UNIVERSITATEA MARITIMA CONSTANTA FACULTATEA DE NAVIGATIE SI TRANSPORT NAVAL

MANAGEMENT SI ADMINISTRAREA NAVEI SINTEZE CURS SI INTREBARI PRACTICE ANUL III

Pentru uzul studentilor

Cuprinsul cursului de M.A.N.

Conducere i conductori Decizia Reorganizarea, dizolvarea i falimentul societilor comerciale Fuzionarea societilor Dizolvarea i lichidarea societilor comerciale Plata creditelor sociale Bonitatea comercial Concordat, moratoriu i faliment Coresponden de bord Obiectul i importana corespondenei Folosirea i interpretarea corect a termenilor Clasificarea corespondenei Limbajul corespondenei Formule de redactare Abrevieri Structura unei scrisori Aranjarea n pagin Formele de scrisoare Principalele lucrri de coresponden Reguli sintetice de ntocmire a diferitelor lucrri de coresponden Regulamentul Serviciului la Bord Consiliul de bord ntreinerea i repararea navei Situaii n care se poate afla o nav. Generaliti Drept de vizit la bordul navei Constituirea echipajului navei Modificri n echipajul navei mbarcarea i debarcarea membrilor echipajului Obinerea carnetului de marinar Echipajul minim pentru sigurana navigaiei Drepturile personalului navigant constituit n echipaj Obligaiile personalului navigant constituit n echipaj nzestrarea, dotarea i aprovizionarea navei Gestionarea i inventarierea mijloacelor materiale ale navei Exploatarea, ntreinerea, revizia i repararea navei Cazarea echipajului Repartizarea membrilor echipajului pe careuri Hrana echipajului Asistena medico-sanitar Organizarea i conducerea navei i echipajului Pregtiri la bord pentru plecarea navei n voiaj Plecarea navei din port Navigaia cu pilot la bord

pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag.

3 4 6 6 6 7 8 8

pag.10 pag.10 pag.10 pag.10 pag.12 pag.13 pag.14 pag.14 pag.15 pag.16 pag.17 pag.19 pag.20 pag.20 pag.20 pag.22 pag.22 pag.23 pag.23 pag.23 pag.23 pag.24 pag.25 pag.25 pag.27 pag.28 pag.29 pag.30 pag.30 pag.31 pag.31 pag.32 pag.33 pag.34 pag.35
2

Intrarea navei n port Staionarea navei n port Aspectul exterior al navei Staionarea navei la ancor Mijloace de comunicaie la bord Raportul de cltorie Activitatea de ntreinere i reparaii Predarea i primirea funciei la bord Serviciul de cart pe puntea de comand Atribuiile ofierului de cart pe puntea de comand cnd nava e n staionare la ancor Cazuri n care ofierul de cart este obligat s-l ntiineze pe comandant Timonierul de cart Serviciul de gard Registrul de ordine ale comandantului Registrul de procese verbale Registrul de scar Buna stare de navigabilitate a navei Meninerea vitalitii navei Meninerea flotabilitii i stabilitii navei Balastarea i debalastarea navei Prevenirea i stingerea incendiilor la bordul navei Prevenirea polurii mediului marin de ctre nave Prevenirea accidentelor de munc Rolurile de echipaj ale navei Asistena i salvarea pe mare

pag.36 pag.36 pag.37 pag.38 pag.38 pag.39 pag.39 pag.39 pag.40 pag.43 pag.44 pag.45 pag.46 pag.49 pag.50 pag.50 pag.51 pag.51 pag.52 pag.52 pag.54 pag.54 pag.54 pag.55 pag.56

Seminar 1 CONSTITUIREA ECHIPAJULUI NAVEI

3

Personalul navigant mbarcat este alctuit din totalitatea navigatorilor care ndeplinesc o funcie la bordul navelor civile i sunt nscrise n rolul de echipaj. Rolul de echipaj este un document n care, n special Cpitnia, nscrie navigatorii care fac parte din echipaj conform listei de echipaj pus la dispoziie de ctre armator. n cazuri excepionale, cnd se opereaz nlocuiri de personal, inscirierea n rol se poate face da Cpitnie la cererea comandantului, de misiunea Diplomatic Romana din ar n care se opereaz micarea de personal sau de ctre comandant dac micarea se produce n mare liber. Orice persoan care ndeplinete condiiile de calificare profesional pt. prestarea unuia din serviciile de la bord, poseda carnet de marinar i este nscris c personal navigant n Registrul Matricol al unei Cpitanii de port, este apreciat c navigator de navigaie civil. mbarcare altor persoane dect cele care formeaz echipajul navei, n interesul navigaiei sau altfel se face cu aprobarea armatorului. Pt. exercitarea unei funcii la bordul navei este necesar ndeplinirea unor condiii de vrst, de studii, de vechime sau de stagiu, de brevet sau de certificat de capacitate corespunztor funciei. Constituirea echipajului unei nave civile precum i orice alte modificri n componena ac. se fac prin decizia scris a armatorului. Ac. trebuie s respecte reglementrile legale n vigoareprivind normativul de personal navigant cu consultarea prealabil a comandantului i efului mecanic. Orice persoan mbarcata are calitate de membru al echipajului din momentul nscrierii i pn n momentul radierii din rolul de echipaj.

MBARCAREA I DEBARCAREA MEMBRILOR ECHIPAJULUI

n porturile rom. mbarcarea/debarcarea navigatorilor se face numai de ctre Cpitnia portului la cererea armatorului, dup ce au fost verificate condiiile cerute de dispoziiile legale (de atestare, de capacitate i plata taxelor aferente). mbarcarea consta n nscrierea navigatorului n Rolul de echipaj, n foaia matricola i operarea n carnetul de marinar a mbarcrii. Debarcarea consta n radierea nscrierii marinarului din Rolul de chipaj, din carnetul de marinar i din foaia matricola. n porturile strine mbarcarea/debarcarea se face de ctre Of. Consular sau Misiunea Diplom. Rom. i dup caz, de ctre Cpitnia portului sau alta autoritate protuara. Debarcarea n porturile strine se poate face n urmtoarele situaii:
4

n caz de boala n vederea internrii n spital cu avizul cadrului medical de la bord i cu ntiinarea armatorului; pt. repatriere, cu aprobarea scris a armatorului sau a reprezentantului acestuia; n urma dispoziiei scrise a armatorului pt. motive pe care acesta nu le comunica comandantului. Debarcarea se poate face i la propunerea comandantului navei atunci cnd

considera necesar, dup ce a fcut cunoscut poziia armatorului. n vederea ambarcrii, navigatorul trebuie s posede carnet de marinar eliberat pe timp limitat (1 an) care se poate prelungi la oricare din Capit. din Romnia, iar n strintate la Oficiul Consular Roman sau Mis. Dipl. Rom. n carnetul de marinar se nscriu amenzile contravenionale i sanciunile disciplinare aplicate, precum i recompensele acordate. Ac. trebuiesc communicate Cpitniei portului de nmatriculare i se nscriu n foaia matricola. mbarcarea personalului navigabil care a ntrerupt activitatea mai mult de 5 ani se poate face numai dup reconfirmarea brevetului sau a certificatului de capacitate de ctre autoritatea emitenta.

STRUCTURA I IERARHIA ECHIPAJULUI

Echipajul navei, pe locuri de munc, este structurat astfel: personal: de punte; de maini; de telecomunicaii medico-sanitar; administrativ. Echipajul, la bordul navei este ierarhizat astfel: comandant, navigatori cu brevete sau ofieri, navigatori cu certificat de capacitate, ali mambrii de echipaj . Aceasta ierarhizare este constituit din urmtoarele funcii: comandant personal de punte: v ofieri:
5

cpitan secund maritim ofierul de cart maritim de punte ofierul de cart maritim de punte (aspirant) studentul practicant; eful de echipaj maritim ajutor ofier mecanic de punte timnier marinar marinar stagiar elev practicant punte

v ali membrii de echipaj:

personal de maini: v eful mecanic maritim care are n subordine 2 compartimente: 1. mecanici ef mecanic maritim ofier de cart maritim mecanic (II, III) ofier de cart maritim stagiar student practicant mecanic ajutor de ofier mecanic strungar, sudor de bord motorist/fochist motorist stagiar fochist stagiar elev practicant mecanic

ali membrii de echipaj:

2. electricieni: ef electrician maritim ofier de cart electrician maritim (II, III) ofier de cart electrician maritim stagiar ali membrii: ef radiotelegrafist ofier radiotelegrafist ofier radiotelegrafist stagiar

personal medico-sanitar:
6

ofier medic de bord of. oficiant sanitar

personal administrativ: v ofier intendent de bord v ali membrii de echipaj: buctar ef, buctar, cambuzier, brutar, cofetar, osptar ef, osptar, barman, ajutor de osptar, ajutor de buctar

macaragiu, mecanic de locomotiv,frizer, ,camerista, personal pt. activiti cultural educative.

ECHIPAJUL MINIM PENTRU SIGURANA NAVEI

Armatorul, la constituirea echipajului navei, trebuie s in cont de echipajul minim de siguran a navigaiei aa cum a fost el constituit i aprobat prin lege (ordinul 5/1991 al Ministerului Transportului). Echipajul este constituit innd cont de tipul navei, mrime, zona de navigaie, specific. Armatorul poate mbarca n plus fa de acest echipaj un nr. de navigatori care s suplimenteze anumite funcii ct i alt personal pn la limita mijloacelor de salvare colective. Dac necesita mbarcarea unui personal mai mare dect aceast capacitate, RNR poate aproba sub rezerva suplimentarii mijloacelor de salvare, depirea capac. normale a acestora, elibernd un certificat provizoriu n acest sens. Atribuiile echipajului minim de siguran: asigurarea. pazei i siguranei navei la staionarea n rd sau n port, bazin sau doc precum i a manevrelor navei; asigurarea. conducerii n siguran a navei atunci cnd ac. se afla n mar; asigurarea vitalitii navei prevenirea i stingerea incendiilor la nava proprie, intervenirea pt. stingerea incendiilor din apropierea ei; asigurarea. prevenirii mediului marin de ctre nava; asigurarea. exploatrii n siguran a mainilor, utilajelor, instalaiilor i echipamentelor destinate propulsiei navei i celorlalte activiti; asigurarea. ntreinerii navei. mainilor, instalaiilor i echipamentelor; asigurarea remedierilor cu mijloace de la bord; asigurarea realizrii planului de producie al navei; asigurarea realizrilor altor sarcini stabilite de ctre armator;
7

Seminar 4

organizarea activitilor i vieii la bord.

COMANDANTUL

Comandantul navei este persoana din echipaj calificata i brevetata creia armatorul i ncredineaz s duc la ndeplinire o misiune. comandantul este conductorul unic i eful legal al ntregului echipaj (personal mbarcat). El i desfoar activitatea n conformitate cu legile Pavilionului coroborate pe baza experienei marinreti. n exercitarea atribuiilor nautice i universale precum i n relaiile cu persoanele fizice i juridice din ar i din strintate, comandantul l reprezint pe armator. n vederea ocrotirii bunurilor ct i a intereselor persoanelor angajate, com. i se confer prin lege delegaia de autoritate public, fiind abilitat ca ofier de stare civil, de nota de public i de organ de cercetare pentru constatarea infraciunilor. Comandantul rspunde n condiiile legii de: nava i conducerea acesteia n siguran; asigura pentru ntreg echipajul condiii de via i de munc la bord n conformitate cu legea; organizeaz i conduce echipajul n serviciul de cart i de gard pt. sigurana i paz navei i a bunurilor; meninerea i pregtirea echipajului pentru aprarea i meninerea vitalitii, pt. prevenirea i stingerea incendiilor; linia pregtirii profesionale a echipajului; rspunde de curenia i ordinea pe nav; meninerea navei n bun stare de navigabilitate i stabilitate; ncrcare, stivuirea, amararea, conservarea i descrcarea mrfurilor; rspunde pt. exploatarea tehnica a navei (maini, utilaje, instalaii); rspunde de exploatarea neraionala a navei i a echipam.; rspunde de exist. la bordul navei a documentelor necesare expediiilor marine; rspunde de actele juridice pe care pe care le iniiaz numele i codul armatorului; rspunde de aprarea dreptului i prestigiului armatorului; rspunde de dispunerea protestului de mare n termen; rspunde de exactitatea nscrierii datelor n jurnalul de bord; rspunde de pstrarea obiectelor de inventar i de folosirea stampilelor; Comandantul are n primire i pstreaz urmtoarele: certificatul de naionalitate al navei;
8

certificatul de tonaj al navei; certificatul de bord liber; certificatul de siguran a construciei; certificatul de siguran al materialului de echipament; certificatele plutelor de salvare; certificatele de siguran radiotelegrafica i radiotelefonica; certificatele eventualelor scutiri; rolul de echipaj; brevetele i certificatele de profesie ale echipajului; certificatul de andocare; planurile i documentaia navei; certificatul de ncrcare/descrcare al mrfurilor; copia protocolului de primire a navei din antierul constructor; procesul de predare i primire a funciei; protestele de mare depuse; registrele de ordine ale comandantului; colecia de acte normative privind navigaia.

Comandantul are urmtoarele atribuii: conducerea n siguran: se duce la ndeplinire prin cunoaterea navei din toate punctele de vedere; stabilirea serviciului de cart i de gard la punte, la maini, n staia radio i a momentului de trecere de la serviciul de cart la cel de gard (modul de organizare al serviciului de cart i de gard se face de eful de serviciu). Comandantul are urmtoarele rspunderi naintea plecrii din port: 1. s dea intruciunile necesare efilor de servicii pt. executarea voiajului; 2. s verifice dac nava este pregtit din toate punctele de vedere pt. executarea voiajului i dac are echipaj de siguran prezent la bord; 3. s verifice dac hrile i documentele nautice sunt corecte i la zi; 4. s fac pregtirea preliminar a voiajului; 5. s verifice toate actele i documentele necesare pt. nava, marfa i echipaj care trebuiesc s fie la bord i trebuie s se asigure c toate formalitile pt. plecare sunt duse la ndeplinire; 6. n funcie de cele stabilite cu autoritile portuare s stabileasc ora de prezena la bord a ntregului personal mbarcat n vederea plecrii pe care prin efii de servicii o aduce la cunotina echipajului i cere s fie afiat la avizierul navei; 7. la sosirea pilotului la bord comandantul trebuie s verifice dac acesta are brevet i buletin
9

de voiaj; 8. n timpul marului comandantul trebuie s asigure conducerea n siguran a navei, personal sau prin ofierul de cart cruia i transmite toate instruciunile necesare; 9. trebuie s urmreasc respectarea prevederilor internaionale pt. prevenirea abordajelor pe mare i a regulilor locale de navigaie; 10. trebuie s respecte itinerariul i rotaia porturilor , s cear utilizarea vitezei economice pe timpul marului i s nu foreze mainile dect n cazuri extreme n limitele prevzute de documentaie, s verifice poziia navei atunci cnd considera necesar; s verifice punctul determinat de of. de cart iar n cazul n care are dubii s rectifice vitez sau s stopeze mainile i s determine punctul navei prin metode utiliznd inclusiv sonda iar n ultim instan s abat prova ctre larg; 11. s lase consemn of. de cart pe puntea de comand prin nscrierea pe harta sau n caietul de cart a orei sau evenimentului la producerea cruia s fie anunat; n condiii de vizibilitate redus, comandantul trebuie s ia urmtoarele msuri de siguran: respectarea regulamentului privind emiterea semnalelor sonore pe timp de cea; s reduc vitez pn la limita de siguran; s dispun aprinderea luminilor de navigaie; s pun n funciune radarul i dup caz sonda (la navigaia costiera); s pun n funciune radiotelefonul i s se fac veghe pe canalul internat. de primejdie; s ordone timonierului trecerea la timon i s fac guvernarea manual; s impun linite la bord; dac este cazul s ordone pregtirea ancorelor i s stea permanent om la ancor. Pe timp de furtun comandantul trebuie s ia urmtoarele msuri: s ordone guvernarea manual; s reduc viteza n mod corespunztor; s ordone oprirea ventilaiei la magaziile de marf i etanarea tuturor deschiderilor; s ordone ntrirea amarajului obiectelor de pe punte i a celor din cabin; s urmreasc evoluia i tendina fenomenelor hidrometeorologice. Comandantul are obligaia; dac identifica un pericol de navigaie netrecut pe harta su observ semnale plutitoare, s comunice ;a punctul de coast i s fac menionare pe harta i n jurnalul de bord, s informeze navele din apropiere inclusiv atunci cnd se afla n apropierea gheurilor, a
10

epavelor periculoase, a altor nave iar atunci cnd ntmpina furtuni i vnturi puternice nesemnalate n avizele recepionate; la recepia unui semnal de primejdie sau n caz de sinistru la nava proprie trebuie s depun toate eforturile i n condiii de calm pentru salvarea persoanelor, a documentelor de bord, valorilor i mrfurilor i s informam despre acest lucru pe armator, pe agentul armatorului, societatea de asigurare precum i autoritile portuare din cel mai apropiat port; n cazul extrem cnd s-a convins c nu mai este nimic de fcut s decid abandonul i s prseasc ultimul nava fiind convins c nu mai este nici o persoan la bord. Comandantul navei trebuie s se afle pe puntea de comand i se preia efectiv responsabilitatea conducerii navei n siguran in urmtoarele situaii: n timpul manevrelor cu nava; n timpul trecerii prin zone n care condiiile de trafic sunt dificile; la trecerea prin strmtori, zone cu adncimi mici, n timpul aciunilor de lupt pentru vitalitatea navei sau pt. stingerea incendiilor; n timpul marului pe vizibilitate redus sau vreme rea i ori de cte ori este solicitat de ofierul de cart; cnd ofierul II lipsete de la bord i nava efectueaz operaiuni de ncrcare/descrcare sau transbord de mrfuri care necesit o manipulare deosebit, cnd nava se afla ntr-un port strin sau staioneaz la ancor comandantul rspunde pentru manevra lichidelor n tancuri, ambarcarea sau debarcarea de greuti la bord. el trebuie s controleze modul n care se aplic mas. de siguran; verif. i semneaz zilnic jurnalul de bord i de evidenta al hidrocarburilor; informeaz armatorul asupra expirrii certificatelor de sigurant ale navelor i cere angajarea inspeciei pt. eliberarea actelor (RNR); dac lipsete mai mult de 24h de la bord, el se preda primului nlocuitor i se consemna n jurnalul de bord i se comunica efilor de servicii. Sarcinile comandantului privind organizarea i conducerea echipajului: s ndrume i s controleze activitatea echipajului; s organizeze paza i securitatea navei; s cunoasc calit. profesionale ale membrilor echipajului; s asigure primirea la timp de ctre ntregul echipaj a drepturilor materiale care i se cuvin i a condiiilor pt. meninerea sntii personalului ambarcat; s organizeze i s conduc pregtirea profesional la bord; s avizeze planul de munca inclusiv programarea activitilor zilnice i s controleze
11

respectarea acestora; s urmreasc respectarea normelor de igien, a ordinii i disciplinei, a regulilor de comportare la bord; ia msuri pentru respectarea la bord a normelor de protecia muncii i cerceteaz cazurile de nclcare a acestora nregistreaz debarcarea n carnetul de marinar iar n cazul debarcrii n strintate inform. Oficiul Consular sau Misiunea Diplomatic Roman; la cpitnia portului de nmatriculare se comun. orice mbarcare/debarcare care s-a fcut n afara granielor; n mprejurri deosebite cnd urmeaz s se ia decizii privind sigurana navei, se convoac consiliul de bord iar decizia final se comunica ntregului echipaj. trebuie s aduc la cunotina personalului mbarcat actele procedurale pe care le efectueaz n legtur cu o fapt a acestuia cu privire la meninerea vitalitii navei el are oblig. mpreun c secundul i cu eful mecanic, pe baza documentaiei tehnice a navei s studieze cazurile tipice de avarie i s elaboreze msuri care s fie utilizate n cadrul aciunilor de efect. a unui sinistru; s cunoasc mijloacele i materialele de vitalitate i s dispun masuri pentru meninerea lor n stare bun; s verifice i s avizeze organizarea echipajului pe roluri; s numeasc comisia de vitalitate a navei i s organizeze acte referitoare la respectarea normelor de prevenire a incendiilor; s antreneze echipajul prin exerciii de rol n cazuri ct mai reale; la andocarea unei nave mpreun cu cpitanul secund, eful mecanic i reprezentantul antierului se inspecteaz opera vie iar nainte de coborrea de pe doc se procedeaz la fel pentru a avea convingerea c toate deschiderile n corp au fost etanate; ia masuri pentru asigurarea navei cu materiale in vederea executrii voiajului; verif. respectarea ntocmirii planului de ncrcare i a planului de amarare; face verificri prin calcularea stabilitii pt. fiecare operaie de ncrcare n parte; n timpul marului face avizrile ctre armatori, ageni, navlositori, primitori etc.; are obligaia s se informeze la surse autorizate asupra prevederilor legale i uzanelor i s avertizeze ntregul echipaj la sosirea navei n port, completeaz i semneaz declaraia pe care o depune mpreun cu actele la cpitnie; la terminarea cltoriei depune la armator raportul de cltorie i darea de seam disciplinar, ntocmete actele de decont a cheltuielilor, informeaz autoritatea competent i pe armator asupra evenimentelor petrecute la bord i la care a fost supus nava; verif. modul de pstrare i gestionare a bunurilor, aproba nota de aprovizionare i meniul
12

sptmnal ntocmit de comisia da cantina; verif. per. sit. cambuzei i a antidotului n cazul implicrii navei ntr-un act de poluare aduce la cunotina armatorului i depune la cpitnia portului sau la autoritatea competent protestul de mare, la prima intrare n port dup eveniment. Atribuiile comandantului la bord Are obligaia s nlesneasc efectul controalelor de ctre persoanele abilitate i s cear acelai lucru membrilor echipajului. Acest control ncepe la sosirea navei, plecarea navei din port cu care ocazie ntocmete documentele legale i sprijin echipa de control n verificarea compartimentrii navei. n orice sit. de accident sau infraciune, comandantul poate face cercetri, poate lua declaraii i poate conserva probele conform codului de procedura penal, urmnd a le preda organului de cpitnie. 24h de la acordarea navei n primul port romnesc. El mai trebuie s cerceteze toate reclamaiile scrise i nregistrate la bord i n limita competenei sale s dispun rezolvarea lor. Comandantul ar atribuii n ce privete acordarea asistentei i salvrii pe mare cnd trebuie s ia mas. prin cutarea i salvarea persoanelor czute peste bord, cutri care trebuie s continue pn s-au epuizat toate mijloacele. El are obligaia s ia mas. pt. a salva echipajul i nava proprie precum i bunurile aparinnd altui armator . Comandantul este investit cu atribuii de stare civil i notar public. El ntocmete acte de natere i deces care s-au produs la bordul navei iar la sosirea ntr-un port trebuie s anune cpitnia despre eveniment. El poate oficia cstorii i poate acorda dispensa de vrst n limitele prevzute de codul familiei. Actele de mai sus sunt nregistrate n registrul de procese verbale n prezena a doi martori. n cazul decesului se mai ntocmete i o list cu bunurile personale ale respectivului care se predau autoritii maritime n primul port de acostare. La sosirea n ara el este obligat s nainteze la cpitnia portului o copie dup procesul verbal ntocmit. n cazul n care napoierea n ara se face dup o perioad mai mare de timp, el trimite aceast copie pe orice cale. Interziceri la care este supus comandantul : 1. s navige cu un echipaj sub echipajul minim pentru sigurana navigaiei sau s utilizeze persoane care nu poseda brevet sau certificat corespunztor funciei; 2. s navige cu nava a crei acte de bord sunt expirate sau dac se afla ntr-o stare avansat de degradare
13

3. i se interzice s navige cu nav dac aceasta nu este dotat cu mijloace de comunicaii; 4. se interzice s ncarce nava peste limitele de ncrcare i s depeasc marca de ncrcare; 5. s fac manevre sau s navige fr pilot n zone cu pilotaj obligatoriu; 6. comandantul nu poate ncredina conducerea navei unei persoane care nu ndeplinete condiiile de sntate 7. s prseasc nava n caz de pericol nainte de a-i ndeplini ndatoririle pentru salvarea ei; 8. orice schimbare a rotaiei porturilor trebuie fcut cu aprobarea armatorului; 9. s semneze actele de recepie ale navei care iese din antierul constructor dac nu a corespuns la probe, dac lucrrile nu sunt terminate sau nu sunt de calitate; 10. s dispun sau s efectueze modificri la instalaiile de bord fr aprobarea armatorului; 11. s-i depeasc competentele legale angajndu-i n vreun fel rspunderea armatorului; 12. s prseasc portul fr a efectua controlul aferent. Atribuii ale efilor de serviciu: 1. s-i ridice permanent nivelul de pregtire profesional; 2. s pretind de la personalul din subordine ndeplinirea ntocmai i la timp a ndatoririlor de serviciu; 3. s-i cunoasc personalul din subordine d.p.d.v. moral i profesional; 4. s se preocupe de crearea unor condiii de munc i viaa n concordan cu normativele n vigoare; 5. s asiste le predarea/primirea funciilor persoanelor din serviciul respectiv i s intervin pe lng persoanele competente (armator) pt. rezolvarea cererilor personalului din subordine; 6. trebuie s ntocmeasc i s in la zi documentaia referitoare la activitatea personalului din serviciul n cauz; Ofierii vor aduce la cunotina comandantului modul de execut. al serv. la bord i n cazuri deosebite, situaia sau evenimentul produs. n caz de pericol pt. nava proprie ofierii trebuie s-i ndeplineasc ndatoririle fr a fi preocupai n principal de sigurana lor proprie, iar n caz extrem s prseasc nava numai la ordinul comandantului. Atitudinea efilor de serviciu fata de personalul din subordine trebuie s fie de exigenta principal.

