Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”

Facultatea Științe Militare

Catedra Artă Militară

Lector universitar nivelul (I)

colonel (r) Sergiu TIMERCAN
Tema 5. Marșul
PROBLEMELE DE STUDIU:

1. Procedeele de deplasare. Bazele marşului

2. Caracteristicile marșului

3. Dispozitivul de marș
PROBLEMELE DE STUDIU:

1. Procedeele de deplasare. Bazele marşului

2. Caracteristicile marșului

3. Dispozitivul de marș
 Deplasarea

 Acţiunea desfăşurată de subunităţi pentru

dislocarea dintr-un raion într-altul:
- în vederea intrării în luptă în mod organizat;
- executării manevrei de forţe şi mijloace de
pe o direcţie pe alta.

 Se execută:
 rapid
 dispersat
 în ascuns pentru a asigura protecţia subunităţilor
împotriva loviturilor inamicului.
 Deplasarea se execută pentru:
dislocarea dintr-un raion în altul;
intervenţia pe anumite aliniamente (raioane);
desfăşurarea forţelor în vederea realizării
dispozitivelor stabilite;
 introducerea în operaţie;
realizarea unor manevre rapide;
constituirea unor noi grupări de forţe sau scoaterii lor
de sub loviturile inamicului;
 întărirea apărării sau trecerii la apărare pe un nou
aliniament;
schimbarea raioanelor de dispunere;
constituirea rezervelor;
refacerea capacităţii operaţionale.
 Deplasarea

MARŞ TRANSPORT
PROCEDEE DE
DEPLASARE

COMBINAT
 Deplasarea

TRANSPORTUL
TRANSPORTUL

PE COMUNICAŢII FLUVIALE PE COMUNICAŢII FEROVIARE

(NAVALE)

PE COMUNICAŢII AERIENE
 Deplasarea

 Procedeul de deplasare se adoptă în funcţie de:

 situaţia, scopul, distanţa şi timpul afectat deplasării;
 starea comunicaţiilor;
 existenţa mijloacelor de deplasare.

 Procedeul de bază pentru deplasare este

marşul.
Cerinţele de bază ale pregătirii şi desfăşurării
deplasării sunt:

• Executaţi recunoaşterea la toate

eşaloanele!
• Folosiţi eficient terenul şi vremea! –
deplasarea în condiţii de vizibilitate redusă
asigură siguranţă mai mare.
• Menţineţi securitatea pe timpul deplasării!
• Luaţi contactul cu inamicul prin cea mai
mică subunitate posibilă!
 Bazele marşului
 Marşul constă în:
 deplasarea organizată a subunităţilor în coloană, cu
mijloace proprii, pe drumuri amenajate sau
neamenajate,
 în scopul de a ajunge în raionul (pe aliniamentul)
fixat, la timp şi cu capacitatea de luptă completă, în
vederea îndeplinirii misiunii de luptă.
 Se execută, de regulă, noaptea sau în alte
condiţii de vizibilitate redusă.
 Ziua marşul se execută numai cînd este
impus de condiţiile situaţiei.
 Pe mașini de luptă

MARȘ

Pe automobile Pe jos
 În funcţie de urgenţa, efortul cerut şi viteza,
marşul poate fi:
normal (de regulă, pe timp de noapte sau în alte
condiţii de vizibilitate redusă, cu viteze medii de
deplasare)
forţat (când situaţia impune trecerea în timp scurt la
îndeplinirea unei misiuni de luptă, cu viteze maxime
admise de norme şi teren, fără oprire, folosindu-se
pentru deplasare majoritatea timpului de zi şi de
noapte;
când se prevede întâlnirea cu inamicul
la introducerea în luptă
în urmărire
în retragere
în toate cazurile când există pericol de întrebuințare
de către inamic a armelor NBC
 Marşul se execută în condiţiile:

Când se prevede întîlnirea cu inamicul

(forţele să fie în permanenţă gata de acţiune,
capabile să se desfăşoare rapid şi să intre la timp în luptă).

Când nu se prevede întîlnirea cu inamicul

(subunităţile să ajungă în noul raion în condiţiile
unor eforturi normale; pentru aceasta se aleg cele mai bune
drumuri care se pregătesc din timp; coloanele se formează din
subunităţi care au aceeaşi viteză de marş şi capacitate de
trecere).
 Bazele marşului

Condițiile de executare a marșului:

 Cînd se prevede întîlnirea cu inamicul:
 lupta de întîlnire;
 înaintarea sau trecerea la apărare.

