ATRIBUŢIILE OFIŢERULUI MARITIM DE PUNTE

Ofiţerul şef de cart, pe puntea de comandă este reprezentantul comandantului

şi se subordonează direct acestuia. Are în subordine şi conduce tot personalul aflat
în serviciul de cart pe navă (punte, maşini, etc.), cu excepţia ofiţerului
radiotelegrafist de cart.
Dispoziţiile ofiţerului de cart pe comandă, privind respectarea normelor de
protecţie a muncii şi a regulilor de comportare la bord în timpul marşului sau în
timpul executării altor activităţi pe punte sunt obligatorii şi pentru celelalte persoane
ambarcate care nu se află în serviciul de cart. Sub conducerea generală a
comandantului navei, ofiţerul de cart pe puntea de comandă are ca responsabilitate
principală, în orice moment, conducerea în siguranţă a navei şi menţinerea unei
veghe corespunzătoare.
În timpul cartului, ofiţerul de cart trebuie să fie preocupat în mod special de
evitarea abordajelor şi a eşuării. În orice moment, el trebuie să se conformeze
regulilor corespunzătoare din Regulamentul Internaţional pentru prevenirea
abordajelor pe mare.
Ofiţerul de cart trebuie să considere că executarea eficientă, a sarcinilor lui de
serviciu, este necesară în interesul siguranţei vieţii şi bunurilor pe mare, al prevenirii
poluării mediului marin. Ofiţerul de cart are postul şi execută serviciul de cart pe
puntea de comandă a navei, pe care nu o va părăsi în nici un caz, până când nu este
schimbat în mod corespunzător. Ofiţerul de cart continuă să fie responsabil pentru
conducerea în siguranţă a navei, chiar şi în prezenţa comandantului pe puntea de
comandă, până când comandantul îl informează că îşi asumă responsabilitatea şi
acest lucru este înţeles în mod reciproc.
Preluarea conducerii navei de către comandant decurge din momentul în care
acesta l-a înştiinţat pe ofiţerul de cart sau a dat direct comenzi la cârmă şi maşini.
 Din acest moment, ofiţerul de cart este obligat să execute şi să urmărească executarea
promptă a ordinelor comandantului şi să continue exercitarea atribuţiilor sale de
ofiţer de cart.
Comandantul este dator să-l înştiinţeze pe ofiţerul de cart, în momentul în care
îi predă responsabilitatea conducerii navei, în navigaţie. Ofiţerul de cart trebuie să
cunoască locurile de amplasare, modul de funcţionare şi exploatare ale tuturor
echipamentelor de navigaţie şi de siguranţă de la bordul navei, să fie conştient şi să
ţină seama de limitările existente în funcţionarea acestor echipamente.
Ofiţerul de cart trebuie să fie familiarizat pe deplin cu modul de funcţionare a
mijloacelor electronice de navigaţie de la bord, inclusiv cu capacităţile lor de
funcţionare şi cu limitele lor operaţionale. Ofiţerul de cart trebuie să cunoască
caracteristicile de manevră ale navei sale, inclusiv distanţa de stopare la diferite
regimuri de viteză şi să ia în considerare faptul, că alte nave pot avea caracteristici
de manevră diferite, faţă de ale navei proprii, inclusiv distanţa de stopare la diferite
regimuri de viteză.