Cpitanul secund maritim ca ef al serviciului punte Cap. II este primul ofier maritim de punte cruia i revine rspunderea conducerii navei n cazul n care comandantul indiferent din ce motiv este n imposibilitate de a-i
14

exercita funcia. Este primul nlocuitor al comandantului i se subordoneaz ierarhic acestuia. El are n subordine tot personalul de punte inclusiv personalul administrativ (cu excepia navelor pasager). Cpitanul II rspunde n activitatea de la bord de urmtoarele: organizarea i conducerea personalului din serviciul punte; organizarea serviciului de zi, de cart, i de gard conform informaiilor primite de la comandant; ntocmete rolurile i toate documentele aferente pentru pregtirea echipamentelor de punte n vederea aprrii i meninerii vitalitii navei i pentru prevenirea incendiilor; rspunde pentru pregtirea profesionala la bord a personalului de punte inclusiv studeni i practicani; rspunde de instructajul de protecie muncii i PSI i implicit de ntocmirea documentaia aferente; de ment. cureniei, ordinii i disciplinei la bord de exist. mat. de avarie, incendiu i de salvare; ntocmete planul de ncrcare dup instruciunile comand. i supravegheaz op. de ncarc., stivuire, amarare, descarc.; de pregtirea navei pt. ncarc.; pt. primirea i predarea mrfurilor; organizeaz dup indicaiile comandantului balastarea i debalastarea navei; de manevra la prova; supravegherea i recepia lucrrilor i reparaiilor; aprovizionarea cu apa i celelalte materiale de punte i de inventar; organizeaz mpreun cu ceilali efi de serviciu inventarierea acestora; dac nava nu este ncadrat cu personal medical, rspunde de gestionarea materialelor i pstrarea documentelor de infirmierie (distribuie medicamente la cei care reclama diferite afeciuni). CPITANUL SECUND Rspunderi: Cu privire la nava cpitanul sec. rspunde de planurile i documentaia navei inclusiv de documentaia de ncrcare i stabilitate, actele de registru i de cartea instalaiei de ridicat i de ancorare. El tine un dosar cu procesele verbale ncheiate ca urmare a inspectrii corpului navei,
15

tine un registru al lucrrilor de ntreinere, revizii i reparaii i rspunde de inventarul din evidenta serviciului punte, rspunde de evidenta tabelurilor uilor i a deschiderilor etane, tine registru de evidenta a balansrii i splrii tancurilor, registrul consumului de ap dulce. ine evidenta materialelor de inventar i consumabile ale serviciului punte, inclusiv materialele de amarare/separare, are grij de jurnalul de bord i de celelalte acte pe care i le repartizeaz comandantul. Cu privire la marfa, secundul are urmtoarele rspunderi: gestioneaz dosarele cu actele mrfurilor transportate; gestioneaz dosarul cu corespondenta cu privire tot la operaiunile de ncrcare/descrcare/amarare. Cu privire la echipaj: gestioneaz instruciunile cu privire la prot. muncii i PSI; ine evidena fiselor de instructaj, inclusiv registrul liniei de control pe aceast linie; ine registrul cu privire la evidenta accidentelor de munca produse la bord, inclusiv o copie dup cercetarea acestor accidente; tine documentele de pregtire profesional i perfecionare a echipajului, tabelul cu serviciul de zi, de cart i de gard, fiele de pontaj a orelor suplimentare lucrate; documentele cu privire la organizarea echipajului pe roluri; planurile de munca ale serviciului punte; rspunde de pstrarea dosarului cu procese verbale predare/primire a funciei de secund i a personalului din subordine; tine evidenta proceselor verbale ncheiate n edina consiliului de bord; rspunde de actele procedurale ncheiate la bord pt. fapte svrite de personalul navigant (rapoarte, sanciuni, comunicri etc.); dac nava nu este ncadrat cu ofier intendent la bord, secundul menine la zi registrul de evidenta al materialelor de inventar ale serviciului administrativ i alte documente dispuse de comandant. dac nava nu este ncadrat cu personal medical el pstreaz certificatul de deratizare, registrul de evidenta a consultaiilor i tratamentelor i registrul de evidenta al materialelor medicale corespunztoare; Comandantul secund are urmat. atribuii de serviciu: Atribuii privind conducerea n siguran a navei: ca prim nlocuitor al comandantului, el trebuie s cunoasc toate atribuiile de serviciu
16

ale acestuia, inclusiv problemele legate de exploatarea navei; trebuie s cunoasc bine nava, caracteristicile constructive (compartimentarea, dispunerea tancurilor, dotare cu maini, posibiliti de utilizare n diferite situaii) i modul de comportare al navei n diferite situaii; trebuie s ia masuri la momentul oportun n legtur cu pregtirea navei pentru mar sau manevra; executa serviciul de cart i de gard dac la bord nu exist un ofier suplimentar disponibil; n lipsa comandantului de bord, trebuie s fie permanent la bord, inclusiv cnd starea hidro-meteo pericliteaz sigurana navei; dac nava se afla la ancor sau ntr-un port strin; efectueaz manevrele pt. care a fost delegat de ctre comand.; conduce manevra la prova a navei; supravegheaz transferul de lichide, mbarcarea i debarcarea acestora; controleaz periodic modul n care se duc la ndeplinire msurile de siguran a navei; verif. zilnic registrele de procese verbale ale ofit. de gard; lunar mpreun cu eful mecanic organizeaz instruirea personalului de punte privind guvernarea navei n condiii de avarie i menioneaz rezultatele n jurnalul de bord. Atribuii privind organizarea i conducerea echipajului ntocmete planuri de munca pt. lucrrile de ntreinere i revizie; mpreun cu eful mecanic i cu aprobarea comand. tab. personalul din serv. de punte care participa temporar la lucrri n compartimentul maini; tine evidenta orelor lucrate n timpul programului i separat n afara programului; instruiete echipajul de punte pt. efect. serv. de cart; menine ordinea i disciplina la bord, propunnd totodat comandantului sanciuni de aplicat; urmrete i controleaz executarea cureniei generale pe nav; face planul repartizrii cabinelor pe membrii de echipaj; urmrete respectarea locurilor n careu; urmrete primirea drepturilor de antidot de ctre personalul de punte (apa carbogazoasa); raporteaz comandantului cnd nava este gata de mar sau manevra; instruiete ofierii de gard de punte i naintea plecrii ntregul echipaj de punte, cu care ocazie ncheie i un proces verbal de instruire. Atribuii privind meninerea vitalitii navei: comandantul, mpreun cu secundul i eful mecanic, pe baza studierii documentaia
17

tehnice a navei stabilete cazurile tipice de avarie legate de pierderea stabilitii i flotabilitii i elaboreaz msuri corespunztoare ; mpreun cu eful mecanic ntocmete tabelul porilor etane de pe nav, n care mai tab. i responsabilitile; fixeaz locul tabloului cu rndul doi de chei; n baza ordinelor comandantului conduce nemijlocit aciunea de vitalitate i pt. combaterea incendiilor pe ntreaga nav cu excepia compartimentului maini; dup andocarea navei, mpreun cu eful mecanic i cu reprezentantul antierului examineaz amnunit starea carenei (+ elice i crm) iar constatrile le confirm ntrun proces verbal; nainte de lansarea navei la ap verifica etaneitatea deschiderilor n carena precum i a prizelor de fund mpreun cu eful mecanic; supravegheaz ndeaproape toate lucrrile la opera vie n special practicarea deschiderilor n corp; prelucreaz cu ntreg echipajul condiiile de executare a voiajului privind rotaia porturilor, caracteristicile mrfii, recepionarea, marcajul etc.; n conformitate cu indicaiile comandantului ntocmete planul de ncrcare i stivuire; pregtete documentele referitoare la marfa care trebuie predate ncrctorilor, primitorilor i autoritilor portuare; urmrete i verific periodic starea de funcionare i ntreinere a instalaiilor de pe punte i ia msuri n caz de defeciune; s dispun i s organizeze pregtirea materialului pt. prezentarea la registru. inventar i consumabile, inclusiv apa dulce necesar voiajului. el calculeaz necesarul de antidot i centralizeaz notele de comand pentru aprovizionarea navei pe care le prezint apoi comandantului care la rndul su le nainteaz armatorului secundul ia materialelor; participa la recepionarea calitativa i cantitativa i verific periodic situaia bunurilor; rspunde la ncheierea oldurilor, lunar la materiale consumabile i anual la materialele de inventar; cnd nava nu este ncadrat cu personal medical, i revin i atribuiile de serviciu ale acestuia privind gestionarea materialelor aferente, aprovizionarea i scderea; dac nava nu este ncadrat cu ofier intendent de bord, sec. are oblig. s organizeze serv. administrativ i s rezolve problema acestuia;
18

Atribuii privind administrarea fondurilor i bunurilor navei:

msuri pt. primirea la timp, pstrarea i ntrebuinarea raional a

s ia msuri pentru asigurarea la bord a condiiilor de cazare i hran; s in evidena materialelor de inventar ale serv. administrativ; s predea cu forme legale cabinele, careurile i alte spaii cu inventarul necesar; cnd, din anumite motive, o anumit cantitate de alimente s-a alterat, prin grija secundului se vor ntocmi formele legale de scdere; ine evidena i pstreaz n casa de bani i valori; supravegheaz executarea cureniei n spaiile destinate uzului comun, urmrind efectuarea acesteia n conformitate cu graficul afiat; urmrete primirea echipamentului de protecie i de lucru de ctre echipaj.

OFIERUL MARITIM DE PUNTE (OFIERUL CU NAVIGAIA) este primul nlocuitor al cpitanului secund; se subordoneaz direct secundului iar n timpul serviciului de gard, direct comandantului; rspunde de asigurarea navei cu materiale i documente nautice i se ocupa i cu actualizarea documentaiei; verifica i pune n funciune aparatura i instrumentele de navigaie, inclusiv mijloacele de salvare; rspunde pt. gestiunea din cabina proprie; pe linia administrativ ntocmete statele de plet pt. personalul navigant i achita drepturile de echipaj; ntocmete actele de decont, inclusiv decontul spezelor (protocol) de reprezentare; menine la zi registrele de coresponden. Ofierul cu navigaia este mnuitor de sub gestiune Sub gestiunea se compune din: inventarul de navigaie, cu excepia aparatelor de navigaie care sunt n primirea efului staiei i a electricianului; inventarul brcilor de salvare cu excepia motorului i a staiei radio; materialele pirotehnice; literatura tehnica din biblioteca navei; alte materiale repartizate de secund.

Ofierul cu navigaia pstreaz urmtoarele documente: certificatele de garanie ale mijloacelor materiale din primirea s i cererea pt.
19

prelungirea acestora; registrul de evidenta al orelor de funcionare ale aparatelor electrice i electronice (chiar i pt. acelea care sunt n sub gestiunea radio i electrice); actele i documentele pe care i le repartizeaz comandantul; instruciunile de acordare a indemnizaiilor (acolo unde mai exista salariu+indemnizaie zilnic); decontul de speze de reprezentare; alte documente de evidente financiar-contabil; ine registrul de intrri/ieiri corespondena. Ofierul cu navigaia atribuii: s cunoasc atribuiile i rspunderile ofierului secund; s pregteasc voiajul d.p.d.v. nautic; nainte de plecarea navei din port s citeasc pescajele, unghiul de canarisire i s le nscrie n jurnalul de bord; s execute serviciul de ofit. de cart i de gard; ori de cte ori este posibil s solicite determinarea elementelor evolutive ale navei; s afieze n timonerie i n camera hrilor: tabelul cu vitezele navei la mar nainte/napoi n funcie de rot/min; tabel cu distana parcurs n inerie n funcie de vitez; diagrama cu elementele curbei de giraie pentru diferitele viteze, unghiuri de crm i stri de ncrcare; tabel cu deviaia compasului magnetic i deviaia radio; tabel cu corecia sondei i loch-ului; tabel cu semnale de primejdie; s in la zi registrul de evidenta al calculelor pt. determinarea i verificarea deviaiei compasului magnetic; s efectueze sptmnal probe la: mijloacele de salvare; s pun i funciune la mar nainte/napoi cel puin trei min. motorul brcii de salvare i de serviciu; s testeze instalaia de alarm n caz de sinistru; s efectueze lunar inspecia mijloacelor de salvare, inclusiv echipamentul brcii pt. a se asigura c acesta este complet iar concluziile se trec n jurnalul de bord; s verifice permanent modul de funciune al aparaturii de navigaie;
20

s verif. existena i aspectul pavilioanelor naionale i CIS; s asigure funcionarea tuturor ceasornicelor de bord, a barografului, nregistratorului de drum; s pregteasc i s pun la dispoziia inspeciei registrul mijloacelor din subordinea sa; conduc echipa de manevra la pupa; participa alturi de secund la nlocuiete temporar pe secund. pregtirea profesional a echipajului;l

OFIERUL MARITIM -

DE PUNTE

n timpul cartului se subordoneaz direct comandantului i are n subordine personalul aflat n serviciul de cart cu excepia radiotelegrafistului; ndeplinete atribuiile administrative i de intenden n care scop asigura nava cu materiale de birou; pregtete, ntreine i fac revizia instalaiilor i materialelor de vitalitate; ine evidena personalului navigant mbarcat, innd evidenta carnetelor i a actelor de identitate; ntocmete actele i formalitile cerute de autoritile portuare (liste de echipaj, declaraii vamale, da cambuz, de combustibil etc.); aprovizioneaz nava cu alimente i ntocmete decontul de hran i antidot; este mnuitor de sub gestiune: inventarul biroului punte; inventarul de birou al cabinei proprii; rechizite; pe linie de administraie, pstreaz carnetele de marinar, diferitele formulare i declaraii de bord; pe linie de intenden: instruciuni, deconturi, registrul de evidenta alimentelor, alte acte, inclusiv liste de preuri din voiajele anterioare.

Ofierul maritim are rspunderea privind administraia i intendenta dup cum urmeaz: s cunoasc bine atribuiile of. maritim cu navigaia; probleme legate de pregtirea nautica a voiajului pentru a fi capabil s-l nlocuiasc; s cunoasc bina caracteristicile constructive ale navei; s execute serviciul de cart i respectiv de gard;
21

pe timpul manevrei i desfoar activitatea pe puntea de comand transmind ordinele comandantului; pstreaz i utilizeaz raional materialele de inventar; controleaz decadal (din 10 n 10 zile) i raporteaz secundului starea instalaiile de vitalitate i stins incendii; nlocuiete of. cu navigaia ori de cte ori este solicitat; pe linia administrrii navei controleaz carnetele de marinar urmrind prelungirea valabilitaii i operarea mbarcrii n carnet; ntocmete listele de echipaj declaraiile de bord i alte acte cerute de ctre autoriti (nainte de a veni controlul la bord); s ntmpine autoritile portuare la sosirea la bord i s asiste la ndeplinirea formalitilor; Pe linie de intenden :

ine evidena alimentelor; mpreun cu secundul i medicul de bord ntocmete scderea alimentelor alterate, acte de decontare pt. antidot; pregtete comenzile pentru alama i antidot n limita baremului acordat Obligaiile efului de echipaj: se subordoneaz secundului; se subordoneaz ofierului de cart sau de gard n timpul celor dou servicii; executa serviciul de zi; are n subordine pe eful timonier, timonierii, marinarii; este eful ntregului personal navigant nebrevetat; are autoritate asupra acestora pe linia ordinii i cureniei la bord, a respectrii normelor de comportare i de PM, cu excepie n compartimentul maini. Rspunderi

organizeaz i conduce personalul de punte din subordine; rspunde de exploatarea n siguran, ntreinerea i revizia periodic a instalaiilor aparinnd serviciului punte;

rspunde de pregtirea navei pt. ncrcare i pt. mar; conduce pregtirea profesional la bord a personalului punte; rspunde de aprovizionarea navei cu materiale de inventar i consumabile necesare serviciului punte; rsp. de sortarea, pstrarea i gestionarea materialelor de separaie i amarare; este mnuitor de gestiune, n care sens rspunde de echipajul de ancorare, manevra, remorcare, ncrcare, inclusiv de lanurile de ancor, parme i cabluri;
22

gestioneaz scrile de bord i instalaiile lor, materialele consumabile cu excepia rechizitelor; gestioneaz sculele i uneltele destinate lucrrilor de ntreinere i reparaii, echipamentelor de lucru i de protecie serviciului punte; gestioneaz capoatele i muamalele.

Atribuii controleaz activitatea din subordinea sa ; trebuie s cunoasc bine nava; are atribuii n supravegherea funcionrii instalaiilor; supravegheaz repararea dotrilor aferente seciei punte; verifica periodic starea bordajului exterior i raporteaz constatrile secundului; concura la pregtirea echipam. seciei punte care trebuie predate la registru; conduce sub ndrumarea secundului activitatea zilnic la bord; sub ndrumarea secundului pregtete manevra navei; participa la manevra la prova punnd n funcie instalaia de ancorare i de manevra a parmelor; conduce personal act. de amarare a mrfurilor sau a celorlalte obiecte pe punte; supravegheaz desfurarea operaiunilor de efectuarea a manevrelor ; participa la comisia permanent de vitalitate; urmrete respectarea de ctre personal a normelor de PM; gestioneaz materialele pe care le are n primire i ine evidena consumurilor; ca ef al careului echipaj, stabilete locurile la nav; conduce activitatea de curenie sptmnal.

Atribuiile ofierului de cart cnd nava este n staionare 1. s asigure meninerea unei veghe vizuale i auditive pe toat durata staionrii la ancor; 2. s dea personalului de cart din subordine toate instruciunile i informaiile care asigura efectuarea unui serviciu de cart sigur; 3. s raporteze punctul navei dup determinarea lui pe o hart corespunztoare (pe un plan) i
23

s verifice frecvent dac nava staioneaz la ancor n siguran prin prelevarea unor repere fixe sau a unor obiecte uor de reperat la uscat; 4. cnd ancora grpeaz trebuie s-l informeze pe comandant i s ia msurile ce se impun (s mai dea drumul la chei de lan); 5. s se asigure c mainile principale de propulsie i alte instalaii vitale pentru sigurana navei sunt gata oricnd pentru a fi puse n funciune; 6. s urmreasc aprinderea i stingerea luminilor de ancor sau dac acestea funcioneaz normal, iar nava s aib luminile i semnele corespunztoare situaiei i s emit semnale sonore corespunztoare momentului; 7. s urmreasc ridicarea/coborrea pavilioanelor; 8. s utilizeze mijloacele de comunicare i de semnalizare optic i sonor pentru navele care se apropie la o distan sub limita de siguran; 9. s fac veghe permanent la RTF pe canalul internaional de primejdie sau pe canalul de trafic portuar; 10. s efectueze teste de funcionare a echipamentelor de navigaie i s in evidena scris a acestora. Dac vremea se nrutete, ofierul de cart trebuie s ia urmtoarele msuri: s se conformeze regulilor de prevenire a abordajelor pe mare i ceea ce privete emiterea semnalelor sonore; s aprind luminile de navigaie; s pun n funciune radarul i s urmreasc manevrele navelor din apropiere; s utilizeze RTF pe canalul internaional de primejdie (ch. 16); s organizeze veghe pentru emiterea i recepionarea semnalelor sonore pe timp de cea; s impun linite perfect la bord; s-l anune pe comandant; s ia toate msurile pentru protejarea mediului marin i a atmosferei; s se conformeze prevederilor i reglementarilor legale aplicabile n materie de poluare; s urmreasc i s nregistreze din or n ora valorile elementelor meteo (presiune, temperatura, nebulozitatea atmosferic, direcia i viteza vntului, elemente de maree, starea marii precum i efectele acestora asupra siguranei staionrii la ancor); s raporteze comandantului despre avizele de furtun recepionate precum i de schimbarea brusc a condiiilor hidrometeorologice; s sigure ca periodic s se execute ronduri pe nava de ctre personalul din subordine, din cartul lui pentru urmrirea aplicrii msurilor de siguran; pentru toate cazurile de sinistru (incendiu, gaze, gaura de ap) s dea semnalele de alarm pe
24

nav fr a atepta un ordin sau o aprobare special; s conduc activitile echipajului pn la sosirea comandantului pe comand; s execute ntocmai i la timp ordinele comandantului; la sosirea comandantului pe puntea de comand pentru prima dat n timpul cartului, trebuie si raporteze situaia i s-i dea toate celelalte informaii solicitate; s interzic accesul pe puntea de comand a altor persoane dect cele care i au postul pe comand sau care au aprobare in acest sens; la terminarea cartului s completeze rubricile corespunztoare din Jurnalul de Bord dup care s-l semneze.

Obligaia ofierului de cart de a-l ntiina pe comandant i de a-i solicita prezenta pe puntea de comand dac se ntlnete sau se ateapt vizibilitate redus; dac micarea celorlalte nave poate s produc ngrijorare; dac primete un mesaj de primejdie prin orice mijloace de comunicaie; dac se constat dificulti n meninerea drumului navei; dac apare uscatul sau un reper sau nu apare n perioada normal; dac se constat erori mari n poziia navei; n caz de avarie a mainii principale, a instalaiei de guvernare sau a oricrui echipament de navigaie; s-l anune pe comandant n orice alt situaie cnd apar dubii n ceea ce privete interpretarea condiiilor sau cnd trebuie s ntreprind o aciune pentru sigurana navei; dac comandantul este n imposibilitate s vin pe comand, va fi anunat secundul; pn la venirea unuia dintre cei doi, ofierul de cart va lua toate msurile pe care le consider necesare, raportndu-le ulterior comandantului/secundului. Ofierul de cart care la predarea serviciului de cart este n curs de a efectua o manevr sau o alt aciune de evitare a unui pericol va amna momentul schimbrii pn la terminarea manevrei/aciunii. Deasemenea, amnarea predrii cartului se face i atunci cnd considera c schimbul su nu este capabil s-i ndeplineasc eficient atribuiile de serviciu, caz n care l va anuna pe comandant despre constatrile sale. Pe puntea de comand, ofierului de cart i sunt interzise urmtoarele: s prseasc postul; s ntrerupe executarea activitilor ordonate sau s ncredineze unei alte persoane atribuii de serviciu nainte de a fi schimbat i de a avea aprobarea comandantului;
25

s predea cartul ofierului care urmeaz s-l schimbe dac acesta este n incapabil s-i ndeplineasc sarcinile de serviciu; s stea n camera hrilor o perioad mai mare de timp dect este necesar pentru exercitarea atribuiilor privind navigaia; s ntrein discuii cu comandantul su ali membrii, pilotul, sau alte persoane n probleme care nu privesc direct conducerea navei; s doarm, s stea lungit, s bea alte buturi dect cele rcoritoare i s aib alte preocupri dect cele legate de sarcinile de serviciu de cart; s modifice drumul i viteza navei sau s schimbe locul de ancorare ordonat de ctre comandant; Ofierul de cart pe puntea de comand rspunde potrivit legii de toate msurile pe care le ia / pe care nu le-a luat n exerciiul funciei sale n raport cu mprejurrile i competena sa. Atribuiile timonierului de cart: Este prima persoan care se subordoneaz ofierului de cart pe timpul cartului. Organizarea pentru serviciul de cart al timonierilor se face de ctre cpitanul secund. Timonierul rspunde de : tinerea navei pe direcia ordonat de ctre ofierul de cart; executarea corect i la timp a ordinelor date de ofierul de cart privind manevra i sigurana navei; pentru observarea vizual i auditiva a zonei indicat de ofierul de cart i pentru raportarea celor observate; pstrarea i manevrarea pavilioanelor i semnelor; aprinderea i stingerea luminilor de navigaie i semnalizare, inclusiv verificare funcionarii acestora; executarea i meninerea cureniei in comanda de navigaie. Atribuiile timonierului: n ora cnd se afla la timon, manevreaz timona pentru meninerea navei pe drumul indicat sau dac guvernarea se face pe pilot automat, supravegherea funcionrii acestuia; s repete cu voce tare noul drum ordonat de ctre ofierul de cart i s manevreze nava pentru aducerea n noul drum, iar n timpul giraiei s raporteze capul compas din 10 n 10 grade pn la ajungerea pe drumui ordonat; s raporteze imediat ofierului de cart atunci cnd nava nu guverneaz, cnd constat o dereglare la compas, cnd meninerea drumului se face cu dificultate i s predea
26

timonierului de schimb postul de timona prin comunicare cu voce tare ofierului de cart Dg i Dc. Dac pe timona sunt doi timonieri, n or liber de la timon se execut veghe vizual i auditiva a sectorului indicat de ctre ofierul de cart i i raporteaz acestuia constatrile. Ei mai raporteaz i despre deplasarea i manevrelor navelor aflate n limita de vizibilitate, dac a observat nave sau persoane n pericol sau materiale de salvare (brci, colaci), epave sau alte obiecte pe mare, apariia unui far, a coastei sau a unui pericol de navigaie, inclusiv fenomene hidrometeorologice care se produc; s pstreze n ordine i s manevreze pavilionul naional, pavilioanele CIS i semnele de navigaie (bule, conuri, biconuri, cilindrii ); la ordinul ofierului de cart s fac rondul de control pe nav, s anune personalul din cartul urmtor i s duc la ndeplinire toate ordinele primite de la ofierul de cart; trecerea de la guvernarea manual la cea automat se face numai cu aprobarea ofierului de cart i n prezenta acestuia; el trebuie s cear aprobarea ofierului de cart ori de cte ori trebuie s-i prseasc postul. Seminar 5 JURNALUL DE BORD Definitie: document juridic de evident i control al activitilor desfurate i al evenimentelor produse la bordul navei. Toate navele, cu excepia celor fr echipaj, sunt obligate s aib i s completeze un Jurnal de Bord. Modelul i dimensiunile se aprob de ctre autoritatea maritim. Jurnalul de Bord n lucru trebuie s fie numerotat, semnat i parafat de catre una din cpitniile de port sau n ultim instan de ctre comandantul navei. Notaiile n Jurnal ncep n ziua intrrii navei n serviciul maritim i se continua zilnic, fr ntrerupere pn n ziua scoaterii ei din serviciul maritim. Fiecare autoritate sau eveniment se nscrie n Jurnal cu indicarea orei i minutului, exprimate n ora bordului de intrare i de terminare. Jurnalul de bord se scrie i se semneaz astfel: la terminarea serviciului de cart de ctre ofierul de cart pe puntea de comand sau de ctre ofierul de gard la terminarea serviciului; zilnic, comandantul navei verifica i semneaz Jurnalul de Bord iar exactitatea datelor revine ofierul de cart/garda. La navele unde nu exista ofier de cart/gard, acesta se scrie i se semneaz de ctre comandant/conductor. Acesta se pstreaz la nava timp 5 ani de la data ultimei nregistrri dup care se preda cu adresa la armator.
27

JURNALUL DE BORD date privind identificarea voiajului, a poziiei i a situaiei navei Ele constau din: - numrul de ordine al voiajului; data calendaristica; ziua sptmnii; portul de plecare i portul de sosire, dup care urmeaz n partea stng a jurnalului se nscriu poziia navei prin : portul, dana, bazinul (locul de ancorare) i situaia navei (cele patru situaii: n exploatare, la parcul rece, scoas din exploatare i dezarmata). EX: nava acostat n Portul Constant, dana 12 cu babordul, n exploatare, ncrca mrfuri generale. date privind condiiile i desfurarea navigaiei, manevrele i msurile dispuse: pescajul navei; adncimea apei: msurat n ambele borduri, n prova, pupa i centru (n staionare cel

puin o dat pe cart sau o dat n serviciul de garda sau la schimbarea mareei) dat privind ordinul de mar (instruciunea date de armator privind etapa urmtoare a marului care se refer la autoritatea care a transmis ordinul, felul, numrul i data actului prin care s-a transmis, misiunea, destinaia, ruta i alte condiii de executare a misiunii, data i ora primirii ordinului de mar, data i ora primirii ordinului de mar, data i ora nceperii i terminrii executrii ordinului) eventualele modificri a unor elemente din ordinul de mar activitile desfurate n legtur cu pregtirea navei pentru manevra i mar: balansarea mainii de propulsie (proba), a instalaiei de guvernare, se trece pe toate sistemele mai puin pe pilotul automat se face sincronizarea repetitoarelor giro i a ceasurilor; se pregtete i se verifica instalaia de ancorare inclusiv rezultatele; data i ora ambarcrii/debarcrii pilotului (dup caz a timonierului) i eventual a barcagiilor; ora nceperii i terminrii manevrei, inclusiv molarea ultimei parme i legarea primei; ora cnd remorcherele, pt. fiecare n parte, ncep activitatea pentru nava, inclusiv ora de legare i de molare a remorcii; ora intrrii/ieirii din port;
28

n cazul manevrelor pt. determinarea elementelor evolutive se nscriu ora de ncepere/terminare i rezultatul (viteza, giraie, inerie); drumurile deasupra fundului (Da, Dc, Dg); coreciile de deriva; numrul de rotaii al propulsorului (i cazul n ac. variaz n jurnal se nscrie: variabil); schimbrile de drum; punctul estimat la predarea cartului sau punctul adevrat; elementele msurate la reperele de navigaie (Ra, d); comenzile la crm i maina (or:minut); ora aprinderii/stingerii luminilor de navigaie (ziua i noaptea) inclusiv de ridicare/coborre a pavilioanelor; ora de ncepere/ncetare a emiterii a semnalelor de vizibilitate redus i msurile luate la bord n ac. sit.; valorile elementelor hidrometeorologice; msurile luate la bord pt. sigurana navei n caz de vreme rea; schimbarea orei bordului la trecerea dintr-un fus orar n altul; alte date pe care comandantul le consider necesare a fi nscrise n jurnal

Date privind desfurarea operaiunilor comerciale i tehnologice data i ora obinerii liberii practici; nmnarea notice-ului; predarea i repredarea navei n contract de timp (se obinuiete livrarea nceperea, ncetarea sau terminarea operaiunii de ncrcare, amarare,

i relivrarea); dezamarare i descrcare inclusiv ntreruperile i cauzele lor. numrul echipelor de muncitori, hambaruri i numrul de muncitori pe echipa ; felul i numrul instalaiilor i utilajelor folosite la ncrcare/descrcare inclusiv intervalul de timp; nchiderea i deschiderea capacelor de magazii; nceperea i terminarea balastrii tancurilor n ordinea stabilit i cantitatea de balast; splarea i degazarea tancurilor; msurile de protejare a mrfurilor i de siguran a mrfurilor i de siguran a navei; efectuarea escalelor n porturi neprevzute din cauze diferite; sondele efectuate la tancuri i cantitile determinate. dete privind operaiunea de aprovizionare (alimente, ap potabil, combustibili, lubrefiani);
29

date privind lucrrile de reparaie: felul reparaiei, instalaii, numr de lucrri, durat; numr de ore de funcionare instalaii i echipament; lucrrile care se execut n antier; deschiderile/nchiderile n corp care se fac pe doc; demontrile i remontrile de la diferite instalaii; nceperea/terminarea probelor de cheu sii de mare i rezultatele acestora. JURNALUL DE BORD date privind organizarea i desfurarea activitii echipajului: organizarea serviciului de cart, nscriind numele efilor de cart pe carturi; exerciiile de rol, menionnd felul rolului, locul de desfurare, condiiile de exerciiu i rezultatul i calificativul acordat; toate activitile efectuate de echipaj n afara orelor normale de lucru i n zilele de srbtoare su timp exceptat; activitile desfurate conform planului de munca care nu s-au executat i motivele; actele de indisciplina svrite la bord de ctre echipaj i alte persoane; solemnitatea primirilor la bord (a certificatelor de naionalitate, pavilionului i intrarea navei n serviciu); evenimentele produse la bord sau n legtur cu nava, marfa i echipajul: incendii, euri, abordaje; avariile constatate i produse la corp i maini; accidentele de munca produse la bord; inspecii, controale i cercetri efectuate de autoriti; receptarea semnalelor de primejdie, urgen sau de securitate; observaie pe mare a epavelor sau a unor componente aparinnd altor nave pericole identificate pentru prima dat i nemarcate; depunerea Protestului de Mare; coordonatele punctului unde a fost scufundat corpul unui decedat la bord; ordinele i dispoziiile comandantului privind serviciile de cart i de gard; decizia privind diminuarea raiilor de hran i apa potabil i motivul; ordinul de emitere a semnalelor de primejdie, urgent i securitate; ordinul de abandon al navei (dup caz); preluarea comenzii navei de ctre o alt persoan n cazul n care comandantul este n imposibilitate de a-i desfura atribuiile sau cnd lipsete justificat de la bord; Jurnalul de bord : poate fi controlat de ctre autoritatea de stat stat competent iar copii, certificate notarial se elibereaz la cererea prilor interesate;
30

are for probanta n justiie, n caz de litigiu, avarie, accident sau alte evenimente petrecute n legtur cu nava; se pstreaz la cpitanul secund, n comanda, n timpul serviciului de cart, iar n absena secundului de la bord, la ofierul de gard; prima semntur n jurnal pa care o depune un ofier n prima sa zi de serviciu va fi precedat de nume, prenume i funcie n clar. Corecii aduse n jurnalul de bord se fac: se ncadreaz ntre paranteze rotunde i se taie cu o linie orizontal textul care trebuie corectat a.i. acest text s rmn lizibil; se pune un asterix la cea de-a doua parantez, la subsolul paginii corectate care ncepe cu asterix, se nscriu textul corect i se semneaz; nu sunt admise tersturi sau adugiri peste textul original.

SERVICIUL DE GARD Serviciul de gard are drept scop: asigurarea siguranei persoanelor de la bord; paza i securitatea navei i a mrfii; sigurana portului i prevenirea polurii; prevenirea i stingerea incendiilor la nava proprie; posibilitatea interveniei pentru stingerea incendiilor n apropierea navei proprii; lupta pentru vitalitatea navei; s respecte reglementrile de gard internaionale, naionale i locale; meninerea ordinii la bord; desfurarea n condiii normale i n siguran a activitilor de la bord: manevre, predare/primire marfa etc.; se instituie n staionare sau la ancor, dac condiiile de mediu permit i staionarea este suficient de ndelungat. Comandantul este obligat s asigure c serviciul de gard pa nava s fie rspunztor, eficient i adecvat n orice moment pentru a realiza scopurile enunate mai sus.