 Cînd nu se prevede întîlnirea cu inamicul:

 în spatele trupelor proprii, în timpul deplasării
subunităţilor din adîncimea dislocării trupelor proprii
în raioanele acţiunilor de luptă.
 În funcţie de direcţia generală de
desfăşurare, marşul se poate executa:

spre front;
de-a lungul frontului;
dinspre front.
ÎNTREBĂRI ???
PROBLEMELE DE STUDIU:

1. Procedeele de deplasare. Bazele marşului

2. Caracteristicile marșului

3. Dispozitivul de marș
 Caracteristicile marșului

 Capacitatea subunității de a trece cu viteza proprie în

decurs de una sau mai multe zile distanţe maximal
posibile, păstrînd capacitatea de luptă înaltă şi gătinţa
deplină pentru îndeplinirea misiunii de luptă puse.
 Caracteristicile marşului sunt:
etapa de marş;
viteza de marş;
itinerarele de marş;
halta mică;
halta mare;
odihna de zi (noapte);
punct (aliniament) iniţial;
punct (aliniament) de coordonare;
punct (aliniament) final.
 Caracteristicile marșului
Etapa de marş
- distanţa parcursă de grupă în 24 de ore.
în teren şes/deluros, pe autovehicule - până la 250
km, uneori mai mare
în teren muntos-împădurit - până la 150 km
pe jos - până la 30 km
Mărimea etapei de marş este determină de:
 viteza medie de mars
 durata deplasării coloanei
Durata medie de lucru a mecanicilor-conductori constituie 10-12
ore
Mărimea etapei de marş se determină la analiza misiunii şi se
precizează pe parcursul studierii itinerarului, care este împărţit pe
porţiuni de 5-10 km.
 Caracteristicile marșului

 Viteza medie de marş este media vitezelor parţiale

realizate pe diferite porţiuni de itinerar şi se exprimă în km
pe oră.
 Se determină prin raportul distanţei etapei de marş la timpul
comun de deplasare (exclusiv timpul la halte).
 Depinde de:
 misiune;
 deprinderile de executare a marşului de către subunitate;
 starea tehnică a maşinilor;
 cantitatea şi starea itinerarelor;
 anotimp, starea vremei, ora zilei.
 Caracteristicile marșului
Viteza medie de marş

 coloanele mixte în teren şes/deluros, ziua -20-30 km pe oră

 coloanele de TAB/MLI - 20-25 km pe oră
 coloanele de automobile – 25-30 km pe oră
 subunităţile pe jos - 4-5 km pe oră
 subunităţile pe schiuri - 5-7 km pe oră
 pe drumuri cu pante mari sau cu obstacole (bolovani, grohotiş)
- se micşorează până la 1 km pe
oră
în teren muntos - împădurit - se reduce cu 30-40%
 Caracteristicile marșului
 Punctele, aliniamentele, raioanele fixate la marş
 punct iniţial
 puncte de coordonare
 halte
 raioane (raion) de odihnă.

 SCOP:
 menţinerii nivelului înalt de conducere, disciplină şi
organizare
 menajarea forţelor militarilor
 verificarea stării tehnice a autovehiculelor, executarea
întreţinerilor tehnice şi înlăturarea defecţiunilor
 Punctul iniţial
se fixează pentru:
începerea concomitentă a marşului
ocuparea rapidă a locul său în dispozitivul de marş
evitarea reţinerii deplasării
mascarea subunităţilor.
Timpul trecerii PI de către capul coloanei
se consideră ca început de marş.
Punctul iniţial se numeşte la depărtarea, care asigură lungimea
şi intrarea în viteză stabilită de către coloană la marş, în
dependenţă de adâncimea coloanei şi condiţiile terenului
(la depărtarea de 5–10 km de raionul de concentrare).
Punctul iniţial se fixează în apropierea reperelor bine vizibile,
care sunt bine observate de subunităţile care execută marşul. Pe
timp de noapte el poate să fie marcat prin repere luminiscente,
dar fără atragerea atenţiei inamicului.
 Punctele de coordonare
se fixează pentru executarea organizată a marşului de
către subunităţi şi dau posibilitatea de a regula viteza de
deplasare a coloanelor şi în aşa mod de a obţine sosirea
lor la timp în raionul indicat.
Cantitatea şi îndepărtarea lor depinde de:
 mărimea totală a marşului,
 caracterul terenului,
 starea drumurilor şi anotimp.
De obicei, peste 3-4 ore de marş.
Ele se numesc lângă obiectele din teren bine
observate.
 Haltele şi odihna
sunt destinate pentru:
 menajarea forţelor militarilor (odihna, hrană)
 verificarea stării tehnice a autovehiculelor
 executarea întreţinerilor tehnice
 înlăturarea defecţiunilor

