ISTORIA CATedrei

ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI
A USMF NICOLAE TESTEMIŢANU.

Fiecare om, prin activitatea sa cotidiană, lasă o anumită urmă
vie în istoria colectivului în care şi-a petrecut o bună parte a vieţii sale
şi, fără îndoială, e de datoria noastră, a celor actuali, să dezvăluim şi
să apreciem meritele lui, indiferent de funcţia pe care a exercitat-o.
Prezentul este o punte între trecut şi viitor, o etapă decisivă în constituirea

fiecăruia din noi. Nutrim speranţa că generaţia de astăzi va găsi în lucrarea dată o
provocare de a-şi reflecta ea însăşi actualul şi viitorul, prin contribuţie conştientă şi
insistentă.
Catedra Anatomia Omului a fost înfiinţată în octombrie 1945, concomitent cu
transferarea la Chişinău a Institutului de Medicină din Kislovodsk, în baza căruia a
fost fondat Institutul de Stat de Medicină din Chişinău, actualmente USMF Nicolae
Testemiţanu.
Pe durata existenţei sale, au fost parcurse mai multe etape, care fac parte dintr-o
istorie universitară şi, pentru a înţelege mai bine fenomenul şcolii anatomice din R.
Moldova, e necesar a face o scurtă incursiune documentară.
O istorie cuprinde oameni şi fapte, un sumar de factori şi circumstanțe care au
contribuit la performanțele obţinute de-a lungul anilor şi care nu trebuie date uitării.
Primul titular, fondator al catedrei Anatomia Omului, care a
activat în perioada 1945-1950, a fost profesorul universitar, Om
emerit A.P. LAVRENTIEV (1898-1958), născut în Vitebsk (R.
Belarus) şi venit în Moldova din Kislovodsk, specialist în
domeniul inervaţiei formaţiunilor conjunctive, format ca
pedagog şi anatomist erudit în cadrul celebrei şcoli de anatomie
din Harkov (Ucraina), fondată de renumitul savant anatomist ucrainean V.P.
Vorobiov.
Călăuzit de acesta, A.P. Lavrentiev a activat la Universitatea din Harkov în
calitate de preparator (fiind încă student), apoi ca asistent la catedra de anatomie,
după care exercită funcţia de prosector la Universitatea de medicină din Odesa,
condusă de un alt discipol fidel al şcolii lui V.P. Vorobiov – N.S. Kondratiev.
1
Îşi perfecţionează măiestria profesională şi cunoştinţele la Universitatea din Berlin
şi Breslau (Wroclaw, Polonia), fondează şi conduce catedra de Anatomie a omului a
Institutului de Medicină din Sverdlovsk (Ekaterinburg), iar ulterior, e promovat prin
concurs în funcţie de şef catedră Anatomie a Institutului de Medicină din Kislovodsk.
În ultimele două Instituţii şi-a făcut studiile şi paralel a activat ca preparator viitorul
asistent B.Z. Perlin.
Printre primele cadre didactice ale catedrei au fost asist. universitar B.Z. Perlin,
asist. universitar T.T. Koval, asist. universitar N.M. Volkova-Deineca (1945-1948),
aspirantul P.I. Moskalenko (1945-1950), conf. universitar A.A. Şenfain (1946-1950)
şi asist. universitar V.A. Tkaciuk (1947-1959).
Sub conducerea profesorului A.P. Lavrentiev, Om emerit în ştiinţă din RSSM,
deţinător al ordinului „Знак Почёта” (1947) a fost reproiectat localul catedrei, au fost
amenajate noi săli de disecţie, un laborator, a fost iniţiată activitatea de fondare a
muzeului anatomic, pentru care au fost confecţionate primele exponate, se deschide
un cabinet pentru studierea anatomiei radiologice.
În pofida condiţiilor extrem de dificile din perioada postbelică, colectivul catedrei,
era preocupat şi de cercetările ştiinţifice în domeniul inervaţiei vegetative a
viscerelor, de implementarea metodelor macromicro- şi microscopice de studiere a
ţesuturilor şi organelor etc.
Din start la catedră se desfăşoară o activitate fructuoasă de confecţionare a
pieselor anatomice de muzeu. Acest lucru, extrem de important, se intensifică
considerabil odată cu venirea la catedră a preparatorului superior I.D. Papazov
(1946), care, timp de 30 ani, a purtat povara asigurării procesului ştiinţifico-didactic
cu piese anatomice extrem de demonstrative şi ilustrative, confecţionate din material
cadaveric. În acelaşi an (1946), ca laborant al catedrei, a fost încadrat în câmpul
muncii L.M. Kabrin, student în anul 2, care ulterior a activat la catedră o perioadă
destul de îndelungată.
După plecarea prof. A.P. Lavrentiev conducerea catedrei a fost preluată de către
conferenţiarul universitar V.GH. UKRAINSKII (1950-1951) preocupat de studierea
tecilor sinoviale ale tendoanelor din regiunea mâinii.
2
Următorul titular al catedrei, timp de 3 ani, a fost un alt
discipol al academicianului V.P. Vorobiov – profesorul
universitar A.A. OTELIN (1951-1954), sub îndrumarea căruia
au fost implementate şi utilizate pe larg atât tehnica de colorare a
pieselor anatomice cu albastru de metilen după V.P. Vorobiov,
cât şi cea de impregnare argentică, în scop de cercetare a
inervaţiei pielii şi a periostului, precum şi a inervaţiei regiunii ileocecale (B.Z.
Perlin).
În 1953, în colaborare cu catedrele clinice, a fost organizată Conferinţa ştiinţifică
în memoria academicianului V.P. Vorobiov, cu publicarea tezelor acestei manifestări
ştiinţifice.
Profesorul A.A. Otelin, numit în 1954 prin concurs în funcţia de şef catedră
anatomia omului a Institutului de Medicină din Kursk, a contribuit considerabil la
edificarea catedrei. Sub conducerea lui au fost elaborate indicaţii metodice pentru
profesori şi studenţi, unificate metodele de disecţie, intensificată activitatea de
perfecţionare a măiestriei profesionale a colaboratorilor tineri. În această perioadă la
catedră ore practice ducea roentgenologul, asistent universitar I.Ia. Vozniuc.
Începând cu anul 1951 colectivul catedrei se completează cu lectori tineri,
absolvenţi ai ISMC: asistenţii universitari – N.V. Cherdivarenko, G.V. Kucerenko-
Vincenko, în 1952 – aspiranţii V.T. Jiţa şi A.V. Popa (1952-1997), asistenţii
universitari – A.L. Kolesnik (1952-1957), L.A. Luneova (1952-1954), M.T. Selin
(1952-1954) şi Iu.Ia. Muhin (1952-1953), iar în 1954 – aspirantul N.N. Cereş (din
1957 – asistent universitar), care, împreună cu doctorul în medicină B.Z. Perlin, au
constituit nucleul colectivului profesoral-didactic pentru o perioadă îndelungată.
În 1953 a fost creată filiala Moldovenească a Asociaţiei ştiinţifice Unionale a
anatomiştilor, histologilor şi embriologilor, condusă mulţi ani în şir de profesorul
B.Z. Perlin şi ,ulterior, preluată de profesorii universitari V.T. Jiţa şi M.I. Ştefaneţ.
***
Dr. habilitat, prof. universitar, Om emerit NATALIA V. CHERDIVARENKO
3
Născută la 30 august 1928 în or. Petrovsk, reg. Saratov (F.
Rusă), şi-a început activitatea de muncă în calitate de laborant la
Institutul de Medicină din Taşkent.
Studii. În 1946 devine studentă la Medicină (ISMC), pe care îl
absolveşte cu eminenţă în 1951.
Activitate profesională.
După absolvirea facultăţii şi-a început cariera didactico-ştiinţifică universitară în
calitate de asistent, parcurgând succesiv toate treptele ierarhiei profesionale,
câştigând fiecare funcţie/grad fiind promovată prin concurs: din 1967, până în 1970 –
în post de lector superior, apoi de conferenţiar universitar la catedra anatomia
normală a Alma Mater. Din 1978 până în 1998 ocupă, funcţia de şef catedră Biologie
generală şi genetică (actualmente catedra de Biologie moleculară şi genetică umană).
În 1980 i se conferă gradul ştiinţific de profesor universitar, din 1998-2003 este
profesor la această catedră, iar din 2003 – profesor consultant.
Perfecţionări, stagii, experienţă profesională.
Institutul de Medicină nr.1 I.M. Secenov, Moscova, F. Rusă (1977, 1989), UMF
Gh.T. Popa din Iaşi, România (1996), Institutul de Medicină A.A. Bogomoleţ, Kiev,
Ucraina (1982).
Activitate ştiinţifică
În 1961 susţine teza de dr. în medicină (Иннервация соединительнотканных
оболочек некоторых внутренних органов. Симферополь, 1961), iar din 1973-
1975 e transferată în funcţia de cercetător ştiinţific superior pentru a finisa teza de
doctor habilitat. După doctorantură revine la activitatea pedagogică şi, în 1977,
susţine cu succes teza de dr. habilitat (Нервный аппарат нижней полой вены как
инструмент региональной интеграции. Москва, 1977).
A confecţionat peste 30 de exponate la muzeu. Imaginile unora din ele, referitor
la inervaţia viscerelor, au înfrumuseţat, în sensul direct al cuvântului, renumitul atlas
al sistemului nervos vegetativ, editat în Minsk, sub redacţia academicianului P.I.
Lobko (1988) şi alte ediţii de specialitate.
4
Activitatea sa ştiinţifică bogată este materializată în peste 125 de lucrări ştiinţifice
publicate, inclusiv materiale didactice, printre care monografia Inervaţia venei cave
inferioare (1979), atlasul Микроангиология (1982), semnează un şir de recomandări
metodice referitoare la problemele geneticii în ginecologie, pediatrie, neurologie
(1986, 1989) etc., este recenzent al unor materiale, publicate de colaboratorii catedrei
Anatomie omului şi alte subdiviziuni ale Universităţii.
Dna N. Cherdivarenko a prezentat cu succes rezultatele cercetărilor realizate la
foruri ştiinţifice din ţară şi de peste hotare – Belgia, Germania, Bulgaria, Cehia,
Slovacia, unele centre universitare din fosta Uniune Sovietică – Moscova, Kiev,
Tbilisi, Minsk, Orenburg, Taşkent etc..
Timp de 20 de ani a exercitat funcţia de secretar responsabil a Consiliului de
conducere a Societăţii anatomiştilor, histologilor şi embriologilor, a îndeplinit funcţia
de preşedinte a Societăţii „Ştiinţa” din Universitate.
Drept confirmare a talentului de pedagog, cercetător şi conducător ştiinţific, pe
care le posedă, profesoarei N.V. Cherdivarenko i s-a conferit titlul onorific de
Lucrător Emerit al învăţământului public (1989), medalia Meritul civic (1995) şi
Gloria muncii (1999), a fost menţionată cu diplome de onoare ale Universităţii,
Ministerului Sănătăţii şi Guvernului R. Moldova (2005), distincţii pe care le poartă cu
demnitate şi care i-au făcut un frumos renume nu numai în ţară, dar şi peste hotare.
***
Dr., conferenţiar universitar GALINA V. KUCERENKO-VINCENKO
Născută la 27.01.1928 în s. Nicolaevka, r-nul Hmelevskoi,
reg. Odesa (Ucraina).
Studii. Absolventă a facultăţii Medicină generală a ISMC în
1950.
Activitate profesională
Şi-a început cariera didactică universitară în 1951, când a fost
încadrată în activitatea catedrei Anatomia Omului în funcţia de asistent universitar.
Fiind studentă a anului I a activat ca preparator la catedră. Din 1954 exercită
funcţia de responsabil de muzeu, pe care o realizează până în prezent.
5
Pe lângă activitatea ştiinţifico-didactică, este valoroasă activitatea Dnei G.V.
Kucerenko-Vincenko în cadrul muzeului Anatomic, anume cea de confecţionare,
restaurare şi menţinere într-o stare perfectă a pieselor anatomice exponate.