Ofiţerul de cart care ia în primire serviciul de cart pe puntea de comandă, se
va asigura că persoanele care compun echipa sa de cart sunt pe deplin capabile de a-
şi executa atribuţiile de serviciu, în special în ceea ce priveşte adaptarea vederii lor
la condiţiile de noapte. În timpul marşului, ofiţerul de cart care urmează să ia în
primire cartul pe puntea de comandă, nu va proceda la preluarea serviciului până
când vederea lui nu este pe deplin adaptată la condiţiile de luminozitate şi până când
el nu este satisfăcut personal în ceea ce priveşte cunoaşterea următoarelor aspecte:
- ordinelor cu caracter permanent şi a altor instrucţiuni speciale ale comandantului,
privitoare la desfăşurarea navigaţiei;
- poziţiei estimate sau adevărate, drumului, vitezei şi pescajului navei proprii;
- curenţilor de maree predominanţi şi a previziunii acestora, curenţilor oceanici,
condiţiilor de vreme, vizibilităţii şi efectelor acestor factori asupra drumului şi
vitezei navei;
- situaţiei de navigaţie, incluzând dar nelimitându-se la următoarele:
a) condiţiile de exploatare şi de funcţionare ale tuturor echipamentelor de navigaţie şi
de siguranţă, aflate în funcţiune sau care este posibil să fie folosite în timpul cartului;
b) erorile compasurilor giroscopic şi magnetic;
c) prezenţa şi manevrele navelor care se văd sau despre care se ştie că sunt în
vecinătatea navei proprii;
d) identificarea reperelor de navigaţie şi a coastei;
e) condiţiile şi pericolele posibil a fi întâlnite în timpul cartului său;
f) efectele posibile ale înclinării transversale, asietei, densităţii apei şi apupării, asupra
adâncimii de sub chilă.
Ofiţerul de cart pe puntea de comandă are la dispoziţia sa, în timpul executării
serviciului, următoarele echipamente şi instalaţii ale navei, pe care le va folosi în caz
de nevoie:
- toate aparatele şi echipamentele de navigaţie (radar, sondă ultrason, etc.);
- instalaţia principală de propulsie a navei (maşinile principale);
- instalaţia de guvernare (cârma);
- instalaţia şi mijloacele de semnalizare optică şi sonoră (fluierul, sirena, proiectorul,
lampa Aldis, etc.);
- instalaţia de comunicaţie prin radiotelefon;
- instalaţia de alarmare a echipajului.
De regulă, atunci când este posibil, ofiţerul de cart va informa din timp la
postul de comandă al compartimentului maşini, despre schimbările de viteză pe care
intenţionează să le facă. În timpul serviciului de cart, pe puntea de comandă, atunci
când nava este în marş, ofiţerul de cart are următoarele atribuţii de serviciu:
- să asigure menţinerea unei veghe vizuale şi auditive eficiente, în orice moment;
atunci când este necesar, ofiţerul de cart poate intra în camera hărţilor, pentru o
scurtă perioadă de timp, pentru executarea atribuţiilor de navigaţie, dar mai înainte
trebuie să se asigure că nava este în siguranţă şi că este menţinută o veghe eficientă;
- să dea personalului de cart din subordine, toate instrucţiunile necesare şi informaţiile
care asigură executarea unui serviciu de cart sigur, incluzând o veghe
corespunzătoare; să indice personalului de veghe sectoarele de observare;
- să verifice drumul care se ţine la compas, poziţia şi viteza navei la intervale de timp
suficient de frecvente, folosind orice mijloace de navigaţie necesare disponibile,
pentru a se asigura că nava urmează drumul trasat, mai ales după schimbări de drum;
- să menţină nava pe drumul şi cu viteza ordonate de comandant, cu excepţia cazurilor
de evitare a abordajelor sau a altor situaţii de pericol pentru navă;
- să ia măsuri din timp şi hotărâte pentru executarea manevrei de evitare a abordajelor,
în conformitate cu prevederile Regulamentului Internaţional pentru prevenirea
abordajelor pe mare, iar după executarea manevrei, să verifice dacă aceste măsuri au
avut efectul dorit;
- să indice timonierului de cart drumul giro sau compas care trebuie ţinut şi să verifice,