 Haltele mici,
 pe autovehicule: după 3-4 ore de marş şi au o durată
de pînă la 1oră
 pe jos: prima după 30 min., următoarele din 50 în 50
min. cu o durată de 10 min.
 Halta mare:
 la sfârşitul primei jumătăţi a etapei de marş cu o
durată de până la 2 ore.
 Odihna de zi/noapte: după executarea unei etape de marş.
PF
ÎNTREBĂRI ???
PROBLEMELE DE STUDIU:

1. Procedeele de deplasare. Bazele marşului

2. Caracteristicile marșului

3. Dispozitivul de marș
 Dispozitiv de marș

 Dispozitivul de marş este aranjarea subunităţilor pentru

deplasare în coloane.

 Dispozitivul de marş a subunității (unității) este coloana.

 Dispozitivul de marş:
elemente de cercetare;
elemente de siguranţă şi de asigurare a
marşului;
forţele principale;
formaţiunile logistice.
În cazul deplasării combinate, dispozitivul
trupelor va cuprinde şi eşaloanele de transport
pe comunicaţiile feroviare, navale şi/sau
aeriene, formate din subunităţile şi unităţile care
se transportă pe acestea.
Elemente de cercetare -
patrule de cercetare.
 Elementele de siguranţă:
- Avangarde;
- Ariergarde;
- pichetele mobile de cap;
- pichetele mobile de spate ;
- pichetele mobile de flanc;
- pichetele fixe de flanc.
 Siguranţa marșului se realizează în scopul:

• de a preîntîmpina un atac prin surprindere din partea

inamicului terestru;
• de a interzice pătrunderea elementelor de cercetare
(cercetare – diversiune) ale inamicului spre forţele
principale sau spre anumite obiective;
• de a asigura condiţii avantajoase pentru întrarea
organizată în luptă a subunităţilor proprii.

Siguranţa de marş se organizează pe direcţia de

deplasare, în faţă, pe flancuri şi înapoia coloanelor de
trupe aflate în marş.
 Avangarda (ariergarda):
• Element al siguranţei marşului brigăzii;
• Valoarea B.I.Mo;
• Misiuni specifice siguranţei marşului;
• Distanţa de acţiune 40-50 km.
 Misiunile Pct.Mb.C. (flanc)
• să asigure coloana căreia îi face siguranţa împotriva
atacului prin surprindere al inamicului terestru
• să captureze sau să nimicească cercetaşii inamicului ori
grupurile de cercetare-diversiune ale acestuia;
• să atace cu îndrăzneală inamicul de pe itinerarul de
deplasare
• să cucerească punctele din teren favorabile pentru luptă
• să oblige pe inamic să se desfăşoare prematur,
asigurând astfel condiţii favorabile pentru desfăşurarea
şi intrarea în luptă în mod organizat a coloanei căreia îi
face siguranţa.
 Misiunile Pct.Mb.S.
• să asigure coloanei căreia îi face siguranţa posibilitatea
de a se desprinde de inamic şi a executa deplasarea în
ordine;
• să nu permită inamicului terestru să atace prin
surprindere coloana căreia îi face siguranţa, interzicând
îndeosebi acţiunile elementelor de cercetare-diversiune,
subunităţilor aeromobile şi desantului aerian ale
acestuia.
 Pichetul mobil de cap se trimite la distanţa
de 5-10 km, iar pichetul mobil (fix) de flanc
şi de spate – până la 5 km.
Elementele de asigurare a deplasării

Elementele de asigurare a deplasării se

constituie în detaşamente de asigurare a
mişcării (DAM), în scopul creării condiţiilor
necesare executării marşului fără
întreruperi.
 Coloana forţelor principale

Este constituită din forţele din

componenţa brigăzii şi forţele date ca
întărire.
 Unităţile de logistică

Sunt constituite din unităţile de

aprovizionare , mentenanţă şi medicale.
 Dispozitivul de marş al Bg.I.Mo
Forţe principale

Pc.Mb.Fc

PM
Pc.Cc
Pc.Mb.Cp Av DAM -
1 3 4

Pc.Mb.Sp

Elemente de cercetare

Elemente de siguranţă

Pc.Mb.Fc

Unităţi de logistică
 Dispozitivul de marș al B.I.Mo.