Dumneaei personal a confecţionat peste 40 de exponate de muzeu, cel mai preţios
şi complicat din care fiind cel care reflectă sursele de inervaţie ale inimii.
În 1961, la Cernăuţi, susţine public teza de doctor în medicină (Иннервация
сумочно-связочного аппарата голеностопного сустав), în 1967 deţine funcţia de
lector superior, iar în 1971 i se conferă titlul ştiinţifico-didactic de conferenţiar
universitar.
Drept confirmare a talentului de pedagog, pe care le posedă, profesoara G.V.
Kucerenko-Vincenko a fost decorată cu medalia Meritul civic (2005).
***
Dr. habilitat , prof. universitar, Om emerit în ştiinţă VICTOR T. JIŢA
Născut la 14 decembrie 1928 în s. Măcăreuca, r-nul Drochia.
Studii. Absolvent al ISMC (1952).
În 1952 debutează în activitatea didactico-ştiinţifică în cadrul
catedrei de anatomia omului, iniţial în funcţia de asistent
universitar, apoi ca aspirant (1955-1958).
În 1963 e promovat prin concurs în funcţia de conferenţiar universitar la catedra
anatomia omului.
Din anul 1972, până în 1992, deţine funcţia de şef catedră histologie, citologie şi
embriologie a ISMC, iar din 1974 – titlul de profesor universitar.
Pe parcurs a exercitat funcţiile de: membru al Consiliului Ştiinţific al facultăţii
medicină generală (din 1973), preşedinte al Societăţii anatomiştilor, histologilor şi
embriologilor din Moldova (din 1974), membru al Consiliului Ştiinţific al
Ministerului Ocrotirii Sănătăţii al RSSM (1975), membru (din 1976), iar din 1983 –
secretar ştiinţific, al Secţiei Ştiinţifice “Medicina” a Comitetului pentru Premiile de
Stat al RSSM în domeniul ştiinţei şi tehnicii, membru al Asociaţiei Internaţionale a
angiologilor (1978), membru al Colegiului de redacţie al revistei Архив анатомии,
6
гистологии и эмбриологии, URSS, Leningrad (din 1980), din 1992 – membru al
Consiliului de redacţie al Revistei Mорфология, Sankt-Petersburg, din 1996 –
membru de Onoare al Societăţii anatomiştilor, histologilor, embriologilor şi
topografo-anatomiştilor din Ucraina, iar din 1997 – membru al Consiliului
Coordonator al Asociaţiei Internaţionale a morfologilor din CSI.
În 1957 susţine teza de doctor în medicină (Нервный аппарат надкостницы
плечевой кости. Кишинѐв, 1957). iar după postdoctorantură (1969-1971), pe cea de
dr. habilitat (Иннервационная система сосудов мозгового круга кровообращения.
Кишинѐв, 1971).
Pentru merite deosebite, în anul 1989, prof. universitar V. Jiţa, i s-a conferit titlul
onorific de Lucrător Emerit al Învăţământului public din RSSM, iar în 1995 – cel de
Om Emerit în ştiinţă.
***
Dr., conferenţiar universitar ALEXEI V. POPA (1929-1997)
Născut la data de 1 aprilie 1929 în satul Mărculeşti, raionul Floreşti.
Studii. În 1952 absolveşte facultatea Medicină generală a ISMC.
A intrat în învăţământul medical superior în perioada anilor 1952-1955, când a
urmat aspirantura în cadrul catedrei de Anatomie normală, ulterior, în perioada anilor
1955-1963, activează ca asistent la catedră, iar în 1963, prin concurs, e numit în
funcţia de conferenţiar universitar, pe care a exercitat-o până în anul 1997.
În 1957 susţine teza de dr. în medicină: Иннервация надкостницы нижней
челюсти человека.
***
Asistent universitar ALEXANDRA L. KOLESNIK
Născut la data de 18 noiembrie 1919 în s. Jmerinka, reg. Viniţa (Ucraina).
Studii. În 1938, după finisarea şcolii medii din satul natal, este înmatriculată în
anul I a ISMC. Programul ultimilor 2 ani de studii î-l urmează în 8 luni şi, în 1942,
susţine cu succes examenele de absolvire a Institutului, obţinând diploma de medic.
7
În anii 1952-1957, activează în calitate de asistent la catedra anatomia omului.
În 1958 e transferată la catedra anatomie topografică şi chirurgie operatorie, unde
a activat până în anul 1988, iniţial în aceeaşi funcţie, ulterior – în postură de laborant
superior.
***
Asistent universitar LARISA A. LUNEOVA
Născut la data de 13.07.1926 în staniţa Egorâlâk, reg. Rostov (F. Rusă).
Studii. A absolvit ISMC în 1949.
După absolvirea facultăţii, din 1949 activează ca medic ftiziatru-pediatru în
dispanserul orăşenesc de tuberculoză a MS RSSM, iar în perioada anilor 1952-1955
în calitate de asistent la catedra de anatomie.
În 1960, în or. Kursk, susţine public teza de dr. în medicină: Нервы рѐбер и
грудины.
***
Asistent universitar MIHAIL T. SELIN
Născut la data de 15 octombrie 1918 în satul Tatarino, r-nul Ostorojsk, reg.
Voronej (F. Rusă).
Studii. A absolvit ISMC în anul 1949
În perioada anilor 1949-1952 urmează ordinatura clinică în cadrul catedrei
dernatovenerologie a ISMC, după care e angajat în funcţie de asistent universitar la
catedra anatomia omului (1952-1954). Ulterior, în anul 1954, e transferat la catedra
histologie, embriologie şi citologie, unde, iniţial în aceeaşi postură, apoi în funcţie de
lector superior, a activat până în anul 1987.
***
Asistent universitar IURII IA. MUHIN (1952-1953)
Născut în august 1925 în or. Blagovescensk, plaiul Habarovsk (F. Rusă).
8
Activitate profesională . În funcţie de asistent universitar a activat la catedra
anatomia omului o perioadă scurtă, din 25.08.1952, până în 12.11.1952, ulterior fiind
încadrat în rândurile armatei sovietice.
***
Dr., conferenţiar universitar NICOLAI N. CEREŞ
Născut la data de 1 ianuarie 1929 în s. Corjovo, r-nul Criuleni.
Studii. În 1948, după absolvirea şcolii, devine student al ISMC,
Facultatea Medicină generală, finisând studiile în 1954.
A activat la catedra Anatomia omului iniţial ca aspirant (din
1954), în 1957 a fost promovat prin concurs în funcţia de asistent
universitar, iar ulterior, în 1961, e transferat la catedra Histologie, citologie şi
embriologie, în postură de conf. universitar.
În 1960 susţine teza de doctor în medicină cu tema: Материалы
микроскопической анатомии кровеносного русла висцеральной брюшины.
***
În anii 1954-1956 conducerea catedrei a fost preluată de
prof. universitar, Om emerit VALENTINA F.
PARFENTIEVA, reprezentanta remarcabilei şcoli de chirurgie
operatorie şi anatomie topografică a profesorului V.N.
Şevkunenko din Leningrad/Sanct-Petersburg, specialist în
domeniul angioarhitectonicii glandelor endocrine şi a
viscerelor.
În această perioadă la catedră sunt iniţiate cercetări ştiinţifice valoroase, axate pe
problema anatomiei chirurgicale a vaselor sangvine.
Ulterior, V.F. Parfentieva este numită în funcţia şef catedră anatomie topografică
şi chirurgie operatorie, unde a activat până în 1996.
O contribuţie valoroasă în ridicarea profesionalismului tinerilor lectori, pe întreaga
perioadă de activitate, a avut-o dr. în medicină T.A. Iastrebova (1956-1996).
***
9
Dr., conferenţiar universitar TATIANA A. IASTREBOVA (1920-1996)
Născută la data de 20 decembrie 1920 în or. Saratov, F. Rusă.
Studii. Absolventă a Institutului de Medicină din Saratov
(1943).
Se amplasează în câmpul muncii iniţial în calitate de medic
secundar în or. Orenburg, unde a activat până în 1945, iar ulterior
– ca asistent universitar la catedra Anatomia Omului în instituţia pe care a absolvit-o.
Din 1956, până în 1996, activează în cadrul ISMC iniţial în funcţia de asistent, din
1967 – de lector superior, iar din 1970 – de conferențiar universitar la catedra
Anatomia Omului.
În 1955, susţine teza de doctor în medicină cu tema: Некоторые
заслуживающие внимания клинициста морфологические особенности формы и
строения шейного отдела позвоночного столба. Ca cercetător a publicat peste 35
lucrări ştiinţifice, utile pentru studenţi, rezidenţi, medici etc., a confecţionat multe
piese anatomice unice de muzeu.
Pe parcursul activităţii şi-a manifestat cele mai frumoase calităţi de pedagog şi
educator, fapt pentru care i s-a conferit titlul de Lucrător Emerit a Şcolii superioare.
***
O perioadă fructuoasă de activitate ştiinţifico-didactică a
catedrei începe cu anul 1956, odată cu desemnarea la cârma ei a
profesorului universitar, VASILII V. KUPRIANOV (1956-1959)
ulterior academician al AŞM din URSS (F. Rusă), laureat al
premiului de Stat al URSS, şef catedră anatomia omului la
Institutul de Medicină nr.2 din Moscova, preşedinte al Societăţii
anatomiştilor, histologilor şi embriologilor din URSS, redactor-şef al revistei Архив
Анатомии, Гистологии и Эмбриологии, specialist cu renume în domeniul
microcirculaţiei, transferat la Chişinău de la Academia Medico-Militară din
Leningrad/Sankt-Petersburg.
10
Profesorul V.V. Kuprianov, ale cărui cercetări au devenit cunoscute pe întreg
teritoriul ţărilor CSI şi peste hotarele acestora, a promovat direcţii ştiinţifice noi atât
în domeniul inervaţiei vaselor sanguine şi a structurilor conjunctive, cât şi în
problema circulaţiei transcapilare şi juxtacapilare la nivel de sistem microcirculator.
Este autorul/coautorul unui număr considerabil de lucrări ştiinţifice şi monografii,
inclusiv cele care ţin de patul microcirculator.
În a. 1977 academicianului V.V. Kuprianov, pentru ciclul de lucrări privind
problema sistemului microcirculator, i s-a acordat Premiul de Stat.
O contribuţie ştiinţifico-practică valoroasă a lui V.V. Kuprianov o constituie
lucrarile: Лицо человека: анатомия, мимика (1988), în care, împreună cu discipolul
său profesorul G.V. Stovicek, au sistematizat date referitoare la mimica feţii, au
evidenţiat criteriile morfofuncţionale, care determină starea fizică şi psihică a omului,
demonstrând importanţa cunoaşterii mimicii şi rolului ei în diagnosticul diferenţial al
unor maladii, Анатомические варианты и ошибки в практике врача (1970),
atlasul Микроциркуляторное русло (1975), Микролимфология (1983) etc.
La aniversarea de 90 de ani, Alma mater, pentru meritele deosebite, îi oferă
academicianului V.V. Kuprianov titlul onorific de Doctor Honoris Cauza al USMF
Nicolae Testemiţanu.
Reprezentant al şcolii de anatomie a lui V.N. Tonkov din Leningrad (Sankt-
Petersburg) şi discipol fidel al lui B.I. Dolgo-Saburov, V.V. Kuprianov a contribuit
esenţial la activizarea cercetărilor ştiinţifice şi modernizarea procesului de studiu la
disciplină. Ideile ştiinţifice ale Domniei sale şi-au găsit dezvoltare ulterioară în tezele
de dr. în medicină realizate de V.T. Jiţa (1958), A.V. Popa (1958), N.N. Cereş
(1961), G.V. Kucerenko-Vincenko (1961), N.V. Cherdivarenko (1961) şi cele pentru
titlul de dr. habilitat în medicină – B.Z. Perlin (1968), V.A. Tkaciuk (1970), V.T. Jiţa
(1971), N.V. Cherdivarenko (1977), V.N. Andrieş (1989).
În 1958 apare de sub tipar prima ediţie a culegerii de lucrări ştiinţifice de profil
Морфологические закономерности периферической иннервации, ulterior, în 1964
– a doua, iar în 1988 – a treia, multaşteptate de tinerii autori ai catedrei şi
comunitatea morfologilor din ţară.
11
Activitatea prolifică a catedrei a continuat şi ulterior, când conducerea acesteia a