cel puţin odată pe oră, precum şi după fiecare schimbare de drum, dacă timonierul
de cart sau pilotul automat, ţin drumul corect; să verifice cuplarea manuală a
pilotului automat, cel puţin odată pe cart; să asiste la predarea - primirea postului la
timonă între timonierii de cart;
- să execute personal sau să supravegheze schimbarea de la guvernarea pe pilot
automat, la guvernarea manuală şi invers, din timp, pentru a permite ca orice situaţie
potenţială de pericol pentru navă, să fie tratată într-o manieră de siguranţă, nelăsând
ca situaţia de pericol să apară în momentul în care el va fi fără ajutor şi obligat să
întrerupă continuitatea veghei pentru a întreprinde o acţiune de urgenţă;
- să determine deviaţia compasurilor etalon şi de drum, cel puţin odată pe cart şi atunci
când este posibil, după fiecare schimbare substanţială de drum;
- să execute compararea frecventă a indicaţiilor compasului etalon cu cele ale
girocompasului şi să verifice sincronizarea repetitoarelor giro cu girocompasul-
mamă;
- să verifice sincronizarea ceasurilor din camera hărţilor, cu cele din compartimentul
maşini;
- să urmărească aprinderea şi stingerea luminilor de navigaţie, să verifice dacă
luminile de navigaţie şi de semnalizare funcţionează corespunzător, să se asigure că
nava arată în orice moment luminile şi semnele corespunzătoare şi să emită
semnalele sonore cerute de situaţie;
- să urmărească ridicarea şi coborârea pavilioanelor, în conformitate cu prevederile
regulamentului internaţional de prevenire a abordajelor;
- să utilizeze mijloacele de comunicaţii şi de semnalizare optică şi sonoră, în
conformitate cu prevederile regulamentare, pentru avertizarea altor nave asupra
intenţiilor sale, precum şi pentru comunicaţii cu staţiile de coastă sau cu navele, în
funcţie de situaţie;
- să execute veghe auditivă, continuă la radiotelefon, pe canalul internaţional de
primejdie şi apel, la ordinul comandantului;
- să efectueze teste de funcţionare a echipamentului de navigaţie de la bord, cât de
frecvent este posibil şi circumstanţele permit, în special atunci când sunt aşteptate
condiţii periculoase care afectează navigaţia şi să ţină evidenţa scrisă a efectuării
acestor teste; înainte de orice intrare în port, strâmtoare, canal etc., cu sprijinul
ofiţerului mecanic de cart, să verifice funcţionarea instalaţiilor de guvernare şi de
manevră - ancorare, să execute câteva manevre de schimbare a sensului de marş al
elicei (înainte - înapoi); să raporteze comandantului cele constatate şi să înscrie în
jurnalul de bord efectuarea acestor teste;
- să folosească radarul atunci când este cazul, ori de câte ori se întâlneşte sau se
aşteaptă o vizibilitate redusă, precum şi permanent în timpul navigaţiei, într-o zonă
cu trafic intens, pentru a urmări manevrele navelor din vecinătate, ţinând seama de
limitele lui de operare; ori de câte ori foloseşte radarul, ofiţerul de cart trebuie:
- să selecteze o scală corespunzătoare a distanţelor;
- să schimbe scalele de distanţă la intervale de timp suficient de frecvente, astfel încât
semnalele-ecou ale ţintelor să fie detectate cât mai din timp posibil, având în vedere
că ecourile mici sau slabe pot scăpa detectării;
- să observe cu atenţie ecranul radarului şi modalitatea de prezentare a imaginii;
- să execute determinarea efectivă (˝radar plotting˝) a distanţei minime de apropiere
faţă de navele ţintă, să stabilească dacă există posibilitatea unei situaţii de foarte
mare apropiere şi/sau un pericol de abordaj, utilizând fie planşeta de manevră, fie
direct ecranul radarului, dacă acesta este prevăzut cu dispozitiv de deflecţie;
- să se asigure că determinarea la care se referă alineatul al 4-lea de mai sus (˝radar
plotting˝) sau analiza sistematică a elementelor de mişcare ale navelor ţintă este
începută cu suficient timp înainte;
