Grupa de infanterie în marș
a elaborat
student Crestianov R.
student Cațuba Gh.
CUPRINS
• 1. Definiția marșului;
• 2. Caracteristicile marșului;
• 3. Pregătirea marșului;
• 4. Acțiunile grupei în marș;
• 5. Siguranța de marș;
• 6. Pregătirea siguranței de marș;
• 7. Acțiunile grupei în siguranța marșului.
Marşul constă în deplasarea organizată a subunităţilor în coloane. Se execută
noaptea sau în alte condiţii de vizibilitate redusă, iar ziua numai pe timpul
desfăşurării acţiunilor de luptă, atunci cînd este impus de condiţiile situaţiei şi la
depărtări mari înapoia dispozitivului forţelor din contact cu inamicul. Marşul pe
timp de zi se execută pe coloane de subunităţi, cu distanţe mari între ele şi necesită
măsuri de siguranţă eficace, în special în punctele obligatorii de trecere.
În funcţie de urgenţa impusă de situaţie, efortul cerut personalului şi viteza de deplasare, marşul poate fi normal sau
forţat.
Marşul normal se execută, de regulă, pe timp de noapte sau în alte condiţii de vizibilitate redusă, cu viteze medii de
deplasare.
Marşul forţat se execută cînd situaţia impune trecerea în timp scurt la îndeplinirea unei misiuni de luptă, cu viteze
maxime admise de norme şi teren, de regulă, fără oprire, folosindu-se pentru deplasare majoritatea timpului de zi şi
de noapte; el se execută atunci cînd se prevede întîlnirea cu inamicul, la introducerea în luptă, în urmărire, în
retragere şi în toate cazurile cînd există pericol de întrebuinţare de către inamic a armelor de nimicire în masă şi
sistemelor incendiare
Caracteristicile marșului
etapa de marş;
viteza de marş;
itinerarele de marş;
halta mică;
halta mare;
odihna de zi (noapte);
punctul (aliniamentul) iniţial;
punctul (aliniamentul) de coordonare;
punctul (aliniamentul) final.
Etapa de marş
- distanţa parcursă de grupă în 24 de ore.
în teren şes/deluros, pe autovehicule - până la 250
km, uneori mai mare
în teren muntos-împădurit - până la 150 km
pe jos - până la 30 km
Viteza medie de marş
coloanele mixte în teren şes/deluros, ziua -20-30 km pe oră
coloanele de TAB/MLI - 20-25 km pe oră
coloanele de automobile – 25-30 km pe oră
subunităţile pe jos - 4-5 km pe oră
subunităţile pe schiuri - 5-7 km pe oră
pe drumuri cu pante mari sau cu obstacole (bolovani, grohotiş) - se
micşorează până la 1 km pe oră
în teren muntos - împădurit - se reduce cu 30-40%
Haltele şi odihna
sunt destinate pentru:
amenajarea forţelor militarilor (odihna, hrană, WC)
verificarea stării tehnice a autovehiculelor
executarea întreţinerilor tehnice
înlăturarea defecţiunilor
Haltele mici,
pe autovehicule: după 3-4 ore de marş şi au o durată de pînă la 1oră
pe jos: prima după 30 min., următoarele din 50 în 50 min. cu o durată de 10 min.
Halta mare:
la sfârşitul primei jumătăţi a etapei de marş cu o durată de până la 2 ore.
Odihna de zi/noapte: după executarea unei etape de marş.
Pregătirea marșului
La pregătire marșului comandantul de grupă execută următoarele activități:
Verifică cunoașterea de către efectiv a misiunii primite.
Verifică cunoașterea de către efectiv a semnalelor de înștiințare, conducere și
cooperare, modul de acțiuni la ele.
Numește un observator după semnalele comandantului de pluton.
Anunță misiunea în vederea pregătirii personalului, armamentului și tehnicii pentru
marș.