fost preluată de conf. Universitar BORIS Z. PERLIN (1959-1987), pedagog
talentat, ulterior, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, Om Emerit în
ştiinţă din RSSM. Sub conducerea profesorului B.Z. Perlin colectivul catedrei a
realizat cercetări multilaterale în direcţia stabilirii legităţilor morfologice de inervaţie
periferică a structurilor conjunctivale şi a vaselor sangvine.
***
Dr. habilitat, prof. universitar, Om emerit BORIS Z. PERLIN (1912-1995)
Născut la 25 august 1912 în or. Dnepropetrovsk (Ucraina).
Studii. Institutul de medicină din or. Sverdlovsk.
În perioada 1941-1943 preparator la catedra Anatomie
normală a omului, în anii 1943-1944 – asistent la catedra similară
a Institutului de medicină din or. Sverdlovsk, iar în 1944-1945 –
la catedra Anatomie normală a omului a Institutului de medicină din or. Kislovodsk.
În toamna anului 1945, este transferat de la Kislovodsk la Chişinău, unde contribuie
la fondarea catedrei de anatomia omului, activând iniţial în funcţia de asistent (1945-
1954), apoi e promovat prin concurs în cea de conferenţiar (1957), iar din 1959 – de
şef catedră anatomia omului.
În 1969 deţine titlul ştiinţific de profesor universitar. Din 1987 şi până în 1995 a
activat în calitate de consultant ştiinţific.
În 1955 B.Z. Perlin susţine public teza de doctor (Участие блуждающего нерва
в иннервации илеоцекального отдела кишечника (экспериментально-
морфологическое исследование), iar în 1967 – pe cea de dr. habilitat (Нервный
аппарат твердой оболочки головного мозга).
A utilizat în premieră la catedră, metoda macro-microscopică de disecţie fină a
pieselor anatomice totale, colorate selectiv cu reactivul Schiff în studierea sistemului
nervos periferic, a implementat în activitatea ştiinţifică şi alte metode de evidenţiere a
structurilor nervoase (de impregnare, histochimice, luminiscente).
12
Prin munca cu abnegaţie a profesorului B.Z. Perlin au fost educaţi mulţi
cercetători ştiinţifici.
Sub conducerea prof. universitar B.Z. Perlin au fost susţinute 14 teze de doctor şi
una de doctor habilitat în medicină, publicate peste 100 de lucrări ştiinţifice, 2
culegeri, 2 monografii, un ghid de disecţie, un ghid în domeniul angioneurologiei etc.
Mai mulţi ani în şir B.Z. Perlin a condus secţia moldovenească a Societăţii
anatomiştilor, histologilor şi embriologilor, a activat în calitate de redactor a
culegerilor de lucrări ştiinţifice.
Pentru merite deosebite prof. universitar B.Z. Perlin a fost decorat cu medalia
Pentru muncă eroică în Marele război pentru apărarea Patriei, insigna Om eminent
al ocrotirii sănătăţii, diplome de onoare, medalia Veteran al muncii.
***
Odată cu organizarea facultăţilor de Stomatologie, Medicină preventivă, Farmacie
şi creşterea numărului de studenţi înmatriculaţi, a luat amploare procesul de selectare
şi instruire a cadrelor didactice tinere.
În acest răstimp au fost înscrişi în statele de funcţii şi personal ale catedrei N.M.
Fruntaşu (1961-1964), I.V. Kuzneţova (1960-1987), A.N. Nastas (1963-1975), V.I.
Covali (1963-1977, 2002), V.N. Andrieş (1964), M.V. Casian (1964-1966), M.G.
Arventeva (1964-1966), T.I. Lupaşcu (1965), M.I. Ştefaneţ (1965), V.B.
Corduneanu-Covaliu (1965-1995, 2002); D.M. Didilica-Stratilă (1965-2000), G.M.
Marin-Hâncu (1966), E.G. Sadovaia (1966-1968), I.M. Bostan (1966-1978), I.A.
Guriţenku (1967-1976), E.V. Gherghelegiu-Poburnaia (1967), Gh. Iu. Nicolau (1969-
1973); E.S. Beşliu-Lopotencu (1970); D.Gh. Batâr (1971); T.M. Titova (1974), I.M.
Catereniuc (1980); L.M. Gurieva-Mazilu (1982-1986); O.V. Belic (1987) etc.
***
Dr. habilitat, prof. universitar NICOLAE M. FRUNTAŞU
Născut la data de 13 ianuarie 1932-- în s. Cufureştii de Sus,
judeţul Soroca, în prezent r-nul Floreşti.
Studii. A absolvit ISMC în anul 1958.
În primii trei ani după absolvirea ISMC, (din anul 1958) a
13
activat, în calitate de medic-şef al Spitalului de circumscripţie Ciutuleşti, Floreşti,
RM, iar în 1961, a fost angajat în funcţie de asistent universitar la Catedra Anatomia
omului.
La catedra sus-nominalizată, Dl N. Fruntaşu a activat până în august 1964, fiind
apoi transferat la Catedra Anatomie clinică şi Chirurgie operatorie.
Rezultatele ştiinţifice, obţinute în domeniul neuromorfologiei, au fost
sistematizate şi prezentate în teza de dr. în medicină: Иннервация коленного сустава
человека, care a fost susţinută public în 1964.
***
Dr., conferenţiar universitar IRINA V. KUZNEŢOVA
Născută la data de 3 mai 1927.
Studii. Absolventă a ISMC, promoţia anului 1950.
După o activitate practică de obstetrician-ginecolog, în 1960 s-
a încadrat în colectivul catedrei, iniţial ca asistent universitar, iar
din 1973 – ca conf. universitar, unde a activat până în 1987.
Activitate ştiinţifică.
În 1965, la Moscova, susţine teza de dr. în medicină: Иннервация и
васкуляризация белочной и серозной оболочек мужской половой железы в норме
и при некоторых патологических состояниях.
***
Dr., conferenţiar universitar ANATOL N. NASTAS
Născut la data de 4 septembrie 1940.
Studii: Absolvent a ISMC, anul 1962.
După absolvirea ISMC, trece subordinatură la catedra
anatomia omului (1963-1964), apoi activează ca asistent, mulţi
ani exercitând funcţia de şef studii, iar în 1975 se transferă la
Institutul pedagogic de Stat Ion Creangă, în funcţie de conferenţiar universitar şi şef
catedră Anatomie şi Fiziologie.
14
Activitate ştiinţifică. În 1969 susţine teza de doctor: Нервный аппарат стенок
пахового канала человека (Курск).
***
Dr., conferenţiar universitar VALERIU I. COVALIU
Născut la 14 mai 1941 în com. Todireşti, judeţul Bălţi.
Studii: În anul 1957 e admis la facultatea Medicină generală a
ISMC, pe care a absolvit-o în 1962.
În anii 1962-1963, fiind student la anul VI, urmează un stagiu
la catedra Anatomia omului în vederea ulterioarei admiteri la
doctorantură şi, la obţinerea diplomei de licenţă, în 1963, e angajat la catedră pe post
de laborant superior, înscris în doctorantură, ulterior transferat în funcţia de asistent
universitar interimatul, iar din anul 1966, ales prin concurs, pe post de asistent
universitar.
În perioada 1977-1989 Dl V. Covaliu activează la Universitatea Agricolă de Stat
din Chişinău, iniţial pe post de lector superior, ulterior, de conferenţiar la catedra
Anatomia animalelor domestice şi Zoologie.
În anul 1986 este numit în postul de Prodecan la Departamentul universitar pentru
problemele studenţilor străini, funcţie deţinută până în anul 1988.
Din anul 1990 exercită funcţia de conferenţiar la catedra Anatomie şi fiziologie a
Universităţii Pedagogice de Stat Ion Creangă, facultatea Educaţie fizică, ulterior fiind
transferat la Institutul Naţional de Educaţie fizică şi sport, catedra Discipline
morfologice, deţinând funcţia respectivă până în anul 1994.
De la inaugurarea ULIM-ului (1992) deţine postul de conf. universitar la catedra
Morfologia omului, iar în anul 1994 este numit în funcţia şef catedră Anatomia
normală a omului şi Anatomia topografică cu Chirurgie operatorie, Departamentul
Medicină, unde a activat până în anul 2002, când a fost transferat în aceeaşi funcţie la
catedra Anatomia omului nr. 1 USMF Nicolae Testemiţanu.
A deţinut funcţia de membru al Consiliului de conducere al Societăţii
anatomiştilor, histologilor şi embriologilor din R. Moldova, de membru al Senatului
ULIM (1994-1997).
15
Perfecţionări, stagii, experienţă profesională
Institutul de Sănitărie şi Igienă (Leningrad/Sankt-Petersburg, 1976), Academia
Agrară K.I. Screabin (Moscova, 1983), Institutul de Zootehnie şi Medicină
Veterinară (Lvov, 1989).
Rezultatele studiului morfologic mezoscopic, microscopic şi experimental, în care
au fost identificate sursele de inervaţie a venelor hepatice, au fost stabilite legităţile
organizării arhitectonicii spaţiale, tridimensionale, a plexului nervos cavo-hepatic în
calitate de instrument comun de reglare a funcţiilor extrem de complexe ale ficatului,
date care au fost sistematizate în teza de dr. în medicină (Иннервация печеночных
вен человека (макромикроскопическое исследование. Кишинѐв, 1971).
Rezultatele investigaţiilor ştiinţifice au fost relatate la foruri ştiinţifice naţionale şi
internaţionale ale anatomiştilor (Minsk, 1981; Viniţa, 1986; Oradea, 2000; Iaşi, 2002;
Edirne, Turcia, 2001 etc.).
Printre lucrările publicate de V.Covaliu se numără colaborarea la traducerea în
limba română a manualului Anatomie normală a omului (N.K. Lâsenkov, V.I.
Buşkovici, M.G. Prives) şi Anatomia şi fiziologia (autori – E.A. Vorobiova et al.),
pentru colegiile medicale, suportând trei ediţii.
Merită atenţie şi traducerile în română a mai multor titluri de carte, ce ţin de
domeniul pedagogiei generale şi al educaţiei medico-sanitare a populaţiei, precum şi
avizarea mai multor teze de doctorat şi manuale de Anatomie şi Fiziologie veterinară.
***
Dr. habilitat, prof. universitar, Om emerit în ştiinţă VASILE N. ANDRIEŞ
(1938 - 17.08.2011)
Născut la 3 ianuarie 1938 în s. Giurgiuleşti, r-nul Vulcăneşti.
Studii. Facultatea Medicină Generală a ISMC, anul 1964.
După absolvirea în facultăţii şi-a început activitatea didactică
şi ştiinţifică la catedra Anatomia omului în calitate de aspirant
(1964), apoi asistent (din 1966), iar în 1977 – de lector superior.
16
Au urmat apoi treptele ierarhiei universitare la disciplina Anatomie: în anul 1990 i
se conferă titlul de profesor universitar, fiind concomitent numit şef catedră
Anatomia omului a USMF Nicolae Testemiţanu, iar din 1997 – şef disciplină
anatomia omului a facultăţilor Stomatologie, Medicină preventivă şi Farmacie.
Din 2007 deţine funcţia de profesor universitar la catedra Anatomia omului.
În 1971, la Кiev, susţine public teza de doctor în medicină (Иннервация сумочно-
связочного аппарата тазобедренного сустава), materiale căreia, ulterior au fost
editate ca monografie.
Ulterior, în 1988, în or. Moscova, cu succes, susţine public teza de dr. habilitat
(Нервный аппарат бронхов и сосудов малого круга кровообращения
(экспериментально-морфологическое исследование).
Profesorul V. Andrieş a publicat peste 240 de lucrări ştiinţifice în ţară şi peste
hotare.
Prezintă interes manualele de Anatomia Omului, şi Anatomia capului şi gâtului,
elaborate în colaborare cu eminenţi reprezentanţi ai şcolilor universitare de profil din
Oradea şi Timişoara (România).
Sub conducerea sa au fost susţinute 3 teze de doctor în medicină.
În anul 1998, profesorul universitar, Om emerit V. Andrieş devine Membru
corespondent al Academiei Internaţionale de Ecologie şi Protecţie a Mediului şi al
Academiei Internaţionale de Informatică din Sankt-Petersburg.
***
Asistent universitar MIHAIL V. CASIAN