Competena echipei de gard se stabilete de ctre comandant n urma consultrii cu eful mecanic innd seama de: tipul navei, tipul i starea instalaiei navei;
31

situaia n care se afl nava; modalitile speciale de exploatare determinate de anumite condiii (vreme, ghea, adncimea apei, avarie etc.); de calificarea i experiena personalului de gard; de atribuiile persoanelor funcie de situaia n care se afl nava; de asigurarea siguranei vieii persoanelor de la bord; de meninerea activitilor normale la bord

Msuri speciale luate la organizarea serviciului de gard: n raport cu sistemul special de propulsie, cu specificul navei i dac nava transporta dac serviciul de gard este organizat pentru nava aflat n antier, n acest caz va ine mrfuri periculoase; seama de msuri speciale di siguran a navei i de prevenirea i stingerea incendiilor n afara celor instituite n antier; pt. desfurarea n bune condiii a serviciului efii de serviciu se vor ocupa de pregtirea personalului. La rndul lor aa ofierii de punte ct i cel de main n calitate de efi ai serviciului de gard vor face pregtirea personalului din subordine, vor constata prezena/absenta acestora de la postul de la postul stabilit i starea n care se afla acesta Comandantul verifica ofierul de gard pe nava iar, cu ocazia verificrilor, personalul la serviciul de gard participa ca ef al serviciului toi ofierii de punte cu excepia necorespunztor se nlocuiete; cpitanului secund cnd la bord sunt mbrcai trei ofieri de punte; un numr de timonieri 1-2 dup schimbul de ambarcare i dup caz marinari la main, cu excepia efului mecanic, toi ofierii executa acest serviciu, 1 la 2 n serviciul de zi este ncadrat cellalt personal alctuit din: motoriti i dup caz motoriti; la punte: ef echipaj; personal administrativ; radiotelegrafist; la maina: ajutor ofier mecanic; strungar, sudor; alt personal. serviciul de gard se desfoar n schimburi: ofierul de punte este eful serviciului de gard pe nav, ofierul mecanic are obligaia s execute toate dispoziiile acestuia; la navele petroliere echipa de gard se completeaz cu un pompagiu i dup caz unul sau mai muli fochiti; responsabilitatea conducerii serviciului de gard o are ofierul de gard pe nava care trebuie s fie un ofier de punte brevetat cu excepia navelor sub 500TRB i care nu transport mrfuri periculoase la care atribuiile efului de gard pot fi preluate de ctre eful de
32

echipaj; planificarea serviciului se face pe baz de grafic de ctre efii de serviciu de la bord, grafic care se prezint pentru aprobare comandantului. Graficele se afieaz la loc vizibil prin grija cpitanului secund se pstreaz la dosarul navei. Nu se accepta prestarea serviciului de gard n tura dubla, cu excepia cazului cnd din anumite motive nu s-a putut produce schimbul normal; orice schimbare privind componenta echipei de gard se face doar cu aprobarea comandantului la propunerea efilor de serviciu cu asigurarea unui nlocuitor corespunztor; n caz de sinistru personalul aflat n serviciul de gard, personalul care urmeaz s ias din tura nu va prsi postul i va rmne n continuare i tura urmtoare; n caz de sinistru personalul aflat n serviciul de garda trebuie s acioneze conform rolului; aciunea de meninere a vitalitii navei este condus de ofierul de gard de la punte, orice alt persoana care concura la aceast aciune trebuie s duc la ndeplinire ordinele acestuia; dup sosirea comandantului la bord, acesta preia ntreaga conducere;

n timpul serviciului de gard personalului i este interzis sa: prseasc postul; ntrerup executarea activitii de serviciu; incredinteaza altei persoane atribuiile de serviciu nu nainte de a fi schimbat conform graficului; s consume buturi alcoolice, s doarm (infraciuni pedeapsa penala); Ofierul de gard trebuie s se subordoneze comandantului de la care primete ordine i instruciuni iar ordinele sale sunt obligatorii att pentru personalul din serviciul su ct i pentru personalul care se afla la bord. El i desfoar activitatea pe ntreaga nav avnd obligaia s-l ntiineze pe asupra locului n care se afla. Ofierul de gard rspunde de: sigurana persoanelor de la bord; paza i securitatea navei inclusiv a mrfurilor; conducerea activitii personalului n caz de sinistru i a luptei pentru vitalitate; instruirea echipajului i altor persoane mbarcate privind regulile de ordine i siguran; remedierea deficientelor constatate de organele de control. Ofierul care urmeaz s preia serviciul trebuie s primeasc urmtoarele informaii:
33

adncimea apei la dan; pescajul navei; or i nivelul apei nalte respectiv joase de maree; starea legturilor navei i a ancorajului; situaia mainilor i a disponibilitii acestora n caz de urgen; asupra tuturor operaiilor care se execut la bord n special n legtur cu felul, cantitatea i repartiia mrfurilor ncrcate sau care urmeaz a fi ncrcate precum i resturile de marf rmase la bord dup descrcarea anterioar;

nivelul apei n santina i tancurile de balast; semnele de zi i luminile aprinse; prezenta la bord a altor persoane (locul unde se afla); starea de funcionare a mijloacelor de stingere a incendiilor; reglementrile portuare specifice; ordinele comandantului n curs de executare; posibilitile dialogului ntre nava, personalul de exploatare portuara si autoritile portuare pentru soluionarea problemelor de serviciu sau urgente. La luarea n primire a serviciului, ofierul de gard trebuie s se conving personal

asupra legturilor navei i a ancorrii, asupra semnelor ancorate i a luminilor; el mai trebuie s cunoasc natura mrfurilor periculoase care se ncarc/descurca i a msurilor care trebuie luate n caz de mprtiere sau incendiu dar i condiiile exterioare i circumstanele ce ar putea pune n pericol nava sau dac nava proprie pune n pericol alte nave. Atribuii n timpul serviciului de cart: se efectueze rol de control pe nav i s controleze modul cum se duc la ndeplinire atribuiile de ctre celelalte persoane; s acorde atenie siguranei navei i a persoanelor; s msoare pescajul; s supravegheze ncrcarea pentru a preveni canarisirea navei i crearea unei asiete periculoase s urmreasc balastarea/debalastarea; s supravegheze modul de stivuire i amarare a mrfurilor; s observe modul de exploatare a instalaiilor de ncrcare/descrcare; s urmreasc i s nregistreze cel puin o dat la 6 ore situaia hidrometeorologica; s interzic fumatul la bord i s asigure condiii de siguran mai ales n magazii, cnd se opereaz mrfuri periculoase, cnd se mbarca combustibil, cnd staioneaz in zone
34

petroliere; ia msuri de siguran navei atunci cnd se recepioneaz un avertisment de furtun, vreme rea n ceea ce privete legturile navei i mrfurilor; ia toate msurile pt. prevenirea polurii, n special cu hidrocarburi; n caz de sinistru s emit semnale de alarm pe nav, s-l informeze pe comandant i pn la sosirea acestuia la bord s ntreprind msurile corespunztoare; s solicite asistenta de la autoritile portuare; s execute toate lucrrile pe care le ordona Cpitnia, n cazul n care nu pune n pericol nava proprie; s manevreze nava la cererea organelor de Cpitnie n absena comandantului n limita competentei atribuite; dac situaia o impune s dispun ofierului mecanic s pun n funciune instalaia de CO2; s cunoasc starea de stabilitate a navei in orice moment; s acorde asistenta navelor i persoanelor aflate n pericol i s intervin cu echipajul propriu pentru a acorda asisten altor nave sau instalaii portuare; s ia toate msurile pentru a nu produce avarii n cazul n care urmeaz s pun elicea navei n micare; s urmreasc meninerea ordinii i cureniei la bord; predarea/primirea funciei se face prin proces verbal ntocmit de ctre predator; trecerea responsabilitii se considera definitiva prin semnarea procesului verbal de ctre primitor. REGISTRUL DE ORDINE AL COMANDANTULUI Definitie: document de ordine interioar folosit la bordul navei pentru evidena ordinelor pe care comandantul le transmite ctre echipaj (modelul i dimensiunile se stabilesc de ctre armator). se pstreaz la bord timp de trei ani de la ultimul nscris dup care se pred la armator cu adresa de naintare; se nscriu toate toate ordinele comandantului referitoare la organizarea i modul de organizare a activitilor de ctre personalul navigant; efii de serviciu semneaz de luare la cunotin n jurnal; poate fi controlat de ctre autoritile de stat i de ctre armator; se pstreaz permanent la comandant.

REGISTRU DE PROCESE VERBALE AL OFIERULUI DE GARD Definitie: document de ordine interioar n care sunt nscrise procesele verbale ale ofierilor la
35

sfritul serviciului de gard prin care se preda i se primete acest serviciu (modelul i dimensiunile se stabilesc de ctre armator; parafarea se face da ctre armator). se pstreaz la bord timp de trei ani de la ultimul nscris dup care se pred la armator cu adresa (=necesitatea conservrii probelor); se completeaz pe timpul staionrii atunci cnd se execut serviciul de gard i n el se nscriu: data i ora ncheierii procesului verbal; numele i prenumele celor doi ofieri; poziia navei i situaia acesteia; datele referitoare la activitile ce se desfoar la bord; alte date exprese cerute de ctre armator i comandant; evenimentele petrecute la bord; dac nava este sub operaiuni descrierea detaliat a operaiunilor; se poate controla da ctre autoritile competente, de ctre armator, comandant i cpitanul secund. se pstreaz la ofierul de gard.

REGISTRUL DE SCAR Definitie: document de ordine interioar a crui form i coninut sunt impuse de ctre armator i parafate. se pstreaz la bord timp de trei ani de la ultimul nscris; se completeaz doar n staionare; se nscriu: persoanele care compun echipa de gard n frunte cu ofierul, de la punte i maina urmnd nscrierea celorlali membrii de echipaj ce compun serviciul su urca la bord pentru diferite probleme; eful de echipa cu numrul de docheri cu care urc la bord; rudele i prietenii personalului de la bord. accesul la bord al vizitatorilor este permis doar cu aprobarea comandantului n orele n care nu se lucreaz, iar deplasarea lor este condus de ctre ofierul garda sau o alt persoana desemnata de comandant; se completeaz att n porturile romaneti ct i n cele strine; scopul completrii l constituie evidena persoanelor prezenta la bord ntr-un anumit moment i dovada c ei au prsit sau bordul i cunoaterea exact a locului n care ei pot fi gsii n caz de pericol.

36

Meninerea vitalitii navei; Prevenirea polurii mediului i a accidentelor la bord Nava se considera n bun stare de navigabilitate atunci cnd este pregtit rezonabil pentru a prentmpina pericolele mrii, pericole obinuite i este apt din toate punctele de vedere s execute voiajul ncredinat. n acest sens, nava trebuie s posede caliti tehnice constructive: etaneitate, soliditate, rezistenta corespunztoare destinaiei sale; s s fie echipat cu maini, instalaii, echipamente i materiale, hri i documente nautice, provizii, combustibil i celelalte rezerve necesare spre a ntmpina riscurile obinuite de navigaie ale voiajului intenionat; fie pregtit pentru a transporta n bune condiiuni mrfurile i pentru a executa voiajul pentru care a fost angajat; s fie ncadrat n mod corespunztor cu respectarea regulamentelor de stivuire i compatibilitate a mrfurilor i a condiiilor de stabilitate impuse de Registrul Naval de Calificare; s respecte cerinele contractuale ale angajrii dup caz. Asigurarea bunei stri de navigabilitate a navei la nceputul voiajului constituie o obligaie a armatorului. Proba bunei stri de navigabilitate se face de reg. prin Certificatul de Clas. Comandantul i echipajul au obligaia de a menine nava n stare bun permanent pe toat perioada exploatrii. MENINEREA VITALITII NAVEI Este o obligaie fundamental a oricrui membru al echipajului. Pentru prevenirea situaiilor ce pot duce la periclitarea siguranei navei, echipajul trebuie s respecte cu strictee instruciunile referitoare la procesele tehnologice specifice navei att n mar dar i n staionare. Comandantul rspunde de organizarea i pregtirea echipajului pentru meninerea i aprarea vitalitii i conduce nava n timpul luptei pentru vitalitate Cpitanul secund rspunde pentru starea tehnica a corpului navei precum i de existena la bord conform inventarului i de starea materialului de avarie, incendiu i salvare, ntocmete roluri de vitalitate i conduce pregtirea echipajului n lupta pentru meninerea
37

vitalitii. Pe baza ordinelor comandantului, secundul conduce nemijlocit lupta pentru vitalitate pe punte i n toate compartimentele navei cu excepia compartimentului maini. n lipsa acestuia de la bord lupt este condus de ctre ofierul de gard. eful mecanic rspunde de starea tehnic i de buna funcionare a instalaiilor, mecanismelor i mijloacelor de lupt pentru vitalitate. Pe baza ordinelor comandantului, el conduce nemijlocit lupta pentru vitalitate n compartimentul maini. n lipsa acestuia de la bord, ofierul de gard conduce activitatea. efii de servicii rspund de starea compartimentelor din sectorul de activitate din toate punctele de vedere, inclusiv de funcionarea mijloacelor de lupt pentru vitalitate precum i de ntreinerea instalaiilor aflate n aceste ncperi. Comandantul numete la bord o comisie permanent de vitalitate avnd ca preedinte cpitanul secund i membrii, efii mec., electric, st. radio care verifica lunar starea corpului navei, a pereilor a uilor etane, a instalaiilor i mijloacelor de lupt pentru vitalitate, a cablurilor i instalaiilor electrice i materialelor d salvare i avarie. Orice persoan de la bordul navei care observ ptrunderea apei n interior, trebuie s raporteze imediat prin orice mijloc posibil comandantul su ofierul de cart/garda si s ia msurile preventive. MENINEREA FLOTABILITII I STABILITII NAVEI La bordul fiecrei nave trebuie s se gseasc documentaia privind asigurarea flotabilitii i stabilitii de proiectant, aceasta documentaie se pstreaz la comandant iar organele tehnice care conduc reparaiile rspund de corectarea acesteia. Pentru ducerea cu succes a aciunilor pentru meninerea flotabilitii navei comandantul, cpitanul secund i eful mecanic pe baza documentelor specifice trebuie s studieze din timp cazurile tipice de avarie grav legate de pierderea stabilitii sau a rezervei de flotabilitate, elabornd msuri corespunztoare pentru aceste situaii. Prin grija cpitanului secund i a efului mecanic se ntocmete un tabel al porilor etane i a altor deschideri care trebuie s stea permanent nchise n mar precum i acelea care se nchid la ordin. Personalul care lucreaz sau rspunde de compartimentele respective trebuie s cunoasc acest tabel s acioneze corespunztor i s se asigure prin controale de respectarea cu strictee a ordinului privind nchiderea anumitor pori sau a altor deschideri. La bordul navei trebuie s fie asigurat n orice moment accesul n compartimentele ncuiate. n acest scop, fiecare compartiment are dou chei din care una la persoana care are compartimentul n primire iar a doua la tabloul de chei, locul acestuia fiind fixat de ctre cpitanul secund i trebuie cunoscut de ctre cpitanul secund i ofierul de gard.
38

Cheile compartimentelor unde se gsesc valori se afla la tablou n plic sigilat. Instalaiile de la bord, mai ales tubulaturile i valvulele trebuiesc piturate n culori diferite conform standardelor internaionale. Gurirea pereilor, a punilor sau a prilor etane este interzis; numai comandantul poate aproba acest lucru n cazul unor avarii/deteriorri dac aceste msuri sunt necesare pentru salvarea oamenilor. Garniturile de cauciuc de la pori, hublouri sau alte intrri trebuie meninute n stare bun de ntreinere. ncperile nchise trebuie aerisite periodic iar orificiile din bordaj se deschid numai la nevoie n timpul lucrrilor. Toate lucrrile n legtur cu deschiderile n bordaj se fac sub supravegherea cpitanului secund i a efului mecanic i se menioneaz n Jurnalul de Bord. Pe timpul executrii acestor lucrri iau urmtoarele msuri: se ine la ndemna materialul de vitalitate pentru a fi imediat folosit; se menin n stare bun de funcionare mijloacele de golire a compartimentelor n care se lucreaz; orice tubulatur demontata se astupa cu flana oarb; dac nava se afla pe doc, naintea lansrii la ap se vor lua msuri de prentmpinare a inundrii n timpul lansrii sau umplerii docului cu apa; bordajul exterior al operei vii se controleaz de fiecare dat cnd nava este urcata pe doc iar rezultatul se consemna ntr-un proces verbal de constatare ncheiat cu reprezentantul antierului. Meninerea stabilitii intre limitele prevzute de ctre Registrul Naval de Constatare este o obligaie a comandantului i se realizeaz printr-o repartizare bun a greutilor n planul transversal i longitudinal. n timpul exploatrii, comandantul are obligaia s in seama de toate restriciile impuse de Registru.

BALASTAREA i DEBALASTAREA Un tanc poate fi balastat, n raport cu scopul balastrii n trei variante: parial; complet; complet presat. Balastare parial:se realizeaz conform unei scheme prin introducerea apei numai n anumite tancuri (balastare uoar). Balastare total (grea); toate tancurile de balast sunt pline.

39

Scopul balastrii: - mrirea coeficientului de stabilitate transversala prin coborrea centrului de greutate; - reducerea suprafeei velice a navei prin micorarea bordului liber; - mrire stabilitii de drum a navei prin creterea pescajului; - reglarea asietei navei; - creterea randamentului de propulsie al elicei. Balsatarea navei este obligatorie n urmtoarele situaii: - cnd nava nu are marf; - cnd nava transporta marfa de coeficient mic i pentru coborrea centrului de greutate se impune balastarea tancurilor inferioare; - nava are marf sub capacitate i condiiile hidro-meteo impun creterea stabilitii; - nava transporta marf pe punte i pierderea de stabilitate se compenseaz prin balastare (dac capacitatea de greutate permite) Balastarea se realizeaz succesiv, nc cu tanc n cazul tancurilor centrale i perechi n cazul tancurilor laterale n aa fel nct s nu se balasteze simultan mai mult de dou tancuri. Ordinea de balastare a tancurilor: tancurile centrale (nc cu tanc); tancurile laterale inferioare perechi (Bb+Tb); tancul de coliziune prova (forepic); tancul de coliziune pupa (afterpic); tancurile superioare laterale (perechi); deep-tancurile (tancuri de afundare.) De regul, balastarea se fac n staionare n port; dac marea este calmase poate face i la ancor n rad. Nu se accepta balastarea n mar ci doar presarea n cazuri excepionale. Personalul navigant care are atribuii privind balastarea este: comandantul ia decizia de balastarea i stabilete schema innd cont de situaia i de locul n care se afle nava, de scopul balastrii, de condiiile hidro-meteo i de criteriile de stabilitate. aceast schem se transmite cpitanului secund o dat cu nscrierea ordinului de balastare n Registrul de Evidenta al Balastrii. Secundul se ocupa efectiv de balastare: l ntiineaz pe eful mecani; secundul comunica ordinul de balastare ofierului de cart/garda de la punte i maina i se comunica persoanei nsrcinate cu efectuarea sondelor la tancuri (3 persoane: ajutorul ofierului mecanic de punte, eful de echipaj, marinarul de serviciu).
40

Secundul ine evidena balastrii n timp i coordoneaz schimbarea balastrii de la un tanc la altul. La terminarea fiecrui tanc se noteaz or i sonda. Ofierul de gard supravegheaz nclinrile i variaia pescajului. La terminare, raporteaz comandantului, inclusiv orice situaie deosebit. La predarea serviciului, ofierul de gard transmite situaia balastrii dac s-a terminat sau nu. Rezultatul balastrii se nregistreaz i n Registrul de Procese Verbale ale Comandantului. Seminar 7 PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR Aceast activitate, la bordul navei, se organizeaz n conformitate cu legislaia n vigoare. n scopul prevenirii, la bordul navei, nu se utilizeaz flcri deschise iar lucrrile ce se execut pe nav, care necesit operaiuni de sudur, se fac cu aprobarea efului mecanic. Asemenea lucrri nu se fac n apropierea gurilor de ventilaie i a compartimentelor n care exist materiale inflamabile, dect numai dup ce au fost luate toate msurile de siguran. n compartimentele navei, inclusiv magazii, nu se utilizeaz iluminatul cu flacr deschis. n magaziile i compartimentele nchise trebuie controlat temperatura, iar n cazul n care se constat o cretere apreciabil se vor lua msuri de aerisire i rcire. Deschiderile tancurilor de combustibil, valvulele i tubulaturile trebuie s fie etan asigurate, cu excepia gurilor de aerisire sau preaplin prevzute prin construcie. Produsele combustibile, lichide sau solide, trebuie depozitate n locuri special amenajate, cele lichide n recipiente compatibili, iar compartimentele trebuie s fie prevzute cu sisteme de aerisire. Prin construcie, astfel de compartimente sunt amplasate departe de sursele de aprindere. Pentru evitarea producerii incendiilor trebuie evacuat apa din santin, ori de cte ori aceast exist i conine diferite hidrocarburi. La navele care transport produse petroliere se dispun msuri speciale n legtur cu utilizarea sculelor de lucru cum sunt ciocane, dli care trebuie s fie din bronz, hublourile i alte deschideri trebuie s fie acoperite cu site metalice. Mijloacele electrice de iluminat trebuie s fie prevzute cu ecrane de protecie iar n cazul mrfurilor periculoase cu filtre antideflagrante. Pe timpul ncrcrii i descrcrii tot personalul de la bord este obligat s respecte necondiionat instruciunile instituite pentru astfel de situaii. La navele care transport mrfuri periculoase se iau msuri suplimentare de prevenire a incendiilor. n scopul prevenirii incendiilor circuitele electrice trebuie protejate cu sigurane standardizate i avnd caracteristicile indicate de constructor. La bordul navei pstrarea materialelor de curenie mai ales cele mbibate cu petrol, se
41

face n containere speciale sau se evacueaz peste bord. Pstrarea materialelor combustibile lichide n vase descoperite este interzis. Lsarea sub tensiune a aparatelor electrice nesupravegheate, n special a celor de nclzire este interzis. Orice persoan de la bord care observ c s-a declanat un incendiu trebuie s anune n timpul cel mai scurt ofierul de cart/gard i n limita posibilului s localizeze incendiul sau s ncerce s-l combat. Secundul conduce lupta pentru stingerea incendiului pe toat nava cu excepia compartimentului de maini, unde rspunderea revine efului mecanic. n lipsa acestuia atribuiunile revin ofierului de gard.

PREVENIREA POLURII MEDIULUI MARIN

Protecia mediului marin i respectarea legislaiei naionale i internaionale este o obligaie fundamental a tuturor persoanelor mbarcate. Navele trebuie s respecte urmtoarele reguli: regulile de prevenire a polurii; regulile pentru controlul polurii cu substane nocive sau duntoare; regulile pentru prevenirea polurii cu ape uzate; regulile pentru prevenirea polurii cu gunoaie. Reziduurile de hidrocarburi nu pot fi deversate n mare. Navele sub incidena Conveniei trebuie s in la bord un jurnal de eviden a hidrocarburilor pe care l completeaz pentru fiecare operaiune privind colectarea i predarea reziduurilor. Acest jurnal se pstreaz la bord trei ani dup ce s-a epuizat, comandantul avnd obligaia s elibereze copii dup acest jurnal autoritilor la cerere. Orice comandant care are nava implicat ntr-un act de poluare are obligaia s raporteze fr ntrziere prin mijloacele cele mai rapide, detalii n legtur cu actul, armatorului dar i autoritilor portuare cele mai apropiate.

PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNC

Aceast activitate se organizeaz conform normelor specifice de protecie a muncii n activitile de la bordul navei. Comandantul navei i efii de servicii sunt obligai n timpul lucrrilor pe care acetia le execut la bord i implicit pentru toate persoanele ce au acces la bord (docheri, prestatori de servicii, vizitatori). Cpitanul secund este obligat s
42

verifice starea instalaiilor de ridicare a greutilor i cu eful mecanic s ia msurile de rigoare n cazul constatrii unor defeciuni. La prima deschidere a magaziilor, secundul va urmri ca eful de echipaj s verifice starea scrilor de acces n magazii, siguranele mingiilor ce rmn a post, gurile de rujat, precum i alte deschideri n puni, cu care ocazie va dispune msurile corespunztoare pentru nlturarea cauzelor unor accidente. Pe timpul operaiunilor este interzis staionarea persoanelor sub greutile suspendate, n calea parmelor sau a lanurilor de ancor. Persoanele care lucreaz n arborad sau la nlime trebuie s fie asigurate cu centur de siguran. Pregtirea din punct de vedere al proteciei muncii se face astfel: pregtirea general teoretic 8h. Pregtirea general practic 8h. Pregtirea special la bordul navei cel puin 1h o dat pe lun. Pregtirea specific fiecrei lucrri dup caz. Instruirea se consemneaz ntr-o fi care este un tipizat pe sistem naional. i n care trebuie nscrise articolele ce au fost prelucrate (n conformitate cu normativele naionale).

ROLUL DE ECHIPAJ AL NAVEI

Are 2 nelesuri: documentul n care se nregistreaz fiecare membru al echipajului de ctre cpitnie la cererea scris a armatorului, care pe timpul ct nava staioneaz se afl la cpitnie, iar pe timpul voiajului la bord. structura organizatoric a echipajului pentru a interveni n diferite situaii n cadrul organizrii n rol de incendiu, de gaur de ap, de om la ap, de abandon, rolul complex (cnd apar combinaii de accidente i nlturarea efectelor trebuie fcut simultan). Un rol trebuie s cuprind urmtoarele pri: denumirea rolului; semnalul de alarm sonor; numele participanilor pe funcie, posturile i funciile care le au n rol; sarcinile pe fiecare participant constnd din aducerea materialelor i acionarea cu materialul; Extras din rol pentru fiecare membru din echipaj se afieaz n cabin la pat.
43

n cadrul rolului se are n vedere cuprinderea ntregului echipaj, inclusiv a pasagerilor. Membrii echipajului ndeplinesc sarcini iar pasagerii respect instruciunile stabilite pe timpul desfurrii rolului. Copii dup tabelele de rol se afieaz pe baza unui program care cuprinde: apelul de chemare; verificarea prezenei; starea n care este echipat; se verific dac s-a adus materialul, dac vestele de salvare s-au mbrcat corect. Pentru rolul de abandon se prevede ntreg echipajul cu anumite restricii pentru anumite funcii dar funciile care nu acioneaz n cadrul rolului i se ocup de exploatarea navei n continuare, n caz de abandon, au prevzute locuri n barc. Exerciiile de rol se consemneaz n jurnalul de bord, inclusiv rezultatele.

