copacul uscat. Locul piesei de bază 10m de la copacul uscat.
Frontul bateriei: în dreapta salcâmul rotund, în stânga – tufişul mic. Apoi de cercetat locurile
de întrare în poziţia de tragere din stânga şi tufişul mare, ce se află în stânga şi înainte.
Îndepliniţi!”

Exemplu: “Comandantul bateriei de tragere al bateriei 2A36 a determinat, că distanţa

până la creasta adăpostului în direcţia de bază este egală cu 620m, iar în
goniometrul-busolă este observată sub unghiul =0-21. Distanţa minimală, dată de
către comandantul bateriei Dmin=3400m. (Îmin=21) ”.
Unghiul de ochire pentru distanţa 620+250m la încărcăturile C, I şi II vor fi egale
cu 5, 10, 14.
Îmin la încărcătura vor fi:
C  5+21=26
I  10+21=31
II  14+21=35
care corespund distanţelor de tragere 4000, 2600, 2100 m.
 SECVENŢA DE INSTRUIRE Nr.3
Completarea planului
În funcţie de rezultatul recunoaşterilor,
comandantul modifică planul preliminar şi
stabileşte forma sa finală coordonându-şi
acţiunile cu cele ale celorlalte subunităţi. Pe
baza planului final comandantul elaborează
ordinul de acţiune.
• Întrebări ?