Născut la data de 1 ianuarie 1939 în satul Gârbovo, r-nul Atachi
Studii: A absolvit facultatea medicină generală a ISMC în 1963.
Din 1963 până în 30.09.1964 activează ca medic în spitalul raional Târnova (r-nul
Donduşeni)
17
A venit la catedră la data de 1.10.1964, unde a activat în funcţie de asistent până în
30.08.1966.
Din 11.10.1967 îşi continuă studiile ca aspirant la zi la catedra boli nervoase,
ulterior fiind angajat iniţial în funcţie de asistent universitar, iar în continuare, de
conferenţiar la catedra nominalizată.
A fost preocupat de studierea sistemului nervos central şi, în scurt timp după
transferarea la catedra boli nervoase, a susţinut teza de doctor.
***
Asistent universitar MARGARETA GR. ARVENTIEVA
Născută la data de 10 octombrie 1941 în satul Ineşti, r-nul Lazo (actual r-nul
Sângerei).
Studii: Absolventă a facultatea medicină generală a ISMC, promoţia anului 1964.
În postură de asistent universitar a activat la catedră în perioada anilor 1964-1965,
ulterior fiind transferată în funcţie de medic practician în r-nul Ceadâr-Lunga.
***
Şef catedră, dr. habilitat, prof. universitar, Om emerit MIHAIL I. ŞTEFANEŢ
Născut la 24 februarie 1943 în s. Nicoreni, r-nul Drochia.
Studii: A absolvit facultatea medicină generală a ISMC în
1965.
Din anul 1965 activează în cadrul USMF Nicolae Testemiţanu
în calitate de asistent universitar la Catedra Anatomia Omului. Din
a. 1974 deţine postul de lector superior, iar în 1982, prin concurs, a fost promovat în
funcţia de conferenţiar universitar al catedrei.
Timp de zece ani a îndeplinit funcţia de şef de studii.
În anul 1987, Dl M. Ştefaneţ prin concurs e numit în funcţia de şef catedră, în
1997 – şef de disciplină anatomia omului la facultăţile medicină generală şi pediatrie,
iar în 2001 i se conferă titlul de prof. universitar.
Perfecţionări, stagii, experienţă profesională.
18
Pe parcursul activităţii a făcut stagii în Institutele/Universităţile de Medicină din
Moscova, Sankt-Petersburg, Kiev, Iaşi.
În 1972, Dl M.Ştefaneţ susţine public teza de dr. în medicină (Иннервация
надкостницы костей плечевого пояса человека), iar în 1998 – pe cea de dr.
habilitat (Morfologia complexului funiculotesticular la om).
Activitatea sa ştiinţifică bogată este materializată în numeroase lucrări ştiinţifice,
care reprezintă preocupările în domeniu.
A participat la traducerea în română a manualului de anatomia omului, sub
redacţia academicianului M.R. Sapin, coordonând terminologia ambelor volume a
acestuia. A publicat peste 160 lucrări ştiinţifice, inclusiv: 1 manual, 3 monografii, 3
invenţii, 12 inovaţii, este fondatorul muzeului “Anatomia copilului”, participă activ la
diferite manifestări ştiinţifice (simpozioane, congrese, conferinţe).
Sub conducerea/consultarea sa au fost susţinute 2 teze de doctor în medicină şi 1
teză de dr. habilitat.
Este Om emerit al învăţământului public, membru al Senatului Universităţii şi al
consiliului facultăţii medicină generală, preşedinte a Societăţii Anatomiştilor din R.
Moldova, membru al Consiliului Coordonator al Asociaţiei Internaţionale a
morfologilor din CSI, membru al colegiului de redacţie al revistei Curierul medical şi
al revistei Revista Română de Anatomie funcţională şi clinică macro- şi microscopică
şi de Antropologie (Iaşi), membru al Societăţii Anatomiştilor din România, mulţi ani
a condus Societatea Anatomiştilor, histologilor şi embriologilor din R. Moldova,
exercită funcţia de preşedinte a CŞS la specialitatea: 14.00.02 – Anatomia Omului.
Dl M. Ştefaneţ a depus un efort deosebit la reorganizarea şi mobilarea muzeului,
la organizarea şi amenajarea unei săli de calculatoare, necesare pentru implementarea
unor programe de anatomie virtuală.
Actualmente este consultant ştiinţific la două teze de doctor habilitat în ştiinţe
medicale şi la două teze de doctor în medicină.
***
19
Dr., conferenţiar universitar TEODOR I. LUPAŞCU
Născut la 29 februarie 1936 în s. Şuri, r-nul Soroca.
Studii. A absolvit cu menţiune facultatea medicină generală a
ISMC în anul 1965.
Si-a început cariera ştiinţifico-didactică universitară la catedra
Anatomia omului USMF Nicolae Testemiţanu în anul 1965,
iniţial în funcţia de asistent universitar, din 1970 – ca lector superior, iar din 1983 – e
promovat prin concurs în funcţia de conferenţiar universitar.
În perioada de activitate a beneficiat de mai multe stagii şi perfecţionări
profesionale: Sankt-Petersburg (1973), Kiev (1984) şi Chişinău (2008).
În 1972 a susţinut public teza de dr. în medicină (Иннервация сумочно-
связочного аппарата локтевого сустава человека).
Activitatea ştiinţifică bogată a Dl T. Lupaşcu este concretizată în peste 70 de
lucrări ştiinţifice (monografii, manuale, lucrări metodico-didactice, articole, teze
etc.).
A participat activ la traducerea manualelor la disciplină, elaborarea chestionarelor,
testelor şi a problemelor de situaţie pentru dirijarea autoinstruirii şi autocontrolului
nivelului de cunoştinţe al studenţilor, a colaborat la editarea Enciclopediei medicale
populare.
Este recenzent/redactor al materialelor didactice publicate de colaboratorii
catedrei/altor subdiviziuni Universitare, al tezelor de licenţă, de dr./dr. habilitat.
Cu succes traduce în viaţă metodele de predare a anatomiei virtuale (amenajarea
clasei de calculatoare, adoptarea pentru utilizare în condiţiile catedrei şi în
conformitate cu planul de studii a filmului didactic Acland's atlas of Human Anatomy,
a participat la dublarea în limba română a filmelor instructive privind muşchii
trunchiului şi gâtului şi vasele sangvine, adaptarea programelor interactive, selectarea
din diverse surse a imaginilor privind caracteristica anatomică a organelor şi
20
sistemelor pentru demonstrarea pe calculator), elaborarea ghidului pentru
autoinstruire (Lucrări practice la anatomia omului) în trei volume.
Pentru meritele deosebite în activitatea profesională Dl. T. Lupaşcu a fost destins
cu ordinul „Gloria muncii”, medalia „Veteran al Muncii”, medalia comemorativă
Nicolae Testemiţanu, diplome de onoare ale MS RM şi Universităţii.
***
Asistent universitar VALENTINA B. CORDUNEANU-COVALIU
Născută la 2 martie 1942 în mun. Chişinău.
Studii A absolvit facultatea Medicină generală a ISMC, în
1965.
La absolvirea facultăţii a fost angajată la Asociaţia raională de
medicină Călăraşi în funcţia de medic-patomorfolog la Spitalul
raional Călăraşi, iar ulterior transferată pe post de asistent universitar interimar la
catedra Anatomia omului, din 1966 – în funcţie de asistent universitar şi din 1993 –
de lector superior.
Din 1995 activează ca lector superior la catedra Anatomia omului, Departamentul
Medicină, ULIM, funcţie pe care o deţine până în 2002, an în care e angajată prin
transfer la USMF Nicolae Testemiţanu, catedra Anatomia omului nr. 2, iniţial pe post
de lector superior, apoi de asistent universitar.
Institutul de Medicină şi Pediatrie (Leningrad/Sankt-Petersburg, 1974), Institutul
de Medicină A.A. Bogomoleţ (Kiev, 1988).
A realizat cercetări ştiinţifice în vederea studierii morfologiei aparatului nervos al
periostului oaselor gambei.
Unele piese anatomice, executate de Dna V-na Covaliu, sunt expuse în muzeul
anatomic al catedrei.
Rezultatele cercetării ştiinţifice au fost relatate de autor la forurile anatomiştilor
din Minsk (1981), Viniţa (1986), precum şi la conferinţe ştiinţifice locale.
***
21
Asistent universitar DOMNICA M. DIDILICA-STRATILĂ (1935-2001)
Născută la 9 ianuarie 1935 în s. Cazanjik, r-nul Leovo.
Studii. A absolvit şcoala medie din or. Bălţi (1955) şi, în
acelaşi an este admisă în anul I la ISMC, facultatea medicină
generală, finisând studiile în anul 1961 cu diplomă roşie.
Activitatea profesională Dna D. Didilica-Stratilă a început-o
în 1961, ca medic terapeut în spitalul din s. Răspopeni r-nul Rezina.
În anul 1962 cu familia pleacă în or. Doneţk (Ucraina), unde activează ca medic-
ortoped.
Din mai 1966 activează la catedra Anatomia omului, iniţial în funcţie de asistent
universitar, iar din 1989 până în 2001 – ca lector superior.
Catedra Anatomia omului a Institutului de medicină nr. 1 din Moscova (1978) şi a
Institutului de medicină nr. 2 din Moscova – în 1988.
Activitate ştiinţifică. A realizat cercetări ştiinţifice în vederea studierii morfologiei
aparatului nervos al periostului femurului.
***
Asistent universitar GALINA M. MARIN-HÂNCU
Născută la data de 25 februarie 1938 în s. Hlinaia, r-nul
Slobozia.
Studii. A absolvit ISMC în anul 1961, facultatea medicină
generală.
Din 1961 până în 1964 a activat ca medic ftiziatru în spitalul
din s. Caterinovca, r-nul Râbniţa, iar din 1964 până în 1967 – ca doctor principal în
spitalul din s. Iavgur, r-nul Cimişlia.
În anul 1967 e transferată pe post de asistent universitar interimar la catedra
Anatomia omului a ISMC, iar din 1968 este trecută prin concurs în funcţia de asistent
universitar.
22
Catedra Anatomia omului a Institutului de medicină I.M. Secenov din Moscova
(1971, 1984) şi cea a Institutului de pediatrie din Leningrad/ Sankt-Petersburg (1989).
***
Asistent universitar IVAN I. BOSTAN
Născut la 9 aprilie 1936 în satul Pârjota, r-nul Râşcani.
Studii. Absolvent al facultăţii medicină generală a ISMC,
promoţia anului 1961.
A activat la catedra anatomia omului, iniţial în funcţia de
asistent universitar (din 1966), din 1973 – ca laborant superior, din
1978 până în 1979 – reales prin concurs în postură de asistent universitar, iar în
continuare, plecat de la catedră, a fost încadrat în rândurile armatei sovietice,
exercitând funcţia de medic militar.
În perioada de activitate la catedră a realizat cercetări ştiinţifice în vederea
studierii morfologiei şi inervaţiei pereţilor canalului inghinal.
***
Asistent universitar ILIA A. GURIŢENKU
Născut în 5 august 1938 în satul Oxentia, r-nul Orhei.
Studii. A absolvit facultatea de stomatologie a ISMC în
1967.
După absolvirea facultăţii, în august 1967, a fost repartizat la
catedra anatomia omului, unde a activat până în anul 1977,
ulterior, transferându-se la lucrul clinic.
Institutul de medicină nr. 1 din Moscova (1970).
În aspect ştiinţific a fost preocupat de studierea morfologiei şi a aparatului nervos
al fasciilor muşchilor masticatori şi a celor mimici.
23
***
Dr., conf. universitar EMILIA V. GHERGHELEGIU-POBURNAIA
Născută la 8 ianuarie 1945 în satul Mamaliga, r-nul
Novoseliţa, reg. Cernăuţi (Ucraina).
Studii. Facultatea stomatologie a ISMC (1967).
După absolvirea facultăţii activează la catedra anatomia
omului, iniţial în funcţie lector-asistent, apoi ca lector superior
(1992), iar în 1994 deţine funcţia de conferenţiar universitar.