- în condiţii de vizibilitate bună, să execute exerciţii de antrenament în folosirea
radarului, ori de câte ori este posibil;
- în condiţii de vizibilitate bună, să supravegheze neîntrerupt deplasarea şi manevrele
navelor aflate în limita de vizibilitate optică, să ia relevmente frecvente şi precise la
navele care se apropie, ca o modalitate de detectare din timp a riscului de coliziune
existent câteodată, chiar şi atunci când este evidentă o schimbare apreciabilă de
relevment, în special la apropierea de o navă de mare tonaj sau de o navă la remorcă
sau la apropierea la distanţă mică de o navă;
- să reducă viteza navei, în oricare dintre situaţiile menţionate;
- în condiţii de vizibilitate redusă (când se întâlnesc sau se aşteaptă acestea), să ia
următoarele măsuri de prevenire a unui accident de navigaţie:
 să se conformeze regulilor corespunzătoare din Regulamentul Internaţional
pentru prevenirea abordajelor pe mare, în special, în ceea ce priveşte emiterea
semnalelor sonore de ceaţă;
 să reducă viteza navei până la limita de siguranţă;
 să anunţe la postul de comandă al compartimentului maşini pentru pregătirea
maşinilor principale de propulsie, în vederea unei manevre imediate şi să pună
telegraful în poziţia ˝ATENŢIE !˝;
 să dispună aprinderea luminilor de navigaţie;
 să pună în funcţiune şi să folosească radarul iar după caz, sonda ultrason;
 să pună în funcţiune radiotelefonul şi să facă veghe radio pe canalul
internaţional de primejdie şi apel;
 să ordone timonierului de cart să treacă la postul său de la timonă şi să execute
schimbarea, de la guvernarea automată la guvernarea manuală;
 să posteze personal suplimentar de veghe, la prova şi în borduri, după caz;
 să impună o linişte deplină la bord, interzicând lucrările care produc zgomot
pe punte, pentru auzirea semnalelor sonore de ceaţă, emise de alte nave;
 să-l anunţe pe comandant;
 pe vreme nefavorabilă să trimită marinarul de veghe sau alte ajutoare ale sale
(inclusiv pe şeful de echipaj sau pe lemnarul de bord, să controleze, ori de câte
ori consideră necesar, amararea obiectelor, starea porţilor etanşe, a
tambuchiurilor, a gurilor de magazii şi a altor deschideri în punţi sau în bordaj,
să ia măsurile care se impun; să urmărească respectarea de către personalul
îmbarcat a normelor de protecţie a muncii prevăzute, pentru vreme rea;
 la recepţionarea unui mesaj de primejdie, urgenţă sau securitate, să înscrie
datele primite pe hartă şi în jurnalul de bord, să-l înştiinţeze pe comandant şi
să procedeze în continuare, conform ordinelor acestuia;
 la navigaţia în zone costiere:
 să folosească harta la scara cea mai mare existentă la bord, care trebuie să fie
convenabilă pentru zona respectivă şi să fie corectată cu ultimele informaţii
disponibile;
 să identifice precis toate reperele de navigaţie relevante şi pericolele de
navigaţie;
 să determine punctul navei la intervale frecvente de timp, recomandabil prin
mai multe metode, ori de câte ori circumstanţele permit;
 la navigaţia cu pilot la bord:
 să coopereze cu pilotul, schimbând informaţii privind executarea navigaţiei,
condiţiile locale ale zonei şi caracteristicile navei;
 să menţină un control riguros al poziţiei şi deplasării navei proprii, având în
vedere că prezenţa pilotului la bord nu îl scuteşte pe ofiţerul de cart de
sarcinile, obligaţiile şi răspunderile lui, privind siguranţa navei în navigaţie;
 să ceară lămuriri de la pilot, dacă este în dubiu în ceea ce priveşte acţiunile
sau intenţiile acestuia, iar dacă îndoiala mai persistă, să-l informeze imediat
pe comandant şi până la sosirea comandantului pe puntea de comandă, să ia
orice măsură pe care o consideră necesară;
 să ia toate precauţiile posibile, în conformitate cu prevederile reglementărilor
legale internaţionale şi portuare relevante, pentru a preveni o poluare
operaţională sau accidentală a mediului marin;