PROCEDURI N SITUAII DE SINISTRU

Comandantul navei are una din principalele obligaii s asigure sigurana navigaiei prin meninerea la zi a informaiilor n legtur cu: prezena gheurilor sau a epavelor; posibilitatea unei furtuni tropicale; ntlnirea temperaturilor sub punctul de nghe asociate cu vnturi puternice care provoac masive acumulri de ghea pe suprastructur i posibilitatea ntlnirii unor vnturi de peste 10 Bf cu care ocazie, pe lng msurile necesare navei proprii s transmit mesaje destinate staiilor de coast i navelor din zon. O msur preventiv pentru nava proprie o constituie schimbarea de drum care s permit ndeprtarea de zona periculoas. Comandantul navei care primete un semnal, din orice surs, de la o nav sau un avion din care rezult c este n pericol, este obligat s se ndeprteze cu toat viteza n ajutorul pers. i salvarea bunurilor. Dac din motive rezonabile, n special privind sigurana navei i echipajului propriu, nu poate duce la ndeplinire aceast obligaie va consemna n jurnalul de bord primirea mesajului i motivul pentru care nu i-a dat ajut. Comandantul navei n primejdie, dup ce se va consulta cu comandanii navelor care se ndreapt spre locul pericolului, are obligaia s se pronune asupra navei pe care o prefer, iar celelalte sunt scutite de respectarea obligaiei. n situaia n care nava proprie este inclus ntr-un grup de nave care caut, fiecare nav este obligat s respecte dispoziiile date de coordonator.
44

Devierea navei proprii de la drumul iniial pentru asisten, cutare i salvare se menioneaz n jurnalul de bord. n urma unui abordaj, dac starea tehnic a navei proprii este corespunztoare cerinelor de flotabilitate i navigabilitate are obligaia s asigure asisten i salvare celeilalte nave care s-ar afla n pericol, iar prsirea locului fr consimmnt este interzis i este infraciune. n urma producerii unui sinistru, indiferent de cauz comandantul navei este obligat s depun toate eforturile pentru meninerea flotabilitii navei, s ndrepte nava ctre uscat dac situaia o impune sau s eueze n afara unui enal navigabil pentru a nu bloca circulaia, intrarea/ieirea dintr-un port. n acelai timp trebuie s-i anune armatorul, navlositorul i proprietarul mrfii despre situaie. Odat cu intrarea n port sau cu contactul pe care l stabilete cu autoritile sub jurisdicia crora se afl locul eurii comandantul va depune un protest de mare. Abandonarea navei este msura extrem ordonat de comandant atunci cnd nava se scufund. Nici una din persoanele de la bord nu are permisiunea s prseasc nava nainte de a se da ordinul de abandon. Prsirea navei trebuie s se fac dac la bord exist pasageri, n ordinea: femei i copii, btrni i brbai. Pentru echipaj: personal nebrevetat, ofieri, comandant. La abandonarea navei vor trebui salvate, n msura n care mprejurrile permit, jurnalul de bord, de maini, al staiei radio, precum i alte acte i valori ale navei, mrfurilor i personalului mbarcat. Echipajul navei trebuie s cunoasc normele de ordine i disciplin la bord, s le aplice i s le respecte; trebuie s fie gata pentru a ndeplini sarcinile de serviciu i mai ales cele legate de siguran. Nerespectarea normelor de ordine i disciplin, atrage dup sine sancionarea contravenional sau infracional. Comandantul navei are obligaia s sancioneze orice persoan n cauz prin avertisment, reinerea n cabin, interzicerea de a prsi nava, iar n cazul infraciunii s o predea autoritii portuare. Fiecare navigator este obligat s respecte prevederile legii privitoare la ordinea public, prevenirea polurii, regimul de trecere al frontierei de stat, legile vamale i sanitare att n ar ct i n strintate. Comandantul i efii de servicii sunt obligai s ia msuri pentru c navigatorii s cunoasc normele pe care sunt obligai s le respecte. n toate cazurile de contravenie sau infraciune, comandantul este obligat s informeze armatorul, agentul navei i clubul de asigurare pentru rspundere civil pentru rezolvarea operativ a situaiei astfel nct s nu se nregistreze ntrzieri. Ori de cte ori se constat contravenii sau infraciuni de ctre autoriti n strintate, armatorul, pe lng informarea celor n drept va trebui s ia msuri pentru remediere.
45

ACCESUL PERSOANELOR LA BORD

Accesul persoanelor la bord, n afara membrilor echipajului, este permis cu aprobarea comandantului n cazul n care nu sunt legitimate prin atribuiuni care privesc nava. La bord au acces persoanele mputernicite cu supravegherea i controlul navigaiei din Inspectoratul navigaiei i Cpitniile de Port, personalul aparinnd societilor armatoare, piloii, personalul care supravegheaz zona de frontier ct i orice alt persoan care presteaz o munc pentru nav (docheri, echipe de reparaii etc.). n unele porturi, conform uzului local, la bord au acces cu staionare prin rotaie, poliiti, vamei, paznici. Acetia din urm se ncadreaz n drepturi, asemenea membrilor echipajului, de hran i cazare. Orice membru al echipajului care observ persoane care ncearc s intre fraudulos la bord, sau cu fora trebuie aduse la cunotina comandantului care la rndul su anun autoritile portuare, att n ar ct i n strintate. Persoanele venite la bord n control sau n alt interes de serviciu se prezint la comandantul navei, sau n lipsa acestuia la nlocuitor, sau la ofierul de gard, cruia i comunic scopul venirii la bord iar of. de gard are obligaia s-l nsoeasc i s-l dea n primirea persoanei cu care pretinde c are probleme de serviciu de rezolvat. Persoanele care vin cu scop de control, la terminarea acestuia sunt obligate s coboare de la bord, dup ce au consemnat rezultatele controlului, dup caz ntr-un proces verbal sau n registrul de scar, sub semntur, ocazie cu care nscrie i ora efecturii controlului. La plecarea navei, toate persoanele ce nu fac parte din personalul mbarcat vor trebui s coboare, iar dac n timpul marului sunt gsite persoane strine acestea vor fi declarate i predate autoritilor n primul port de escal, comandantul avnd obligaia s-l informeze pe armator imediat dup constatarea prezenei unor astfel de persoane la bord ct i dup predarea lor. n timpul staionrii navei la ancor, n rad sau pe fluvii, permisiunea de a pleca de la bord se acord la maxim jumtate din echipaj pe servicii i funcii astfel nct s se poat executa orice manevr cerut de mprejurri (comandantul i eful mecanic secund, cpitanul i eful mecanic). Atunci cnd coboar de la bord membrul de echipaj trebuie s fie pregtit cu privire la specificul normelor locale. Ora de napoiere la bord a echipajului se stabilete de comandant n raport cu prevederile legilor locale i programul navei. Dac la ntoarcerea din ora un membru de echipaj consider c are unele constatri care ar trebui comunicate comandantului sau aduse la cunotina celorlali membrii le va transmite comandantului cu toate amnuntele de care dispune. La bordul navei este interzis introducerea urmtoarelor materiale:
46

arme de orice fel, muniii i alte echipamente militare fr aprobarea organelor competente; materii i materiale explozive sau radioactive; stupefiante sau droguri cu excepia celor destinate pentru farmacia navei; buturi alcoolice; animale vii; semine de plante; mrfuri pentru care se cer anumite acte legale. Se interzice scoaterea de la bord a urmtoarelor materiale: arme muniii, echipamente militare fr aprobarea organelor competente.

REZOLVAREA LA BORD A PROPUNERILOR, SESIZRILOR, RECLAMAIILOR

Este de competena comandantului. Orice membru al echipajului are dreptul s se adreseze prin secund, verbal sau scris, cu problemele personale i s cear soluionarea acestora. Comandantul este obligat s examineze i s clarifice n limita competenei cu operativitate maxim, potrivit legilor rii, toate problemele. El rspunde de obiectivitatea cercetrilor efectuate i justeea rspunsurilor. El dispune cpitanului secund, care dup caz mpreun cu eful de serviciu implicat s cerceteze situaia i s ntocmeasc un raport din care s rezulte eventual i msurile ce se impun. Pentru problemele care depesc competena comandantului, ndrum personalul mbarcat s se adreseze organelor competente. Cpitanul secund rspunde de primirea, evidena i urmrirea soluionrii propunerilor. El ine evidena comandantului. Pe baza indicaiilor primite de la acesta efectueaz sesizarea i urmrete soluionarea. Ca urmare a acceptrii raportului i a propunerilor comunic rspunsul ctre petent. efii de servicii i secundul efectueaz cercetrile i ca urmare ntocmesc un raport i trag concluzii. Dac situaia se petrece la bordul unei nave de pasageri sarcinile secundului revin ofierului intendent de la bord. Scrisorile primite de comandant trebuie soluionate la faa locului i de regul trebuie semnate. n toate cazurile persoana la care se refer scrisoarea trebuie ascultat. n nici un caz nu se va da spre soluionare i cercetare o scrisoare persoanei la care se refer.
47

Seminar 8 CORESPONDENA DE BORD

Ofierul de marin, pentru a ntocmi o coresponden specific activitii pe care o desfoar , trebuie s posede unele caliti : S cunoasc limba n care scrie, cu subtilitile sale; S realizeze nsemntatea, valoarea i caracterul juridic al documentului; S stpneasc specificul activitii care face obiectul corespondenei; S cunoasc principii generale de drept civil i comercial; S utilizeze corect cerinele gramaticale i de punctuaie; S fie capabil s culeag toate informaiile necesare expunerii din actul de coresponden; S fie capabil s produc un document din toate punctele de vedere (timp i spaiu); Utilizarea abrevierilor excesive i nerecunoscute n coresponden, creeaz un stil neglijent, dificil i solicit cititorului o concentrare care iese din subiectul corespondenei, chiar dac cele de mai sus, sunt justificate de o economie de spaiu. Construciile de prisos, cele pretenioase ct i cele sofisticate deprteaz cititorul de obiect i scrisoarea devine plictisitoare. REDACTAREA SCRISORILOR Scrisorile sunt oficiale i particulare.Prin acestea se transmit idei, informaii, oferte, se adreseaz cereri etc. .ntr-o scrisoare particular pot fi cuprinse mai multe idei, tratate ntr-o anumit ordine, dup cum dorete emitentul, spre deosebire de cea oficial n care se trateaz o singur idee prezentat ntr-o form special i concis.Dac scrisoarea particular este corect s fie scris de mn, cea oficial trebuie dactilografiat i numai n cazuri de strict necesitate, scris de mn. Scrisoarea oficial trebuie prezentat n fraze scurte i clare. Ideea trebuie fragmentat i fiecare fragment trebuie redat ntr-un fragment distinct. n pagin o scrisoare trebuie s beneficieze de o margine la partea stng i dreapt , care s permit evitarea despririi cuvintelor n silabe, mod n care se pot evita greelile, cu toate c, marginea din dreapta apare nesimetric, respectiv dantelat. Trebuie evitate pe ct posibil punctele de suspensie care oblig cititorul s apeleze adesea la documente care deja sunt activate.Cu toate acestea pentru a scoate n eviden anumite aspecte ale ideii de baz ,pri din fraz pot fi bol date sau subliniate .
48

ntr-o scrisoare oficial nu se poate include un P.S. .Pentru a ndeplinii cerinele de baz ale scrisorii oficiale,este recomandabil s se scrie n prealabil un bruion (ciorn). ntr-o scrisoare oficial,nu sunt admise completri ntre rnduri,tersturi sau adugiri. Ortografia s fie impecabil ,iar dac avem ezitri ,trebuie s se apeleze la o lucrare de specialitate, deoarece aceasta este interpretat ca o dovad elementar de politee. Deoarece punctuaia reprezint respiraia frazei,ea aduce claritatea i ferete autorul de erori de interpretare. Scrisoarea nainte de a fi expediat trebuie recitit,ocazie cu care se vor descoperi eventualele greeli ,erori sau neconcordane cu realitatea.

CE LIMBAJ FOLOSIM N CORESPONDENA ?

Pentru atingerea scopului propus, este necesar s se foloseasc limbajul uzual ,acordnd o atenie deosebit stilului, ca mod caracteristic de exprimare a gndirii i folosirea resurselor limbii n domeniul de activitate care nu trebuie s in seama de natura relaiilor dintre parteneri, n care context tratarea se face n cadrul strict al eticii i decenei. Complexitatea problemelor tratate, modalitatea de abordare ntr-un ton i cu un limbaj adecvat,pretind stilului anumite caliti: Claritatea necesar interpretrii corecte a textului, care se realizeaz prin respectarea riguroas a sensului real, propriu al cuvintelor folosite, acestea fiind cele mai potrivite pentru redarea ideii, evitnd termenii cu mai multe nelesuri, acestea fiind acceptate n mod excepional (navlu,contrastalii), evitnd regionalismele, arhaismele i neologismele neasimilate. Ori de cte ori este cazul se va apela la termenii cuprini n actele normative i n Pentru claritate se v urmrii succesiunea logic a elementelor, fr contradicii Relatarea s fie ct mai succint i fidel precedat sau urmat de motivaii; Frazele lungi constituite din cuvinte cutate, cu intenia de a nuana ideile, cu documentele de larg circulaie; sau omisiuni n argumentaie; -

folosirea figurilor de stil a expresiilor exagerate, prin exprimarea complicat i folosind cuvinte inutile dau un neles confuz, rpesc cititorului timp, obosesc i indispun; Simplitatea trebuie s domine expunerea ideilor, evitnd expresiile greoaie i
49

eliminnd formulele de ncheiere care nu au legtur cu coninutul;

Concizia este reprezentat de o formulare succint a ideii exprimate; Politeea este redat de tonul folosit, care trebuie s fie cuviincios, binevoitor,

chiar i atunci cnd se reclam sau se exprim o nemulumire. Acesta creeaz o relaie armonioas, genereaz nelegere i colaborare. Corectitudinea se manifest n primul rnd prin tehnica utilizrii cuvintelor, a Introducerea erorilor de limbaj, pe lng impresia nefavorabil pe care o face punctuaiei, a regulilor gramaticale; deintorului, distrage atenia, fcnd un deserviciu emitentului care dorete s concentreze atenia asupra obiectului scrisorii; Un plus n favoarea corectitudinii l creaz forma scrisorii i naturaleea stilului. CUM POATE FI STRUCTURAT O SCRISOARE? n raport de tipul scrisorii ea se poate structura astfel: Antetul,inclusiv nr.de nregistrare i data emiterii; Adresa destinatarului; Referina n care se red obiectul scrisorii succint; Textul n care se dezvolt obiectul scrisorii; Semntura,respectiv tampila i meniuni accesorii. ANTETUL Numele i adresa emitentului,iar dup caz,forul superior.Mai poate fi inclus compartimentul de la care provine i elementul de coresponden rapid (telefon, telex, fax, e-mail). Pentru coresponden , n cele mai multe cazuri se utilizeaz hrtie cu antet tiprit,pentru copii, nefiind obligatorie utilizarea de astfel de hrtie.Amplasarea n pagin se face uzual n partea stng sus sau frontal n partea de sus, elementele fiind repartizate simetric n raport cu rndul cel mai lung.Amplasarea fa de marginea din stnga se face la o distan de 5 la 10 spaii. Denumirea firmei se scrie cu majuscule, iar celelalte elemente cu litere mici.Spaierea ntre rnduri este dubl i este la un rnd dac se refer la aceeai componente.Numrul i dat pot fi aplicate cu o main special, caz n care se tipresc n partea dreapt sau se scriu normal sub antet.Dac antetul este ncrcat cu elementele telefon, fax, e-mail, dat, numrul, se pot scrie n dreapta sus. Adresa destinatarului este constituit din : numele firmei,care poate include direcia,
50

departamentul, serviciul, dac sunt cunoscute, obligatoriu localitatea, urmat de codul potal,dup caz strada i numrul. Dac judeul are acelai nume cu localitatea, acesta nu se mai scrie. Dup caz dac se cunoate i numele persoanei creia i este adresat, va fi scris i acesta. Adresa destinatarului se scrie mai jos de antet i se amplaseaz n raport de tipul de scrisoare adoptat. Numele firmei sau persoanei destinatare se scriu cu majuscule celelalte cu litere mici.Localitatea se scrie cu litere mari ,se poate sublinia, iar dac este reprezentat de un cuvnt cu puine litere, acesta se spaiaz. Spre deosebire de antet ,elementele componente ale destinatarului se scriu n form bloc, adic ncep de la aceeai vertical din partea stng. Referina ( RE: sau referin : ) este un element care uureaz clasarea corespondenei pe destinatari, n cadrul firmei i n cadrul arhivarii. Dac scrisoarea are dimensiuni reduse i obiectul este uor de stabilit referina poare lipsi . Coninutul scrisorii include urmtoarele elemente: Formula de introducere,care are drept scop s creeze ambian i s-l sensibilizeze pe destinatar cu privire la continuarea lecturii. De regul este constituit dintr-o propoziie sau o fraz, care face legtura cu un fapt anterior,pe care corespondenii l cunosc sau care justific scrisoarea; Tratarea scrisorii este alctuit din dou pri: Motivare sunt redate datele i argumentele pe care se ntemeiaz obiectul scrisorii. Concluzia se formuleaz obiectul scrisorii. Dup modul de succesiune sunt posibile dou metode de redactare: direct n care expunerea se face n ordinea 1,2; Indirect n care expunerea se face n ordinea 2,1.

Alegerea se face de ctre emitent, care trebuie s in seama de importana i rolul motivaiei. Dac spea impune o motivare ampl, atunci se recomand metod a) n caz contrar metoda b). ncheiereanscriarea unei formule de salut sau de mulumire . Textul se nscrie la 3-4 spaii de destinatar sau de referin. Rndurile se scriu la distan de un spaiu,iar aliniatele la dou.

51

Semntura i tampila . Semntura emitentului de drept se trece n stnga jos, numele fiind precedat de calitatea pe care o are emitentul, iar dac apare un al 2-lea semnatar acesta se scrie n dreapta. ntre funcie i nume se las pe vertical un spaiu de 2-3 rnduri.n acest spaiu se semneaz. Dac scrisoarea este semnat de nlocuitori, naintea funciei se trage o bar oblic sau se scrie litera p.tampila se pune n dreapta semnturii funciei celei mai mari. Meniunile accesorii pot fi reprezentate de anexe care nsoesc scrisoarea i care sunt nscrise n partea stng jos, la 3-4 spaii sub semnturi. Dac anexele sunt n nr. mare, sau numele acestora este lung,se vor reda sub forma numr de pagini. Mai pot fi redate ca meniuni accesorii, iniialele persoanei care a ntocmit documentul i a celei care a procesat, numrul exemplarelor i eventual rspndirea acestora sau pe scrisoare mai pot aprea notaii speciale, cu majuscule, amplasate n dreapta sus.

Cerine suplimentare O scrisoare trebuie s fac o impresie plcut la prima vedere, prin forma antetului, prin calitatea hrtiei i a plicului. Folosirea papetriei ieftine dovedete lipsa de consideraie pentru adresant. De regul, hrtia pentru coresponden oficial, este cu antet imprimat, petentul urmnd s redea pe hrtie celelalte elemente. Dimensiunile hrtiei folosite este de format A4 cu dimensiuni standart 210/294mm, iar pentru cele cu text redus, hrtia A5 210/148.5mm. Pentru unele lucrri, tabele, grafice, se mai utilizeaz hrtia A3 420/297mm. Culoarea hrtiei este importanta i se recomanda hrtia alb, deoarece n contrast cu tusul negru permite o citire odihnitoare. Pentru realizarea copiilor, n cazul n care acestea sunt produse simultan cu originalul, pot fi utilizate culori diferite n raport cu destinaia exemplarului. Scrisorile se expediaz n plicuri a cror dimensiune standard este: 11. 12. 230mm; 13. dac scrisoarea are i anexe se utilizeaz plicuri mari: 230 x 330mm. n corespondenta modern, plicurile pot fi prevzute cu fereastra prin care se poate citi adresa destinatarului direct pe scrisoare. Adresa pe plic nu trebuie s difere cu nimic fa de cea din scrisoare. De regul, ea trebuie s cuprind maxim 5 rnduri, dac se impune un al 6-lea, acesta se va scrie n
52

pentru plicuri mici: 160 x 110mm atunci cnd scrisoarea este de o dac scrisoarea are de la 2 pagini n sus se folosesc plicuri medii: 160 x

singur pagin;

stnga-jos. Meniunile speciale se trec pe plic cu majuscule n stnga-sus. Adresa destinatarului se nscrie la circa 40% din distana de la marginea din stnga a plicului i 30% fata de cea de sus. Rndurile ncep de la la aceeai vertical.

nregistrarea corespondentei Numrul i data redate pe scrisoare, reprezint elemente importante de evident i arhivare. nregistrarea se face ntr-un registru special numit: Registru de Intrri i Ieiri, unde, pe pagina din stnga prima coloana conine numr ntreg i n continuare elementele corespondentei intrate, iar pe aceeai linie, n dreapta, elementul corespondentei ieite. Corespondena care iese poarta acelai numr cu cea intrata.

Cum se aranjeaz scrisoarea n pagina Aranjarea n pagina, stilul i acurateea reprezint condiii speciale ale scrisorii comerciale. Ele trebuie amplasate n mod echilibrat i centrat armonios. O idee sau o component a unei idei, indiferent de numrul de fraze se reda ntr-un paragraf. ntre rndurile acestuia, distana este de un spaiu, intre paragrafe, de 2. Scrisoare trebuie s aib o manet n partea stng de 3-5cm i una n dreapta care s permit scrierea complet a cuvintelor astfel nct s mpiedice desprirea n silabe. Spaiul liber din stnga este necesar pentru referat, dac acesta este de proporie redus. Dac scrisoarea depete mrimea unei pagini coninutul se va face pe o a doua foaie, n caz excepional dac dimensiunea rmas este redus, se accepta scrierea pe verso. Orice petent are libertatea s-i aleag form de scrisoare i stilul pe care l consider cel mai potrivit cu exigentele personale.

Formele de scrisoare Forma dantelata 14. 15. antetul n stnga sus / la mijlocul paginii-sus, simetric aranjat fata de destinatarul centrat sub b antet;
53

rndul cel mai lung;

16. 17. Forma bloc 18. 19. 20. 21. 22.

referin de la vertical manetei din stnga; rndurile textului de la vertical din stnga, cu excepia primului rnd

din paragraf, care ncepe n interior spre dreapta 2-3cm. antetul partea stnga-sus, cu toate elementele pe vertical manetei; referin i destinatarul la fel; fiecare rnd al textului ncepe de la vertical stnga; semntura dreapta-jos; dac antetul cuprinde multe elemente, cum este cazul unei filiale, atunci

elementele filialei se scriu n partea dreapta-sus; Forma semi bloc 23. are dispunerea elementelor similar formei bloc, cu excepia rndului de nceput al paragrafului, care ncepe n interior spre dreapta, 2-3cm. Forma bloc complet 24. 25. pri. Forma simplificata 26. are dispunerea elementelor similar formei bloc, cu excepia antetului care se centreaz n parte de sus, pe mijlocul paginii. Forma dantelat-suspendata 27. 28. are forma elementelor dispus asemenea elementelor bloc; cu excepia rndurilor fiecrui paragraf, mai puin cel de la nceput, care Administrarea i exploatarea navei n siguran Pe baze statistice, s-a ajuns la concluzia c circa 80% din accidentele de navigaie se datoreaz erorii umane. Cu toate acestea, nici n celelalte 20 de procente rmase, eroarea uman nu lipsete. O problem de baz, cu care se confrunt companiile de navigaie este aceea de a restrnge ariile de activitate n care sunt implicate decizii umane i care produc direct sau indirect accidente, inclusiv poluare. Deciziile luate la uscat sunt la fel de importante ca i cele luate la bordul navei, fapt pentru care acestea trebuie s se bazeze pe deplina nelegere a consecinei pe care o produce. Organizaia Maritim Internaional, pentru a rezolva problema managementului n sigurana navigaiei, a dezvoltat un cod internaional pentru exploatarea n siguran a navelor i
54

are toate elementele inclusiv semntura incepute de la vertical manetei este uzual s se nscrie denumirea firmei care conine mai multe cuvinte

din stnga; ca parte component a antetului, n partea de sus fr a o fragmenta n dou trei

se scriu ctre interior fata de vertical manetei din stnga cu 2-3cm.

pentru prevenirea polurii, cunoscut sub denumirea simbolic de ISM. Prin aceasta se stabilete un standard internaional cu privire la regulile de organizare a managementului companiei. Introducerea ac. ist. necesit din partea companiei o documentare amnunit a procedurilor care s permit asigurarea att la uscat ct i la bord a condiiilor optime de planificare, organizare, desfurare i verificare conform cerinelor legislative, a activitilor ce au implicaii asupra siguranei i proteciei mediului. Baza sistemului o constituie responsabilitatea i autoritatea persoanelor implicate i liniile de com. ntre acestea. Sistemul permite companiilor s-i msoare performanele pornind de la un sistem de referin, crend astfel posibilitatea identificrii segmentelor n care se pot aduce mbuntiri. Un sistem bine structurat permite companiei s-i concentreze eforturile asupra creterii i dezvoltrii numrului de proceduri i practici care aduc un grad sporit de siguran n abordarea navei i a sit. de siguran. Compania care reuete astfel s dezvolte i s aplice n mod corespunztor un sistem de management n siguran trebuie s se atepte la reducerea accidentelor de munc, a daunelor mediului i avariilor proprietii. Experiena din cadrul shipping-ului, coroborat cu experiena altor domenii de activitate, arat c o companie poate beneficia de mbuntirea nivelului de cunoatere i modul de abordarea a problemelor de sigurana i protecia mediului din partea personalului, precum i stabilirea unui sistem n ceea ce privete sigurana la creterea ncrederii din partea clienilor, a partenerilor i a moralului intern. Exist dovezi c, pe parcursul timpului, apar beneficii economice ale sistemului, care aduc mbuntiri eficienei prin reducerea ntreruperilor n exploatarea navei, inclusiv a cererilor de despgubiri ca urmare a unor dezastre maritime. Codul Internaional de Management coninutul n rezoluia IMO A(741/18) din 04.11.93, a fost acceptat de Romnia prin legea 85/97. Recunoscnd c nu exist dou companii de navigaie sau doi armatori identici, ca urmare a exploatrii navelor n condiii diferite, IMO a formulat Codul ISM pa baza de principii i obiective generale, astfel nct s aib asigurat o aplicare larg. Obiectivele Codului sunt reprezentate de garantarea siguranei pe mare, prevenirea accidentrii persoanelor pe mare i evitarea polurii mediului. Pentru aceasta, organizaia impune companiilor o serie de obiective: 29. prevenirea prin asigurarea unor practici sigure n exploatarea navei i a unui mediu de lucru fr pericole; 30. combaterea prin stabilirea msurilor de siguran i a procedurilor de aciune contra tuturor riscurilor identificate; 31. conexiunea invers prin stabilirea aciunilor colective de eliminare a cauzelor
55

deficienelor i mbuntirea continu a competenei personalului de la bord i de la rm n ceea ce privete administrarea i exploatarea n siguran a navei, inclusiv pregtirea acestui personal pentru situaiile de urgen. Sistemul de exploatare n siguran a navei trebuie s asigure respectarea regulilor, reglementrilor obligatorii i a standardelor recomandate de organizaie, de administrare, de societate, de clasificare etc. Cerinele acestui Cod sunt obligatorii ncepnd cu 1.05.98 pentru navele de pasageri, tancuri petroliere, navele de transport gaze lichefiate, vrachiere i uniti marine de foraj , iar din iulie 2002 pentru toate celelalte nave comerciale cu un TRB>500t.r. Fiecare companie trebuie s elaboreze, s pun n aplicare i s menin un sistem de administrare i exploatare n siguran a navei, sistem care trebuie s includ: o politic n domeniul siguranei i proteciei mediului; instruciuni i proceduri pentru garantarea exploatrii n siguran a navelor, n conformitate cu regulamentele internaionale i legislaia statelor de pavilion; nivele de autoritate diferit i lini de comunicaii, care s permit comunicaia ntre membri personalului de la bord i cei de la uscat (?!..) proceduri pentru raportarea accidentelor i a neconformitilor fa de prevederile codului; proceduri de pregtire i intervenie pentru a face fa situaiilor de urgen ; proceduri pentru inspecii interne i control al managementului. Pentru realizarea celor de mai sus, compania trebuie s asigure punerea n aplicare i meninerea politicii n domeniul siguranei i proteciei mediului la toate nivelurile organizatorice, att la bord ct i la uscat. n cadrul acestei politici, trebuie descrise obiectivele sistematic i trebuie conturat o strategie i un plan de aciune care s asigure atingerea i meninerea obiectivelor propuse. Documentul aferent trebuie s ofere terilor interesai o privire de ansamblu asupra inteniilor declarate ale companiei n ceea ce privete administrarea i exploatarea n siguran a navei. Compania trebuie s defineasc i s stabileasc n scris responsabilitatea, autoritatea i relaiile reciproce dintre toate persoanele nsrcinate cu conducerea, executarea i verificarea activitilor legate de sigurana managementului i de prevenirea polurii. Compania rspunde de asigurarea resurselor adecvate i a suportului corespondenei de la uscat cu scopul de a permite persoanelor desemnate s-i ndeplineasc funciile.
56

Personalul implicat n exploatarea navelor , att la uscat ct i pe mare, trebuie s primeasc sarcinile definite precis, implicit responsabilitile i autoritile lor. Conducerea superioar, care deine responsabilitatea n final, are sarcina de a stabili n mod concret schema de organizare i atribuiile n cadrul companiei, att pentru personalul de la uscat ct i pentru cel navigabil. Ca modalitate practic, att la bordul navelor ct i la uscat, se folosesc fiele de activitate, fia postului, diagrama de organizare, regulamentul de organizare i funcionare, care fac parte din manualul de proceduri, clauze n contractele de munc i de mbarcare . Pentru c sistemul de management s fie meninut n mod adecvat, este necesar s fie verificat eficacitatea i gradul de implicare al acestuia, deficienele s fie raportate la nivel responsabil i s fie identificate i mobilizate persoanele calificate i resursele necesare pentru rectificarea deficienelor. Avnd n vedere cele de mai sus, pentru garantarea exploatrii n siguran a fiecrei nave i pentru asigurarea legturii ntre companie i personalul de la bord, fiecare companie trebuie s desemneze dup caz o persoan sau mai multe la uscat care s duc la ndeplinire cerinele ISM. Responsabilitatea i autoritatea acestor persoane trebuie s includ supravegherea aspectelor de exploatare a fiecrei nave i s asigure alocarea resurselor corespunztoare n funcie de necesiti . Persoanele desemnate trebuie s fie calificate n mod corespunztor i s aib experien corespunztoare sub toate aspectele i s fie la curent cu politicile companiei n domeniul siguranei i proteciei mediului. Ele trebuie s aib independena i autoritatea necesare ajungerii la cel mai nalt nivel al companiei . Persoanele desemnate trebuie s aib responsabilitate n ceea ce privete aciunile colective i organizate i dispunerea auditului.