Pc.Mb.F
Elemente de siguranţă c..

Pol.

Pt.Cc. Pc.Mb.C DA (-) (-) Pc.Mb.S

p. 2 M 2 2 p.

Subunităţi de logistică
Subunitate de asigurare a
mişcării
Forţele principale
Pc.Mb.F
c.
Elemente de cercetare
 Dispozitivul de marș al Cp.I.Mo.

Pc.Mb.Fc

Pt.Cc Pc.Mb.Cp Pc.Mb.Sp

Pc.Mb.Fc Subunităţi de logistică

Elemente de cercetare

Elemente de siguranţă
Forţe principale
 Dispozitivul de marș pe mașini
Compania IMo. la marş Rogojeni

(o variantă)
3 2 PI
2
2 2

1 2 l. Sărat
PF

Hotin
Dispozitivul de marş al Pl.Imo.

25-50 m
 Dispozitivul de marş pe mașini:

1500 m 25-50 m

Patrula de siguranţă Forţele principale

Dispozitivul de marş al grupei de infanterie
Grupa în coloană (cînd acţionează pe jos)

6-8 m EAP

Cdt.gr.
6-8 m
Militarii se deplasează
unul înapoia celuilalt la
distanţa de 6-8 m, avînd
6-8 m în faţa formaţiei EAP,
EAB urmată de comandantul
de grupă şi EAB.
Dispozitivul de marş al grupei de infanterie
Grupa în săgeată (cînd acţionează pe jos)

Grupa se deplasează cu
EAP în formă de triunghi
în faţă (comandantul
echipei, primul, servantul
10 m
în dreapta, trăgătorul la
10 m PM în stînga, la o distanţă
EAP de 10 m unul de altul),
Cdt.gr. comandantul grupei
20 m înapoia EAP (la 10 m) şi cu
10 m EAB
EAB în spate în formă de
triunghi (comandantul
echipei primul, la 20 m
înapoia comandantului de
grupă, servantul 1 în
dreapta lui, iar servantul 2
în stînga).
Dispozitivul de marş al grupei de infanterie
Grupa în coloană (în compunerea plutonului)

Comandant de grupă

Echipa antipersonal (EAP)

Echipa antiblindate (EAB)

Echipa fixă (EF)

 DISPOZITIVUL DE MARŞ AL B.I.Mo. (o variantă)

Pt. Cc
120 3
1 1 1 1 1 1 1 2 1 1
1 Pi gr.1

1 15 2

1 3 1 1 2 3 1 2 2 2

3
Rz + gr.1 DMB1 DD DSE
3 Pl AT Pi 1
2 3 3 3
Rz Rz

Mx
3 3 3 1 1 3

LEGENDĂ:
Elemente de cercetare.

Patrulă de siguranţă.

Forţe principale.

Pichetul mobil de cap.

Patrulă de siguranţă de spate.

ÎNTREBĂRI ???
 Amenajează un șanț-adăpost,
sau şanţ-adăpost acoperit

Pentru MLI (TAB) se

amenajează un
amplasament sau
adăpost

25-50 m

Rn. St.
 Deplasarea spre punctul inițial
Îmbarcarea grupei în maşina de luptă

MLD – prin uşa din spate

TAB – prin obloane

Îmbarcarea

„La mașini”