Moscova (1970, 1978); Sankt-Petersburg (1990); Chişinău (2008).
Interesele ştiinţifice ale D-nei E. Poburnaia ţin de neuromorfologie.
Rezultatele investigaţiilor efectuate cu privire la stabilirea particularităţilor
morfofuncţionale a aparatului nervos a periostului oaselor antebraţului la adulţi, la
făt, nou-născut şi sugar, comunicate la diverse reuniuni ştiinţifice şi publicate în peste
38 de lucrări ştiinţifice au fost expuse în teza de dr. în medicină cu tema: Inervaţia
periostului oaselor antebraţului omului, susţinută cu succes în 1993.
Pe parcursul activităţii a confecţionat multe exponate de muzeu şi preparate
anatomice folosite în procesul didactic.
***
Dr., asistent universitar AUREL N. VOLOH
Născut la data de 1 decembrie 1932 în Cotlojani, r-nul Şoldăneşti.
Studii. Absolvent al ISMC, promoţia anului 1954.
A activat la catedra anatomia omului în perioada 1957-1962, ulterior, fiind
transferat în funcţia de asistent universitar la catedra de boli nervoase.
Activitate ştiinţifică. În 1973, sub conducerea profesorilor B. I. Şarapov şi B. Z.
Perlin, susţine teza de dr. în medicină cu tema: Ретикулярная формация
каудальной части ствола мозга при острой и хронической алкогольной
интоксикации.
24
***
Asistent universitar VALERII V. PETUHOV
Născut la data de 21 iulie 1934 în staniţa Evdanovo, r-nul Evdanov, reg. Voronej
(F. Rusă).
Studii. Absolvent al facultăţii de medicină generală a ISMC, promoţia a. 1958.
După absolvirea facultăţii, în perioada anilor 1958-1959 activează ca chirurg în
spitalul de circumscripţie rurală Costeşti, iar ulterior, o perioadă de mai puţin de un
an – 09.03.1960-01.06.1960 – ca asistent al catedrei de anatomia omului.
***
Dr. habilitat, prof. universitar, GHEORGHII IU. NICOLAU
Născut la 1 septembrie 1946 în s. Sarata-Rezeşti, r-nul Leova.
A absolvit facultatea de stomatologie a ISMC în 1969.
În perioada anilor 1969-1972 urmează studii în aspirantură la
catedra Anatomia Omului, după care, prin concurs e numit în
funcţia de asistent universitar. Ulterior, în 1976, e transferat la
catedra Stomatologie terapeutică, unde, până în prezent, exercită funcţia de şef
catedră.
În 1973 susţine public teza de doctor în medicină: Иннервация черепно-
позвоночных соединений человека (макро-микроскопическое и
микроскопическое исследование).
***
Dr., conf. universitar EUGENIA S. BEŞLIU-LOPOTENCU
Născută la 30 iunie 1946 în s. Pepeni, r-nul Sângerei.
Studii. În anul 1970 a absolvit cu menţiune facultatea Medicină
generală a ISMC.
În 1970 îşi începe activitatea profesională la catedra Anatomia
25
Omului iniţial ca asistent, apoi, promovată prin concurs, ca lector superior (1989), iar
din aprilie 1995 – în funcţie de conf. universitar.
Moscova (1976), Sankt-Peterburg (1989) şi Chişinău (2008).
În 1988 a susţinut teza de dr. în medicină: Иннервация надкостницы костей
кисти).
Este autor/coautor la circa 45 lucrări ştiinţifice (o monografie, articole, teze,
lucrări metodico-didactice).
Rezultatele investigaţiilor cu privire la morfologia aparatului nervos al periostului
oaselor mâinii au fost prezentate la un şir de întruniri ale anatomiştilor (Kiev, Sofia,
Oradea, Astrahani, Grodno, Iaroslav etc.).
Pentru munca cu abnegaţie i sa-u decernat medalia Veteran al muncii, medalia
comemorativă Nicolae Testemiţanu, diplome de onoare ale MS RM şi Universităţii.
***
Şef de studii, dr., conf. universitar DUMITRU GH. BATÂR
Născut la 8 septembrie 1946 în s. Horodişte, r-nul Calaraş.
Studii. A absolvit facultatea de medicină generală a ISMC
(1971).
În anul 1971 a fost înmatriculat ca aspirant la catedra de
Anatomie a omului.
Din 1974 activează în cadrul catedrei în calitate de asistent, iar din 1988 e
promovat prin concurs în funcţia de conferenţiar.
Timp de mai mulţi ani a activat ca vice decan al facultăţii medicină generală,
conducând lucrul organizatoric şi educativ la primit trei ani de studii.
În anul 1998 beneficiază de o bursă de studii la Centrul Internaţional de Limbi şi
Civilizaţie a Universităţii din Saint-Etienne, Franţa, motiv care îi permite să ducă
lucrări practice în grupele francofone.
În 2002 a trecut un stagiu de o lună în UMF Gr. T. Popa din Iaşi.
26
În anul 1980 a susţinut teza de doctor în medicină (Иннервация фасций груди).
Este îndrumător la teze de diplomă.
***
Dr., conf. universitar TAMARA M. TITOVA
Născută la data de 15 aprilie 1940 în or. Tomsk (f. Rusă).
Studii. În anul 1963 a absolvit cu eminentă Institutul de
medicina din Tomsk.
După absolvirea facultăţii a activat la catedra anatomia omului
a Institutului de medicina din Tomsk, iniţial în funcţie de asistent,
mai târziu – aspirant.
În cadrul USMF Nicolae Testemiţanu activează din a. 1974, iniţial în funcţia de
lector-asistent, apoi ca lector superior, iar din 1995 până la prezent deţine funcţia de
conferenţiar universitar.
Ultimele reciclări le-a trecut în Moscova (1990) şi Chişinău (2008).
Teza de dr. în medicină (Коллатеральное кровообращение после перевязки
артерий и вен двенадцатиперстной кишки), a susţinut-o în a. 1969.
Pe parcursul activităţii a confecţionat multe piese anatomice folosite în procesul
didactic, inclusiv peste 27 exponate de muzeu, unul din care „Nervul trigemen” este
exponat în muzeul Academiei de Medicină I.M. Secenov din Moscova.
A participat la elaborarea şi redactarea indicaţiilor metodice şi chestionarelor
pentru examene. O perioadă îndelungată a condus cercul ştiinţific.
A fost delegat al Congresului al IX-lea Internaţional al Anatomiştilor (Leningrad,
1970) şi al celui de-al IX Unional al Anatomiştilor (Minsk,1981).
***
27
Dr. habilitat, prof. universitar ILIA M. CATERENIUC
Născut la data de 24.09.1957 în s. Târnavka, r-nul Herţa, reg.
Cernăuţi (Ucraina).
Studii. Facultatea Medicină generală a ISMC, în 1980.
Şi-a început cariera didactico-ştiinţifică universitară la catedra
Anatomia omului USMF Nicolae Testemiţanu în 1980, încadrat
iniţial ca lector-asistent, ulterior promovat prin concurs în funcţia de lector superior
(1993), apoi, de conferenţiar universitar (1999), din 2009 – de profesor universitar,
iar în 2011 i s-a conferit titlul ştiinţifico-didactic de profesor universitar.
Au urmat apoi treptele ierarhiei Universitare. Deţine funcţia de prorector adjunct
pentru activitate ştiinţifică USMF Nicolae Testemiţanu (din 2008), este preşedinte al
Biroului Comitetului sindical al Facultăţii Medicină nr.1 şi membru al Comitetului
sindical al Facultăţii şi al Universităţii (2005-2009/2010-2014), vicepreşedinte al
Comisiei de calificare universitare pentru promovarea pretendenţilor la titluri
ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice la profilul medico-biologic, umanistic şi farmaceutic,
membru al Colegiului de redacţie al revistei Anale Ştiinţifice USMF Nicolae
Testemiţanu, membru al Societăţii Anatomiştilor din R. Moldova, medic de categorie
superioară în domeniul Anatomiei Omului.
1986 – Leningrad/Sankt-Petersburg (F. Rusă); 1999 – Iaşi, UMF Gh.T. Popa;
2005 – Cairo (Republica Arabă Egipt); 2008 – Chişinău, USMF Nicolae Testemiţanu;
2009 – Semfiropol (Ucraina); 2009 –Vitebsk (R.Belarus).
În anul 1998 susţine public teza de dr. în medicină (Inervaţia formaţiunilor
capsuloligamentare ale pelvisului uman în stare de normă şi în patologie), iar în a.
2007 – pe cea de dr. habilitat (Morfologia aparatului neurovascular extra- şi
intraorganic al complexului hepatoligamentar).
Activitatea sa ştiinţifică este materializată în peste 144 de lucrări ştiinţifice (ca
autor/coautor), inclusiv: monografii – 3, manuale – 1, materiale didactice/ghiduri
28
pentru autoinstruire – 16, note de curs – 2 etc.), reprezentând preocupările în
domeniul morfologiei.
Prezintă interes viu monografia cu titlul Morfologia aparatului neurovascular al
complexului hepatoligamentar, care conţine date recente despre particularităţile
elementelor neurovasculare ale ficatului cu ligamentele sale şi este destinată
specialiştilor în morfologie, hepatologie, chirurgie abdominală şi alte domenii ale
medicinii.
Este recenzent al unor materiale didactice publicate de colaboratorii catedrei/altor
subdiviziuni Universitare, conducător/recenzent al tezelor de dr./dr. habilitat,
coordonează teze de diplomă, colaborează cu instituţiile ştiinţifice de profil de peste
hotare.
A confecţionat mai multe piese anatomice pentru asigurarea materială a procesului
didactic şi examenelor, a executat şi montat peste 15 exponate de muzeu.
***
Asistent universitar LUDMILA M. GURIEVA-MAZÂLU
Născută la data de 2 septembrie 1959 în satul Corbul, r-nul Donduşeni.
Studii. Absolventă a facultăţii de medicină generală a ISMC, promoţia anului
1982.
Odată cu absolvirea facultăţii a activat la catedră în postură de asistent universitar,
până în 1986, când a fost înmatriculată în ordinatură clinică la specialitatea
oftalmologie.
Catedra Anatomia omului a Institutului de medicină nr.2 din Moscova (1985).
***
Asistent universitar ALA L. САBRINA
Născută la 3 august 1958.
Activitate profesională. În anul 1984 a fost numită în funcţia
de asistent universitar la catedra Anatomia Omului, unde a activat
29
până în 1990.
În 1998 pleacă cu familia în Israel, unde continuă să activeze ca lector în
Universitatea de Medicină din Tel-Aviv (Israel).
Activitate ştiinţifică. În perioada de activitate la catedră interesele ştiinţifice ale D-
nei A. Cabrina au fost centrate pe morfologia şi inervaţia fasciilor gâtului.
***
Dr., asistent universitar SVETLANA L. CONDRATIUC
Născută la data de 1 aprilie 1962 în sat. Salcuţa, r-nul Căuşeni.
Studii. În anul 1980, a absolvit cu menţiune Colegiul medical din Bender, iar în
1988, tot cu menţiune, Institutului de Stat de Medicină din Chişinău.
Din anul 1991 a fost angajată în calitate de asistent universitar
la catedra Anatomia Omului, unde a activat timp de un an,
transferându-se, ulterior, în clinica de psihiatrie.
În perioada din 1988 până la 1990 a trecut ordinatura clinică la
catedra de igienă radiologică a Institutului de Stat de Perfecţionare a medicilor din
Leningrad.
În 2009 a susţinut teza de dr. în medicină cu tema: Profilaxia primară a
narcomaniilor în Republica Moldova.
***
Dr., conferenţiar universitar OLGA V. BELIC
Născută la 20 aprilie 1961 în s.Goleni, r-nul Edineţ.
Studii. ISMC, anul 1987.
În anul 1987, s-a încadrat în activitatea catedrei Anatomia
omului, iniţial în funcţie de asistent, din 1999 – ca lector
superior, iar din 2006 deţine postul de conferenţiar universitar.
30
Activitate ştiinţifică. În 1999 a fost admisă în doctorantură, secţia fără frecvenţă şi,