Responsabilitatea i autoritatea comandantului n acest sens, compania trebuie s defineasc n mod clar care este responsabilitatea comandantului cu privire la aplicarea politicii companiei n domeniul siguranei i proteciei mediului, care trebuie s fie motivarea echipajului pentru aplicarea acestei politici. De asemenea trebuie s defineasc clar cum trebuie ntocmite ordinele i instruciunile corespunztor. Compania trebuie s se asigure c sistemul n vigoare la bordul navei, pune accentul n mod expres asupra autoritii comandantului i c autoritatea suprem aparine comandantului incluznd responsabilitatea de a lua decizii referitoare la sigurana i
57

prevenirea polurii i de a cere asisten companiei dac este necesar. Indicaiile cu privire la responsabilitatea i autoritatea comandantului constituie elemente importante n atingerea unor standarde de siguran superioare i n realizarea unor colaborri eficiente ntre nav i uscat, fapt pentru care comandanii trebuie ncurajai i asistai la implementarea sistemului. Orice sistem de inspecii, verificri i bilanuri implementate de echipa de conducere de la uscat nu trebuie s se suprapun cu autoritatea suprem a comandantului. Din punct de vedere al resurselor umane, compania trebuie s asigure un comandant calificat care s cunoasc bine sistemul i s fie sprijinit pentru executarea n siguran a sarcinilor sale . De asemenea, compania trebuie s se asigure c fiecare nav dispune de un personal calificat, brevetat, cu aptitudini cerute de prevederile naionale i internaionale din domeniu. Pe de alt parte trebuie s stabileasc proceduri cu scopul de a se asigura c personalul nou ct i cel transferat n funcii noi legate de sigurana i protecia mediului primesc instructajul necesar pentru executarea sarcinilor ce le revin. Compania trebuie s identifice i s elaboreze instruciuni pentru acele domenii de pregtire pe care le consider esenial a fi efectuate nainte de mbarcare, stabilindu-le n scris i fcndu-le cunoscute celor n drept. Compania trebuie s se asigure c ntreg personalul care este implicat n sistemul de management are un nivel adecvat de nelegere a regulilor i reglementrilor codului. Compania trebuie s stabileasc proceduri prin care s se asigure c personalul navei primete informaiile necesare privind sistemul de management al siguranei n limb de lucru sau n limbile nelese de echipaj. Compania trebuie s se asigure c navigatorii sunt capabili s comunice n mod eficient ntre ei pentru executarea sarcinilor conform sistemului.n acest sens , o latur important o constituie selecionarea personalului. Un prim pas pentru asigurarea eficienei unui sistem al siguranei l constituie acela de a desemna un comandant care are nivelul necesar de pregtire, deine brevet recunoscut internaional i are competena necesar de a comanda o nav de tipul n cauz . La alctuirea unui echipaj, compania trebuie s ia n considerare urmtoarele aspecte: felul operaiunii n care este implicat nava ; natura i volumul de munc necesar a fi depus de echipaj; n raport de acestea s stabileasc pregtirea necesar membrilor de echipaj care s
58

le permit efectuarea n siguran a sarcinilor de serviciu, n cadrul operrii normale a navei pe timpul situaiilor de urgen: s ia n considerare gradul de formare al echipajului conceput de companie; starea de sntate a echipajului. Compania de navigaie are urmtoarele responsabiliti cu privire la familiarizarea echipajului cu sarcinile legate de sistemul de management: s trimit informaii asupra sistemului i asupra particularitilor navei ctre personal, naintea mbarcrii acestuia, personal care trebuie s confirme c a neles coninutul informaiei; s ofere instructaj pentru familiarizare la bordul navei sub ndrumarea unui ofier calificat n acest sens; s solicite personalului nou mbarcat s completeze un chestionar sau s participe la un program ghid care s ajute la auto familiarizarea cu nava i sistemul; s permit o perioad de timp, de integrare, pentru predarea/primirea serviciului i ca urmare s se ntocmeasc documentaia care s ateste nsuirea i nelegere sistemului; s dezvolte pachete de programe video cu scopul familiarizrii care s trateze problemele conceptului de sistem, care pot fi utilizate n combinaie cu instruirea practic la bordul fiecrei nave. Compania trebuie s se asigure c personalul este familiarizat i cu celelalte convenii i reguli care se refer la aspectele operrii n siguran a navei. Instruirea echipajului trebuie s se realizeze prin rolurile de exerciii i antrenament care s ating un nivel de performan conform cu procedeele i cerinele stipulate n sistem.Rolurile trebuie s acopere, pe ct posibil, situaiile de urgen ce pot aprea la nav ,iar exerciiul trebuie s aib ca scop ndeplinirea de ctre echipaj a sarcinilor ce le revin conform standardelor companiei, menite s controleze situaiile de urgen aprute.Rezultatul controalelor, att a rolurilor i analiza accidentelor ct i a situaiilor periculoase n care s-a aflat nava pot ajuta la identificarea cerinelor de pregtire suplimentar sau a modificrii procedurilor. Compania trebuie s aib n vedere modalitile necesare pregtirii individuale i s verifice datele privitoare la calificare .De asemenea s stabileasc proceduri pentru mprosptarea i completarea cunotinelor pentru acele persoane care lucreaz n condiii speciale, respectiv de urgen att prin felul de pregtire la locul de munc, la uscat sau la bordul navei. Este important ca toate procedurile i metodele de instructaj s fie redactate ntr-o
59

manier simpl i clar .n cazul n care sunt angajai ageni de crewing pentru selecionarea echipajului, compania de navigaie trebuie s la furnizeze copii referitoare la procedurile specifice care s fie puse la dispoziia personalului selecionat i desemnat pentru mbarcare . Capacitatea personalului de a comunica cu ali membrii de echipaj trebuie verificat nc din faza de selecionare . Compania n cauz trebuie s se asigure c firmele de crewing au neles acest lucru din faza de recrutare a personalului. ELABORAREA PLANURILOR PT. OPERAIUNILE LA BORDUL NAVEI Compania trebuie s stabileasc procedurile de ntocmire a planurilor i instruciunilor pentru operaiunile principale cu privire la sigurana navei i care include prevenirea polurii. n acest scop trebui definite clar procedurile i repartizate persoanelor calificate. Accent deosebit trebuie pus pe aciunile preventive. Compania trebuie s identifice operaiunile principale i s instituie supravegherea i verificarea respectrii acestora. Toate procedurile trebuie s includ pe lng normele naionale i pe cele internaionale; suplimentar, compania poate implementa ghiduri emise de organizaii specializate. Instruciunile trebuie s fie formulate ct mai simplu i fr posibilitatea de interpretare. Procedurile trebuie s fac referire att la operaiunile speciale ct i critice. OPERAIUNILE SPECIALE de la bord sunt acelea unde erorile devin evidente numai dup ce s-a creat o situaie special sau un accident. Procedurile i instruciunile referitoare la aceste operaii trebuie s conin metode de prevenire i verificri care sunt destinate coreciilor practice. Printre operaiunile speciale se disting: asigurarea etaneitii corpului navei sigurana navigaiei care include coreciile hrilor i a publicaiilor; operaiuni care afecteaz fiabilitatea echipamentelor i a instalaiilor auxiliare; operaiuni de ntreinere; operaiuni de buncherare i trans. de produse petroliere; meninerea stabilitii; prevenirea suprancrcrii i suprasolicitrii corpului navei; manipularea i mrfurilor i a altor obiecte;
60

securitatea navei, terorismul i pirateria.

OPERAIUNI CRITICE sunt acelea n care o eroare poate produce imediat un accident sau o situaie care ar putea pune n pericol viaa oamenilor, mediul su sigurana navei. Printre acestea sunt: navigaia n zone periculoase sau de trafic intens; operaiuni n condiii meteo grele; manipularea i depozitarea mrfurilor periculoase i a substanelor toxice; buncherarea i transformarea produselor petroliere; operaiuni de manipulare a mrfurilor la tancurile petroliere, la navele de produse chimice, L.P.G-uri etc. operaiuni critice la instalaiile navei.

PREGTIREA PT. SITUAIILE DE URGEN Compania trebuie s stabileasc proceduri prin care se identific potenialele situaii de urgen care pot aprea la bord, procedurile care s se regseasc n planul de urgen de la bord i de la uscat.

Planurile de urgen de la uscat pot include: procedee pentru mobilizarea companiei n caz de urgen; schema i sarcinile persoanelor de la uscat care acioneaz; procedeele pe tipuri de accidente i situaii periculoase; procedee pentru stabilirea i meninerea contactului nav uscat; existena documentaiei care s conin caracteristicile navei; lista de control pe situaii de urgen care st la baza chestionrii personalului de la nav care permite determinarea msurilor i resurselor necesare; lista cu numele i detaliile tuturor prilor care trebuie notificate i consultate; metode de raportare pentru persoanele de la uscat i de la nav; proceduri de comunicare i relaii cu mass-media i cu publicul;
61

planuri de rezerv aferente situaiilor de urgen de lung durat.

Planurile de urgen de la bord trebuie s in seama de situaiile de urgen care pot aprea pe o anumit nav cu referire la: sarcinile i responsabilitile de la bord; aciunile ce trebuie ntreprinse pentru meninerea sub control a unei anumite situaii; metodele i mijloacele de comunicaii folosite la bord; procedeele pentru solicitarea asistenei din partea terilor; procedeele pentru notificarea ctre companie i raportarea ctre autoritile competente; procedeele referitoare la meninerea comunicaiilor nav uscat; Exemple de situaii de urgen: avarii la corp; avarii la motorul principal; coliziuni, euri, alunecarea sau dezarmarea; scurgeri de mrfuri i contaminri; incendii, inundaii; necesitatea aruncrii peste bord a mrfurilor; accidente n compartimentul maini; abandonarea navei; om la ap; cutare/salvare; intrarea n spaii nguste; accidente i rniri; terorism/piraterie; operaiuni n care este implicat un elicopter; daune suferite din cauza condiiilor meteo.

NTREINEREA NAVEI I A ECHIPAMENTELOR Compania trebuie s stabileasc procedeele prin care s asigure c nava s fie meninut ntr-o stare potrivit cu regulile specifice. Pentru aceasta trebuie s stabileasc procedee referitoare la inspecii, la msuri corective i cu referiri la nscrierile n Registre. De
62

asemeni, procedee pentru identificarea echipamentelor i a instalaiilor a cror defectare brusc pe timpul exploatrii poate genera situaii periculoase. Aceste procedee trebuie s includ ncercri la intervale egale, inclusiv a echipamentelor care nu-s utilizate permanent. Inspeciile care au fost efectuate se nregistreaz la nav n documentaia specific. Ca urmare a inspeciei, trebuie s se stabileasc care au fost reparaiile i aciunile de ntreinere realizate conform planului de procedur. Persoanele calificate de la uscat trebuie s monitorizeze i s furnizeze suportul tehnic necesar pentru implementarea procedurii. Mai trebuie stabilite proceduri care s asigure bun stare de navigabilitate a navelor n orice moment. Acestea trebuie s includ msuri referitoare la asigurarea echipamentelor, a sculelor, a materialelor de ntreinere, pieselor de schimb i a informaiilor tehnice necesare. Minimul de proceduri preventive de ntreinere trebuie elaborate pentru: corp i suprastructuri; echipamente de siguran, de stins incendii i prevenire a polurii; echipam. de navigaie, de comunicaii, instalaia de guvernare; echipam. de ancorare i manevr; motorul principal i auxiliare; echipam. de ncrcare/descrcare. Inspeciile iniiate de companie trebuie planificate i duse la ndeplinire de ctre personalul competent calificat i experimentat. Pentru aceasta, compania elaboreaz dup care trebuie desfurat inspecia i proceduri de raportare a deficienelor constatate n cadrul crora trebuie menionate i perioadele de timp pentru remedieri. Documente: Compania trebuie s elaboreze proceduri referitoare la controlul documentelor i a datelor cu referire la sistemul de administrare i exploatare a navei, printre care, proceduri care aplicate, s permit constatarea c documentele n vigoare sunt disponibile n toate locurile relevante i c modificrile aduse acestor documente sunt examinate i aprobate de ctre personalul competent i c documentele depite sunt extrase n cel mai scurt timp. Procedurile aplicate acestor documente pot fi incluse ntr-un manual separat. Tot n manual ar putea fi prevzute reguli de distribuire a documentului, locul n care trebuie s existe i persoanele crora le sunt destinate, Procedurile trebuie s fie corespunztoare tipului de nav. VERIFICAREA EXAMINAREA I EVALUAREA EFECTUAT DE CTRE COMPANIE
63

Compania trebuie s efectueze audituri interne pentru a verifica dac activitile legate de sigurana i prevenirea polurii sunt n conformitate cu sistemul de administrare i exploatarea n siguran a navei. Compania trebuie s evalueze periodic eficiena sistemului i s stabileasc dac se impun modificri i revizuiri. Persoanele care efectueaz auditurile nu trebuie s fac parte din sectoarele auditate cu excepia cazului n care aceasta nu este posibil din considerente ce in de mrimea i caracteristicile companiei. Rezultatele se aduc la cunotina ntregului personal care are responsabiliti n sectorul respectiv. Compania trebuie s ia imediat msuri corective pentru remedierea deficienelor constatate. Pentru desfurarea auditorilor trebuie elaborat un plan n care s se includ perioade de timp rezonabile.

1.2

DEFINITII

Pentru o mai buna intelegere a continutului acestui curs, sunt redate in continuare principalele definitii si prescurtari folosite in materialul de curs. Trebuie mentionat ca aceste definitii se aplica numai in contextul acestui material.

NR 1 2 3 4

TERMEN / PRESCURTARE IMO SOLAS MARPOL CODUL INTERNATIONAL DE MANAGEMENT AL SIGURANTEI (ISM CODE)

DEFINITIE Organizatia Maritima Internationala Conventia Internationala pentru Salvarea Vietii Umane pe Mare Conventia Internationala pentru Prevenirea Poluarii de la Nave Codul international de management al operarii in siguranta a navelor maritime si de prevenire a poluarii, asa cum a fost adoptat prin Rezolutia IMO A 741(18) si asa cum ar putea fi el modificat in viitor de IMO Un sistem structurat si documentat care sa permita companiei sa implementeze in mod efectiv politica sa de operare in siguranta a navelor si de prevenire a poluarii mediului. Politicile, procedurile si instructiunile, responsabilitatile si
64

SISTEM DE MANAGEMENT AL SIGURANTEI (SMS)

MANUAL DE

MANAGEMENT AL SIGURANTEI (SMM) 7 DOCUMENT DE CONFORMARE (DOC) 8 CERTIFICAT DE MANAGEMENT AL SIGURANTEI (SMC) 9 PLAN DE URGENTA IN CAZ DE POLUARE (SOPEP) 10 11 ADMINISTRATIE COMPANIE

autoritatile definite, modul de comunicare intre nava si companie, sistemul de auditare, toate scrise si definite in conformitate cu cerintele Codului ISM. Certificatul eliberat companiei de catre autoritatea de auditare prin care se certifica faptul ca sistemul de management al companiei este in conformitate cu cerintele Codului ISM. Certificatul eliberat navei de catre autoritatea de auditare prin care se certifica faptul ca sistemul de management al navei este in conformitate cu cerintele Codului ISM. Planul specific al navei pentru combaterea deversarilor de hidrocarburi asa cum este cerut de catre Conventia MARPOL si aprobat de societatea de clasificare a navei. Guvernul statului de pavilion al navei. In contextul acestui manual, Companie inseamna HISTRIA SHIPMANAGEMENT SRL CONSTANTA, care si-a asumat responsabilitatea de operare a navelor preluate de la diferiti armatori.

12

SIGURANTA, OPERARE SIGURA

Siguranta navei in navigatie, in port si la ancora; siguranta vietii si sanatatii echipajului si a personalului de la uscat; siguranta instalatiilor de la uscat si a altor proprietati; siguranta marfii si protectia mediului marin.

13

PERSOANA DESEMNATA

Persoana de la uscat cu acces direct la cel mai inalt nivel al managementului, care are responsabilitatea si autoritatea de a monitoriza aspectele de siguranta si prevenire a poluarii in operarea navei si de a asigura faptul ca resursele necesare si suportul Companiei sunt disponobile atunci cind sunt solicitate de catre Comandantul navei.

14

OPERAREA NAVEI

Orice activitate executata la bord, legata de navigatia in siguranta a navei, de siguranta operarii echipamentelor, pastrarea marfii de la incarcare pina la descarcare si de mentinerea navei in buna stare de navigabilitate.

15

SINISTRU

Situatie in care un pericol grav si imediat ameninta siguranta navei si viata echipajului, necesitind interventia imediata a asistentei de salvare. Se transmite prin mesaj de sinistru (SOS MAYDAY).

16

URGENTA

Situatie in care un pericol grav ameninta nava si mediul marin,

65

fara a ameninta imediat viata echipajului si care potae fi rezolvat prin interventia echipajului sau prin solicitare de asistenta exterioara. Se transmite prin mesaj de urgenta (XXX PANPANPAN). 17 PERICOL Situatie de navigatie sau meteorologica care poate prezenta un pericol pentru navigatie. Se transmite prin mesaj de securitate (TTT SECURITE) 18 19 SITUATIE HAZARDOASA RISC IDENTIFICAT O situatie care daca nu este corectata poate conduce la o situatie de urgenta sau la un accident. Operatie de evaluare a riscurilor, executata de echipajul navei sau desrisa in manualele de utilizare a echipamentelor sau in ghidurile de operare in siguranta. 20 AVARIE Orice incident in care nava este implicata si care poate ameninta buna stare de navigabilitate a navei, siguranta echipajului de la bord sau a personalului de la uscat, siguranta marfii, a madiului inconjurator sau a oricarei alte proprietati. 21 POLUARE Orice deversare de hidrocarburi sau alte substante daunatoare sau gunoaie, care depaseste rata stabilita de regulile MARPOL, de statele riverane sau alte reguli ale autoritatilor locale. 22 DEFECT Orice stare tehnica improprie care poate periclita operarea echipamentelor in conformitate cu scopul utilizarii lor sau care poate duce la incidente/accidente sau non-conformitati. 23 NON-CONFORMITATE MAJORA O deviere identificabila de la cerintele specificate in SMS sau o eroare sau orice lipsa identificabila a unui plan sau instructiune referitoare la operatiile principale de la bord, care poate periclita siguranta oamenilor, a navei, a marfii sau a mediului si care necesita o actiune corectiva imediata. 24 25 26 AUDIT NON-CONFORMITATE VERIFICARE O situatie observata in care evidentele obiective indica neindeplinirea unei cerinte specifice. Investigare pentru a confirma ca o anumita activitate este executata in conformitate cu cerintele specificate. O examinare sistematica si independenta pentru a determina daca activitatea SMS si rezultatele acesteia sunt conforme cu aranjamentele planificate si daca aceste aranjamente sunt implementate efectiv si sunt adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse.
66

27

AUDITOR

Persoana care executa verificarea respectarii cerintelor Codului ISM si care intruneste calificarile necesare si cerintele specifice stipulate in Cod.

28

EVIDENTA OBIECTIVA

Informatie cantitativa sau calitativa, inregistrare sau declaratie de fapte referitoare la siguranta sau la existenta si implementarea elementelor unui SMS si care are la baza o observatie, masuratoare sau test si care poate fi verificata.

29

OBSERVATIE

Declaratie a faptelor efectuate in timpul unui audit si sustinuta de evidente obiective. Poate fi deasemenea o observatie facuta de auditor, referitoare la SMS, care daca nu este corectata poate duce in viitor la o non-conformitate.

30

ARMATOR

Armatorul inregistrat sau reprezentantul delegat de el, pentru fiecare nava aflata sun managementul Companiei. Acesta este considerat a fi persoana sau compania care are autoritatea de a incredinta managementul navei in sarcina Companiei Histria Shipmanagement SRL.

31

DCR = DOCUMENT CHANGE REQUEST = CERERE SCHIMBARE DOCUMENT

Cerere formala, emisa pe un formular standard definit de Companie, prin care se solicita o anumita schimbare/modificare in documentatia SMS / SMM. Organizatia care urmeaza a fi auditata. Sunt acele operatii in care eroarea identificata poate cauza imediat un accident sau situatia care ameninta echipajul, mediul si nava, daca intsructiunile de prevenire nu au fost strict aolicate si monitorizate .

32 33

AUDITEE = AUDITAT OPERATII CRITICE LA BORD

34

OPERATII SPECIALE LA BORD

Sunt acele operatii in care erorile pot deveni aparente numai dupa ce au creat situatii periculoase sau cand accidentul s-a produs deja, din cauza nerespectarii unor practici corecte de securitate .

67

Intrebari Seminar 1. In ce situatie se afla o nava cand starea corpului asigura flotabilitatea, masinile, instalatiile, echipamentele si dotarile sunt complete si in stare de functionare, echipajul este complet ? a- in exploatare; b-scoasa din exploatare; c-dezarmata. d-indiferenta. 2. In ce situatie se afla o nava cand starea corpului asigura flotabilitatea, masinile, instalatiile, echipamentele si dotarile sunt partial sau total scoase din functiune , echipajul este redus ca numar? a- in exploatare; b-scoasa din exploatare; c-dezarmata d-indiferenta. 3. In ce situatie se afla o nava cand starea corpului asigura flotabilitatea, masinile, instalatiile, echipamentele si dotarile sunt complete si puse in stare de conservare , nu are echipaj,ci doar paza asigurata de personal calificat iar nava este apta de a fi folosita conform destinatiei sale? a- in exploatare; b-scoasa din exploatare; c-dezarmata d-indiferenta 4. In ce situatie se afla o nava cand starea corpului asigura flotabilitatea, masinile, instalatiile, echipamentele si dotarile sunt partial sau total demontate si debarcate, nu are echipaj, ci doar paza asigurata de personal calificat ? a- in exploatare; b-scoasa din exploatare; c-la parcul rece; d-indiferenta 5. Cand un navigator este considerat membru al echipajului ?
68

a-daca este inscris in registrul matricol; b-daca este inscris in rolul de echipaj; c-daca este inscris in jurnalul de bord. d-cand s-a ambarcat. 6. Cine are competenta de constituire a echipajului unei nave civile ? a-armatorul sau bare-boat-istul; b-armatorul cu consultarea prealabila a comandantului si sefului mecanic al navei; c-armatorul. d-ministerul transporturilor.

7. In ce cazuri se poate debarca un membru din aechipaj? a-la cererea navigatorului cu aprobarea armatorului; b-la cererea navigatorului si cu aprobarea comandantului navei; c-la cererea comandantului navei si cu aprobarea navigatorului. d-oricum.

8. Care este termenul de valabilitate al carnetului de marinar ? a-termen nelimitat; b-termen limitat la 1 an; c-termen limitat la 5 ani. d-termen limitat de autoritate.

9. Cine elibereaza canetul de marinar unui navigator si la cererea cui ? a-Inspectoratul de navigatie la cererea navigatorului; b-Capitania de port la cererea armatorului; c-Capitania de port la cererea navigatorului. d-Ministerul transporturilor. 10. Ce documente verifica Capitania portului inainte de eliberarea carnetului de marinar ? a-certificatul de capacitate si foaia matricola;
69

b-actul de capacitate si avizul medical ; c-brevetul si avizul medical. d-cererea si vizita medicala.

11. Ce personal face parte din structura echipajului unei nave ? a-personalul de punte, comandant, sef mecanic; b-personal de masina, personal de telecomunicatii; c-personal de punte, de telecomunicatii si sef mecanic. d-personalul de punte si tehnologic.

12. Ce personal face parte din structura echipajului unei nave ? a-personal de punte, personal de telecomunicatii; b-comandant, personal de masina, radiotelegrafist; c-comandant, sef mecanic, ofiter secund. d-personal de masini, personal tehnologic.

13. Ce personal face parte din structura echipajului unei nave ? a-comandant si personal de punte; b-sef mecanic si personal de masina; c-personal de masina, personal de punte. d-personal medic-sanitar si tehnologic. 14. Cine urmareste respectarea ordinii, curateniei si a regulilor de politete si respect reciproc, de catre intregul personal ambarcat,in careuri? a-sefii de careuri; b-sefii de servicii; c-sefii de compartiment; d-comandantul si seful de echipaj.

15. Ce brevet poseda absolventul Universitate Maritima, facultatea Navigatie ? a-brevet de ofiter maritim III; b-brevet de ofiter maritim de punte aspirant;
70

c-brevet de ofiter maritim punte. d-brevet de aspirant. 16. Ce este echipajul minim de siguranta al navei ? a-echipajul stabilit conform legii, atestat prin certificat , fara de care o nava nu poate parasi portul; b-echipajul care asigura siguranta navei; c-echipajul constituit de armator pentru exploatarea in siguranta a navei, conform legii. d-echipajul minim cu care o nava poate fi exploatata.

17. Ce atributiuni are echipajul minim de siguranta al navei ? a-asigurarea pazei si siguranta navei atunci cand nava este in stationare,in rada sau in port, bazin, doc etc.precum si a manevrelor; b-asigurarea pazei si siguranta navei atunci cand nava este in marsi sau in stationare sub operatiuni de incarcare; c- asigurarea pazei si sigurantei navei atunci cand este in stationare. d-atributiuni curente. 18. Ce atributiuni are echipajul minim de siguranta al navei ? a-asigura conducerea in siguranta a navei, cand aceasta este in mars fara pilot la bord; b-asigurarea conducerii in siguranta a navei atunci cand este in mars, asigurarea vitalitatii si asigurarea exploatarii in siguranta a masinilor; c-asigurarea vitalitatii navei si combaterea incendiului la bord. d-atributiuni curente. 19. Care sunt drepturile si obligatiile echipajului unei nave maritime ? a-drepturile si obligatriile prevazute in Constitutie, in legislatia aplicabila salariatilor iar in perioada cat sunt ambarcati acelea specifice functiei pe care o ocupa; b-drepturile si obligatriile prevazute in Constitutie, in legislatia aplicabila salariatilor iar in perioada cat sunt ambarcati acelea specifice functiei pe care o ocupa cat si acelea stabilite prin negocieri; c-drepturile si obligatriile prevazute in Constitutie, in legislatia aplicabila salariatilor iar in perioada cat sunt ambarcati acelea specifice functiei pe care o ocupa cat si acele impuse de armatorul navei. d-atributii prevazute in Regulamentul serviciului la bord.
71

20. Care sunt drepturile membrilor echipajului unei nave ? a-sa exercite la bord functia la care ii da dreptul brevetul, certificatul sau meseria pe care o exercita la bord; b-sa exercite la bord functia la care ii da dreptul brevetul, certificatul ,sa i se asigure cazare si hrana gratuita in conditiile corespunzatoare functiei; c-sa exercite la bord functia la care ii da dreptul brevetul, certificatul ,sa i se asigure cazare gratuita in conditiile corespunzatoare functiei; d-drepturile legale. 21. Care sunt drepturile membrilor echipajului unei nave ? a-sa exercite la bord functia la care ii da dreptul brevetul, certificatul ,sa i se asigure cazare si hrana gratuita in conditiile corespunzatoare functiei; b-sa i se acorde hrana pe timpul cat este ambarcat, echipament de lucru si de protectie, antidot si posibilitatea de odihna si recreere la bord pentru refacerea capacitatii de munca; c-sa i se acorde hrana pe timpul cat este ambarcat, echipament de lucru si de protectie, antidot si posibilitatea de odihna si recreere munca, intr-o unitate specializata. d-drepturile legale. 22. Care sunt drepturile membrilor echipajului unei nave ? a-sa i se asigure posibilitatea ridicarii permanente a nivelului de pregatire profesionala, asistenta medicala si tratament medical la bordul navei si in porturile de escala; b-sa i se deconteze cheltuielile de transport intre porturile romanesti si straine ; c-sa I se acorde recuperarea timpului de munca prin repatriere la optiunea armatorului. d-drepturile legale. pentru refacerea capacitatii de

23. Care sunt obligatiile membrilor echipajului unei nave ? a-sa posede si sa prezinte la sosirea la bord: carnetul de marinar, brevetul sau certificatul de capacitate, certificatul international de vaccin, fisa individuala de protectia muncii si PSI : b-sa posede si sa prezinte la sosirea la bord: carnetul de marinar avand inscrisa valabilitatea, brevetul sau certificatul de capacitate, certificatul international de vaccin, fisa individuala de protectia muncii si PSI :

72

c-sa posede si sa prezinte la prima sosire la bord: carnetul de marinar avand inscrisa valabilitatea , avizul medical si imbarcarea, brevetul sau certificatul de capacitate, certificatul international de vaccin, fisa individuala de protectia muncii si PSI ; d-sa execute lucrari la bord. 24. Care sunt obligatiile membrilor echipajului unei nave ? a-sa se prezinte la bord la prima sosire pentru imbarcare la data si ora stabilita de armator, sa presteze munca pentru care este incadrat si salarizat, sa respecte normele de convietuire si conduita in colectiv sa cunoasca si sa respecte normele de igiena individuala si colectiva; b-sa se prezinte la bord la prima sosire pentru imbarcare la data si ora stabilita de armator, sa presteze munca pentru care este incadrat si salarizat, sa respecte normele de convietuire si conduita in colectiv sa cunoasca si sa respecte normele de igiena individuala si colectiva , si sa apere proprietatea; c-sa se prezinte la bord la prima sosire pentru imbarcare la data si ora stabilita de armator, sa presteze munca pentru care este incadrat si salarizat, sa respecte normele de convietuire si conduita in colectiv sa cunoasca si sa respecte normele de igiena individuala si colectiva , sa apere proprietatea si sa-si procure pe contul sau linjeria individuala . d-sa se incadreze in disciplina de la bordul navei.

25. Care sunt obligatiile membrilor echipajului unei nave ? a-sa participe la manevrele navei si ale instalatiilor conform atributiunilor sale de serviciu sa mentina bunastare de navigabilitate a navei; b-sa participe la manevrele navei si ale instalatiilor conform atributiunilor sale de serviciu sa mentina bunastare de navigabilitate a navei sa informeze pe comandant sau pe ofiterul de punte de cart; c-sa participe la manevrele navei si ale instalatiilor conform atributiunilor sale de serviciu, sa mentina bunastarea de navigabilitate a navei, sa informeze pe comandant sau pe ofiterul de punte de cart / garda despre orice avarie pe care o constata. d-cele regulamentare. 26. Care sunt obligatiile membrilor echipajului unei nave ? a-sa participe la manevrele navei si ale instalatiilor; b-sa participe la orice actiune ordonata de comandantul navei, iar in timpul cat se afla la bord in afara serviciului, sa fie apt si gata de a interveni fara intarziere la toate situatiile de alarma;
73

c-sa participe la orice actiune ordonata de comandantul navei, iar in timpul cat se afla la bord in afara serviciului, sa fie apt si gata de a interveni fara intarziere la toate situatiile de alarma, avand dreptul sa beneficieze de compensatie. d-cele regulamentare. 27. Ce obligatii au membrii echipajului navei ? a-sa previna orice fapta ce ar atrage sanctionarea contraventionala a navei, sa nu-si depaseasca competentele de serviciu stabilite si sa se supuna si sa dea concursul desfasurarii in bune conditii a controlului si cercetarilor efectuate la bord de comandantul navei; b-sa previna orice fapta ce ar atrage sanctionarea contraventionala a navei, sa nu-si depaseasca competentele de serviciu stabilite si sa se supuna si sa dea concursul desfasurarii in bune conditii a controlului si cercetarilor efectuate la bord de comandantul navei , sau de organele capitaniei portului; c-sa previna orice fapta ce ar atrage sanctionarea contraventionala a navei, sa nu-si depaseasca competentele de serviciu stabilite si sa se supuna si sa dea concursul desfasurarii in bune conditii a controlului si cercetarilor efectuate la bord de comandantul navei , de organele capitaniei portului, sau de alte organe de stat competente. d-cele regulamentare.