„Pe locuri”
 Deplasarea pe itinerar
 Mecanicul – conductor (şoferul) conduce maşina
de luptă numai pe partea dreaptă a drumului,
respectînd viteza de deplasare, distanţa şi
măsurile de securitate stabilite.
 Viteza medie de marș poate fi:
 pe ML (TAB) – 20 – 25 km/oră;
 pe autovehicule – 25 – 30 km/oră;
 pe jos – 4 – 5 km/oră;
 pe schiuri – 5 – 7 km/oră.
 Distanţa dintre maşini la marş poate fi 25 – 50 m.
 În timpul opririi neprevăzute maşina se aduce pe
partea dreaptă sau într-o parte de drum, unde se
înlătură neajunsul.
 Depăşirea coloanei în timpul deplasării este
interzisă.
 Depăşirea maşinii oprite se execută numai prin
partea stîngă.
 Deplasarea pe itinerar
 Deplasarea pe timp de noapte:
 aparatele de vedere pe timp de noapte
 dispozitivele de mascare a luminii
 cu deconectarea completă a luminii şi a aparatelor de
vedere pe timp de noapte
 Executarea observărilor:
 după semnalele comandantului
 asupra spaţiului aerian
 asupra terenului
 Mijloc de foc de serviciu
 Trecerea cîmpurilor de mine instalate la distanță:
 ocolire
 trecere prin culoar
 Trecerea zonelor cu incendii:
 ocolire
 trecere
 acțiuni după trecere
 Atac aerian
 La primirea semnalulului:
 cînd se acționează pe ML (TAB)
 se continuă deplasarea.
 mijloacele de foc, care sînt numite pentru
ducerea focului asupra inamicului aerian se pregătesc pentru deschiderea focului
 obloanele la ML (TAB), cu excepţia celor care sînt necesare pentru ducerea
focului se închid
 efectivul aduce masca contra gazelor în poziţia gata pentru luptă
 atacul inamicului aerian se respinge prin foc din mişcare sau din opriri scurte
la comanda comandantului
 viteza de deplasare şi distanţele dintre maşini în acest caz se măresc.
 în cazul deplasării pe jos:
 efectivul la comanda comandantului de grupă
se adăposteşte
 atacul inamicului aerian se respinge cu foc
concentrat din armamentul individual la
comanda comandantului de grupă.
 Zonele contaminate NBC
 La primirea semnalului:
 pe ML (TAB)
 se continuă deplasarea
 militarii îmbracă neîntîrziat masca contra gazelor şi completul de protecţie
 grupa trece prin porţiunile de teren contaminat, în funcţie de
natura substanţelor chimice, cu viteza cea mai mare
 dacă este praf se închid obloanele, vizoarele şi jaluzele ML (TAB)
 cînd deplasarea se execută pe automobile se măresc distanţele
între acestea.
 pe jos
 porţiunile de teren contaminat se ocolesc, iar dacă nu este
posibil se trec în pas viu, cu intervale mărite între militari
avînd îmbrăcate mijloacele de protecţie individuală
 după ieşirea din raionul contaminat se execută decontaminarea
iniţială, de regulă, la ajungerea grupei la haltă
 decontaminarea totală se execută, de regulă, la ordinul
comandantului de companie.
 Acțiunile la halte
 ordinea construirii coloanei se păstrează
 maşinile la semnalul comandantului se opresc
pe partea dreaptă a drumului nu mai aproape
de 10 m una de alta sau la distanţele stabilite
 efectivul iese din maşini numai la comanda
comandanţilor şi se dispun pentru odihnă în
locurile indicate în dreapta de la drum.
 în maşini rămîn observatorii şi mijloacele de foc
de serviciu, iar în maşinile comandanţilor şi de
serviciu la mijloacele de transmisiuni
 mijloacele de foc, numite pentru lupta cu ţintele
aeriene se află în gătinţă pentru deschiderea
focului
 echipajele maşinilor petrec controlul tehnic a
armamentului şi tehnicii şi în comun cu efectivul
repartizat în ajutor lichidează neajunsurile
depistate.
 Acțiunile la contact cu inamicul
a) cînd se acționează pe jos
 la comanda comandantului efectivul se
desfășoară în linie
 se deplasează pe aliniamentul echipei de la
contact
 execută foc puternic asupra poziţiei inamicului
 neutralizează inamicul
 se acordă ajutor medical răniților
 la comanda cdt.gr. se continuă deplasarea
 Acțiunile la contact cu inamicul
b) cînd se acționează pe ML (TAB)
 ripostează imediat cu armamentul de bord;
 execută debarcarea din TAB (ML) la comanda
comandantului;
 ocupă un adăpost sau la comanda
comandantului execută atacul imediat sau
desfăşurarea rapidă mascată de grenade
fumigene;
 neutralizează inamicul.
Acțiunile în raionul de odihnă
1