în anul 2005, susţine cu succes teza de doctorat (Morfologia sistemului ligamentar al
uterului).
A participat activ cu comunicări la conferinţele ştiinţifice anuale ale USMF,
congrese internaţionale şi simpozioane (Oradea, Grodno, Sofia şi altele), a publicat
49 lucrări ştiinţifice.
Lucrează asupra tezei de habilitat Variabilitatea elementelor neurovasculare ale
complexului splenoligamentar în perioadele critice ale ontogenezei postnatale.
***
Asistent universitar LILIANA A. SPATARU
Născută în 13 septembrie 1967.
Studii. A absolvit ISMC în anul 1990.
Activitate profesională. Din anul 1990 şi până în 1992 a activat la catedra
Anatomia omului în calitate de asistent.
***
La perfectarea iconografică/ilustrativă a majorităţii tezelor ştiinţifice şi
publicaţiilor realizate de catedră a contribuit nemijlocit laborantul superior E.M.
KOBLIK-ZELŢER (1968-1989). Imaginile impecabile a pieselor anatomice macro-
, macromicro- şi microscopice, realizate de el, înfrumuseţează, în sensul direct al
cuvântului, lucrările ştiinţifice elaborate de cadrul profesoral-didactic al catedrei şi
redau veridicitatea rezultatelor ştiinţifice obţinute.
Investigaţiile ştiinţifice realizate de profesorul universitar B.Z. Perlin privind
aparatul nervos al formaţiunilor conjunctivale în condiţii de normă, patologie şi
experiment, sunt pe larg cunoscute în ţară şi peste hotare, multe din ele fiind raportate
la congrese naţionale şi internaţionale.
În acea perioadă pregătirea profesională a tinerilor lectori are loc atât prin
subordinatură, cât şi prin reciclări în cadrul Institutelor de Medicină din Moscova,
Sankt-Petersburg, Kiev etc.
În 1965, catedra trece în actualul bloc morfologic, adaptat pe parcurs la cerinţele
procesului de studii de B.Z. Perlin şi I. Popazov.
31
După transferarea în edificiu nou, mult mai bine amenajat, la catedra de anatomie
au fost create condiţii optime pentru studiul teoretic şi practic al anatomiei, pentru
amenajarea muzeul anatomic, care este faţa oricărei catedre de Anatomie şi
instituţiei de învăţământ medical superior.
Noile condiţii au făcut posibilă extinderea considerabilă a muzeului anatomic, la
completarea fondului şi amenajarea căruia au contribuit toţi colaboratorii catedre i,
îndeosebi B.Z. Perlin, G.V. Vincenko, laboranţii superiori I. Popazov, E.M. Koblik-
Zelţer, N. Leşcenko şi J. Pavlenko.
Mobilierul sălilor de muzeu a fost confecţionat conform schiţelor elaborate de
profesorul B.Z. Perlin.
La iniţiativa şefului de catedră, se desfăşoară o munca migăloasă de organizare şi
îmbogăţire a muzeului cu noi exponate, fondul căruia este permanent reînnoit şi
completat cu noi piese. Colectivul catedrei a depus efort maximal, voinţă şi iscusinţă
pentru confecţionarea pieselor de muzeu. Datorită muncii depuse, în perioada anilor
1965-1971, muzeul a fost reorganizat din temelie, completându-se cu un număr
enorm de piese noi, unice. Actualmente muzeul catedrei de Anatomie dispune de una
din cele mai valoroase şi impunătoare colecţii de piese anatomice unice, fiind unul
din puţinele de acest gen din Europa, înalt apreciate de numeroşi specialişti din ţările
CSI şi de peste hotare, care l-au vizitat.
Muzeul se bucură de o mare popularitate, îndeplinind un rol deosebit de important
în propagarea cunoştinţelor despre Om, despre particularităţile morfofuncţionale în
diferite etape a ontogenezei pre- şi postnatale, influenţa diferitor factori nocivi şi a
modului de trai asupra activităţii organelor şi sistemelor de organe. El este mult
solicitat şi vizitat de elevii şi profesorii liceelor din oraşele şi satele republicii, de
către studenţii colegiilor şi universităţilor din republică şi de numeroase delegaţii de
peste hotare, de membri ai diferitor organizaţii obşteşti etc.
Cu imagini de o calitate impecabilă a pieselor anatomice confecţionate de
colaboratorii catedrei, prof. universitari B. Perlin, V. Andrieş, N. Cherdivarenco, M.
Ştefaneţ, I. Catereniuc, conferenţiarii G. Vincenco, E. Gherghelegiu-Poburnaia, T.
Lupaşcu, E. Lopotenco, asistenta D. Stratilă etc., în urma investigaţiilor ştiinţifice
32
realizate şi expuse în cele 5 săli ale muzeului, sunt ilustrate multe ediţii de
specialitate, ieşite de sub tipar în ţară şi peste hotare, inclusiv renumitele atlase de
Anatomia omului (Синельников Р.Д., Синельников Я.Р. Атлас анатомии человека.
Т.IV. Москва: Медицина, 1989) şi cel al sistemului nervos vegetativ, sub redacţia
P.I Lobko ((Лобко П.И., Мельман Е.П., Денисов С.Д., Пивченко П.Г.
Вегетативная нервная система. Атлас. Минск, 1988), monografiile, manualele şi
alte lucrări metodico-didactice ieşite din catedră etc.)
Un grup de colaboratori (A.V. Popa, A. Nastas, V.I. Covaliu, T.I. Lupaşcu, M.
Casian), condus de conferenţiarul V.T. Jiţă, traduce din limba rusă şi publică în
română manualul de Anatomie normală a omului, autori N.K. Lâsenkov, V.I.
Buşkovivi, M.G. Prives (1968).
Cercetările ştiinţifice derulate la catedră în această perioadă s-au soldat cu 5 teze
de doctor habilitat – B.Z. Perlin (1967); V.T. Jiţa (1971); N.V. Cherdivarenko (1977);
V.N. Andrieş (1988); M.I. Ştefaneţ (1998) şi peste 30 de teze de doctor în medicină,
susţinute de N.M. Fruntaşu (1964); I.V. Kuzneţova (1965), A. Nastas (1969), M.
Chiorescu (1970), V.N. Andrieş (1970), V. Covaliu (1971), T.I. Lupaşcu (1972), M.I.
Ştefaneţ (1972), Gh. Nicolau (1973), V. Voloh (1973), D.G. Batâr (1980), E.S. Beşliu
(1988), E.V. Poburnaia (1993).
Unii dintre colaboratorii catedrei, care o perioadă îndelungată a vieţii au dedicat-o
anatomiei, doctori/doctori habilitaţi în medicină, au devenit ulterior şefi de
catedre/cursuri în alte subdiviziuni şi clinici din USMF Nicolae Testemiţanu şi alte
instituţii de învăţământ superior din ţară (N. Fruntaşu – catedra Anatomie topografică
şi chirurgie operatorie, V.T. Jiţă – catedra Histologie, citologie şi embriologie, Gh.Iu.
Nicolau – catedra Stomatologie terapeutică, N. Cereş – catedra Histologie, citologie
şi embriologie, N.V. Cherdivarenko – catedra Biologie şi genetică umană, A. Nastas
– catedra de defectologie a Institutului Pedagogic, V.I. Covaliu – catedra Anatomie,
respectiv a Institutului Agrar, a celui Pedagogic şi a ULIM-ului).
***
Din 1988 până în 1990, catedra e condusă de conferenţiarul universitar MIHAIL
I. ŞTEFANEŢ, specialist în problemele inervaţiei periostului şi cele referitoare la
33
morfologia complexului funiculotesticular, care o perioadă îndelungată a exercitat
funcţia de şef studii.
La iniţiativa lui M. Ştefaneţ este fondat muzeul Anatomia copilului, sunt
reproiectate unele săli de disecţie, se traduce în limba română manualul de Anatomia
omului în două volume, sub redacţia academicianului AŞM din F.Rusă M.R. Sapin
(1990).
În următorii şase ani (1991-1997) catedra a fost dirijată de VASILE N.
ANDRIEŞ, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, Om emerit.
Studiile experimentale realizate de el, demonstrează elocvent prezenţa
conexiunilor multiple între plexurile nervoase ale viscerelor din cavităţile toracică şi
abdominală, legături, care asigură inervaţia colaterală a plămânilor şi explică, în mare
măsură, natura reacţiilor de repercusiune în plămâni după intervențiile chirurgicale
asupra organelor abdominale.
În perioada menţionată la catedră îşi încep activitatea tineri lectori-asistenţi –
M.G. Pleşca (1990-1999), V.P. Lupu (1990-1993), L.A. Spataru (1990-1992), A.N.
Vîlcu (1991-1994), G.N. Certan (1991), Z.A. Zorin (1991), S. Cheptănaru (1992-
2006), A.M. Covalciuc (1992-1995), A.P. Antoci-Babuci (1993), N. Lozovan (1993-
1995), V. Supciuc (1994- 2007), T.C. Carajia-Botnari (1993), A.B. Bendelic (1993),
A.Ioniţa (1995), T,V. Hacina (1996), L.Gh. Globa (1997).
***
Asistent universitar MIHAI G. PLEŞCA
Născut la 19 octombrie 1961 în satul Feteşti, r-nul Edineţ.
Studii. A absolvit facultatea medicină generală a USMF în anul 1989.
Obţinând studii medicale medii, din anul 1986 activează ca felcer la uzina
„ISCOJ”, iar ulterior, în aceeaşi postură – în spitalul clinic orăşenesc nr. 2 din
Chişinău.
După absolvirea Universităţii de Medicină, din anul 1990-1999, a activat la
catedră în calitate de asistent universitar, iar ulterior, în septembrie 19999, e
34
transferat în funcţie de colaborator ştiinţific în secţia Fiziologie a Laboratorului
Central de Cercetări Ştiinţifice al Universităţii, unde a activat până in anul 2000.
Actualmente îşi exercită obligaţiunile de serviciu în Ministerul Afacerilor Interne
al R. Moldova.
În perioada de activitate la catedră a realizat cercetări ştiinţifice în vederea
studierii morfologiei şi inervaţiei periostului oaselor membrului inferior, precum şi
morfologiei nervului vertebral.
***
Asistent universitar LIDIA ENI
Născută la data de 14 iulie 1960 în s. Mihailovka, r-nul
Cimişlia.
Studii. A absolvit facultatea de Stomatologie a ISMC în 1990.
În anii 1990-1991 şi-a continuat studiile postuniversitare prin
internatură în Secţia Stomatologică a spitalului municipal nr. 2
din Chişinău.
Pe parcursul anilor 1991-1993 a activat în calitate de asistent universitar la catedra
Anatomia Omului a Universităţii, iar din 1993 – ca medic stomatolog în secţia sus-
numită.
Din 2006 a urmat doctorantura la catedra Stomatologie terapeutică a USMF
Nicolae Testemiţanu, unde, sub conducerea profesorului universitar, doctor habilitat
Gh. Nicolau, a realizat teza de doctor în medicină Utilizarea materialului LitAr în
tratamentul cariei profunde şi pulpitei acute de focar, pe care a susţinut-o cu succes
în 2011.
***
Asistent universitar ALA M. COVALCIUK
Născută în 28.04.1967 în s. Bagrineşti, r-nul Floreşti.
Studii. A absolvit facultatea pediatrie a USMF Nicolae Testemiţanu în anul 1991.
35
La catedra Anatomia Omului a activat ca asistent universitar din 06.11.1992 până
în 06.03.1995, ulterior fiind transferată în la funcţie de laborant superior la catedra de
pediatrie-semiologie.
***
Asistent universitar ANGELA N. VÂLCU
Născută în 25 octombrie 1962 în satul Teleşovo, r-nul Orhei.
Studii. Absolventă a USM Nicolae Testemiţanu, promoţia anului 1991.
A activat în funcţia de asistent universitar la catedra Anatomia omului din
01.08.1991 şi până în 30.09.1994.
***
Asistent universitar VALENTIN P. LUPU
Născut la data de 7 iulie 1962 în satul Hodorăuţi, r-nul Ocniţa.
Studii. A absolvit facultatea pediatrie a USM Nicolae Testemiţanu în anul 1990.
După facultate, din 01.08.1990, e repartizat la catedra Anatomia Omului în funcţie
de asistent universitar, unde a activat până în 17.09.1991, ulterior transferându-se în
spitalul clinic de psihiatrie în funcţie de medic-otolaringolog.
***
Asistent universitar ZINOVIA A. ZORINA

