METODICA INSTRUCŢIEI TACTICE DE SPECIALITATE

IN UNITĂŢILE DE POMPIERI

TEMA 2

Operaţiuni pentru pregătirea şi desfăşurarea intervenţiei

1. PLANIFICAREA TEMEI
Pînă la executarea temei, militarii trebuie să fie încadraţi pe maşinile de luptă, să cunoască şi să execute
practic principalele îndatoriri ce revin funcţiei pe care o îndeplinesc.
Tema sa va executa la un obiectiv cu plan unic de intervenţie numai pe timp de zi şi va avea o durată de
minimum 2 ore.

2. ORGANIZAREA TEMEI
Seful GIS studiază conţinutul temei şi materialul bibliografic necesar, stabileşte, pe baza indicaţiilor
comandantului de subunitate, varianta de dispozitiv în care va organiza pregătirea şi, cu 2—3 zile înainte,
întocmeşte planul conspect, care va avea forma şi conţinutul variantei alăturate.
La pregătirea programului, comandanţii de echipaj vor fi verificaţi şi antrenaţi în mod deosebit în darea
ordinului de luptă, echiparea servanţilor şi cunoaşterea operaţiunilor pentru pregătirea şi desfăşurarea
intervenţiei şi a regulilor de respectat pe timpul executării acestora.
Varianta de dispozitiv ce se va alege trebuie să cuprindă toată tehnica de luptă din dotarea plutonului, să
permită executarea problemeor de învăţat şi supravegherea întregului dispozitiv de către comandantul de pluton.
După întocmirea planului conspect, seful GIS va asigura întocmirea unei planşe cu varianta (variantele)
de dispozitiv în care se va desfăşura exerciţiul, în vederea studierii şi însuşirii de către comandanţii de echipaje
şi folosirii pe timpul executării temei.
3. DESFĂŞURAREA TEMEI
În cazarmă, înainte de începerea temei, seful GIS , strange subunitatea în careu sau în linie pe două rînduri,
anunţă denumirea temei ce se execută, scopul şi verifică dacă militarii cunosc şi principalele îndatoriri ce revin
funcţiei pe care sînt încadraţi
Adunarea pentru intervenţie se execută la semnalul acustic (optic) transmis de la punctul de comandă sau
la ordinul comandantului gărzii de intervenţie.
La recepţionarea semnalului (ordinului), militarii gărzii de intervenţie întrerup activitatea şi se
deplasează cu repeziciune şi în ordine Ia locul stabilit, se echipează cu costum de protecţie, cască, centură de
siguranţă şi se îmbarcă pe maşini, ocupînd locurile stabilite. Comandanţii de echipaj verifică prezenţa şi
echiparea fiecărui militar, după care raportează comandantului gărzii de intervenţie : „Domnule Plutonier
adjutant maşina nr. 1 este gata de marş".
Se interzice urcarea servanţilor în cabină înainte ca şoferul să scoată maşina de luptă din garaj sau pe
timpul cit aceasta se găseşte în mişcare.
După prezentarea demonstrativă a primei probleme de învăţat, Seful GIS ordonă deplasarea grupelor pe
rutele stabilite pentru desfăşurarea exerciţiului.
3.1. Adunarea pentru intervenţie
Comandantul de echipaj adună grupa în linie, anunţă problema de învăţat şi timpul ce trebuie realizat la
fiecare activitate (la adunare, la alarmă, la terminarea exerciţiului). Apoi pune grupa în situaţie, astfel : „La
punctul de comandă al subunităţii s-a primit un anunţ de incendiu în urma căruia telefonistul a declanşat
semnalul de adunare pentru alarmă".
În continuare, comandantul de echipaj verifică dacă militarii au înţeles situaţia creată şi ordonă
deplasarea grupei în repaus, la o distanţă cât mai mare, după care, prin voce. ordonă : ..Adunarea pentru
intervenţie !". Militarii se deplasează în/la garaj şi se echipează cu costum de protecţie, cască şi centură de
siguranţă. După echipare, comandantul de echipaj adună grupa pe un rând. în dreptul uşii de urcare în cabină.
Verifică ţintită militarilor si le precizează ce loc ocupă în maşina de luptă. După ce verifică dacă militarii au
reţinut poziţia în maşină, ordonă coborîrea şi dezechiparee, acordă repaus şî trece la antrenarea militarilor,
repetînd cu aceştia actiunile până la însuşirea lor corectă.
La exerciţiile în repetare, comandantul de echipaj urmăreşte cu exigenţă executarea corectă a acţiunilor
si cronometrează timpul, urmărind încadrarea în baremul ordonat.
Cînd toţi militarii şi-au însuşit acţiunile, face o scurtă apreciere a execuţiei şi raportează comandantului
GIS concluziile.
Comandantul GIS execută exerciţii de adunare pentru intervenţie, pînă la încadrarea întregii subunităţi in
barem.
După parcurgerea primei probleme de învăţat, comandantul GIS adună subunitatea şi anunţă următoarea
problemă de învăţat.
3.2. Deplasarea la locul intervenţiei
Se execută pe drumul cel mai scurt şi accesibil, cu maşinile de luptă în coloană simplă, în viteza impusă de
ajungerea în cel mai scurt timp la locul acţiunii şi cu respectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice.
Pe timpul deplasării militarii îşi verifică ţinuta, se echipează cu accesoriile necesare funcţiei ce o îndeplinesc şi