Pe timpul controlului comandantul de grupă este
obligat
să controleze dacă TAB (maşina de luptă, automobilul), armamentul, mijloacele de
protecţie şi stingere a incendiilor, aparatele de vedere pe timp de noapte, mijloacele de
legătură şi de camuflare a luminii sînt în bună stare;
să controleze mijloacele de tratare specială, uneltele de geniu, completul de
deminare, existenţa şi corectitudinea stivuirii muniţiilor;
să verifice dacă autovehiculul este asigurat cu mijloace pentru mărirea capacităţii
de deplasare (bârne, grile, fascine şi alte materiale);
să verifice dacă militarii au reușit să-şi completeze apa în bidoane;
să verifice militarii dacă cunosc semnalele de înştiinţare şi
alarmare despre pericolul întrebuinţării ADM şi mijloacelor incendiare, precum şi
modul de acţiune în cazul folosirii acestora.
Acțiunile grupei în marș
Pe timpul marșului Cdt.Gr. este obligat:
Să respecte cu strictețe ordinea stabilită de mișcare;
Să nu admită rețineri în locurile de trecere, pasuri în munți, defileuri, tuneluri
și localități;
Sa efectuieze observarea circulară continuă asupra inamicului terestru și
aerian și semnalelor comandantului de pluton;
Să înștiințeze la timp personalul despre inamic, precum și despre
contaminarea radioactivă, chimică și bacteriologică (biologică);
Să conducă cu acțiunile personalului.
Deplasarea pe itinerar
Mecanicul-conductor (şoferul) conduce maşina de luptă numai pe partea dreaptă a drumului,
respectînd viteza de deplasare, distanţa şi măsurile de securitate stabilite.
Viteza medie de marș poate fi:
pe ML (TAB) – 20 – 25 km/oră;
pe autovehicule – 25 – 30 km/oră;
pe jos – 4 – 5 km/oră;
pe schiuri – 5 – 7 km/oră.
Distanţa dintre maşini la marş poate fi 25-50 m.
În timpul opririi neprevăzute maşina se aduce pe partea dreaptă sau într-o parte de drum,
unde se înlătură neajunsul.
Depăşirea coloanei în timpul deplasării este interzisă.
Depăşirea maşinii oprite se execută numai prin partea stîngă.
Acțiunile la halte
ordinea construirii coloanei se păstrează
maşinile la semnalul comandantului se opresc pe partea dreaptă a drumului
nu mai aproape de 10 m una de alta sau la distanţele stabilite
efectivul iese din maşini numai la comanda comandanţilor şi se dispun pentru
odihnă în locurile indicate în dreapta de la drum.
în maşini rămîn observatorii şi mijloacele de foc de serviciu, iar în maşinile
comandanţilor şi de serviciu la mijloacele de transmisiuni
mijloacele de foc, numite pentru lupta cu ţintele aeriene se află în gătinţă
pentru deschiderea focului
echipajele maşinilor petrec controlul tehnic a armamentului şi tehnicii şi în
comun cu efectivul repartizat în ajutor lichidează neajunsurile depistate.
Acțiunile la contact cu inamicul
a) cînd acționează pe jos
la comanda comandantului de grupă soldatul se
desfășoară în linie
se deplasează pe aliniamentul echipei de la
contact
execută foc puternic asupra poziţiei inamicului
neutralizează inamicul
acordă ajutor medical răniților
la comanda cdt.gr. continuă deplasarea
Acțiunile la contact cu inamicul
b) când acționează pe ML (TAB)
ripostează imediat cu armamentul de bord;
execută debarcarea din TAB (ML) la comanda
comandantului de grupă;
ocupă un adăpost sau la comanda comandantului de
grupă execută atacul imediat sau desfăşurarea rapidă
mascată de grenade fumigene;
neutralizează inamicul.