Rn. St.
ÎNTREBĂRI ???
 Siguranța de marș

 Dacă pe timpul marşului este posibilă întîlnirea cu

inamicul măsurile de siguranţă trebuie să permită:
 deplasarea rapidă şi nestingherită a trupelor aflate în
marş;
 desfăşurarea şi intrarea lor în luptă în mod organizat.
 Elementele siguranței marșului

Pc.Mb.Fc

Pt.Cc Pc.Mb.Cp Pc.Mb.Sp

Pc.Mb.Fc Subunităţi de logistică

Elemente de cercetare

Elemente de siguranţă
Forţe principale
 Siguranța de marș

 Grupa poate fi numită ca patrulă de siguranţă de cap

(flanc, spate).
 Misiunea
 de a face siguranţa pichetului mobil (subunităţilor)
împotriva atacului prin surprindere al inamicului terestru;
 a interzice apropierea elementelor de cercetare şi
cercetare-diversiune ale acestuia de pichetul (coloana)
căruia îi face siguranţa.
 În siguranţa de marş grupa poate primi ca întărire 1-2
pionieri.
 Siguranța de marș

 Grupa numită ca patrulă de siguranţă se deplasează în

faţa subunităţii căreia îi face siguranţa la următoarele
distanţe:
1) cînd deplasarea se execută pe transportoare amfibii
blindate (maşini de luptă) ziua – pînă la 1500 m, noaptea
– pînă la 500 m;
2) cînd deplasarea se execută pe jos (pe schiuri), ziua –
pînă la 600 m, noaptea – pînă la 200 m.
Dispozitivul plutonului în siguranţa marşului
ÎNTREBĂRI ???
 Care sunt misiunile grupei în siguranța marșului?
 Desfăşurarea acţiunii patrulei de siguranță

 Dispozitive de marș şi
ordinea deplasării
 se stabilesc de comandantul
patrulei de siguranță în funcţie
de:
 probabilitatea întâlnirii cu
inamicul;
 teren, vreme, vegetaţie,
vizibilitate;
 timp alocat misiunii.
 Acțiunile patrulei de siguranță de cap

 Grupa destinată ca patrulă de siguranţă

de cap poate acţiona:
 pe ML (TAB)
 pe jos
 iarna – pe schiuri.

 Îndeplineşte misiunea:
 prin observare din mers sau din opriri scurte.

 Patrula de siguranţă de cap înaintează

în direcţia indicată prin salturi de la
adăpost la adăpost, însă fără a reţine
mişcarea coloanei subunităţii păzite.
 Acțiunile patrulei de siguranță de cap

 Trimiterea cercetașilor:
 pentru siguranța nemijlocită
 pentru examinarea unor obiecte din teren
 Maşina se dispune în adăpost.
 Restul personalului execută
observarea asupra terenului din jur şi
după acţiunile cercetaşilor, fiind gata
să-i sprijine cu foc.
 Cercetaşii examinează terenul şi
obiectele din teren, acordînd atenţie
semnelor, după care poate fi
descoperit inamicul.
 Dacă inamicul nu a fost descoperit,
cercetaşii dau semnalul „cale liberă”
(„drum liber”).
Acțiunile patrulei de siguranță de cap
Acţiunile patrulei de siguranță la contactul cu inamicul

 În situaţia în care efectivul grupei acţionează

îmbarcat:
 militarii debarcă sub acoperirea asigurată
de focul mitralierelor de pe TAB sau MLI/MLD
 manevrează şi atacă un flanc vulnerabil al inamicului.

 Comandantul de grupă:
 raportează comandantului de pluton
 reorganizează grupa dacă este necesar
 continuă misiunea.
Acţiunile patrulei de siguranță la contactul cu inamicul
 În situaţia în care efectivul grupei acţionează
pe jos:
 militarii iau poziţia pentru luptă culcat

 deschid focul imediat

 folosesc acoperirile din teren pentru a se adăposti

 aruncă grenadele defensive şi fumigene

 imediat după detonarea grenadelor, militarii

atacă inamicul combinînd focul cu mişcarea.

.
ÎNTREBĂRI ???