sînt atenţi la indicaţiile comandantului de grupă privind locul de amplasare a maşinii de luptă, dispozitivul
premergător sau de intervenţie ce se realizează şi regulile de securitate ce trebuie respectate.
Pe timpul deplasării, militarii nu au voie să strige după persoane de pe stradă, să cînte sau să fumeze, să
deschidă uşile cabinei sau să arunce cu obiecte.
După prezentarea acestor prevederi, la ordin, militarii execută adunarea pentru intervenţie, ocupă
locurile în maşini, comandanţii de echipaj raportează că sunt gata de marş, iar seful GIS dă ordinul de marş, cu
voce tare, indicînd obiectivul, itinerarul de parcurs, forţele ce se deplasează şi ordinea de marş a maşinilor de
luptă, după formula: „Incendiu la C.P.L. Bistriţa; deplasarea pe străzile Lujerului, Dreptătii si Victoriei,
în ordinea următoare : APCA, ATI şi APCT ; MARŞ!"
Comandantul de echipaj verifică dacă militarii şi-au însuşit prevederile regulamentare referitoare la
deplasarea la locul incendiului prezentate de Seful GIS.
La ajungerea la obiectiv, Seful GIS adună subunitatea, anunţă următoarea problemă de învăţat şi verifică
dacă aceasta a fost reţinută de către militari.
3.3. Realizarea dispozitivului premergător
Se execută la ordinul comandantului gărzii de intervenţie dat la deplasarea din subunitate, pe parcurs,
prin radio sau la ajungerea la locul incendiului.
Cind obiectivul nu dispune de plan unic sau de intervenţie, ordinul va cuprinde :
- locul de amplasare a maşinilor de luptă la sursa de alimentare cu apă sau la locul de acţiune, când
alimentarea se face cu alta maşină ;
- modul de alimentare cu apă sau cu alte substanţe de stingere ;
- numărul, timpul şi direcţiile de întindere a liniilor de furtun ;
- locul de amplasare a distribuitoarelor ;
- numărul şi felul ţevilor cu misiune de primă intervenţie ;
- compunerea şi dotarea echipelor de salvare şi evacuare.
De exemplu : „APCT 1 se amplasează la hidrantul din faţa fabricii de oxigen şi echipează o linie B
către secţia 601, distribuitorul la intrarea în secţie ; ATI se amplasează la turnurile de răcire şi echi-
pează o linie B către secţia SRA, distribuitorul la colţul de nord-vest al secţiei ; APCT 2 se amplasează
la hidrantul de la depozitul de cherestea şi echipează o linie B către secţia SRA, distribuitorul la
intrarea de nord a secţiei".
Cînd obiectivul dispune ele plan unic sau de intervenţie şi incendiul a izbucnit la una din secţiile
prevăzute cu variantă de stingere, comandantul de pluton dă următorul ordin :
„Toate maşinile de luptă realizează dispozitiv premergător în varianta I de la secţiile 601 şi
SRA".
După prezentarea problemelor si verificarea gradului de însuşire, Seful GIS ordonă deplasarea grupelor
la locurile stabilite pentru instrucţie.
Comandantul de echipaj anunţă problema de învăţat, verifică dacă a fost reţinută de către militari,
prezintă situaţia tactică şi dă ordinul pentru luarea dispozitivului preliminar :
„APCT 1 se amplasează la hidrantul din faţa fabricii de oxigen şi se alimentează direct prin două
tuburi de absorbţie, se echipează o linie B din 4 role către secţia 601, distribuitorul 6 role C si 2 tevi C
la intrarea în secţie, EXECUTAREA !"
După darea ordinului, verifică dacă militarii se echipează cu materialele necesare, în raport de funcţia
ce-o îndeplinesc.
 In continuare, comandantul de echipaj explică şi execută cu fiecare militar în parte activităţile ce le
desfăşoară pentru :
- amplasarea maşinii de luptă şi asigurarea alimentării cu apă ;
- întinderea şi racordarea rolelor de furtun în direcţia ordonată (cînd se execută alimentarea în
releu, se realizează dispozitivul către maşina pe care o alimentează) ;
- transportul şi amplasarea distribuitorului la locul ordonat;
- transportul şi amplasarea accesoriilor ordonate la nivelul distribuitorului.
După realizarea dispozitivului premergător, militarii se adună în linie pe un rînd în faţa (spatele)
maşinii de luptă sau la distribuitor.
După executarea, descompus, cu fiecare militar, a activităţilor ce trebuie desfăşurate la realizarea
dispozitivului preliminar, ordonă strângerea acestuia, adună grupa în faţa (spatele) maşinii, atrage atenţia
asupra lipsurilor mai semnificative constatate, anunţă baremul zilei şj repetă exerciţiul pentru atingerea
acestuia, urmărind cu exigenţă executarea corectă a tuturor acţiunilor.
La expirarea timpului prevăzut pentru această problemă de învăţat, face scurte aprecieri asupra modului
de execuţie.
3 4. Executarea recunoaşterii
Deful GIS adună subunitatea, anunţă problema de învăţat şi verifică dacă a fost reţinută.
Recunoaşterea la locul acţiunii se execută în scopul obţinerii elementelor necesare pentru luarea unei