 să urmărească şi să înregistreze din oră în oră, valorile elementelor
meteorologice, să observe condiţiile meteorologice şi de maree, starea mării,
precum şi efectele lor asupra drumului şi vitezei navei proprii, să raporteze
comandantului despre avizele de furtună recepţionate, precum şi despre
schimbarea bruscă a condiţiilor hidro-meteorologice;
  să se asigure ca, periodic, să fie executate ronduri de control pe navă de către
personalul din subordine, din cartul său, pentru urmărirea aplicării măsurilor
de siguranţă a navei;
 în toate cazurile de sinistru (incendiu, gaze, gaură de apă, etc.) să dea
semnalele de alarmă pe navă şi să aducă la cunoştinţa ofiţerului
radiotelegrafist de cart, ultima poziţie a navei (latitudinea şi longitudinea),
drumul şi viteza navei, fără a aştepta un ordin sau o aprobare specială pentru
aceasta; în caz de ˝om la apă˝, să manevreze nava imediat, conform regulilor
stabilite, pentru salvarea persoanei căzute în apă; în celelalte cazuri de sinistru,
să conducă activitatea echipajului până la sosirea comandantului pe puntea de
comandă;
 să execute întocmai şi la timp ordinele primite de la comandant;
 la sosirea comandantului pe puntea de comandă, pentru prima oară în timpul
cartului respectiv, să-i raporteze situaţia (poziţia navei, drumul, viteza) şi să-i
dea toate celelalte informaţii solicitate;
 să interzică accesul pe puntea de comandă a altor persoane decât cele care îşi
au postul pe comandă sau care au aprobarea comandantului în acest sens;
 la terminarea serviciului de cart:
 să completeze cu datele respective, rubricile corespunzătoare cartului său din
jurnalul de bord şi să-l semneze, fiind răspunzător de exactitatea datelor
înscrise;
 să aducă la cunoştinţa ofiţerului radiotelegrafist de cart, poziţia navei
(latitudinea şi longitudinea), pentru a fi afişată în cabina staţiei radio.
În timpul serviciului de cart, pe puntea de comandă, atunci când nava este în
staţionare la ancoră, ofiţerul de cart are următoarele atribuţii de serviciu:
1) să asigure menţinerea unei veghe vizuale şi auditive eficiente, în orice moment, pe
toată durata staţionării navei la ancoră;
2) să dea personalului de cart din subordine toate instrucţiunile corespunzătoare şi
informaţiile care asigură executarea unui serviciu de cart sigur, incluzând o veghe
corespunzătoare;
3) să determine şi să raporteze punctul navei pe harta corespunzătoare, cât mai curând
posibil, după momentul terminării manevrei de ancorare; atunci când circumstanţele
permit, să verifice la intervale de timp suficient de frecvente, dacă nava rămâne la
ancoră în siguranţă, prin relevarea unor repere fixe de navigaţie sau a unor obiecte
uşor identificabile de la uscat;
4) dacă ancora grapează, să-l informeze imediat pe comandant şi să ia toate măsurile
necesare cerute de situaţie;
5) să asigure ca maşinile principale de propulsie şi alte instalaţii vitale pentru siguranţa
navei, să fie gata de punerea în funcţiune, în conformitate cu instrucţiunile
comandantului;
6) să urmărească aprinderea şi stingerea luminilor de ancoră, să verifice dacă luminile
de ancoră şi de semnalizare funcţionează corespunzător, să se asigure că nava arată
în orice moment luminile şi semnele corespunzătoare, să emită semnalele sonore
corespunzătoare, după cum este cerut de situaţie;
7) să urmărească ridicarea şi coborârea pavilioanelor, în conformitate cu prevederile
corespunzătoare ale regulamentului internaţional;
8) să utilizeze mijloacele de comunicaţii, de semnalizare optică şi sonoră, pentru
avertizarea navelor care se apropie de nava proprie, la o distanţă sub limita de
siguranţă adecvată situaţiei, precum şi pentru comunicaţii cu staţiile de coastă sau cu
navele, în funcţie de situaţie;
9) să execute veghe auditivă continuă la radiotelefon pe canalul internaţional de