28. Ce obligatii au membrii echipajului navei ? a-sa informeze medicul de bord asupra oricaror imbolnaviri contractate in perioada de imbarcarepe nava, sa nu plece de la bord la debarcare fara aprobarea comandantului, obtinuta prin seful sau direct, fara a preda bunurile cabinei si materialele avute in gestiune; b-sa informeze medicul de bord asupra oricaror imbolnaviri contractate in perioada de imbarcarepe nava, sa nu plece de la bord la debarcare fara aprobarea comandantului (sau a inlocuitorului acestuia), obtinuta prin seful sau direct, fara a preda bunurile cabinei si materialele avute in gestiune; c-sa informeze medicul de bord asupra oricaror imbolnaviri contractate in perioada de imbarcarepe nava, sa nu plece de la bord la debarcare fara aprobarea comandantului (sau a inlocuitorului acestuia), obtinuta prin seful sau direct, fara a preda bunurile cabinei si materialele avute in gestiune si sa prezinte personalului de garda la scara navei, pentru control. d-cele regulamentare.

74

29. Cand se face inzestrarea navei cu masini, aparate, utilaje, instalatii ...? a-tot timpul; b-in timpul constructiei si in timpul cand nava este in serviciu; c-cand apar cerinte legale si de conventie. d-dupa nevoi. 30. Cand incepe dotarea navei cu materiale de inventar? a-odata cu intrarea ei in serviciu; b-la cererea echipajului prin comandantul navei; c-cand apar cerinte pentru a asigura BSN. d-la nevoie. 31. Cine aprovizioneaza nava cu materiale de consum , combustibil, apa ...? a-comandantul navei in conformitate cu procedurile regulamentare legale; b-armatorul, in conformitate cu procedurile reglementarilor legale in vigoare, in baza cererilor de aprovizionare primite de la nava; c-comandantul si armatorul, in conformitate cu procedurile reglementarilor legale in vigoare, in baza cererilor de aprovizionare primite de la nava. d-furnizorii. 32. Cine realizeaza inzestrarea navei cu masini, aparate, utilaje...? a-armatorul navei; b-comandantul cu sprijinul armatorului; c-santierul naval respectiv ( constructor). d-furnizorii. 33. Cine aproba si cum, dezafectarea si dezmembrarea unor mijloace tehnice de la bord, precum si debarcarea-imbarcarea (unor materiale)? a-armatorul in scris; b-Registrul Naval prin Ordonanta; c-armatorul, la instructiunile RNR. d-Comandantul navei.

34. Care sunt stocurile de siguranta care trebuie asigurate la bordul navei?

75

a-cantitatile necesare functionarii timp de 7 zile a tuturor masinilor sau motoarele principale de propulsie la viteza economica de mars, indiferent de zona de navigatie; b-cantitatile necesare functionarii timp de 5 zile a tuturor masinilor sau motoarele principale de propulsie la viteza economica de mars, indiferent de zona de navigatie; c-cantitatile necesare functionarii timp de 3 zile a tuturor masinilor sau motoarele principale de propulsie la viteza economica de mars, indiferent de zona de navigatie. d-stocurile apreciate de conducerea navei.

35. Care sunt stocurile de siguranta care trebuie asigurate la bordul navei? a-functionarea timp de 20 de zile a motoarelor auxiliare cu puterea cea mai mare, din doatarea navei, indiferent de zona de navigatie; b-functionarea timp de 30 de zile a motoarelor auxiliare cu puterea cea mai mare, din doatarea navei, indiferent de zona de navigatie; c-functionarea timp de 10 de zile a motoarelor auxiliare cu puterea cea mai mare, din doatarea navei, indiferent de zona de navigatie. d-acelea stabilite de conducerea navei.

36. Care sunt stocurile de siguranta care trebuie asigurate la bordul navei? a-apa potabila: apa de baut si pentru bucatarie necesara pe timp de 5 zile, pentru tot personalul imbarcat; b-apa potabila: apa de baut si pentru bucatarie necesara pe timp de 10 zile, pentru tot personalul imbarcat; c-apa potabila: apa de baut si pentru bucatarie necesara pe timp de 30 zile, pentru tot personalul imbarcat. d-cantitatile stabilite de secundul navei.

37. Care sunt stocurile de siguranta care trebuie asigurate la bordul navei? a-alimente: hrana pe timp de 3 zile pentru toate persoanele imbarcate; b-alimente: hrana pe timp de 30 zile pentru toate persoanele imbarcate; c-alimente: hrana pe timp de 15 zile pentru toate persoanele imbarcate. d-stocurile stabilitede bucatar si aprobate de comandant.
76

38. Care este baza de calcul a cantitatilor care constituie stocul de siguranta? a- normele regulamentare, prin instructiunile armatorului; b- normele regulamentare, pentru fiecare tip de nava, prin instructiunile armatorului; c- normele regulamentare, pentru fiecare tip de nava. d-necesarul de consumla bord.

39. Cand si cum se inlocuieste stocul de siguranta de alimente? a-la fiecare aprovizionare a navei,partial sau total dupa caz; b-la expirarea termenului de garantie, partial sau total, dupa caz; c-dupa consum, partial sau total, dupa caz. d-la nevoie.

40. Cand se inlocuiesc materialele pirotehnice pentru nava si pentru ambarcatiunile de salvare precum si alimentele si medicamentele din dotarea ambarcatiunilor de salvare ? a-la expirarea termenului de garantie, stabilit de producator, chiar daca nu au fost folosite; b-daca au fost folosite; c-inaintea expirarii termenului de garantie pentru ca nava sa nu fie in mars la data expirarii. d-dupa utilizare. 41. Care este principiul de baza, care se aplica la bordul navei, in scopul mentinerii evidentei clare asupra mijloacelor materiale ale navei ? a-principiul conservarii si manuirii bunurilor; b-principiul ca fiecare material sau bun sa fie dat in primire unuia dintre membrii echipajului, care sa raspunda de gestionarea lor; c-principiul gestiunii colective si individuale. d-evidenta contabila.

42. In fata cui raspund persoanele din echipaj care au atributiuni de gestionar ? a- comandantului si a serviciului de resort al armatorului; b- comandantului si a serviciului de resort al navlositorului; c- comandantului si a serviciului de resort al berbotistului. d-in fata legii.
77

43. Pentru ce raspunde persoana din echipaj care are atributiuni de gestionar ? a-pastrarea si gestionarea materialelor si bunurilor si tinerea evidentei scriptice; b-pastrarea si conservarea materialelor si bunurilor si tinerea evidentei scriptice; c-intretinerea si conservarea materialelor si bunurilor si tinerea evidentei scriptice. d-pentru faptele proprii.

44. Cum si cui se repartizeaza mijloacele materiale cu care este dotata nava? a-persoanelor din echipaj cu atributiuni la bord; b-persoanelor din echipaj cu atributiuni de manuitori la bord; c-pe baza de semnatura personal amembrilor de echipaj care au atributiuni de manuitori la bord. d-persoanelor ambarcate la bordul navei.

45. Cine raspunde potrivit legii, disciplinar, material, civil sau penal, dupa caz, pentru pagubele aduse patrimoniului navei, din vina si in legatura cu activitatea sa ? a-orice persoana imbarcata la bordul navei; b-Comandantul navei si sefii de servicii; c-gestionarii si manuitorii de gestiune. d-tot personalul.

46. Cine are obligatia de a instrui personalul din subordine si sa-i acorde asistenta pentru asigurarea unei exploatari corecte , cu respectarea normelor de PM, a mijloacelor tehnice de la bordul navei ? a-comandantul navei si sefii de servicii; b-sefii de servicii; c-comandantul navei, seful mecanic si capitanul secund. d-centrul de perfectionare.

78

47. In conformitate cu ce se fac: reviziile, testarile si reparatiile navei,instalatiilor si echipamentelor de la bord? a-cu instruciunile serviciului de specialitate al armatorului si cu prevederile actelor normative in vigoare; b-cu instructiunile armatorului si cartea tehnica a instalatiei; c-cu prevederile actelor normative in vigoare si instructiunile aferente. d-cu normele in vigoare.

48. Ce inspecteaza comandantul navei, capitanul secund si seful mecanic impreuna cu reprezentantul santierului, dupa ridicarea navei pe doc? a-corpul navei si suprastructurile; b-nava, interioarele sale, tancurile, magaziile, carma etc. c-starea carenei , chilelor de ruliu, carma, elicile,arborele port elica etc. d-starea chilei navei si dupa caz celelalte parti ale navei.

49. Cand inceteaza raspunderea comandantului pentru siguranta ridicarii pe doc sau pe cala ? a-in momentul voltarii primei legaturi; b-in momentul intrarii etravei pe linia exterioara a portii docului, respectiv odata cu montarea saniilor sub nava; c-in momentul intrarii etamboului pe linia exterioara a portii docului, respectiv odata cu montarea saniilor sub nava. d-cand nava a fost definitiv ridicata din apa.

50. Cum si cu cine colaboreaza comandantul navei si sefii serviciilor de la bordul navei aflate in constructie sau in reparatii in santier ? a-direct si permanent cu Comisia de supraveghere a armatorului; b-direct si permanent cu serviciul tehnic al SN; c-direct si permanent cu Comisia de supraveghere a armatorului si serviciul tehnic al SN. d-direct si permanent cu constructorul.

79

51. Cine organizeza si conduce activitatea de studiere si cunoastere de catre intregul echipaj a caracteristicilor constructive si de exploatare ale navei si instalatiilor din dotarea navei precum si dupa caz a documentatiei respective ? a-comandantul si seful mecanic al navei; b-comandantul, capitanul secund si seful mecanic al navei; c-comandantul si sefii serviciilor. d-centrul de pregatire.

52. Cine si cum permite modificari in proiectele aprobate, indiferent de natura acestora(in legatura cu nava)? a-armatorul in scris si dupa caz registrul naval de clasificare : b-serviciul tehnic al armatorului, in scris; c-registrul naval roman si seful mecanic instructor. d-proiectantul navei.

53. Care sunt obligatiile persoanei care ia in primire o cabina la bordul navei? a-sa primeasca cheia de la capitanul secund; b-sa o primeasca prin proces verbal de predare-primire de la persoana pe care o inlocuieste in prezenta capitanului secund, sau a sefului de serviciu, dupa caz; c-sa o primeasca cu proces verbal de predare primire de la persoana pe care o inlocuieste in prezenta comandantului navei. d-nu are nici-o obligatie.

54. Ce obligatii are la debarcare persoana care are in primire o cabina la bordul navei? a-sa predea cheia capitanului secund; b-sa predea prin proces verbal de predare primire persoanei care o inlocuieste , in prezenta capitanului secund, sau a ofiterului intendent, dupa caz; c-sa predea prin proces verbal de predare-primire persoanei care o inlocuieste in prezenta comandantului; d-nu are nici-o obligatie.

80

55. Cine are dreptul la supliment de hrana si alimentatie de protectie la bordul navei? a-personalul de la sectia masini; b-intregul personal de la bordul navei; c-personalul navigant care lucreaza in conditii grele sau vatamatoare; d-nu este cazul.

56. Cine are obligatia: sa intocmeasca nota de comanda de aprovizionare cu alimente, sa efectuieze receptia calitativa si cantitativa a alimentelor, sa intocmeasca meniul saptamanal, sa controleze predarea alimentelordin cambuza la bucatarie ? a-ofiterul maritim punte III si medicul de bord; b-comitetul de cambuza; c-comisia de cambuza; d-bucatarul si cambuzierul. 57. Cine participa la manipularea la bord a alimentelor ambalate si a ambalajelor, de pe punte in cambuza si invers ? a-personalul de punte si motoristii; b-toti membrii echipajului care nu sunt in serviciu in momentul respectiv; c-toti membrii echipajului navei; d-personalul auxiliar de la bord cu exceptia ofiterilor.

58. Cand trebuie sa faca mambrii echipajului controalele medicale si vaccinele prevazute de reglementarile legale in vigoare ? a-inainte de imbarcare, precum si periodic pe perioada imbarcarii: b-inainte de imbarcare si anual ; c-inainte de imbarcare si ori de cate ori este cazul; d-la nevoie.

59. Cine acorda scutire medicala la bordul navei ? a-medicul de bord in conformitate cu prevederile legale in vigoare sau de capitanul secund la navele care nu au cadru medical; b-medicul de bord sau medicul de la uscat; c-comandantul navei si medicul de bord;
81

d-comandantul navei in conformitate cu prevederile legale in vigoare. 60. Cine organizeaza si urmareste executarea curateniei generale pe nava? a-comandantul navei si sefii de servicii; b-capitanul secund la punte si seful mecanic la masina; c-capitanul secund; d-medicul de bord si seful de echipaj.

61. Ce procura (asigura) armatorul, pe contul sau pentru fiecare persoana imbarcata ? a-linjeria de pat, paturi, saltele, pasta pentru dinti, prosoape precum si sapunul necesar spalarii hainelor de lucru; b-linjeria de pat, paturi, saltele, prosoape precum si sapunul necesar spalarii hainelor de lucru; c-linjeria de pat, paturi, saltele, prosoape precum si sapunul necesar spalarii hainelor de lucru si obiectele de toaleta; d-nu are nici-o obligatie .

62. Intretinerea si spalatul lenjeriei de pat si prosoapele se face prin grija armatorului asigurandu-se cel putin : a-3 schimburi de pat si 3 prosoape ; b-3 schimburi de pat si 6 prosoape ; c-6 schimburi de pat si 6 prosoape ; d-1 schimb de pat si 2 prosoape.

63. Cand se face curatenia si igienizarea bucatariei si a spatiilor anexa acesteia si a utilajelor si veselei de bucatarie ? a-dupa fiecare pregatire a hranei ; b-dupa fiecare pregatire a hranei, zilnic; c-zilnic sub supravegherea bucatarului; d-saptamanal cand se opreste activitatea.

82

64. Cine si cand face ordine si curatenie in cambuza, camere frigorifice, anticamere, culoare si spatii anexe ? a-zilnic cambuzierul; b-zilnic bucatarul; c-zilnic ospatrul; d-personalul auxiliar. 65. Cine si cand face curatenie pe culoarele interioaresi icaperile cu destinatie colectiva ? a-zilnic, prin rotatie personalul de punte ; b-saptamanal precum si ori de cate ori este cazul, de catre marinari; c-saptamanal, personalul care utilizeaza culoarele si incaperile; d-o data pe fiecare voiaj de catre intregul echipaj.

66. Cum este impartit personalul navigant ambarcat,inclusiv Comandantul, pe locuri de munca? a-de punte, de masini, de telecomunicatii, tehnologic; b-de punte, de masini, de telecomunicatii, tehnologic, administratie si auxiliar ; c-de punte, de masini, de telecomunicatii,administratie si auxiliar, medico sanitar; d-de punte, de masini, de telecomunicatii, tehnologic, administratie si auxiliar si de pescuit.

67. Cum este impartit echipajul navei din punct de vedere al ierarhiei ? a-comandant, navigatori cu brevete, personal cu certificat de capacitate, alti membrii de echipaj; b-comandant, navigatori cu brevete,navigatori cu certificat de capacitate, alti membrii de echipaj; c-comandant,ofiteri, personal cu certificat de capacitate, alti membrii de echipaj; d-comandant,brevetati, personal cu certificat de capacitate, alti membrii de echipaj.

68. Care sunt persoanele care au atributii de conducere la bordul navei maritime ? a-comandantul navei, sefii de servicii,seful echipei de cart, seful stabilit prin rolurile de echipaj,seful numit termporar pentru conducerea unei activitati descurta durata ;
83

b-comandantul navei, sefii de servicii, seful stabilit prin rolurile de echipaj, seful numit termporar pentru conducerea unei activitati descurta durata ; c-comandantul navei, sefii de servicii,seful echipei de cart (garda), seful stabilit prin rolurile de echipaj, seful numit termporar pentru conducerea unei activitati descurta durata ; d- sefii de servicii,seful echipei de cart, seful stabilit prin rolurile de echipaj, seful numit termporar pentru conducerea unei activitati descurta durata ;

69. Cui ii incredinteaza armatorul nava si comanda acesteia, pentru realizarea misiunii ? a-comandantului ; b-comandantului si sefului mecanic; c-comandantului si echipajului; d-echipajului navei.

70. Cum procedeaza subalternul daca executarea ordinului dat de comandant (sef) poate duce la o situatie de pericol sau neajuns grav pentru nava , echipaj, pasageri, sau incarcatura ? a-nu executa ordinul; b-atrage atentia sefului care l-a dat, asupra consecintelor; c-atrage atentia sefului care l-a dat, asupra consecintelor si nu executa ordinul; d-raporteaza superiorilor.

71. Consiliul de bord este : a-organ de decizie; b-organ consultativ pe langa comandantul navei; c-organ informativ pe langa comandantul navei; d-organ de lucru al comandantului.

72. Consiliul de bord se intruneste : a-in imprejurari extraordinare; b-conform programului aprobat ; c-la cererea a 2/3 din membrii sai; d-odata pe voiaj.
84

73. Nava care urmeaza sa iasa in mare trebuie sa aiba : a-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate; b-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate si registrul de procese verbale de garda; c-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si fisele de pontaj; d-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si manifestul vamal si caietul de cart;

74. Nava care urmeaza sa iasa in mare trebuie sa aiba: a-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate si mijloacele de stins incendiu, prevazute prin planul de constructie al navei.; b-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate si registrul de procese verbale de garda; c-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si fisele de pontaj; d-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si manifestul vamal si caietul de cart.

75. Nava care urmeaza sa iasa in mare trebuie sa aiba: a-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate si mijloacele de comunicatii radio, optice si acustice; b-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate si registrul de procese verbale de garda; c-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si fisele de pontaj; d-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si manifestul vamal si caietul de cart.

85

76. Nava care urmeaza sa iasa in mare trebuie sa aiba: a-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate si actele de bord valabile; b-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate si registrul de procese verbale de garda; c-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si fisele de pontaj; d-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si manifestul vamal si caietul de cart.

77. Nava care urmeaza sa iasa in mare trebuie sa aiba : a-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate si echipajul minim de siguranta; b-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materiale de vitalitate si registrul de procese verbale de garda; c-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si fisele de pontaj; d-starea tehnica corespunzatoare, mijloacele de salvare necesare intregului personal ambarcat, materialede vitalitate si manifestul vamal si caietul de cart.

78. Cine anunta autoritatile portuare despre plecarea navei? a-comandantul navei; b-comandantul navei prin agent; c-agentul navei la terminarea operatiunilor : d-un membru din echipaj nominat de comandant.

79. Ce ridica de la Capitania portului, in ziua plecarii, Comandantul sau ofiterul desemnat? a-actele de bord; b-actele de bord si planurile navei; c-manifestul vamal si permisul de plecare; d-actele de bord si permisul de plecare.
86

80. Ce document completat se depune la Capitania portului de catre persoana care ridica actele de bord? a-permisul de plecare; b-declaratia comandantului; c-manifestul vamal si copia conosamentului; d-declaratia insotita de permisul de plecare. 81. In ce caz se vor depune din nou actele de bord la Capitanie, de catre nava care le-a ridicat in vederea plecarii ? a-in cazul in care nava mai stationeaza in port mai mult de 24 ore; b-in cazul in care nava mai stationeaza in port mai mult de 12 ore; c-in cazul in care nava mai stationeaza in port mai mult de 36 ore; d-in cazul in care nava mai stationeaza in port .

82. Cine raporteaza comandantului navei terminarea pregatirii navei pentru mars si unde se consemneaza despre aceasta? a-capitanul secund; in jurnalul de procese verbale; b-capitanul secund, seful mecanic; in jurnalul de bord si de masini; c-sefii de servicii; in jurnalul de bord; d-capitanul secund, seful mecanic, ofiterul electrician; in caietul de cart.

83. Care este componenta echipei de control a navei care urmeaza sa plece din port? a-reprezentantii: capitaniei, punct trecere frontiera, vamal portuar, serviciu sanitar portuar,inspectorat de carantina fito-sanitara; b-reprezentantii: capitaniei, punct trecere frontiera, vamal portuar, serviciu sanitar portuar,inspectorat de carantina fito-sanitara si al armatorului; b-a-reprezentantii: capitaniei, punct trecere frontiera, vamal portuar, serviciu sanitar portuar,inspectorat de carantina fito-sanitarasi al politiei port; b-a-reprezentantii: capitaniei, punct trecere frontiera, vamal portuar, serviciu sanitar portuar,inspectorat de carantina fito-sanitara si al SLN. 84. Cine conduce nemijlocit manevra de iesire a navei din port? a-ofiterul de cart asistat de pilot;
87

b-comandantul navei; c-pilotul navei; d-o persoana desemnata de comandant si asistata de pilot. 85. Ce trebuie sa verifice comandantul naveila sosirea pilotului la bord? a-daca are ordin de mars; b-daca are buletin de pilotaj si delegatie; c- daca are brevet de pilot si buletin de pilotaj; d-buletin de pilotaj si remorcaj.

86. Ce semneaza comandantul navei la terminarea manevrei de plecare ? a-buletinul de pilotaj si anexa acestuia; b-buletinul de pilotaj si chitanta de barcagii in 2 ex. c-bonurile pentru remorchere si barcagii cu anexele respective; d-buletinul de pilotaj, bonurile pentru remorchere si barcagii.

87. Cine si cum comunica comandantului navei : destinatia, ruta, ordinea porturilor de operare, durata planificata a voiajului? a-navlositorul navei prin radiograma; b-armatorul navei si navloritorul in BB; in scris; c-directorul comercial al SC; d-compartimenbtul comercial al societatii; in scris.

88. Cand se naviga cu viteza redusa ? a-la intrarea si iesirea din port, fara pilot la bord; b-la trecerea prin zonele in care se efectuiaza lucrari hidrotehnice, la intrarea si iesirea din port, in conditiide vizibilitate redusa, in apropiere de o zona cu adincime mica; c-la trecerea prin zonele in care se efectuiaza lucrari hidrotehnice, la intrarea si iesirea din port, in conditiide vizibilitate redusa, in apropiere de o zona cu adincime mica la trecerea prin dreptul porturilor fluviale; d-la trecerea prin zonele in care se efectuiaza lucrari hidrotehnice, la intrarea si iesirea din port, in conditiide vizibilitate redusa, in apropiere de o zona cu adincime mica la trecerea prin dreptul porturilor fluviale, la apropierea statiilor de ambarcare a pilotului.
88

89. Cum trebuie sa procedeze comandantul navei pe timp de furtuna ? a-sa intre la adapost in port; b-sa intre la adapostul coastei sau in rada portului; c-sa paraseasca ancorajul si sa tina la capa; d-sa intareasca ancorajul si veghea. 90. Cui trebuie anuntata sosirea navei in portul de escala? a-administratiei portului si primitorului marfii; b-armatorului si navlositorului; c-armatorului si agentului acestuia din portul respectiv; d-navlositorului si agentului acestuia din portul respectiv. 91. Care este primul document necesar a fi obtinut, la intrarea navei in port; cine il elibereaza? a-manifestul vamal; organul vamal; b-permisul de acostare;Capitania portului; c-acceptul portuar; administratia portului; d-libera practica; organele medico sanitarea ale portului.

92. In cat timp trebuiesc depuse actele de bord la Capitania portului ? a-in 24 ore de la intrarea in port; b-in termen de 12 ore de la intrarea navei in port sai inainte de inceperea oricarei operatiuni de incarcare/descarcare, trensbordare de marfa; c-cel mai tarziu 6 ore de la sosire; d-imediat dupa parasirea navei de catre echipa de control. 93. In ce cazuri autoritatea portuara interzice navei efectuarea de operatiuni de incarcare/descarcare, transbordare de marfa sau materiale precum si legatura cu uscatul? a-daca nava nu are acte de bord si certificat de siguranta; b-daca nu indeplineste conditiile prevazute in actele de bord; c-daca nava nu are acte de bord, nu indeplineste conditiile prevazute de acestea, nu a obtinut libera practica si permisul de acostare; d-nu arer autorizatia de libera practica si actele marfii.

89

94. Cine trebuie sa se afle permanent la bordul navei atunci cand nava: efectuiaza operatiuni de incarcare/descarcare, starea hidrometeorologica perecliteaza siguranta navei, nava se afla intr-un port strain? a-Comandantul si intregul echipaj al navei; b-Comandantul si seful mecanic; c-cel putin 1/3 din echipaj; d-Comandantul sau capitanul secund inclusiv echipajul corespunzator. 95. Poate ofiterul de garda pe nava sa conduca urmatoarele manevre : pe parame, plecare din dana, ancorare in acvatoriu,ancorare in rada si in ce situatie ? a-la cerere Capitaniei portului, din necesitatea de a se asigura securitatea navei pe timpul stationarii cand de la bord lipseste comandantul si capitanul secund; b-nu poate efectua aceste manevre , chiar la cererea Capitaniei sau armatorului; c-dupa caz si imprejurari; d-in cazuri exceptionale, daca are mandatul comandantului. 96. Cum se pot efectua in port, urmatoarele operatiuni : deratizare, deparazitare, debalastare, executarea de lucrari cu flacara deschisa, in zona petroliera, demontarea masinilor ? a-cu luarea masurilor de securitate corespunzatoare; b-cu aprobarea Capitaniei portului; c-cu acordul comandantului navei; d-cu aprobarea Administratiei portului.

97. Cum se procedeaza dupa terminarea manevrei de ancorare ? a-se comunica liber la manevra si masini; b-se determina punctul de ancorare; c-se marcheaza pe harta punctul de ancorare, se inscrie in jurnalul de bord si se comunica Capitaniei portului; d-se incepe serviciul de garda la punte si masina.

98. Cati membrii din echipaj trebuie sa se afle la bord pe timpul stationarii navei la ancora ? a-cel putin 1/2 din totalul membrilor echipajului, comandantul sau secundul navei;
90

b-cel putin 1/3din totalul membrilor echipajului, comandantul sau secundul navei; c-cel putin 2/3 din totalul membrilor echipajului, comandantul sau secundul navei; d-echipa de garda, comandantul sau secundul navei.

99. Cum trebuie sa fie in timpul stationarii navei la ancora :aparatul motor, aparatele electrice de navigatie, mijloacele tehnice de observare, instalatiile de ancorare, manevra si guvernare ? a-pe atentiune; b-permanent in stare de functionare; c-in repaos; d-gata oricand.

100. Cine stabileste felul serviciului pe nava , cand aceasta se afla la ancora ? a-comandantul navei; b-capitanul secund la punte si seful mecanic la masini; c-conform graficului de serviciu; d-armatorul prin instructiuni. 101. Care este destinatia mijloacelor de comunicatii radio de la bord ? a-sa asigure comunicatiile privind siguranta navigatiei si cele necesare pentru exploatarea navei, inclusiv comunicatiile oficiale; b-sa asigure comunicatiile privind siguranta navigatiei si cele necesare pentru exploatarea navei si comunicatiile de urgenta, primejdie si securitate; c-sa asigure comunicatiile privind siguranta navigatiei si cele necesare pentru exploatarea navei, inclusiv comunicatiile oficiale si comunicatiile de urgenta, primejdie si securitate; d-sa asigure comunicatiile privind siguranta navigatiei si cele necesare pentru exploatarea navei, comunicatiile de urgenta, primejdie si securitate si comunicatiile particulare a membrilor echipajulu.

102. Cine are acces in cabina statiei radio la bordul navei ? a-radiotelegrafistul si ceilalti membrii din echipaj;
91

b-personalul din serviciul radiocomunicatii, comandantul navei si organul de control autorizat; c-toate persoanele autorizate de comandantul navei; d-persoanele autorizate de armator prin ordin scris.

103. Cand pot fi utilizate mijloacele pirotehnice de semnalizare si de catre cine ? a-in caz de primejdie de catre seful timonier; b-in caz de primejdie pentru nava proprie, in scopul alertarii altor nave, sau a statiilor de coasta; de catre personalul din echipaj care poseda brevet de punte sau un certificat de capacitate de cel putin timonier maritim; c-in caz de primejdie pentru nava proprie, in scopul alertarii altor nave, sau a statiilor de coasta; de catre personalul din echipaj care poseda brevet de punte sau un certificat de capacitate de cel putin timonier maritim si alte persoane autorizate de comandant; d-in caz de primejdie pentru nava proprie, in scopul alertarii altor nave, sau a statiilor de coasta; de catre personalul din echipaj care poseda brevet de punte sau un certificat de capacitate de cel putin timonier maritim sau posesor de brevet de radiotelegrafist.

104. In ce conditii se desfasoara exercitiile de instruire si antrenare a echipajului in folosirea materialelor pirotehnice de semnalizare ? a-cu aprobarea comandantului, pe timp de zi , in apele teritoriale; b-sub indrumarea directa a unui ofiter de punte, in zona contigua; c-cui aprobarea comandantului, pe timp de zi, in marea libera. La altitudine mica, in afara zonelor cu trafic intens; d-in conditiile stabilite de comandantul navei dupa ce a avertizat prin aviz toate navele din zona.

105. Ce pregatiri initiale trebuiesc facute inainte de a incepe exercitiile de antrenament a echipajului ? a-se vor avertiza eventualele nave aflate dincolo de orizontul vizibil; b-se vor avertiza eventualele nave aflate dincolo de orizontul vizibil si se va face veghe pe frecventele de 500 kHz si 156,8 MHz; c-se vor avertiza eventualele nave aflate dincolo de orizontul vizibil si se va face veghe pe frecventele de 600 kHz si 165,8 MHz; d-se pregateste materialul pirotehnic si se explica echipajului modul de utilizare.
92

106. Ce document redacteaza comandantul navei la terminarea calatoriei, in baza caror date si cui il inainteaza ? a-Protestul de mare ; in baza datelor furnizate desefii de servicii si se inainteaza Capitaniei portului; b-Protestul de mare ; in baza datelor furnizate desefii de servicii si se inainteaza armatorului; c-Raportul de calatorie, pe baza datelor , pe baza datelor furnizate de sefii de serviciu si se inainteaza armatorului; d-Raportul de calatorie, pe baza datelor , pe baza datelor furnizate de sefii de serviciu si se inainteaza armatorului si navlositorului.