hotărîri judicioase. Recunoaşterea se execută prin observare, cercetare nemijlocită, culegere de date de la
personalul din obiectiv şi prin studierea planului de situaţie al obiectivului sau localităţii.
La recunoaştere, comandantul intervenţiei va stabili :
- gradul de pericol pentru oameni, căile, mijloacele şi procedeele de salvare ;
- locul, natura, proporţiile şi posibilităţile de propagare a incendiului ;
- pericolul de explozie, intoxicare, prăbuşire şi electrocutare ;
- locul obstacolelor contra incendiilor şi al instalaţiilor fixe de stingere, precum şi starea acestora ;
- existenţa instalaţiilor de ventilaţie şi posibilităţile transmiterii incendiului prin intermediul lor ;
- necesitatea evacuării bunurilor materiale, protejarea jor împotriva fumului, temperaturii şi apei ;
- necesitatea desfacerii sau demolării elementelor de construc ţie ale clădirii ;
- sursele de apă şi posibilităţile de alimentare a maşinilor de luptă ;
- eficienţa acţiunilor desfăşurate de prima intervenţie.
La recunoaştere participă, de regulă, Sefii GIS , Comandantii de echipaj, specialişti din obiectiv şi
radiotelefonistul.
Seful GIS: „Echipa de recunoaştere, adunarea!".
Comandanţii de echipaj se echipează cu aparatul de respirat cu aer comprimat, radiotelefon portabil,
cască laringofon, toporaş şi cordiţă şi se deplasează, în pas alergător, la seful GIS, care ordonă :
.,Sergentul major Ionescu mă însoţeşte la recunoaştere, pe direcţia secţia SRA, iar sergentul
major Popeseu, împreună cu Plutonierul Vasilescu, execută recunoasterea în secţia 601. Swrgwnt major
Georgescu este agent radiotelefonist"'.
Cele două echipe de recunoaştere, împreună cu agentul radiotelefonist, încep deplasarea către secţia
incendiată. Militarii , încolonaţi, urmăresc activitatea echipei a doua.
La ajungere în faţa uşii de la intrarea în secţie, comandantii de echipaj din grupa a doua de
recunoaştere se echipează cu aparatul de respirat cu aer comprimat si pătrund în secţia in care a fost marcată,
cu semne convenţionale, situaţia tactică. Se va marca : focarul incendiului, direcţia (direcţiile) de propagare a
incendiului, suprafaţa cuprinsă de incendiu, existenţa fumului sau gazelor toxice, persoanele accidentate.
În acest timp, seful GIS face precizări asupra regulilor de securitate, precum şi obligaţiile echipei de
recunoaştere :
- să pătrundă pe căile cele mai scurte şi sigure şi să determine locul şi mărimea focarului de
incendiu ;
- să verifice toate încăperile cuprinse sau expuse incendiului ;
- să acorde imediat prim-ajutor persoanelor aflate în pericol, concentrând forţe şi mijloace pentru
salvarea acestora ;
- să ia măsuri pentru lichidarea unor focare ce pot contribui la propagarea incendiului ;
— să execute recunoaşterea din exterior, când nu poate pătrunde în clădirea sau încăperea incendiată.
Cînd la locul incendiului nu se acţionează pentru stingerea incendiului până la sosirea pompierilor
militari, echipa de recunoaştere poate fi însoţită de o ţeava de primă intervenţie.
Seful GIS urmăreşte modul de deplasare a echipei şi activitatea sa, iar dacă aceasta nu se deplasează
corespunzător marcajelor făcute, repetă acţiunea până se execută corespunzător.
După parcurgerea traseului stabilit pentru recunoaştere, eventual după evacuarea sau acordarea primului
ajutor unor persoane aflate în pericol (se pot folosi manechine sau chiar militari ) şi punerea în funcţiune a ţevii
de primă intervenţie pe timpul executării recunoaşterii, şeful echipei de recunoaştere raportează sefului GIS
activitatea echipei şi concluziile rezultate, după modelul :
„Incendiul a cuprins o suprafaţă de circa 150 m 2. in secţia 601, manifestându-se cu intensitate. şi
având tendinţa (te propagare în întreaga secţie şi către hala maşinilor ; ard produse de lemn semifinite
care se găsesc în cantităţi mari plasate pe culoarele dintre maşini. Circa 8 —10 persoane, din secţia
îmbinări, nu se pot evacua datorită blocării uşii prin prăbuşirea unei stive de scândări incendiată. Pe
timpul recunoaşterii am evacuat două persoane ce sint in afara oricărui pericol. Necesită a fi evacuate
cca 100 corpuri de mobilă semifinită aflate pe direcţia de propagare a incendiului. Atacul incendiului se
poate executa pe toate intrările în secţie, acestea nefiind blocate sau cuprinse de incendiuExistă pericol
pentru planşeul acoperişului care este construit pe ferme metalice. Evacuarea fumului se poate face prin
uşi si ferestre. Trebuie apărată maşina specială de şlefuit şi tabloul general de distribuţie a curentului
electric".
Pe timpul raportării, Seful GIS poate completa sau corecta concluziile şefului echipei de recunoaştere,
pentru a deprinde pe militari să aprecieze cât mai aproape de realitate situatiile tactice marcate pe timpul
instrucţiei.
3.5. Salvarea persoanelor