Născută la data de 21 mai 1967 în s. Ţînţăreni, r-nul Teleneşti.
Studii. În 1991 a absolvit Institutul de Stat de Medicină şi
Farmacie din Chişinău, facultatea Pediatrie.
În anul 2006 a absolvit Academia de Administrare Publică pe
lângă Preşedintele Republicii Moldova, obţinând titlul de master
în Administraţia publică.
36
Activează în cadrul USMF Nicolae Testemiţanu din anul 1991, fiind repartizată
după absolvire la catedra Anatomia omului în calitate de asistent universitar.
Este organizator sindical al catedrei.
În anul 2000 a trecut reciclarea la UMF Gr. T. Popa din Iaşi.
În anul 2001 a frecventat cursurile la Psihopedagogie în cadrul catedrei Economie,
management şi psihopedagogie în medicină USMF Nicolae Testemiţanu, în 2002 –
cel de perfecţionare „medic de familie” la facultatea de perfecţionare a medicilor a
Alma Mater, iar în a. 2008 – reciclarea „Actualităţi şi metodologii contemporane în
procesul didactic la disciplinele medico-biologice şi preclinice”.
Activitate ştiinţifică. Este autor/coautor a peste 21 lucrări ştiinţifice, conducător
ştiinţific al lucrărilor ştiinţifice studenţeşti.
***
Dr., conf. universitar GALINA N. CERTAN
Născută la data de 6 ianuarie 1947 în s. Orac, r-nul Leova.
Studii. Absolventă a facultăţii stomatologie a ISMC, promoţia
anului 1970.
A activat ca medic-stomatolog în raioanele Leova şi Ocniţa
până în 1979, după ce este angajată ca profesoară de anatomie la
şcoala medicală orăşenească din Chişinău.
Ulterior (1991) este angajată în funcţie de asistent universitar la catedra Anatomia
omului a USMF Nicolae Testemiţanu, iar din 1994 – ca lector superior.
În 2004 trece prin concurs în funcţia de conferenţiar al catedrei Anatomia omului.
Este Secretar al catedrei. Exercită funcţia de secretar al catedrei.
În 2003 a susţinut teza de dr. în medicină (Aparatul nervos al venei cave
superioare în normă şi patologie). Pe parcursul ultimilor 5 ani a publicat 20 lucrări
ştiinţifice.
37
A elaborat indicaţii metodice pentru studenţii facultăţii stomatologie „Anatomia
funcţională a odontonului (organului dentar)” şi „Anatomia dinţilor” (Ghid privind
instruirea programată şi evaluarea cunoştinţelor studenţilor), a participat la elaborarea
materialelor didactice şi celor instructiv-metodice. Paralel cu recomandările teoretice
şi practice, studenţilor au fost aduse informaţii prin studierea pieselor anatomice din
muzeu, constituirea autoreferatelor şi studierea actualelor date prin programele
tehnico-informaţionale.
***
Asistent universitar SVETLANA N. CHEPTĂNARU
Născută la data de 4 noiembrie 1966 în satul Volontir, r-nul
Ştefan-Vodă.
Studii. Absolventă a facultăţii medicină generală a USMF
Nicolae Testemiţanu, promoţia anului 1992.
După absolvirea facultăţii (1992) activează la catedră în
funcţie de asistent universitar până în 2006.
Actualmente îşi exercită obligaţiunile de serviciu la catedra de anatomie a
Colegiului Republican de Medicină din Chişinău.
***
Asistent universitar ANGELA P. ANTOCI-BABUCI
Născută la data de 9 septembrie 1970 în or. Chişinău.
Studii. Absolventă a Facultăţii Pediatrie a USMF Nicolae
Testemiţanu (1993).
A intrat în învăţământul medical superior imediat după
absolvirea facultăţii, fiind repartizată la catedra Anatomia omului
în funcţie de asistent universitar.
Din anul 2002 ţine lucrări practice şi citeşte prelegeri preponderent în limba
engleză la studenţii anului I şi II ai facultăţii Medicină Generală şi la studenţii anului
I ai facultăţii Stomatologie.
38
Dna A. Babuci a contribuit activ la traducerea în limba engleză a programului
analitic, a planurilor tematice şi testelor de examinare, este responsabilă de
Managementul calităţii (ISO) la Anatomia omului.
În 2003 – cursuri de Psihopedagogie (USMF Nicolae Testemiţanu), în 2004 –
cursuri Litere şi scriere pentru dezvoltarea gândirii critice (Pro-Didactica), în 2004 –
reciclare (UMF, Craiova, România).
În 2002 a fost înmatriculată în doctorantură la secţia fără frecvenţă.
Activitatea ştiinţifică ţine de modificările bolţilor piciorului în perioadele
salturilor de creştere.
Pe parcurs lucrează activ cu studenţii pregătindu-i pentru participarea la
conferinţele ştiinţifice anuale ce au loc în cadrul universităţii.
În ultimii cinci ani a publicat 41 lucrări ştiinţifice.
***
Asistent universitar NICOLAE V. LOZOVAN
Născut la 11 martie 1967 în or. Călăraşi.
Studii. A absolvit facultatea pediatrie a USM Nicolae Testemiţanu din Chişinău în
1993.
La catedra Anatomia omului a activat în funcţie de asistent din 1993 până în 1995.
***
Dr., asistent universitar VIORICA T. SUPCIUC
Născută la data de 23 octombrie 1967 în satul Aluniş, r-nul
Râşcani.
Studii. 1982-1985 – Colegiul de Medicină din mun. Bălţi.
A absolvit facultatea pediatrie a USM Nicolae Testemiţanu în
1991.
39
După absolvirea facultăţii, în perioada anilor 1991-1992, urmează internatura,
activând în calitate de medic-internist în spitalul de copii din mun. Bălţi.
La catedra Anatomie s-a încadrat în colectiv în funcţie de asistent-stagiar în 1994,
iar din 1995 – de asistent universitar.
Revenind la catedră din doctorantură cu frecvenţă la specialitatea Anatomie
(1996-2000), din anul 2001 până în 2007, a activat în colectiv iniţial în funcţie de
asistent universitar, iar din 2004 – de conferenţiar universitar.
În 2001 – cursuri în cadrul FPM USMF Nicolae Testemiţanu, în 2004 – cursuri
Litere şi scriere pentru dezvoltarea gândirii critice (Pro-Didactica).
A urmat aspirantura în Bucureşti (Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol
Davila), unde, în 2000, a susţinut teza de doctor (Studiul anatomic şi imagistic al
modificărilor posttraumatice la nivelul neurocraniului.
***
Asistent universitar TATIANA C. CARAJIA-BOTNARI
Născută la data de 12 august 1963 în s. Talmaci, raionul
Suvorov (Ştefan-Vodă).
Studii. Absolventă a Institutului de Stat de Medicină,
facultatea pediatrie, anul 1993.
Şi-a început activitatea didactică universitară în anul 1993,
când a fost înmatriculată în doctorantură la catedra anatomia omului (1993-1995).
Din anul 1995, când a fost promovată prin concurs, până în prezent – deţine funcţia
de asistent universitar.
Reciclare Târgu-Mureş, România (2009), cursuri Pihopedagogie (USMF Nicolae
Testemiţanu, 2002).
40
Investigaţiile ştiinţifice ţin de inervaţia şi vascularizaţia periostului maxilei în
normă şi patologie.
***
Asistent universitar ANASTASIA B. BENDELIC
Născută la 3 ianuarie 1969 în s. Limbenii-Vechi, r-nul Glodeni.
Studii. A absolvit Institutul de Stat de Medicină şi Farmacie din
Chişinău în anul 1992, Facultatea Pediatrie.
Din august 1994 până în iunie 1995 a urmat internatura la
Spitalul clinic republican, specialitatea: medic generalist.
Activitatea didactică universitară şi-a început-o în anul 1996, an din care
activează în cadrul USMF Nicolae Testemiţanu în calitate de asistent universitar la
catedra Anatomia omului.
Din septembrie 2010 ţine lucrări practice în limba engleză în grupele cu studenţi
de peste hotare.
Reciclare Actualităţi şi metodologii contemporane în procesul didactic le
disciplinele medico-biologice şi preclinice (USMF Nicolae Testemiţanu, 2008);
cursuri de limbă engleză, USMF Nicolae Testemiţanu (2009-2010); reciclare, USM
Târgu-Mureş, România (2010); cursuri Pihopedagogie (USMF Nicolae Testemiţanu,
2001, 2009).
Lucrează asupra tezei de doctor în medicină „Particularităţile morfologice ale
sistemelor nervos şi APUD în prostată la om”.
***
Asistent universitar ANETA IONIŢA
Născută la data de 25 mai 1971 în
Studii. Institutul de Stat de Medicină şi Farmacie din
Chişinău, absolventă a anului 1995.
41
În anii 1995-1999 – urmează aspirantura fără frecvenţă la catedra Anatomia
omului. Din 1998, după o deplasare în Paris (Franţa) cu scop de a aprofunda
cunoştinţe în limba franceză, a predat disciplina în grupele francofone.
***
Dr., conf. universitar TAMARA V. HACINA
Născută la 6 iunie 1955, în satul Berlinţi, raionul Briceni.
Studii. A absolvit facultatea de Stomatologie a ISMC în anul
1978.
Şi-a început activitatea profesională la Colegiul de Medicină
din Orhei, iar din 1979 este transferată la Colegiul Republican
de Medicină din Chişinău, unde a predat anatomia, a fost metodist şi timp de 12 ani a
condus secţia surori medicale.
Din 1996 activează la catedra Anatomia omului a USMF Nicolae Testemiţanu, în
calitate de asistent universitar (prin cumul), din 1998 până 2002 ocupă postul de
lector superior la Catedra de Anatomia Omului la Universitatea Liberă Internaţională
din Moldova, iar în anul 2001 e numită în funcţie de lector superior.
În 2002 revine la catedră, desfăşurând preponderent activitatea în grupele cu
predarea în limba engleză. A pregătit şi ţine cursuri pentru studenţii din Facultatea
Medicină şi Stomatologie, urmează doctorantura la UMF Carol Davila din Bucureşti
şi, după susţinerea tezei de doctor în medicină în 2004, din 2006 devine posesoarea
titlului ştiinţifico-didactic de conferenţiar universitar.
Contribuie la pregătirea şi perfecţionarea materialelor didactice şi ilustrative în
limba engleză, cum ar fi prelegeri, programul analitic, planuri tematice, chestionare şi
bilete de examinare.
În 2004, în cadrul UMF Carol Davila din Bucureşti a susţinut teza de dr. în
medicină (Inervaţia şi vascularizaţia periostului femurului în condiţii normale şi în
endarterită obliterantă).
42
Cu succes conduce cercul ştiinţific al studenţilor cu participarea studenţilor
autohtoni şi de peste hotare. Membrii cercului publică rezultatele cercetărilor în
limbile romană şi engleză în analele ştiinţifice ale universităţii, participă activ la
Conferinţe ştiinţifice, inclusiv peste hotare.
Este autor a 61 de lucrări ştiinţifice, coautor la Manual de anatomia omului pentru
facultăţile de Farmacie şi Sănătatea Publică şi Lucrări practice la Anatomia omului, a
publicat materialele didactice Anatomia funcţională a organului văzului şi Sistemul
imunitar şi limfatic, care au fost apreciate de specialiştii din domeniile
corespunzătoare. Participă la conferinţe şi simpozioane ştiinţifice naţionale şi
internaţionale. Cu succes a prezentat rezultatele ştiinţifice obţinute la Congresele
Internaţionale ale morfologilor (Bucureşti, 2006; Iaroslavli, 2010 etc.).
Este posesoare a certificatelor de inovator şi drepturilor de autor, lucrează asupra
tezei de doctor habilitat în medicină la tema: Morfologia aplicată al aparatului
vasculonervos al aortei toracice.
***
Asistent universitar LILIAN GH. GLOBA
Născut la 28 august 1973 în s. Isacova, r-nul Orhei.
Studii. A absolvit USMF Nicolae Testemiţanu în anul
1997, facultatea Medicină generală.
După absolvirea facultăţii este admis la studii
postuniversitare prin masterat, finisându-le cu succes prin
susţinerea tezei de master cu tema: Inervaţia oaselor piciorului, studiu macroscopic.
Activează în cadrul USMF Nicolae Testemiţanu din anul 1999, la catedra
Anatomia omului în calitate de asistent universitar, în ultimii ani desfăşurând
preponderent activitatea în grupele cu predarea în limba engleză.
Este membru al Societăţii Anatomiştilor din Republica Moldova.
43
În anul 2009 a absolvit studii postuniversitare prin rezidenţiat la specialitatea
”Neurologie”, iar în 2010 a urmat o stagiu la UMF Victor Babeş din Timişoara,
România.
În anul 2010 a fost certificat la cursurile la Psihopedagogie în cadrul catedrei
Economie, management şi psihopedagogie în medicină USMF Nicolae Testemiţanu,
iar în 2008 a frecventat ciclul de perfecţionare Actualităţi şi metodologii
contemporane în procesul didactic la disciplinele medico-biologice şi preclinice.
Lucrează asupra tezei de doctor în medicină: Complexul ombelico placentar ca
grefa tisulară și celulară.
***
În anul 1997, în scopul optimizării şi profilării procesului didactic la facultăţile
medicină generală, pediatrie, stomatologie, farmacie şi medicină preventivă, în cadrul
catedrei sunt create două subdiviziuni: una pentru facultăţile de farmacie,
stomatologie şi medicină preventivă, condusă de profesorul universitar Vasile
Andrieş, şi alta – pentru facultăţile medicină generală şi pediatrie în frunte cu Mihail
Ştefaneţ (din 1998 doctor habilitat în medicină, iar din 2001 – profesor universitar,
Lucrător Emerit al învăţământului public).
Catedrele Anatomia Omului nr. 1 şi nr. 2 au fiinţat separat din 1997 până în 2007,
având sediu şi bază material-didactică comună.
În aceşti ani a fost perfectată programa analitică a disciplinei, accentul punându-se
pe studiul anatomiei omului viu şi aspectului aplicativ al structurilor studiate, au fost
elaborate indicaţii metodice privind anatomia pe viu şi chestionare, modernizate
formele de control al cunoştinţelor, elaborate culegeri de teste de control în limbile
română, rusă şi engleză, create condiţii pentru funcţionarea grupelor cu predare în
limbile franceză şi engleză.
Se insistă mult la pregătirea profesională a lectorilor tineri, care sunt instruiţi în
cadrul catedrei, sub îndrumarea unor profesori experimentaţi, precum şi a reciclărilor
în cadrul catedrelor de Anatomie a Universităţilor de Medicină din România – Iaşi,
Cluj-Napoca, Bucureşti, Târgu-Mureş, Timişoara etc.
44
Contribuţia adusă la dezvoltarea învăţământului anatomic de corpul profesoral-
didactic al catedrei s-a cristalizat prin apariţia multor tratate de anatomie, a
manualelor, lucrărilor metodico-didactice etc.
Pe parcursul anilor în cadrul catedrei s-au desfăşurat întruniri ştiinţifice, conferinţe
şi simpozioane a anatomiştilor, inclusiv: Conferinţa ştiinţifică unională vizând
problemele predării anatomiei omului (1971,1983), conferinţe Unionale pe
problemele programelor de studii şi predării anatomiei la deferite facultăţi, cum ar fi
şi Simpozionul Unional al Societăţii Anatomiştilor, histologilor şi embriologilor din
1986, Conferinţe Ştiinţifice anuale a cadrelor profesoral-didactice şi studenţilor de
Zilele Universităţii etc.
Catedra a fost vizitată de numeroase delegaţii de peste hotare.
Ulterior colectivul profesoral-didactic al catedrei este completat cu noi absolvenţi
ai Alma Mater: Sergiu Brenişter (2007), Roman Angheliu (2009), Mihail Taşnic
(2011), Ion Stupac (2011).
***
Asistent universitar SERGIU BRENIŞTER
Născut la data de 21 decembrie 1973, or. Chişinău.
Studii. A absolvit facultatea Medicină generală a USMF
Nicolae Testemiţanu în anul 1996.
În anii 1996-1999 a urmat rezidenţiatul pe specialitatea
Oncologie la catedra Hematologie Oncologie şi Terapie de
campanie a USMF Nicolae Testemiţanu, iar în 1999-2002 –
doctorantura la aceleaşi catedră şi specialitate.
În perioada 01.2003 – 06.2003 activează în Centrul Naţional de Transfuzie a
Sângelui, în anii 2003-2006 – la Institutul Oncologic (IMSP IOM), departamentul
policlinică, iar în continuare, 2006-2010 – în funcţie de colaborator ştiinţific,
Laboratorul chirurgie gastrică şi toracică al aceleiaşi instituţii medicale, iar din 2011-
colaborator ştiinţific superior.
45
Din 2007 activează prin cumul in calitate de asistent universitar la catedra
Anatomia Omului a USMF Nicolae Testemiţanu, unde duce lecţii practice şi ţine
cursuri studenţilor în grupele cu predare în limba engleză.
Masterat la „Oncologie” Universitatea Ulm, Germania (2010-2012)
În 2003 a susţinut teza de doctor în medicină cu tema: Aspecte ale diagnosticului
şi tratamentului chirurgical al tumorilor mediastinale.
La moment este preocupat de problemele predispunerii genetice către cancerul
pulmonar.
***
Asistent universitar ROMAN ANGHELIU
Născut la data de 18 iulie 1976, în or. Chişinău.
Studii. A absolvit facultatea Medicină generală a USMF
Nicolae Testemiţanu în anul 1999.
In perioada anilor 2004-2007 a făcut studiile la Academia de
Administrare Publica pe lângă Preşedintele RM şi a obţinut
titlul de magistru in administrare publica.
În perioada anilor 1999-2002 a absolvit rezidenţiatul, specialitatea: Chirurgie
generală, în cadrul catedrei semiologie chirurgicală.
Din anul 2005 activează ca chirurg de urgenţă în CNŞPMU, iar din 2009 – in
calitate de asistent universitar la catedra Anatomia Omului a USMF Nicolae
Testemiţanu.
Cursuri: Probleme actuale de chirurgie şi asistenţă chirurgicală (2008, SCR,
USMF Nicolae Testemiţanu); Psihopedagogie în învăţământul superior(2011, USMF
Nicolae Testemiţanu).
Activitate ştiinţifică. Este preocupat de probleme legate de aspecte morfologice în
chirurgia abdominală.
46
***
Lector universitar MIHAIL V. TAŞNIC
Născut la data de 11 iunie 1986, în or. Chişinău.
Studii. În aa.1993 – 2002 urmează ciclul gimnazial la Liceul
„Mihail Berezovschi", Chişinău, în 2002-2005 – ciclul liceal –
Liceul de Limbi Moderne şi Tehnologii Informaţionale „Socrate
", Chişinău, iar în perioada 2005 – 2011– ciclul universitar la
Facultatea Medicină Nr.1, USMF "Nicolae Testemiţanu".
 2006 – 2011 – laborant la Catedra Anatomia omului;
 2009 – 2011 – asistent medical la Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic
Medicină de Urgenţă, Departamentul Medicină de Urgenţă;
 din 2011 – felcer de urgenţă la Substaţiunea Botanica din cadrul Centrului
Naţional Ştiinţifico -Practic Medicină de Urgenţă;
 din 2011 – lector universitar la catedra Anatomia Omului.
Din 2011 urmează rezidenţiatul la specialitatea Cardiologie
În 2011 a susţinut teza de diplomă la tema „Aspecte morfoclinicle ale traiectului
intramural al arterelor coronariene ”.
Este preocupat de problema în cauză urmând studierea diferitor aspecte ale
morfologiei cordului.
***
Lector universitar ION STUPAC