107. Cine intocmeste Protestul de mare, unde il depune si in ce termen? a-Protestul de mare este intocmit de catre Comandantul navei si il depune la Capitania portului; b-Protestul de mare este intocmit de catre Comandantul navei si il depune la Capitania portulu in termen de 12 ore de la intrarea in portul de escala; c-Protestul de mare este intocmit de catre Comandantul navei si il depune la Capitania portului in termen de 24 ore inainte de a intra in portul de escala; d-Protestul de mare este intocmit de catre Comandantul navei si il depune la Capitania portului in termen de 24 de ore de la sosire sau adapostirea navei in port.

108. Care sunt elementele care se au in vedere la elaborarea planului de munca pe baza caruia se desfasoara activitatea de intretinere a navei ? a-starea tehnica, personalul siponibil, durata planificata a voiajului; b-starea tehnica, personalul siponibil, durata planificata a voiajului materialele disponibile; c-starea tehnica, personalul siponibil, durata planificata a voiajului timpul necesar pentru lucrarile curente; d-starea tehnica, personalul siponibil, durata planificata a voiajului si conditiile hidrometeorologice care se asteapta a fi intalnite in timpul voiajului.

93

109. Care este scopul pentru care se organizeaza serviciul de cart pe comanda de navigatie si cand se instituie ? a-conducerea in siguranta a navei si mentinerea unei veghe permanente vizuala si auditiva; b-conducerea in siguranta a navei in siguranta si mentinerea unei veghe permanente vizuala si auditiva; c-conducerea in siguranta a navei in navigatie si mentinerea unei veghe permanente vizuala si auditiva, pe timpul cat nava se afla in mars; d-conducerea navei si mentinerea unei veghe permanente;

110. Care sunt aspectele de care trebuie sa tina cont Comandantul navei atunci cand decide asupra componentei echipei de cart? a-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie; b-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie, posibilitatea de folosire si starea de functionare a aparatelor de navigatie; c-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie posibilitatea de folosire si starea de functionare a aparatelor de navigatie, faptul canava este dotata cu pilot automat sau nu; d-orice cerinte neobisnuite la care personalul de cart de pe puntea de comanda trebuie sa faca fata , care pot apare ca rezultat al unor imprejurari speciale in timpul navigatiei.

111. Care sunt aspectele de care trebuie sa tina cont Comandantul navei atunci cand decide asupra compontei echipei de cart? a-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie, posibilitatea de folosire si starea de functionare a aparatelor de navigatie; b-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie posibilitatea de folosire si starea de functionare a aparatelor de navigatie, faptul canava este dotata cu pilot automat sau nu;
94

c-orice cerinte neobisnuite la care personalul de cart de pe puntea de comanda trebuie sa faca fata , care pot apare ca rezultat al unor imprejurari speciale in timpul navigatiei d-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie;

112. Care sunt aspectele de care trebuie sa tina cont Comandantul navei atunci cand decide asupra componentei echipei de cart? a-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie posibilitatea de folosire si starea de functionare a aparatelor de navigatie, faptul canava este dotata cu pilot automat sau nu; b-orice cerinte neobisnuite la care personalul de cart de pe puntea de comanda trebuie sa faca fata , care pot apare ca rezultat al unor imprejurari speciale in timpul navigatiei c-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie; d-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie, posibilitatea de folosire si starea de functionare a aparatelor de navigatie; 113. Care sunt aspectele de care trebuie sa tina cont Comandantul navei atunci cand decide asupra componentei echipei de cart? a-orice cerinte neobisnuite la care personalul de cart de pe puntea de comanda trebuie sa faca fata , care pot apare ca rezultat al unor imprejurari speciale in timpul navigatiei b-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie; c-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie, posibilitatea de folosire si starea de functionare a aparatelor de navigatie; d-ele sunt : puntea de comanda sa nu fie lasata in nici-un moment nesupravegheata, starea vremii, vizibilitatea, imediata vecinatate a pericolelor de navigatie posibilitatea de folosire si starea de functionare a aparatelor de navigatie, faptul canava este dotata cu pilot automat sau nu;

95

114. Personalul care urmeaza sa intre in serviciul de cart va fi anuntat cu 15 minute inaintede ora inceperii serviciului cu exceptia persoanalului ce urmeaza sa intrein serviciu in carturile : a-o8.oo-12.00 si 16.00-20.00; b-08.00-12.00 si 20.00-24.00; c-08.00-12.00 si 12.00-16.00' d-12.00-16.00 si 20.00-24.00. 115. Cu cate minute inainte, trebuie anuntat, personalul navigant care urmeaza a intra in serviciu, in carturile 08.00-12.00 si 12.00-16.00? a-cu 30 minute; b-cu 40 minute; c-cu 15 minute; d-cu 50 minute.

116. Ce I se interzice personalului de cart pe puntea de comanda ? a-sa paraseasca postul, sa intretina discutii cu comandantul, sa doarma; b-sa paraseasca postul, sa intretina discutii cu comandantul in probleme care nu privesc conducerea navei, sa doarma; c-sa paraseasca postul, sa intretina discutii cu comandantul, cu ceilalti membrii ai echipei de cart , sa doarma; d-sa paraseasca postul, sa intretina discutii cu comandantul , cu ceilalti membrii ai echipei de cart, cu pilotul sau cu orice alte persoane aflate pe puntea de comanda, in probleme care nu privesc direct conducerea navei, sa doarma.

117. Cui se subordoneaza ofiterul de cart pe puntea de comanda, pe cine reprezinta el si pe cine are in subordine si conduce? a-se subordoneaza comandantului;reprezinta armatorul; echipa de cart; b-se subordoneaza si reprezinta comandantul navei; are in subordine si conduce tot personalul aflat in serviciu de cart pe nava; c-se subordoneaza si reprezinta comandantul navei; are in subordine si conduce tot personalul aflat in serviciu de cart pe nava, cu exceptia RTG de cart; d-se subordoneaza si reprezinta comandantul navei; are in subordine si conduce tot personalul aflat in serviciu de cart, cu exceptia RTG de cart.
96

118. Pana cand poarta ofiterul de cart , raspunderea pentru conducerea in siguranta a navei, in navigatie? a-pana la venirea comandantului pe comanda; b-pana ce comandantul s-a documentat saupra situatiei; c-pana in momentul in care comandantul, l-a instiintat, sau a dat direct comenzi la carma si masina; d-pana cand comandantul a primit toate informatiile in legatura cu situatia navei.

119. Cand responsabilitatea pentru conducerea navei in navigatie, revine ofiterului de cart ? a-cand a fost instiintat de comandant ca ii preda responsabilitatea; b-cand comandantul a parasit timonieria si aintract in camera hartilor; c-cand ofiterul de cart afost pus insituatia de a transmite ordine; d-cand comandantul I-a cerut ofiterului de cart sa indeplineasca o sarcina legata de siguranta navigatiei.

120. Ce trebuie sa cunoasca ofiterul de cart ? a-distanta de stopare la diferite regimuri de viteza; b-caracteristicile de manevra ale navei inclusiv distanta de stopare la diferite regimuri de viteza; c-raza de giratie si timpul de stopare al navei; d-timpul de inertie a navei si raturnarea masinii.

121. Ce trebuie sa cunoasca ofiterul de cart care urmeaza sa ia in primire cartul pe puntea de comanda ? a-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic;
97

b-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie; c-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie , prezenta si manevrele navelor care se vad si care se stie ca sunt in vecinatatea navei proprii; d-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie , prezenta si manevrele navelor care se vad si care se stie ca sunt in vecinatatea navei proprii si inclinarea navei.

122. Ce trebuie sa cunoasca ofiterul de cart care urmeaza sa ia in primire cartul pe puntea de comanda ? a-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie , prezenta si manevrele navelor care se vad si care se stie ca sunt in vecinatatea navei proprii; b-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic; c-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie; d-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie , prezenta si manevrele navelor care se vad si care se stie ca sunt in vecinatatea navei proprii si inclinarea navei.

123. Ce trebuie sa cunoasca ofiterul de cart care urmeaza sa ia in primire cartul pe puntea de comanda ? a-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic b-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie , prezenta si manevrele navelor care se vad si care se stie ca sunt in vecinatatea navei proprii; c-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie , prezenta
98

si manevrele navelor care se vad si care se stie ca sunt in vecinatatea navei proprii si inclinarea navei d-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie.

124. Ce trebuie sa cunoasca ofiterul de cart care urmeaza sa ia in primire cartul pe puntea de comanda ? a-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie. b -instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic c-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie , prezenta si manevrele navelor care se vad si care se stie ca sunt in vecinatatea navei proprii si inclinarea navei d-instructiunile speciale ale comandantului, privitoare la defasurarea navigatiei, curentii de maree si erorile compasului giro si magnetic, identificarea reperelor de navigatie , prezenta si manevrele navelor care se vad si care se stie ca sunt in vecinatatea navei proprii;

125. Ce are la dispozitie ofiterulo de cart, pe puntea de comanda, in timpul executarii serviciului? a-instalatia de chemare a echipajului, instalatia de guvernare, si cheia de alarmare radio; b-instalatia de chemare a echipajului, instalatia de comunicare prin radiotelefon, instalatia principala de propulsie; c-instalatia de alarmare a echipajului, instalatia de guvernare, si cheia de alarmare radio, instalatia si mijloacele de semnalizare optice si sonore; d-toate instalatiile si materialele pirotehnice de semnalizare.

126. Ce raspunderi are ofiterul de cart , in timpul serviciului, pe puntea de comanda ?

99

a-sa asigure mentinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur; b-sa asigure meitinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur , sa verifice drumul; c-sa asigure mentinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur sa ia masuri din timp si hotarate pentru executarea manevrei de evitare a abordajelor si sa mentina nava pe drum; d-sa asigure menitinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur.

127. Ce raspunderi are ofiterul de cart , in timpul serviciului, pe puntea de comanda ? a-sa asigure mentinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur; b-sa asigure mentinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur , sa verifice drumul; c-sa asigure mentinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine deviatia compasului etalon, sa verifice drumul, sa mentina nava pe drum; d-sa asigure menitinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur.

128. Ce raspunderi are ofiterul de cart , in timpul serviciului, pe puntea de comanda ? a-sa asigure mentinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur;
100

b-sa asigure mentinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine deviatia compasului etalon, sa verifice drumul, sa mentina nava pe drum; c-sa asigure mentinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur , sa verifice drumul; d-sa asigure menitinerea veghei vizuale si auditive eficiente in orice moment, sa dea persoanlului de cart din subordine toate instructiunile necesare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur.

129. Ce masuri trebuie sa ia ofiterul de cart in conditii de vizibilitate redusa ? a-sa reduca viteza navei, sa se conformeze RIPAM, sa dispuna aprinderea luminilor; b-sa reduca viteza navei, sa se conformeze RIPAM, sa aprinda luminile,sa puna in functiune si sa foloseasca radarul si radiotelefonul ; c-sa reduca viteza navei, sa se conformeze RIPAM, sa dispuna aprinderea luminilor,sa puna in functiune si sa foloseasca radarul si sa-l anunte pe comandant ; d-sa reduca viteza navei, sa se conformeze RIPAM, sa aprinda luminile,sa puna in functiune si sa foloseasca radarul, radiotelefonul si sa impuna liniste in toate compartimentele.

130. Cum procedeaza ofiterul de cart la receptionarea unui mesaj de primejdie, urgenta sau securitate? a-inscrie datele primite pe harta si in jurnalul de bord; b-inscrie datele primite pe harta si in jurnalul de bord , il instiinteaza pe comandant si procedeaza in continuare conform ordinelor acestuia; c-il informeaza pe comandant; d-trimite mesajele si celorlalti ofiteri inclusiv comandantului.

101

131. Ce atributii are ofiterul de cart pe puntea de comanda, atunci cand nava este in stationare la ancora ? a-sa asigure mentinerea unei veghe auditive eficiente, in orice moment, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine punctul navei,daca ancora grapeaza sa-l informeze imediat pe comandant si sa ia toate masurile necesare cerute de situatie; b-sa asigure mentinerea unei veghe vizuale si auditive eficiente, in orice moment, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine punctul navei, dupa momentul terminarii manevrei,daca ancora grapeaza sa-l informeze imediat pe comandant si sa ia toate masurile necesare cerute de situatie; c-sa asigure mentinerea unei veghe vizuale eficiente, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine punctul navei, dupamomentul terminarii manevrei,daca ancora grapeaza sa-l informeze imediat pe comandant si sa ia toate masurile necesare cerute de situatie; d-sa asigure mentinerea unei veghe auditive eficiente, in orice moment, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur,daca ancora grapeaza sa-l informeze imediat pe comandant si sa ia toate masurile necesare cerute de situatie. 132. Ce atributii are ofiterul de cart pe puntea de comanda, atunci cand nava este in stationare la ancora ? a-sa asigure mentinerea unei veghe, in orice moment, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine punctul navei,daca ancora grapeaza sa-l informeze imediat pe comandant si sa ia toate masurile necesare cerute de situatie si sa-l cheme pe secund in caz de urgenta; b-sa asigure mentinerea unei veghe vizuale si auditive eficiente, in orice moment, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine punctul navei, dupa momentul terminarii manevrei,daca ancora grapeaza sa ia toate masurile necesare cerute de situatie; c-sa execute veghe auditiva continua la radiotelefon pe canalul international de primejdie si apel , sa efectuieze teste de functionare a echipamentului de navigatie , sa urmareasca manevrele navelor din vecinatate vizual sau cu radarul;
102

d-sa asigure mentinerea unei veghe auditive eficiente, in orice moment, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur,daca ancora grapeaza sa-l informeze imediat pe comandant si sa ia toate masurile necesare cerute de situatie.

133. Ce atributii are ofiterul de cart pe puntea de comanda, atunci cand nava este in stationare la ancora ? a-sa asigure mentinerea unei veghe vizuale si auditive eficiente, in orice moment, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine punctul navei, dupa momentul terminarii manevrei,daca ancora grapeaza sa ia toate masurile necesare cerute de situatie; b-daca vizibilitatea se inrautateste sa ia masuri de prevenire a unui accident de navigatie, printre care: sa se conformeze regulilor corespunzatoare din RIPAM, sa dispuna aprinderea luminilor de ancora, sa puna in functiune si sa foloseasca radarul, sa asigure veghe suplimentara, sa impuna liniste deplina la bord si sa-l anunte pe comandant; c-daca vizibilitatea se inrautateste sa ia masuri de prevenire a unui accident de navigatie, printre care: sa se conformeze regulilor corespunzatoare din RIPAM, sa aprinda luminile de ancora, sa puna in functiune si sa foloseasca radarul, sa asigure veghe suplimentara, sa impuna liniste deplina la bord si sa-l anunte pe comandant; d-daca vizibilitatea se inrautateste sa se conformeze regulilor corespunzatoare din RIPAM, sa aprinda luminile de ancora, sa puna in functiune si sa foloseasca radarul, sa asigure veghe suplimentara, sa impuna liniste deplina la bord.

103

134. Ce atributii are ofiterul de cart pe puntea de comanda, atunci cand nava este in stationare la ancora ? a-sa ia toate precautiunile posibile pentru protejarea mediului marin de poluare, sa urmareasca si sa inregistreze din ora in ora valorile elementelor meteorologice, sa asigure ca periodic sa fie executate ronduri de control pe nava de catre personalul din subordine din cartul sau , in toate cazurile de sinistru sa dea semnalele de alarma pe nava fara a astepta un ordin sau o aprobare speciala pentru aceasta; b-daca vizibilitatea se inrautateste sa se conformeze regulilor corespunzatoare din RIPAM, sa aprinda luminile de ancora, sa puna in functiune si sa foloseasca radarul, sa asigure veghe suplimentara, sa impuna liniste deplina la bord. c-sa asigure mentinerea unei veghe, in orice moment, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine punctul navei, dupa momentul terminarii manevrei,daca ancora grapeaza sa ia toate masurile necesare cerute de situatie; d-sa ia toate precautiunile posibile pentru protejarea mediului marin de poluare, sa urmareasca si sa inregistreze cel putin odata pe cart valorile elementelor meteorologice, sa asigure ca periodic sa fie executate ronduri de control pe nava de catre personalul din subordine din cartul sau , in toate cazurile de sinistru sa dea semnalele de alarma pe nava fara a astepta un ordin sau o aprobare speciala pentru aceasta.

135. Ce atributii are ofiterul de cart pe puntea de comanda, atunci cand nava este in stationare la ancora ? a-sa asigure mentinerea unei veghe vizuale eficiente, in orice moment, sa dea personalului de cart toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur, sa determine punctul navei,daca ancora grapeaza sa ia toate masurile necesare cerute de situatie; b-sa execute ordinele comandantului, la sosirea comandantului pentru prima data pe comanda, in timpul cartului respectiv, sa-i raporteze situatia si sa-i dea toate informatiile solicitate, sa interzica accesul pe puntea de comanda al altor persoane, la terminarea serviciului de cart sa completeze rublicile corespunzatoare cartului sau din jurnalul de bord si sa-l semneze; c-sa ia toate precautiunile posibile pentru protejarea mediului marin de poluare, sa urmareasca si sa inregistreze cel putin odata pe cart valorile elementelor meteorologice, sa asigure ca periodic sa fie executate ronduri de control pe nava de catre personalul din
104

subordine din cartul sau , in toate cazurile de sinistru sa dea semnalele de alarma pe nava fara a astepta un ordin sau o aprobare speciala pentru aceasta; d-daca vizibilitatea se inrautateste sa ia masuri de prevenire a unui accident de navigatie, printre care: sa se conformeze regulilor corespunzatoare din RIPAM, sa aprinda luminile de ancora, sa puna in functiune si sa foloseasca radarul, sa asigure veghe suplimentara, sa impuna liniste deplina la bord si sa-l anunte pe comandant;

136. In ce situatii ofiterul de cart este obligat sa-l instiinteze pe comandant si sa-i solicite sa vina pe puntea de comanda ? a-daca se intalneste sau se asteapta vizibilitate redusa, daca miscarile celorlalte nave sau conditiile in care se desfasoara traficul maritim produce ingrijorare, daca primeste un mesaj de primejdie, de necesitate, de securitate, daca se constata dificultati in mentinerea drumului navei,atunci cand nu se vede uscatul , daca un navigator in timpul cartului manifesta rau de mare; b-daca in mod neasteptat se vede uscatul sau un reper, daca a constatat erori mari in determinarea punctului navei, in caz de avarie la motorul principal, a instalatiei de guvernare, la schimbarea brusca a conditiilor hidrometeorologice, daca nava intalneste vreun pericol de navigatie, in momentul ajungerii la locul sau ora indicata de comandant prin consemn inscris pe harta sau in registru, la schimbarile de drum; c-daca se intalneste sau se asteapta vizibilitate redusa, daca miscarile celorlalte nave sau conditiile in care se desfasoara traficul maritim produce ingrijorare, daca primeste un mesaj de primejdie, de necesitate, de securitate, daca se constata dificultati in mentinerea drumului navei,atunci cand nu se vede uscatul; d- cand se vede uscatul sau un reper, daca a constatat erori in determinarea punctului navei, in caz de avarie la motorul principal, a instalatiei de guvernare, la schimbarea brusca a conditiilor hidrometeorologice, daca nava intalneste vreun pericol de navigatie, in momentul ajungerii la locul sau ora indicata de comandant prin consemn inscris pe harta sau in registru

105

137. In ce situatii ofiterul de cart este obligat sa-l instiinteze pe comandant si sa-i solicite sa vina pe puntea de comanda ? a-daca se intalneste sau se asteapta vizibilitate redusa, daca miscarile celorlalte nave sau conditiile in care se desfasoara traficul maritim produce ingrijorare, daca primeste un mesaj de primejdie, de necesitate, de securitate, daca se constata dificultati in mentinerea drumului navei,atunci cand nu se vede uscatul, cand unui membru din echipa de cart manifesta rau de mare; b-daca se intalneste sau se asteapta vizibilitate redusa, daca miscarile celorlalte nave sau conditiile in care se desfasoara traficul maritim produce ingrijorare, daca primeste un mesaj de primejdie, de necesitate, de securitate, daca se constata dificultati in mentinerea drumului navei,atunci cand nu se vede uscatul, cand apar nave in prova, sau la travers in td.; c-daca in mod neasteptat se vede uscatul sau un reper, daca a constatat erori mari in determinarea punctului navei, in caz de avarie la motorul principal, a instalatiei de guvernare, la schimbarea brusca a conditiilor hidrometeorologice, daca nava intalneste vreun pericol de navigatie, in momentul ajungerii la locul sau ora indicata de comandant prin consemn inscris pe harta sau in registru d-cand se vede uscatul sau un reper, daca a constatat erori in determinarea punctului navei, in caz de avarie la motorul principal, a instalatiei de guvernare, la schimbarea brusca a conditiilor hidrometeorologice, daca nava intalneste vreun pericol de navigatie, in momentul ajungerii la locul sau ora indicata de comandant prin consemn inscris pe harta sau in registru.

138. Ce ii este interzis ofiterului de cart pe puntea de comanda ? a-sa paraseasca postul sau, sa predea cartul ofiterului care urmeaza sa-l schimbedaca constata ca acesta nu este capabil sa-si indeplineasca eficient sarcinile de serviciu, sa stea in camera hartilor o perioada de timp mai mare decat este strict necesar, sa intretina discutii cu comandantul, cu ceilalti membrii ai echipei de cart, cu pilotul, in probleme care nu privesc direct conducerea navei; b-sa doarma, sa stea lungit, sa citeasca, sa manance,sa bea alte bauturi decat cele racoritoare nealcoolice, sa aiba alte preocupari in afara celor legate direct de executarea serviciului de cart, sa faca rondul pe nava;
106

c-sa modifice drumul si viteza navei, sau sa schimbe locul ancorarii ordonat de comandant, cu exceptia cazurilor de evitare a abordajelorsau a altor situatii de pericol pentru nava, sa permita calorlalti membrii ai echipei de cart sa aiba alte preocupari in afara celor legate direct de executarea serviciului de cart , sa remedieze defectiuni aparute la alidada; d-sa paraseasca postul sau, sa stea in camera hartilor o perioada de timp mai mare decat este strict necesar, sa intretina discutii cu comandantul, cu ceilalti membrii ai echipei de cart, cu pilotul, in probleme in orice problema.

139. Ce ii este interzis ofiterului de cart pe puntea de comanda ? a-sa paraseasca postul sau, sa predea cartul ofiterului care urmeaza sa-l schimbedaca constata ca acesta nu este capabil sa-si indeplineasca eficient sarcinile de serviciu, sa faca veghe vizuala inapoia traversului, sa stea in camera hartilor o perioada de timp mai mare decat este strict necesar, sa intretina discutii cu comandantul, cu ceilalti membrii ai echipei de cart, cu pilotul, in probleme care nu privesc direct conducerea navei; b-sa doarma, sa stea lungit, sa citeasca, sa manance,sa bea alte bauturi decat cele racoritoare nealcoolice, sa aiba alte preocupari in afara celor legate direct deexecutarea serviciului de cart; c-sa modifice drumul si viteza navei, sau sa schimbe locul ancorarii ordonat de comandant, cu exceptia cazurilor de evitare a abordajelorsau a altor situatii de pericol pentru nava, sa permita calorlalti membrii ai echipei de cartsa aiba alte preocupari in afara celor legate direct de executarea serviciului de cart sa schimbe harta de navigatie; d-sa doarma, sa stea lungit, sa citeasca, sa manance,sa bea alte bauturi decat cele racoritoare nealcoolice, sa aiba orice preocupari chiar si in afara celor legate direct deexecutarea serviciului de cart.

107

140. Ce ii este interzis ofiterului de cart pe puntea de comanda ? a-sa paraseasca postul sau, sa predea cartul ofiterului care urmeaza sa-l schimbedaca constata ca acesta nu este capabil sa-si indeplineasca eficient sarcinile de serviciu, sa stea in camera hartilor o perioada de timp mai mare decat este strict necesar, sa intretina discutii cu comandantul, cu ceilalti membrii ai echipei de cart, cu pilotul, in probleme care nu privesc direct conducerea navei; b-sa doarma, sa stea lungit, sa citeasca, sa manance,sa bea alte bauturi decat cele racoritoare nealcoolice, sa aiba alte preocupari in afara celor legate direct deexecutarea serviciului de cart; c-sa modifice drumul si viteza navei, sau sa schimbe locul ancorarii ordonat de comandant, cu exceptia cazurilor de evitare a abordajelorsau a altor situatii de pericol pentru nava, sa permita calorlalti membrii ai echipei de cartsa aiba alte preocupariin afara celor legate direct de executarea serviciului de cart; c-sa modifice drumul si viteza navei, sau sa schimbe locul ancorarii ordonat de comandant inclusiv in cazuri de exceptiea avand drept scop evitarea abordajelor sau a altor situatii de pericol pentru nava, sa permita calorlalti membrii ai echipei de cartsa aiba alte preocupariin afara celor legate direct de executarea serviciului de cart.

141. Care sunt raspunderile timonierului de cart ? a-tinerea carmei dupa compas, executarea corecta si la timp a ordinelor , observarea continua vizuala si auditiva , aprinderea si stingerea luminilor si verificarea functionarii luminilor de navigatie si semnalizare, executarea si mentinerea curateniei; b-tinerea carmei dupa compas, executarea corecta si la timp a ordinelor , observarea continua vizuala si auditiva , pastrarea si manevrarea pavilioanelor si semnelor, aprinderea si stingerea luminilor si verificarea functionarii luminilor de navigatie si semnalizare, executarea si mentinerea curateniei c-tinerea carmei dupa compas, executarea corecta si la timp a ordinelor , observarea continua vizuala si auditiva , pastrarea si manevrarea pavilioanelor si semnelor, verificarea functionarii luminilor de navigatie si semnalizare; d- executarea corecta si la timp a ordinelor , observarea continua vizuala si auditiva , pastrarea si manevrarea pavilioanelor si semnelor, aprinderea si stingerea luminilor si verificarea functionarii luminilor de navigatie si semnalizare, executarea si mentinerea curateniei.
108

142. Care sunt atributiile timonierului de cart, cand se afla la timona? a-sa manevreze timona, sa repete cu voce tare noul drum ordonat de ofiterul de cart, sa raporteze capul la compas din 10 in 10 grade , sa raporteze cand nava nu mai guverneaza , cand constata o dereglare la compas, timona, axiometru, cand mentinerea drumului ordonat se face cu dificultate, sa predea timonierului de schimb postul la timona in prezenta ofiterului; b-sa manevreze timona, sa repete cu voce tare noul drum ordonat de ofiterul de cart, sa raporteze capul la compas din 10 in 10 grade , sa raporteze cand nava nu mai guverneaza , cand constata o dereglare la compas, timona, axiometyru, cand mentinerea drumului ordonat se face cu dificultate, sa predea timonierului de schimb postul la timona; c-sa manevreze timona, sa raporteze capul la compas din 10 in 10 grade , sa raporteze cand nava nu mai guverneaza , cand constata o dereglare la compas, timona, axiometru, cand mentinerea drumului ordonat se face cu dificultate, sa predea timonierului de schimb postul la timona in prezenta ofiterului; a-sa manevreze timona, sa repete cu voce tare noul drum ordonat de ofiterul de cart, sa raporteze capul la compas, sa raporteze cand nava nu mai guverneaza , cand constata o dereglare la compas, timona, axiometru, cand mentinerea drumului ordonat se face cu dificultate, sa predea timonierului de schimb postul la timona in prezenta ofiterului;

143. Care sunt atributiile timonierului de cart, cand se afla in ora liberea de la timona ? a-sa execute veghe, sa observe aparitia unor faruri, fenomene hidrometeorologice, sa pastreze ordine,sa execute rondul de control la ordinul ofiterului de cart, sa anunte personalul din cartul urmator; b-sa execute veghe, sa observe aparitia unor faruri, fenomene hidrometeorologice, sa pastreze ordine, sa aprinda si sa stinga luminile de navigatie,sa execute rondul de control la ordinul ofiterului de cart; c-sa execute veghe, sa observe aparitia unor faruri, fenomene hidrometeorologice, sa pastreze ordine, sa aprinda si sa stinga luminile de navigatie,sa execute rondul de control la ordinul ofiterului de cart, sa anunte personalul din cartul urmator; d- sa observe aparitia unor faruri, fenomene hidrometeorologice, sa pastreze ordine, sa aprinda si sa stinga luminile de navigatie,sa execute rondul de control la ordinul ofiterului de cart, sa anunte personalul din cartul urmator.
109

144. Ce reprezinta jurnalul de bord al navei ? a-este un document juridic de evidenta si control al activitatii desfasurate la bordul unei nave; b-este un document juridic de evidenta al activitatii desfasurate si al evenumentelor produse la bordul unei nave; c-este un document de evidenta si control al activitatii desfasurate si al evenumentelor produse la bordul unei nave; d-este un document juridic de evidenta si control al activitatii desfasurate si al evenumentelor produse la bordul unei nave.

145. Cum trebuie sa fie jurnalul de bord pentru a fi considerat document juridic? a-sa fie numerotat, snuruit si parafat de catre una din Capitaniile de port; b-sa fie numerotat, snuruit si completat corect; c-sa fie numerotat, snuruit si parafat de catre una din Capitaniile de port dupa ce prealabil a fost vizat de Comandant; d-sa fie numerotat, parafat de catre una din capitaniile de port dupa ca preal;abil a fost vizat de armator.