Seful GIS adună subunitatea fără ridicarea dispozitivului, anunţă problema de învăţat şi verifică dacă
aceasta a fost reţinută.
Salvarea persoanelor se organizează în situaţiile cînd incendiul, fumul, gazele toxice ameninţă direct
oamenii sau încăperile în care aceştia se găsesc ori există persoane ce nu se pot deplasa singure sau pericol de
explozie ori de prăbuşire a unor elemente de construcţie.
La salvarea bolnavilor din instituţiile medicale şi a copiilor din şcoli, cămine sau creşe se vă folosi
sprijinul nemijlocit al personalului din aceste instituţii , în celelalte cazuri, salvarea se va face de către militarii
pompieri. Participanţii la temă trebuie să cunoască că salvarea oamenilor, a căror viaţă este periclitată de
incendii, calamităţi naturale sau catastrofe, constituie principala îndatorire a tuturor militarilor din trupele
de pompieri.
În continuare, Seful GIS organizează o echipă de salvare din 4 militari cu experienta, dă misiunea şi
itinerarul de parcurs şi ordonă subunităţii deplasarea la locul acţiunii.
Sub protecţia jeturilor de apă, echipa pătrunde în spaţiul unde se găsesc persoanele de salvat, le linişteşte
şi le acordă primul ajutor, după pare ridică şi transportă pe cele ce nu se pot deplasa singure, iar pe celelalte le
conduce în afara clădirii.
3.6. Evacuarea bunurilor material