Născut la data de 08.06.1986, Sankt-Petersburg, Federaţia Rusă
47
Studii. A absolvit facultatea Medicină generală a USMF Nicolae Testemiţanu în anul
2011
Din 2011 urmează rezidenţiatul la specialitatea Ortopedie și Traumatologie.
Asistent la catedră(lector) – 2011
În 2011 a susţinut teza de diplomă la tema „Chirurgia decompresiv-reconstructivă
în tratamentul consecințelor vertebro-medulare posttraumatice”, direcție științifică,
care îl preocupă în continuare.
***
De la fondare şi până în prezent tematica ştiinţifică a catedrei a

vizat studierea inervaţiei periostului oaselor, capsulelor şi ligamentelor diferitor
articulaţii, cât şi a lepto- şi pahimeningelui, inervaţia formaţiunilor de ţesut
conjunctiv şi a vaselor sangvine magistrale şi a celor din unele organe interne în
normă şi patologie; în experienţe pe animale de laborator, s-a studiat influenţa sarcinii
fizice dozate, a hiper- şi hipochineziei şi a oxigenării hiperbarice.
După 1997 activitatea ştiinţifică la catedră s-a intensificat sesizabil – au fost
susţinute 2 teze de doctor habilitat (M. Ştefaneţ, 1998 şi I. Catereniuc, 2007) şi 6 de
doctor în medicină (I. Catereniuc, 1998, V. Supciuc, 2000, G. Certan, 2003, V. Focşa,
2002- 2003, T. Hacina, 2004, O. Belic, 2005).
Odată cu scurgerea anilor, interesele ştiinţifice ale corpului ştiinţifico-didactic al
catedrei, conform cerinţelor timpului, s-au extins.
Treptat se cristalizează direcţia principală a cercetărilor ştiinţifice – inervaţia
formaţiunilor de ţesut conjunctiv în normă şi patologie, morfologia elementelor para-,
periviscerale şi perivasculare, specificul sistemului ligamentar al organelor interne şi
proprietăţile lor biomecanice, particularităţile morfofuncţionale ale diferitor organe şi
sisteme în perioadele critice ale dezvoltării postnatale.
Cercetările se realizează pe material cadaveric şi prelevat intraoperator, utilizând
disecţia anatomică, metoda macromicroscopică de colorare selectivă a pieselor
48
anatomice totale cu reactivul Schiff, tehnici neurohistologice, histologice,
histochimice, neurohistochimice, biomecanice, morfometrice, analiza statistică etc.
S-au studiat particularităţile morfologice ale aortei şi venei cave superioare,
ductului limfatic toracic, ale vaselor limfatice, sangvine şi elementelor sistemului
nervos periferic în periost, în capsula unor articulaţii, viscere (ficatul, uterul, splina cu
ligamentele acestora, cordul etc.), aspectele morfologice ale traiectului intramural al
arterelor coronariene etc., în stare de normă şi în patologie.
Se aplică acele investigaţii medico-biologice care sunt orientate spre studierea
modificărilor morfofuncţionale ale structurilor menţionate în dependenţă de vârstă şi
de influenţa diferitor factori ai mediului ambiant.
Scopul principal al acestora este nu numai obţinerea unor noi informaţii, ci şi
utilizarea lor în elaborarea metodelor de reabilitare a structurilor afectate, extrapolând
rezultatele obţinute în profilaxia şi tratamentul maladiilor organelor în cauză.
Rezultatele obţinute sunt utilizate şi în determinarea substratului morfologic care
ar sta la baza prevenirii diferitor dereglări funcţionale, inclusiv diferitor maladii,
îndeosebi a celora ce ţin nemijlocit de sistemul nervos periferic şi patul
microcirculator. O deosebită atenţie se acordă variabilităţii anatomice individuale,
atât în aspect macroscopic, cât şi macromicroscopic, particularităţilor
morfofuncţionale ale organelor puse în studiu în perioadele critice ale dezvoltării
postnatale.
Prezintă interes depistarea zonelor cu inervaţie dublă, specificul zonelor de
acoperire şi a anastomozelor intra- şi intersistemice, particularităţile şi variantele de
traiect intramural al arterelor coronariene în aspect macro-, macromicro-, microscopic
şi clinic etc. A fost determinată topografia zonelor reflexogene, a zonelor de inervaţie
dublă, triplă etc., inervaţia încrucişată (pentru organele pare) şi cea ipsi- şi
contrlaterală (pentru cele impare).
Au fost stabilite: sursele suplimentare/auxiliare de inervaţie, legităţile inervaţiei şi
particularităţile morfofuncţionale individuale ale elementelor sistemului nervos
periferic extra- şi intraorganic ale vaselor sangvine în periost, în capsula unor
articulaţii, viscere (ficatul cu ligamentele anexe, ligamentele uterului, splinei, cord
49
etc.), în aortă, vena cavă superioară, particularităţile morfologice ale traiectului
intramural al arterelor coronariene etc., în stare de normă şi în patologie.
S-a specificat prezenţa a patru tipuri de vase limfatice, morfologia cărora reflectă
starea lor funcţională şi, în premieră, prin colorarea cu reactivul Schiff, în structura
sistemului limfatic a fost evidenţiată o formaţiune activă, bogat vascularizată şi
inervată – numită macromicrosegment limfatic, care este argumentată morfologic,
topografic şi funcţional (M. Ştefaneţ), evidenţiată şi în structurile seroase perihepatice
de I. Catereniuc.
Rezultatele investigaţiilor morfofuncţionale, în special a celor, care ţin de
particularităţile modificărilor din perioadele critice ale dezvoltării postnatale, sunt
puse la baza elaborării unui sistem de utilizare a acestor cunoştinţe în prevenirea
maladiilor şi combaterea îmbătrânirii precoce, a unei noi ramuri în ştiinţele
morfologice – anatomia preventivă (M. Ştefaneţ, I. Catereniuc, 2000, 2005).
Au fost stabilite particularităţile organizării morfofuncţionale şi legităţile de
distribuire a elementelor neurovasculare în cadrul complexului hepatoligamentar
(termenul ne aparţine), reprezentat de ficat, ca organ (cu elementele componente –
stroma, parenchimul, formaţiunile nervoase, vasculare şi ductale) şi ligamentele sale,
care, luate în ansamblu, sunt strâns legate între ele morfologic şi funcţional,
constituind o unitate morfofuncţională (I. Catereniuc, 2007).
Actualmente asupra tezelor de doctor habilitat în medicină cu succes realizează
studii pluriaspectuale, prin utilizarea metodelor tradiţionale, clasice şi contemporane
de investigaţii morfologice, competitorii: dr., conf. universitari O. Belic şi T. Hacina,
iar a celor de doctor în medicină – A. Babuci, L. Globa, Z. Zorin, A. Bendelic
(conducători/ consultanţi ştiinţifici – dr. habilitaţi, prof. universitari M. Ştefaneţ şi I.
Catereniuc).
Pe parcursul anilor, colaboratorii catedrei au susţinut cu succes 6 teze de doctor
habilitat, 33 teze de doctor în medicină, au publicat un număr considerabil de
monografii, manuale, compendii, ghiduri practice, lucrări metodico-didactice,
numeroase lucrări ştiinţifice editate în culegeri şi reviste atât naţionale, cât şi
internaţionale, au obţinut brevete de invenţii şi certificate de inovator.
50
Numai în ultimii 6 ani (2006-2011) la catedră au fost elaborate şi publicate 3
monografii, 7 manuale, 11 ghiduri practice, 5 lucrări metodico-didactice, 84 de
articole şi 28 de teze ale comunicărilor ştiinţifice prezentate şi discutate la numeroase
reuniuni de ramură naţionale şi internaţionale.
În prezent, catedra întreţine relaţii de colaborare didactico-ştiinţifică productivă cu
colegii de la catedrele similare ale Universităţilor de Medicină din multe state din CSI
şi Europa (Minsk, Grodno, Vitebsk, Cernăuţi, Kiev, Ivano-Francovsk, „Carol Davila”
din Bucureşti, „Gr.T. Popa” din Iaşi, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Moscova,
Smolensk, Varna, Tbilisi etc).
În cadrul catedrei pe întreaga perioadă de activitate funcţionează cercul ştiinţific
studenţesc de anatomie, ca formă didactică şi educaţională importantă a viitorilor
medici, condus în diferite perioade de timp de către asistenta V.A Tkaciuk, conf.
universitari T.A. Iastrebova, A.V. Popa, T.M. Titova, E.S. Lopotenco, V. Supciuc, O.
Belic şi, actualmente, de către conf. universitar T. Hacina, în care tinerii cercetători
fac primele tentative de aplicare a metodelor de investigare anatomică, studiază
variantele şi anomaliile de dezvoltare a organelor, vaselor sangvine şi ale nervilor,
vascularizaţia şi inervaţia formaţiunilor anatomice, anatomia pe viu etc., obţin
experienţa necesară în elaborarea rapoartelor şi studiilor ştiinţifice, participă activ la
lucrările congreselor, conferinţelor şi simpozioanelor ştiinţifice din ţară şi de peste
hotare, publică lucrări ştiinţifice.
Tineri cercetători studiază în mod independent diferite aspecte ale anatomiei
variabilităţii individuale şi în colaborare cu catedra de biologie moleculară şi genetică
umană, descriu şi sistematizează diferite anomalii şi variante anatomice ale nervilor,
vaselor, organelor etc.
În muzeul catedrei sunt expuse multe din piesele anatomice confecţionate de
studenţi.
***
Activitatea cotidiană a catedrei nu poate fi evaluată integritate fără a lua în
consideraţie personalul auxiliar (preparatorii, laboranţii, laboranţii superiori),
componentă indispensabilă a activităţii integrale a catedrei, ajutorul şi susţinerea
51
căruia o simte fiecare membru al corpului profesoral didactic. În acest context, pe
parcursul anilor aceştia au activat fructuos alături de lectori asistenţi, conferenţiari,
profesori universitari, contribuind în mare măsură la realizarea sarcinilor puse în faţă
colectivului catedrei şi acelor reuşite remarcabile obţinute.
Din cadrele auxiliare care au adus un aport vizibil în desfăşurarea activităţii
didactico-ştiinţifice a catedrei menţionăm: preparatorul superior I.D. Popazov (1946-
1976), şef muzeu, laborant superior A.V. Leşcenko (1959-1977), laborant superior
L.P. Stasieva, laborant superior V.Gr. Ceban, preparator/pictoriţă M. Lupu, laborant
M.A. Savina, preparator A. Ababieva, laborant superior Cleopatra V. Ciornaia-
Leonidova, laborant superior V. Bondarenco, laborant superior V. Şevciuc,
preparator V.V. Sobeţkaia (1964-1985), laborant superior E.M. Koblik-Zelţer (1968-
1989), laborant L.N.Samoşina (1967-1989), laborant superior M.L. Serbova (din
1972), laborant superior N.I. Bujoreanu (din 1972), laborant superior D.T. Pâslari
(1973-1995), şef muzeu, laborant superior J.I. Pavlenko (din 1977), laborant A.Gh.
Popa (1987-1990), laborant T.M. Romanenko (1991-1995), laborant R.C.
Frumusachi (1991-1995),preparator V.N. Burlacic (1991-1995), preparator P.D.
Stratilă (1993-1996), laborant L.V. Balan (din 1993), laborant L.P. Poiana (1996-
2003), laborant G.I. Drotieva (1999-2001).
A confecţionat de sine stătător un şir de exponate unice: măduva spinării, piese
anatomice pentru facultatea stomatologie etc. şi multe articulaţii, punând, astfel, baza
compartimentului „artrologie” din muzeul catedrei.
Din anul 1964 Dna A.V. Leşcenco îmbină armonios activitatea de confecţionare a
pieselor anatomice, cu studiile la facultatea stomatologie a ISMC, pe care a absolvit-o
în 1970.
Valentina V. Sobeţcaia – pictor
O urmă vie în istoria catedrei prin reprezentările grafice impecabile ale pieselor
histologice confecţionate de colaboratori, care au ilustrat lucrările ştiinţifice ieşite din
catedră în acea perioadă a lăsat Dna Valentina V. Sobeţcaia.
Născută la data de 21.05.1929 în or. Oxa, reg. Molotov (F. Rusă)
1. еловека. Кишинёв: Штиинца, 1994, 169 стр.
52

ISTORIA CATedrei

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISTORIA CATedrei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI

A USMF NICOLAE TESTEMIŢANU.

Prezentul este o punte între trecut şi viitor, o etapă decisivă în constituirea

Asistent universitar MIHAIL V. CASIAN

Asistent universitar ZINOVIA A. ZORINA

Lector universitar ION STUPAC

De la fondare şi până în prezent tematica ştiinţifică a catedrei a

S-ar putea să vă placă și