primejdie şi apel sau pe canalul de trafic al autorităţii portuare, dacă este cazul, după
cum se decide de către comandant;
10) să efectueze teste de funcţionare a echipamentului de navigaţie de la bord cât de
frecvent este posibil sau după cum se specifică în documentaţia tehnică a acestor
echipamente şi circumstanţele permit, să ţină evidenţa scrisă a efectuării acestor
teste;
11) să urmărească manevrele navelor din vecinătate, vizual sau cu radarul;
12) dacă vizibilitatea se înrăutăţeşte, să ia următoarele măsuri de prevenire a unui
accident de navigaţie:
 să se conformeze regulilor corespunzătoare din Regulamentul Internaţional
pentru prevenirea abordajelor pe mare, în ceea ce priveşte emiterea semnalelor
sonore de ceaţă;
 să aprindă luminile de ancoră;
 să pună în funcţiune şi să folosească radarul, pentru urmărirea manevrelor
navelor aflate în vecinătate;
 să pună în funcţiune radiotelefonul şi să facă veghe radio pe canalul
internaţional de primejdie şi apel;
 să posteze personal de veghe suplimentar, pentru emiterea şi ascultarea
semnalelor sonore de ceaţă;
 să impună o linişte deplină la bord interzicând lucrările care produc zgomot
pe punte, pentru auzirea semnalelor sonore emise de alte nave;
 să-l anunţe pe comandant;
13) să ia toate masurile posibile pentru protejarea mediului marin de poluare de către
nava proprie şi să se conformeze prevederilor reglementărilor legale aplicabile în
materie de poluare;
14) să urmărească şi să înregistreze, din oră în oră, valorile elementelor meteorologice,
să observe condiţiile meteorologice şi de maree, starea mării, precum şi efectele lor
asupra siguranţei staţionării navei la ancoră, să raporteze comandantului despre
avizele de furtună recepţionate, precum şi despre schimbarea bruscă a condiţiilor
hidrometeorologice;
15) să se asigure ca, periodic, să fie executate ronduri de control pe navă, de către
personalul din subordine din cartul său, pentru urmărirea aplicării măsurilor de
siguranţă a navei;

În timpul serviciului, ofiţerului de cart pe puntea de comandă i se interzic

următoarele:
 să părăsească postul său de pe puntea de comandă a navei, să întrerupă
executarea activităţii ordonate sau să încredinţeze unei alte persoane
executarea atribuţiilor de serviciu care îi revin, înainte de a fi schimbat în mod
corespunzător şi fără aprobarea comandantului;
 să predea cartul ofiţerului care urmează să îl schimbe, dacă constată că acesta
nu este capabil să-şi îndeplinească eficient sarcinile de serviciu;
 să stea în camera hărţilor o perioadă de timp mai mare decât este strict necesar
pentru executarea atribuţiilor de serviciu privind navigaţia;
 să întreţină discuţii cu comandantul, cu ceilalţi membri ai echipei de cart, cu
pilotul sau cu alte persoane aflate pe puntea de comandă, în probleme care nu
privesc direct conducerea navei;
 să doarmă, să stea lungit, să citească, să mănânce, să bea alte băuturi decât
cele răcoritoare nealcoolice, să aibă alte preocupări în afara celor legate direct
de executarea serviciului de cart;
 să permită celorlalţi membri ai echipei sale de cart să aibă alte preocupări în
afara celor legate direct de executarea serviciului de cart;
  să modifice drumul şi viteza navei sau să schimbe locul ancorării ordonate de
comandant, cu excepţia cazurilor de evitare a abordajelor sau a altor situaţii
de pericol pentru navă.
Devierea navei de la drum în mod nejustificat, părăsirea postului, adormirea
şi consumul de băuturi alcoolice în timpul serviciului de cart constituie infracţiuni şi
se sancţionează potrivit legii.
Ofiţerul de cart pe puntea de comandă răspunde, potrivit legii, pentru toate
măsurile pe care le ia sau pe care nu le-a luat în exerciţiul funcţiunii sale, în raport
cu împrejurările şi competenţa sa. Ofiţerul de cart în subordine îl ajută pe ofiţerul şef
de cart, la executarea serviciului îndeplinind dispoziţiile primite de la acesta.