Seful GIS anunţă problema de învăţat şi verifică, dacă aceasta a fost reţinută. Apoi prezintă principalele
prevederi regulamentare privind evacuarea bunurilor materiale.
Evacuarea bunurilor materiale se execută atunci cînd acestea sunt ameninţate direct de incendiu şi nu pot
fi protejate si când împiedică accesul la focare, creează un pericol suplimentar de dezvoltare şi propagare a
incendiului sau prezintă pericol de prăbuşire a planşeelor.
În prima urgenţă, se evacuează materialele şi substanţele cu pericol de explozie şi bunurile de valoare.
Bunurile evacuate se depozitează în locuri ferite de efectele incendiului, ale apei şi precipitaţiilor
atmosferice, organizîndu-se, totodată, paza acestora.
La evacuarea bunurilor materiale grele şi voluminoase va participa şi personalul obiectivului, folosind
autocare sau alte mijloace de transport existente pentru accelerarea ritmului operaţiunilor de evacuare.

3.7. Realizarea dispozitivului de interventie

Seful GIS adună subunitatea, fără a retrage dispozitivul premergător, anunţă problema de învăţat si dă
ordinul de luptă :
„Incendiul care a izbucnit la secţia finisaj are posibilitate ele propagare la secţiile pregătire şi
montaj.
Garda de intervenţie are misiunea de localizare a incendiului cu 2 ţevi tip C în secţia pregătire.
Grupa a 2-a are misiunea de lichidare a incendiului cu 2 ţevi tip C în secţia finisaj.
Grupa a 3-a are misiunea de localizare a incendiului cu 2 ţevi tip C în secţia montaj.
Echipa de salvare execută deblocarea uşii de la secţia finisaj şi evacuează persoanele
 Servanţii cu misiune de lichidare si localzare vor folosi aparatele de respirat cu aer comprimat
Presiune la pompe 3 atmosfere.
Punctul sanitar la pavilionul administrativ".
Când obiectivul dispune de P.I. şi incendiul a izbucnit la una din secţiile prevăzute cu variantă de
stingere, comandantul intervenţiei, după ce face unele precizări privind unele situaţii neprevăzute, ordonă :
„Gardă, în dispozitivul de luptă conform variantei 1 — ECHIPAREA !".
Comandantul de echipaj adună militarii în linie la nivelul distribuitorului şi dă ordinul de luptă :
„Grupa are misiunea de lichidare (localizare) a incendiului în secţia finisaj cu 2 ţevi tip C. '
Servantul 1 cu o ţeavă tip C are misiunea de lichidare a incendiu, lui la intrarea în secţia montaj.
Servantul 2 cu o ţeavă tip C are misiunea de lichidare a incendiului la intrarea în secţia pregătire.
Sefii de teava si ceilalti servantii folosesc aparatele de respirat cu aer comprimat. Presiune la
pompe 3 atmosfere, ajutaje 18 mm. Mă găsesc la servantul .1. Grupă echiparea !".
Se execută pe rând, cu fiecare militar, îndatoririle funcţiei, dând în acelaşi timp explicaţiile necesare.
Dacă militarii execută greşit, li se prezintă demonstrativ de către comandantul de echipaj, apoi aceştia sunt
pusi să execute corect:
După realizarea în întregime a dispozitivului de intervenţie se ordonă retragerea şi se execută, la ordin,
de 2—3 ori dispozitivul de luptă, urmărindu-se încadrarea în baremul zilei.
La terminarea exerciţiului, comandantul de echipaj face o scurtă apreciere asupra modului de însuşire a
acestuia.
3.8. Retragerea forţelor şi mijloacelor