Siguranța de marș
Grupa poate fi numită ca:
patrulă de siguranţă de cap
patrulă de siguranță de flanc
Patrulă de siguranță de spate
Misiunea:
de a face siguranţa pichetului mobil (subunităţilor) împotriva
atacului prin surprindere al inamicului terestru;
a interzice apropierea elementelor de cercetare şi cercetare-
diversiune ale acestuia de pichetul (coloana) căruia îi face siguranţa.
Siguranța de marș
Grupa numită ca patrulă de siguranţă se deplasează în
faţa subunităţii căreia îi face siguranţa la următoarele
distanţe:
1)cînd deplasarea se execută pe transportoare amfibii
blindate (maşini de luptă) ziua – pînă la 1500 m, noaptea
– pînă la 500 m;
2)cînd deplasarea se execută pe jos (pe schiuri), ziua –
pînă la 600 m, noaptea – pînă la 200 m.
Pregătirea siguranței marșului
Comandantul patrulei de siguranţă de cap este obligat:
să studieze pe hartă (schemă) itinerarul de deplasare, locurile
probabile de întîlnire cu inamicul şi să stabilească ordinea
deplasării şi modul acţiunilor grupei în caz de întîlnire cu acesta;
să stabilească ordinea de executare a observărilor asupra
terenului, inamicului terestru şi aerian, precum şi asupra
semnalelor comandantului coloanei păzite şi modul de raportare;
să dea ordinul de acțiune grupei.
Pe timpul controlului comandantul de grupă este
obligat:
să controleze dacă transportorul amfibiu blindat, armamentul, mijloacele de protecţie şi stingere a
incendiilor, aparatele de vedere pe timp de noapte, mijloacele de legătură şi de camuflare a luminii sînt în
bună stare, dacă asupra grupei se află cantitatea de muniţie ordonată, dacă este făcut plinul la autovehicul
şi dacă materialele sînt aranjate în acesta;
să controleze mijloacele de tratare specială, uneltele de geniu, completul de deminare, existenţa şi
corectitudinea stivuirii muniţiilor;
să verifice dacă autovehiculul este asigurat cu mijloace pentru mărirea capacităţii de deplasare
(bîrne, grile, fascine şi alte materiale);
să verifice dacă militarii au reușit să-şi completeze apa în bidoane;
să verifice militarii dacă cunosc semnalele de înştiinţare şi
alarmare despre pericolul întrebuinţării armelor de nimicire în masă
şi mijloacelor incendiare, precum şi modul de acţiune în cazul folosirii acestora.
Acțiunile grupei în siguranța marșului
Acțiunile patrulei de siguranță de cap
Patrula de siguranţă de cap poate acţiona:
pe ML (TAB)
pe jos
iarna – pe schiuri.
Îndeplineşte misiunea:
prin observare din mers sau din opriri scurte.
Patrula de siguranţă de cap înaintează în direcţia indicată prin salturi de la
adăpost la adăpost, însă fără a reţine mişcarea coloanei subunităţii păzite.
Acțiunile patrulei de siguranță de cap
Trimiterea cercetașilor:
pentru siguranța nemijlocită
pentru examinarea unor obiecte din teren
Maşina se dispune în adăpost.
Restul personalului execută observarea asupra terenului din jur şi după acţiunile
cercetaşilor, fiind gata să-i sprijine cu foc.
Cercetaşii examinează terenul şi obiectele din teren, acordînd atenţie semnelor, după care
poate fi descoperit inamicul.
Dacă inamicul nu a fost descoperit, cercetaşii dau semnalul „cale liberă” („drum liber”).
Acţiunile patrulei de siguranță la contactul cu
inamicul
În situaţia în care grupa acţionează pe jos:
militarii iau poziţia pentru luptă culcat
deschid focul imediat
folosesc acoperirile din teren pentru a se adăposti
aruncă grenadele defensive şi fumigene
imediat după detonarea grenadelor, militarii
atacă inamicul combinînd focul cu mişcarea.