Comandantul de echipaj adună grupa, anunţă problema de învăţat şi verifică dacă militarii au reţinut-o.
Retragerea forţelor şi mijloacelor de la incendiu este operaţiunea ce se execută la ordinul comandantului
intervenţiei si cuprinde verificarea prezenţei efectivului şi a existenţei materialelor, aşezarea accesoriilor şi
îmbarcarea.
Deplasarea gărzii de intervenţie la cazarmă se execută cu respectarea regulilor de circulaţie pe drumurile
publice şi in ordinea stabilită de comandantul gărzii de intervenţie, fără a se folosi mijloacele de semnalizare
optică şi acustică.
La comanda „Retragerea !" servanţii execută strîngerea dispozitivului de la incendiu către maşină,
asigură scurgerea furtunurilor de apă, iar dacă s-a lucrat cu spumă spală dispozitivul de intervenţie cu apă,
aşază accesoriile la locul stabilit pe maşina de luptă, şoferul asigură alimentarea maşinii de luptă cu apă,
verificînd dacă accesoriile sînt aşezate şi fixate la locurile lor şi dacă robineţii şi uşile sînt închise.
După explicarea prevederilor regulamentare, comandantul de echipaj ordonă „Retragerea!" urmărind
ca activităţile prevăzute să se execute cu fiecare militar în parte, începîncl cu servanţii şefi de ţeavă. Cind
militarii săvârşesc greşeli la scurgerea (spălarea) şi strîngerea rolelor de furtun, la aşezarea pe maşină a
accesoriilor, comandantul de grupă repetă acţunile până la însuşirea lor corectă
Exerciţiul se execută de 2—3 ori, până la atingerea baremului stabilite de seful GIS.
La terminarea exerciţiului, comandantul de echipaj face scurte aprecieri si deplasează grupa şi tehnica de luptă pe
locul de adunare a subunitatii, raportînd comandantului constatările sale.

3.9. Restabilirea capacităţii de luptă

După ajungerea în cazarmă, seful GIS adună subunitatea, anunţă problema de învăţat şi prevederile regulamentare.
La sosirea în subunitate, după stingerea incendiilor, se asigură alimentarea maşinilor de luptă cu carburanţi,
lubrifianţi şi substanţe de stingere, spălarea, uscarea sau înlocuirea accesoriilor ; acordarea asistentei medicale
militarilor.
 PLAN CONSPECT
(o variantă)
Tema : Operaţiuni pentru pregătirea şi desfăşurarea intervenţiei Obiective :
- De a învăţa operaţiunile pentru pregătirea şi desfăşurarea intervenţiei.
- De a perfecţiona deprinderile necesare executării corecte a îndatoririlor servanţilor în cadrul unui
dispozitiv de intervenţie.
- De a consolida cunoştinţele şi deprinderile Sefilor GIS / comandantilor de echipaje pentru
conducerea subunităţii în acţiunile de stingere a incendiilor.
Timp : 200 minute.
Probleme de învăţat:
- Adunarea pentru intervenţie.
- Deplasarea la locul intervenţiei.
- Realizarea dispozitivului premergător.
- Executarea recunoaşterii.
- Salvarea persoanelor, protejarea şi evacuarea bunurilor materiale.
- Realizarea dispozitivului de intervenţie.
- Retragerea forţelor şi mijloacelor.
- Restabilirea capacităţii de intervenţie.
Loc de desfăşurare : Fabrica de mobilă.
Asigurare materială :

- de luptă din dotarea plutonului ;

- setul de marcare a situaţiilor tactice ;
- 4 radiotelefoane portabile ;
- 4 luminări fumigene.
Bibliografia : RISPM

Situaţia tactică :

,,În ziua de ........................ la ora . . . , datorită executării unei lucrJ.r; cu foc deschis (sudură),
fără a se respecta măsurile de prevenire, a izbucnit un incendiu la secţia finisaj din cadrul Fabricii de
mobilă. Flăcările şi temperatura ridicată au îngreuiat operaţiunile de evacuare a 10 persoane din secţia
finisaj. Există pericolul propagării incendiului la secţiile pregătire şi montaj, tntr -un timp scurt, s-a
degajat o cantitate mare de fum şi gaze toxice, iar temperatura ridicată pune în pericol capacitatea
portantă a elementelor de construcţie, existînd pericolul prăbuşirii"'.

PLAN DE DESFĂŞURARE

Probleme de învăţat (de executat), situaţii Timp Mod de desfăşurare (activitatea

tactice instructorului)
I. Partea organizatorică -raportul, apelul, controlul ţinutei
şi al asigurării materiale ;
-verificarea însuşirii cunoştinţelor
2' predate anterior ;
-anunţarea subiectului,
obiectivelor şi măsurilor de
securitate.
II. Desfăşurarea şedinţei -anunţă problema de învăţat ;
1. Alarmarea pentru intervenţie -expune situaţia tactică ;
5'
-prezintă demonstrativ cu o grupă
adunarea pentru intervenţie, dînd
 explicaţiile necesare ;
-dă semnalul (ordinul) pentru
adunarea la alarmă ;
-execută antrenarea militarilor pe
grupe,până la însuşirea corectă şi
încadrarea în baremul de 60
secunde.
2. Deplasarea la locul interenţiei -anunţă problema de învăţat şi
verifică dacă s-a reţinut;
-prezintă prevederile
regulamentare şi de respectat de
15' către militari pe timpul deplasării
-verifică îmbarcarea militarilor pe
maşini şi primeşte raportul
comandanţilor de grupă ;
dă ordinul de marş.
Situaţie tactică : Trecerea printr-o zonă -anunţă problema de învăţat ;
infectată cu substanţe toxice de luptă -prezintă activitatea militarilor şi
trecătoare : „Statul major al apărării civile a măsurile ce se iau pe timpul
comunicat că zona cuprinsă între străzile deplasării în zone infectate cu
Lujerului, Dreptăţii şi Victoriei este substanţe toxice de luptă ;
contaminată cu substanţe toxice trecătoare". -ordonă militarilor îmbarcarea pe
10' maşini şi începerea exerciţiului ;
-verifică, la toate grupele, modul
de executare ;
-se continuă deplasarea ;
-dă ordin de dezechipare a
militarilor şi executarea tratării
sanitare parţiale.
3. Realizarea dispozitivului premergător -prezentarea obiectivului ;
-adună subunitatea şi anunţă
problema de învăţat, numărul de
exersări şi baremul zilei 3' ;
-dă ordinul pentru realizarea
dispozitivului premergător ;
_50'
-ordonă deplasarea grupelor pe
locurile de pregătire ;
-urmăreşte cum comandanţii de
grupe execută instruirea
individuală a servanţilor şi
încadrarea în barem.
4. Executarea recunoaşterii - adună subunitatea, anunţă
problema de învăţat şi prevederile
regulamentare privind
misiunea recunoaşterii;
20' -numeşte o echipă de
recunoaştere şi îi dă
misiunea ;
-urmăreşte, împreună cu
subunitatea, modul

5. Salvarea persoanelor, protejarea şi
evacuarea bunurilor materiale
20'
6. Realizarea dispozitivului de interventie
20
7. Retragerea forţelor şi mijloacelor
15
de lucru al echipei de
recunoaştere în sec-
ţia „incendiată", la care s-a
marcat în
prealabil situaţia tactică ;
-ascultă, in prezenţa subunităţii,
concluziile
echipei de recunoaştere, analiza
de situaţie
şi propunerile pentru luarea
hotărîrii.
-adună subunitatea, anunţă
problema de în¬văţat şi
prevederile regulamentare ;
-numeşte şi echipează o echipă de
salvare ;
-dă misiunea, stabileste căile de
deplasare şi modul de salvare a
persoanelor ;
-urmăreşte, împreună cu
subunitatea, modul de lucru al
echipei de salvare ;
-numeşte o echipă care prezintă
demonstrativ protejarea şi
evacuarea bunurilor materiale.
-adună subunitatea, anunţă
problema de învăţat şi dă ordinul
pentru realizarea diapozitivului de
intervenţie ;
-ordonă deplasarea militarilor pe
locul de instruire si urmăreşte
executarea exerciţiului ;
-comandanţii de grupă execută
individual, cu fiecare militar,
îndatoririle funcţiei la realizarea
dispozitivului de intervenţie ;
exerciţiul se execută de 3 ori ;
baremul 2'30" ;
-comandantul de grupă face
scurte aprecieri.
-comandantul de grupă adună
grupa şi anunţă problema de
învăţat;
-dă ordinul pentru retragerea
forţelor şi mijloacelor ;
-prezintă demonstrativ, cu
explicaţii, îndatoririle şi modul de
îndeplinire a acestora de către
fiecare servant;
-execută antrenarea succesivă a
servanţilor ;
 -repetă de 3 ori exerciţiul pentru
atingerea baremului de 1'30" ;
-face scurte aprecieri şi
raportează comandantului de
pluton concluziile.
III. Încheierea şedinţei -comandantul de pluton adună
1. Deplasarea la cazarmă şi restabilirea subunitatea în cazarmă, anunţă
capacitaţii dâ intervenţie problema de învăţat şi ordonă
deplasarea grupelor la maşinile de
luptă ;
-comandantul de grupă prezintă
25'
demonstrativ, pe funcţii,
îndatoririle şi modul de
îndeplinire a acestora ;
-face scurte aprecieri şi
raportează comandantului de
pluton concluziile.
2. Bilanţul şedinţei -aprecieri asupra modului de
desfăşurare a şedinţei ;
-sarcini individuale ;
-anunţarea subiectului şi data
şedinţei următoare.