146. Cand incep notarile in jurnalul de bord si cand se face ultima notare ? a-din ziua intrarii navei in serviciu pana in momentul incetarii activitatii de exploatare a navei; b-din ziua intrarii navei in serviciu pana in momentul primirii ordinului dela armator; c-din ziua punerii chilei navei pana in momentul incetarii activitatii de exploatare a navei; d-din ziua intrarii navei in serviciu, zi comunicata de catre comisia de sepraveghere a navei ca aceasta este gata din toate punctele de vedere pana in momentul incetarii activitatii de exploatare a navei.

147. Cine inscrie, cand si cine semneaza notatiile jurnalului de bord ? a-in timpul marsului ofiterul de cart, in timpul stationarii ofiterul de garda, iar la navele care nu au ofiter de cart se scrie si se semneaza da catre Comandantul sau conducatorul navei;

110

b-in timpul marsului ofiterulde cart, in timpul stationarii, la terminarea serviciului, iar la navele care nu au ofiter de cart se scrie si se semneaza da catre Comandantul sau conducatorul navei; c-in timpul marsului, in timpul stationarii ofiterul de garda, la terminarea serviciului, iar la navele care nua au ofiter de cart se scrie si se semneaza da catre Comandantul sau conducatorul navei; d-in timpul marsului ofiterulde cart, in timpul stationarii ofiterul de garda, la terminarea serviciului, iar la navele care nu au ofiter de cart se scrie si se semneaza da catre Comandantul sau conducatorul navei.

148. Ce se inscriu in jurnalul de bord ? a-date privind identificarea voiajului, conditiile si desfasurarea navigatiei si manevrele navei, desfasurarea operatiunilor comerciale , tehnologice, amarare, balastare / debalastare si spalare tancuri; b-date privind identificarea voiajului, conditiile si desfasurarea navigatiei si manevrele navei, desfasurarea operatiunilor comerciale , tehnologice, incarcare/descarcare, amarare, balastare / debalastare si spalare tancuri; c-date privind identificarea voiajului, conditiile si desfasurarea navigatiei si manevrele navei, desfasurarea operatiunilor de incarcare/descarcare, amarare, balastare / debalastare si spalare tancuri; d-date privind identificarea voiajului, tancuri. manevrele navei, desfasurarea operatiunilor comerciale , tehnologice, incarcare/descarcare, amarare, balastare / debalastare si spalare

149. Ce se inscriu in jurnalul de bord ? a-date privind desfasurarea operatiunile de aprovizionare, lucrarile de constructie, andocare, oganizarea si desfasurarea activitatilor echipajului; b-date privind desfasurarea operatiunile de aprovizionare, andocare, oganizarea si desfasurarea activitatilor echipajului c-date privind desfasurarea operatiunile de aprovizionare, lucrarile de reparatii, andocare, oganizarea si desfasurarea activitatilor echipajului d-date privind desfasurarea operatiunilor, lucrarile de reparatii, andocare, oganizarea si desfasurarea activitatilor echipajului.

111

150. Ce se inscriu in jurnalul de bord ? a-evenimente deosebite produse la bord sau pe nave, accidente , ordinile si dispozitiile comandantului, alte date si activitati dispuse de armator, comandant sau organele de control; b-evenimente deosebite produse la bord sau pe nave, accidente, ordinile si dispozitiile comandantului, alte date si activitati dispuse de armator , comandant, sau de autoritatile portuare; c-evenimente deosebite produse la bord sau pe nave, ordinile si dispozitiile comandantului, alte date si activitati dispuse de armator sau comandant; d-evenimente deosebite produse la bord sau pe nave, accidente , ordinile si dispozitiile comandantului, alte date si activitati dispuse de armator sau comandant.

151. Ce date privind identificarea voiajului se inscriu in jurnalul de bord? a-data calendaristica, numarul de ordine al voiajului si al zilelor de voiaj, portul de plecare si de sosire, pozitia navei sau locul de ancorare/legare; b-data calendaristica, numarul de ordine al voiajului, portul de plecare si de sosire, pozitia navei sau locul de ancorare/legare, adancimea apei sub chila; c-data calendaristica, numarul de ordine al voiajului, portul de plecare si de sosire, pozitia navei sau locul de ancorare/legare; a-data calendaristica, numarul de ordine al voiajului, portul de plecare, porturile intermediare si de sosire, pozitia navei sau locul de ancorare/legare.

152. Ce date privind conditiile de desfasurare a navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ? a-pescajul si asieta, adancimea apei masurate in ambele borduri, la pv/pp (cel putin odata pe cart numai in timpul stationarii) ordinul de mars sau manevra, schimbari in ordinul de mars, terminarea activitatii de pregatire a navei pentru manevra/mars, imbarcarea si debarcarea pilotului, inceperea si terminarea manevrei navei, molarea ultimei legaturi, darea primei legaturi, darea si molarea remorcii, numele si numarul remorcherelor, fundarisirea ancorei, starea legaturilor navei si a lantului ancorei;
112

b-pescajul si asieta, adancimea apei masurate in ambele borduri, la pv/pp (cel putin odata pe cart numai in timpul stationarii), schimbari in ordinul de mars, terminarea activitatii de pregatire a navei pentru manevra/mars, imbarcarea si debarcarea pilotului, inceperea si terminarea manevrei navei, molarea ultimei legaturi, darea primei legaturi, darea si molarea remorcii, numele si numarul remorcherelor, fundarisirea ancorei, starea legaturilor navei si a lantului ancorei; c- ordinul de mars sau manevra, schimbari in ordinul de mars, terminarea activitatii de pregatire a navei pentru manevra/mars, imbarcarea si debarcarea pilotului, inceperea si terminarea manevrei navei, molarea ultimei legaturi, darea primei legaturi, darea si molarea remorcii, numele si numarul remorcherelor, fundarisirea ancorei, starea legaturilor navei si a lantului ancorei; d-pescajul si asieta, adancimea apei masurate in ambele borduri, la pv/pp (cel putin odata pe cart numai in timpul stationarii) ordinul de mars sau manevra, schimbari in ordinul de mars, terminarea activitatii de pregatire a navei pentru manevra/mars, imbarcarea si debarcarea pilotului, inceperea si terminarea manevrei navei.

153. Ce date privind conditiile de desfasurare a navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ? a-pescajul si asieta, adancimea apei masurate in ambele borduri, la pv/pp (cel putin odata pe cart numai in timpul stationarii) ordinul de mars sau manevra, cshimbari in ordinul de mars, terminarea activitatii de pregatire a navei pentru manevra/mars, imbarcarea si debarcarea pilotului, inceperea si terminarea manevrei navei, molarea ultimei legaturi; b-pescajul si asieta, adancimea apei masurate in ambele borduri, la pv/pp (cel putin odata pe cart numai in timpul stationarii) ordinul de mars sau manevra, cshimbari in ordinul de mars, terminarea activitatii de pregatire a navei pentru manevra/mars, imbarcarea si debarcarea pilotului, inceperea si terminarea manevrei navei, molarea ultimei legaturi, darea primei legaturi, darea si molarea remorcii, numele si numarul remorcherelor, fundarisirea ancorei, starea legaturilor navei si a lantului ancorei; c-pescajul si asieta, adancimea apei masurate in ambele borduri, la pv/pp (cel putin odata pe cart numai in timpul stationarii) ordinul de mars sau manevra, cshimbari in ordinul de mars, terminarea activitatii de pregatire a navei pentru manevra/mars, imbarcarea si debarcarea pilotului, inceperea si terminarea manevrei navei, molarea ultimei legaturi, darea primei legaturi, numele si numarul remorcherelor, fundarisirea ancorei, starea legaturilor navei si a lantului ancorei; d-pescajul si asieta, adancimea apei masurate in ambele borduri, la pv/pp (cel putin odata pe cart numai in timpul stationarii) ordinul de mars sau manevra, shimbari in ordinul
113

de mars,

imbarcarea si debarcarea pilotului, inceperea si terminarea manevrei navei,

molarea ultimei legaturi, darea primei legaturi, darea si molarea remorcii, numele si numarul remorcherelor, fundarisirea ancorei, starea legaturilor navei si a lantului ancorei.

154. Ce date privind desfasurarea navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ? a-intrarea si iesirea din port felul de navigatie, inceperea si terminarea manevrei pentru determinarea elementelor evolutive ale navei, drumurile deasupra fundului apei si drumul la compas giro si magnetic, deriva, corectia compasului, numarul de rotatii pe minut ale elicilor motoarelor principale de propulsie, viteza navei, schimbarile de drum si viteza, coordonatele punctului estimat sau observat, relevmentele si distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, aprinderea si stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi, valorile elementelor hidrometeorologiceinceperea si terminarea emiterii semnalelorfonice de vizibilitate redusa; b-intrarea si iesirea din port felul de navigatie, inceperea si terminarea manevrei pentru determinarea elementelor evolutive ale navei, drumurile deasupra fundului apei si drumul la compas giro si magnetic, schimbarile de drum si viteza, coordonatele punctului estimat sau observat, relevmentele si distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, aprinderea si stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi, valorile elementelor hidrometeorologiceinceperea si terminarea emiterii semnalelorfonice de vizibilitate redusa; c- corectia compasului, numarul de rotatii pe minut ale elicilor motoarelor principale de propulsie, viteza navei, schimbarile de drum si viteza, coordonatele punctului estimat sau observat, relevmentele si distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, aprinderea si stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi, valorile elementelor hidrometeorologiceinceperea si terminarea emiterii semnalelorfonice de vizibilitate redusa; d-intrarea si iesirea din port felul de navigatie, inceperea si terminarea manevrei pentru determinarea elementelor evolutive ale navei, drumurile deasupra fundului apei si drumul la compas giro si magnetic, deriva, corectia compasului, numarul de rotatii pe minut ale elicilor motoarelor principale de propulsie, viteza navei, schimbarile de drum si viteza, coordonatele punctului estimat sau observat.
114

155. Ce date privind desfasurarea navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ? a- coordonatele punctului estimat sau observat, relevmentele si distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, aprinderea si stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi, valorile elementelor hidrometeorologiceinceperea si terminarea emiterii semnalelorfonice de vizibilitate redusa; b-viteza navei,, coordonatele punctului estimat sau observat, relevmentele si distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, aprinderea si stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi, valorile elementelor hidrometeorologice inceperea si terminarea emiterii semnalelor fonice de vizibilitate redusa; c-viteza navei, schimbarile de drum si viteza, coordonatele punctului estimat sau observat, relevmentele si distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsie in timpul manervrei sau in timpul evitarii abordajelor ; d-viteza navei, schimbarile de drum si viteza, coordonatele punctului estimat sau observat, relevmentele si distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, aprinderea si stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi, valorile elementelor hidrometeorologice inceperea si terminarea emiterii semnalelor fonice de vizibilitate redusa.

156. Ce date privind desfasurarea navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ? a- relevmentele si distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, aprinderea si stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi, valorile elementelor hidrometeorologiceinceperea si terminarea emiterii semnalelorfonice de vizibilitate redusa; b-relevmentele si distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi, valorile elementelor hidrometeorologiceinceperea si terminarea emiterii semnalelorfonice de vizibilitate redusa; c- comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, aprinderea si stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi,
115

valorile elementelor hidrometeorologiceinceperea si terminarea emiterii semnalelorfonice de vizibilitate redusa; d-distantele masurate la reperele de navigatie, comenzile ordonate la carma si masinile principale de propulsiein timpul manervreisau in timpul evitarii abordajelor, aprinderea si stingerea luminilor si coborarea semnelorde zi, valorile elementelor hidrometeorologiceinceperea si terminarea emiterii semnalelorfonice de vizibilitate redusa.

157. Ce date privind desfasurarea navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ? a-alte masuri luate la bord in caz de vizibilitate redusa, masuri luate la bord de ofiterul de cart pe puntea de comanda, masuri speciale luate la bord in caz de vreme rea, inceperea si terminarea operatiunilor pentru compensarea aparatelor de navigatie, schimbarea orei bordului la trecerea dintr-un fus orar in altul; b-alte masuri luate la bord in caz de vizibilitate redusa, masuri speciale luate la bord in caz de vreme rea, inceperea si terminarea operatiunilor pentru compensarea aparatelor de navigatie, schimbarea orei bordului la trecerea dintr-un fus orar in altul; c-alte masuri luate la bord in caz de vizibilitate redusa, masuri luate la bord de ofiterul de cart pe puntea de comanda, inceperea si terminarea operatiunilor pentru compensarea aparatelor de navigatie, schimbarea orei bordului la trecerea dintr-un fus orar in altul; d-alte masuri luate la bord in caz de vizibilitate redusa, masuri luate la bord de ofiterul de cart pe puntea de comanda, masuri speciale luate la bord in caz de vreme rea, inceperea si terminarea operatiunilor pentru compensarea aparatelor de navigatie.

158. Ce date privind desfasurarea navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ? a- alte date privind conditiile de navigatie si manevra pe care Comandantul le considera necesare a fi inscrise in jurnalul de bord, date privind desfasurarea operatiunilor comerciale si tehnologice, incarcare/descarcare, amarare marfuri,balastare/debalastare, spalarea tancurilor,inmanarea NOR; b- alte date privind conditiile de navigatie si manevra pe care Comandantul le considera necesare a fi inscrise in jurnalul de bord, date privind desfasurarea operatiunilor comerciale, incarcare/descarcare, spalarea tancurilor, obtinerea liberei practici,inmanarea NOR;
116

c- alte date privind conditiile de navigatie si manevra pe care Comandantul le considera necesare a fi inscrise in jurnalul de bord, date privind desfasurarea operatiunilor comerciale si tehnologice, incarcare/descarcare, amarare marfuri,balastare/debalastare, spalarea tancurilor, obtinerea liberei practici; d- alte date privind conditiile de navigatie si manevra pe care Comandantul le considera necesare a fi inscrise in jurnalul de bord, date privind desfasurarea operatiunilor comerciale si tehnologice, incarcare/descarcare, amarare marfuri,balastare/debalastare, spalarea tancurilor, obtinerea liberei practici,inmanarea NOR.

159. Ce date privind desfasurarea navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ? a-predarea si repredarea navei navlosite in time charter, numarul echipelor de muncitori portuari care lucreaza la fiecare magazie a navei si perioada de timp efectiv lucrata, numarul si felul utilajelor portuare care lucreaza la fiecare magazie a anvei si perioada de timp efectiv lucrata, deschiderea si inchiderea capacelor magaziilor; b-predarea si repredarea navei navlosite in time charter, numarul echipelor de muncitori portuari care lucreaza la fiecare magazie a navei si perioada de timp efectiv lucrata, numarul si felul utilajelor portuare care lucreaza la fiecare magazie a anvei si perioada de timp efectiv lucrata, deschiderea si inchiderea capacelor magaziilor, inceperea si terminarea operatiunii de incalzire a marfii; c numarul echipelor de muncitori portuari care lucreaza la fiecare magazie a navei si perioada de timp efectiv lucrata, numarul si felul utilajelor portuare care lucreaza la fiecare magazie a anvei si perioada de timp efectiv lucrata, deschiderea si inchiderea capacelor magaziilor, inceperea si terminarea operatiunii de incalzire a marfii ; d-predarea si repredarea navei navlosite in time charter, numarul echipelor de muncitori portuari care lucreaza la fiecare magazie a navei si perioada de timp efectiv lucrata, perioada de timp efectiv lucrata, deschiderea si inchiderea capacelor magaziilor, inceperea si terminarea operatiunii de incalzire a marfii.

160. Ce date privind desfasurarea navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ? a-date privind desfasurarea lucrarilor de reparatii,andocarea navei, inceperea si imobilizarea pentru reparatii si inspectii a masinii principale de propulsie, la masinile, utilajele, instalatiile si echipamentele navei, de curatire subacvatica a corpului navei, practicarea
117

deschiderilor in corpul navei si etansartea lor, demontarea carmei si elicei si remontarea lor, desfacerea lantului de ancoradin putul de lant si refixarea lui, inceperea si terminarea probelor de chei sau de mare; b-date privind desfasurarea lucrarilor de reparatii,andocarea navei, inceperea si imobilizarea pentru reparatii si inspectii a masinii principale de propulsie, la masinile, utilajele, instalatiile si echipamentele navei, a lucrarilor de cimentare a tancurilor de apa potabila, a lucrarilor la corpul navei si la apendici, de curatire subacvatica a corpului navei, practicarea deschiderilorin corpul navei si etansartea lor, demontarea carmei si elicei si remontarea lor, inceperea si terminarea probelor de chei sau de mare; c-date privind desfasurarea lucrarilor de reparatii,andocarea navei, inceperea si imobilizarea pentru reparatii si inspectii a masinii principale de propulsie, la masinile, utilajele, instalatiile si echipamentele navei, a lucrarilor de cimentare a tancurilor de apa potabila, a lucrarilor la corpul navei si la apendici, de curatire subacvatica a corpului navei, practicarea deschiderilorin corpul navei si etansartea lor, demontarea carmei si elicei si remontarea lor, desfacerea lantului de ancoradin putul de lant si refixarea lui, inceperea si terminarea probelor de chei sau de mare; d-date privind desfasurarea lucrarilor de reparatii,andocarea navei, inceperea si imobilizarea pentru reparatii si inspectii a masinii principale de propulsie, la masinile, utilajele, instalatiile si echipamentele navei, a lucrarilor de cimentare a tancurilor de apa potabila, a lucrarilor la corpul navei si la apendici, demontarea carmei si elicei si remontarea lor, desfacerea lantului de ancoradin putul de lant si refixarea lui, inceperea si terminarea probelor de chei sau de mare.

161. Ce date privind desfasurarea navigatiei si manevrelor navei se inscriu in jurnalul de bord ? a- lucrarile de cimentare a tancurilor de apa potabila, a lucrarilor la corpul navei si la apendici, de curatire subacvatica a corpului navei, practicarea deschiderilorin corpul navei si etansartea lor, demontarea carmei si elicei si remontarea lor, desfacerea lantului de ancoradin putul de lant si refixarea lui, inceperea si terminarea probelor de chei sau de mare; blucrarile la corpul navei si la apendici, de curatire subacvatica a corpului navei, practicarea deschiderilorin corpul navei si etansartea lor, demontarea carmei si elicei si remontarea lor, desfacerea lantului de ancoradin putul de lant si refixarea lui, inceperea si terminarea probelor de chei sau de mare;

118

c- lucrarile de cimentare a tancurilor de apa potabila, a lucrarilor la corpul navei, de curatire subacvatica a corpului navei, practicarea deschiderilorin corpul navei si etansartea lor, demontarea carmei si elicei si remontarea lor, desfacerea lantului de ancora din putul de lant si refixarea lui, inceperea si terminarea probelor de chei sau de mare; d- lucrarile de cimentare a tancurilor de apa potabila, a lucrarilor la corpul navei si la apendici, de curatire subacvatica a corpului navei, practicarea deschiderilorin corpul navei si etansartea lor, demontarea carmei si elicei si remontarea lor, inceperea si terminarea probelor de chei sau de mare. 162. Ce date privind organizarea si desfasurarea activitatii echipajului navei se inscriu in jurnalul de bord ? a-organizarea serviciului de cart/garda mentionand numele ofiterilor, inceperea si terminarea exercitiilor de rol cu echipajul, activitati executate de echipaj in afara orelor normale de program si in zilele de duminica si sarbatori legale, activitati din planul de munca care nu sau executat si motivelerespective; b-organizarea serviciului de cart/garda mentionand numele ofiterilor, activitati executate de echipaj in afara orelor normale de program si in zilele de duminica si sarbatori legale, activitati din planul de munca care nu s-au executat si motivelerespective; c-organizarea serviciului mentionand numele ofiterilor, inceperea si terminarea exercitiilor de rol cu echipajul, activitati executate de echipaj in afara orelor normale de program si in zilele de duminica si sarbatori legale, activitati din planul de munca care nu s-au executat si motivelerespective; d-organizarea serviciului de cart/garda mentionand numele ofiterilor,terminarea exercitiilor de rol cu echipajul, activitati executate de echipaj in afara orelor normale de program si in zilele de duminica si sarbatori legale, activitati din planul de munca care nu s-au executat si motivelerespective.

163. Ce date privind organizarea si desfasurarea activitatii echipajului navei se inscriu in jurnalul de bord ? a-numarul si numele persoanelor legal aflate la bordcare se inscriu in drepturile de hrana, actele de indisciplina savarsite de membrii echipajului si masurile luate , avarii la corp produse in timpul navigatiei; b-numarul si numele persoanelor legal aflate la bordcare se inscriu in drepturile de hrana, actele de indisciplina savarsite de membrii echipajului si masurile luate;

119

c-numarul si numele persoanelor legal aflate la bordcare se inscriu in drepturile de hrana, actele de indisciplina savarsite de membrii echipajului si masurile luate degradari sau pierderi de materiale; d-numarul si numele persoanelor legal aflate la bordcare se inscriu in drepturile de hrana, actele de indisciplina savarsite de membrii echipajului si masurile luate , receptionarea semnalelor de primejdie, urgenta sau securitate transmise de alte nave si masurile luate. 164. Ce date privind evenimentele deosebite produse la bord sau pe mare, accidente etc.(si masurile luate), se inscriu in jurnalul de bord? a-solemnitatea primirii la bord a pavilionului national, evenimente deosebite produse la bordul navei sau in legatura cu nava proprie (incendiu, esuare etc.), solicitarea asistentei si masurile luate, avariile la corpul navei, masini utilaje, pierderi de materiale si masurile luate, cazurile de boli infecto-contagioase sau epidemie, accidente de munca , activitati din planul de munca; b-solemnitatea primirii la bord a pavilionului national, evenimente deosebite produse la bordul navei sau in legatura cu nava proprie (incendiu, esuare etc.), solicitarea asistentei si masurile luate, avariile la corpul navei, masini utilaje, pierderi de materiale si masurile luate, cazurile de boli infecto-contagioase sau epidemie, accidente de munca, organizarea serviciului de cart; c-solemnitatea primirii la bord a pavilionului national, evenimente deosebite produse la bordul navei sau in legatura cu nava proprie (incendiu, esuare etc.), solicitarea asistentei si masurile luate, avariile la corpul navei, masini utilaje, pierderi de materiale si masurile luate, cazurile de boli infecto-contagioase sau epidemie, accidente de munca; d-solemnitatea primirii la bord a pavilionului national, evenimente deosebite produse la bordul navei sau in legatura cu nava proprie (incendiu, esuare etc.), solicitarea asistentei si masurile luate, avariile la corpul navei, masini utilaje, pierderi de materiale si masurile luate, cazurile de boli infecto-contagioase sau epidemie, accidente de munca, primirea la bord a diferitelor materiale.

165. Ce date privind evenimentele deosebite produse la bord sau pe mare, accidente etc.(si masurile luate), se inscriu in jurnalul de bord? a-inspectiile, controalele si cercetarile efectuate la bord, mentionand persoanele care le efectuiaza, obiectul inspectiei, controlului si cercetarii, constatarile facute si masurile luate, receptionarea semnalelor de primejdie, ordinele si dispozitiile comandantului;

120

b-inspectiile, controalele si cercetarile efectuate la bord, mentionand persoanele care le efectuiaza, obiectul inspectiei, controlului si cercetarii, constatarile facute si masurile luate, receptionarea semnalelor de primejdie, primirea la bord a diferitelor materiale; c-inspectiile, controalele si cercetarile efectuate la bord, mentionand persoanele care le efectueaza, obiectul inspectiei, controlului si cercetarii, constatarile facute si masurile luate, receptionarea semnalelor de primejdie; d-inspectiile, controalele si cercetarile efectuate la bord, mentionand persoanele care le efectuiaza, obiectul inspectiei, controlului si cercetarii, constatarile facute si masurile luate, receptionarea semnalelor de primejdie, deschiderea si inchiderea capacelor.

166. Ce date privind evenimentele deosebite produse la bord sau pe mare, accidente etc.(si masurile luate), se inscriu in jurnalul de bord? a-receptionarea semnalelor de primejdie, urgenta sau securitate transmise de alte nave si masurile luate, observarea pe mare a epavelor sau ramasitelor de nave, a navelor si ambarcatiunilor afalate in pericol, identificarea unui pericol nou de navigatie, nemarcat pe harta, precum si observarea unor semnaleplutitoare, depunerea protestului de mare si a proceselor verbale; b- receptionarea semnalelor de primejdie, urgenta sau securitate transmise de alte nave si masurile luate, observarea pe mare a epavelor sau ramasitelor de nave, a navelor si ambarcatiunilor afalate in pericol, identificarea unui pericol nou de navigatie, nemarcat pe harta, precum si observarea unor semnaleplutitoare, depunerea protestului de mare si a scrisorilor de protest; c- receptionarea semnalelor de primejdie, urgenta sau securitate transmise de alte nave si masurile luate, observarea pe mare a epavelor sau ramasitelor de nave, a navelor si ambarcatiunilor afalate in pericol, identificarea unui pericol nou de navigatie, nemarcat pe harta, precum si observarea unor semnaleplutitoare, depunerea protestului de mare, inceperea si terminarea operatiunilor tehnologice; d- receptionarea semnalelor de primejdie, urgenta sau securitate transmise de alte nave si masurile luate, observarea pe mare a epavelor sau ramasitelor de nave, a navelor si ambarcatiunilor afalate in pericol, identificarea unui pericol nou de navigatie, nemarcat pe harta, precum si observarea unor semnaleplutitoare, depunerea protestului de mare. 167. Ce date privind desfasurarea operatiunilor comerciale, incarcare/descarcare si amararea marfurilor, balastare/debalastare si spalarea tancurilor si masurile luate, se inscriu in jurnalul de bord?
121

a-obtinerea liberei practici, inmanarea NOR, predarea si repredarea navei navlosite pe timp, inceperea si terminarea operatiunilor de incarcare, amarare sau descarcare a marfurilor la fiecare magazie a navei ori pe punte, perioadele de intrerupere a operatiunilor si cauzele intreruperilor; b-obtinerea liberei practici, inmanarea NOR, repredarea navei navlosite pe timp, inceperea si terminarea operatiunilor de incarcare, amarare sau descarcare a marfurilor la fiecare magazie a navei ori pe punte, perioadele de intrerupere a operatiunilor si cauzele intreruperilor; c-obtinerea liberei practici,, predarea si repredarea navei navlosite pe timp, inceperea si terminarea operatiunilor de incarcare, amarare sau descarcare a marfurilor la fiecare magazie a navei ori pe punte, perioadele de intrerupere a operatiunilor si cauzele intreruperilor; a-obtinerea liberei practici, inmanarea NOR, predarea si repredarea navei navlosite pe timp, terminarea operatiunilor de incarcare, amarare sau descarcare a marfurilor la fiecare magazie a navei ori pe punte, perioadele de intrerupere a operatiunilor si cauzele intreruperilor.

168. Unde se pastreaza jurnalul de bord al navei ? a-la capitanul secund al navei iar in timpul serviciului de cart se tine la comanda de navigatiein pastrarea ofiterului de cart ; b-la comandantul navei in stationare si la comanda in mars; c-la ofiterul de garda iar in mars la capitanul secund; d-la ofiterul de cart sau garda.

169. Cu ce scop se organizeaza serviciul de garda la bordul navei ? a-cu scopul asigurarii sigurantei vietii persoanelor de la bord, paza si securitatea navei si a marfurilor de la bord, siguranta portului, prevenirea si stingerea incendiilorla nava proprie, posibilitatea interventiei pentru stingerea incendiilor in apropierea ei , precum si lupta pentru vitalitatea navei proprii, respectarea reglementarilor legale internationale, nationale si locale, mentinerea ordinii la bord, desfasurarea normala si in siguranta aactivitatilor la bord; b-cu scopul asigurarii sigurantei vietii persoanelor de la bord, paza si securitatea navei si a marfurilor de la bord, siguranta portului, prevenirea si stingerea incendiilor la nava proprie, posibilitatea interventiei pentru stingerea incendiilor in apropierea ei , precum si lupta
122

pentru vitalitatea navei proprii, mentinerea ordinii la bord, desfasurarea normala si in siguranta aactivitatilor la bord; c-cu scopul asigurarii sigurantei vietii persoanelor de la bord, paza si securitatea navei si a marfurilor de la bord, siguranta portului, posibilitatea interventiei pentru stingerea incendiilor in apropierea ei , precum si lupta pentru vitalitatea navei proprii, respectarea reglementarilor legale internationale, nationale si locale, mentinerea ordinii la bord, desfasurarea normala si in siguranta aactivitatilor la bord; d-cu scopul asigurarii pazei si securitatii navei si a marfurilor de la bord, siguranta portului, prevenirea si stingerea incendiilor la nava proprie, posibilitatea interventiei pentru stingerea incendiilor in apropierea ei , precum si luprta pentru vitalitatea navei proprii, respectarea reglementarilor legale internationale, nationale si locale, mentinerea ordinii la bord, desfasurarea normala si in siguranta aactivitatilor la bord;

170. Cine are responsabilitatea conducerii intregului personal care compune o echipa de garda? a-comandantul navei; b-capitanul secund al navei; c-ofiterul de garda pe nava; d-conducerea navei.

171. Cine aproba schimbari in componenta echipei de garda? a-comandantul navei; b-capitanul secund al navei; c-ofiterul de garda pe nava; d-conducerea navei.

172. Ce i se interzic ofiterului de garda pe nava in timpul serviciului ? a- sa intrerupa executarea activitatii ordonate sau sa incredinteze unei alte persoane executarea atributiilor de serviciu ce ii revin, inainte de a fi schimbat in mod corespunzator, si fara aprobarea ofiterului de garda , iar ofiterul de garda fara aprobarea comandantului, sa consume bauturi alcoolice, sa doarma;

123

b-sa paraseasca postul, sa intrerupa executarea activitatii ordonate sau sa incredinteze unei alte persoane executarea atributiilor de serviciu ce ii revin, inainte de a fi schimbat in mod corespunzator, si fara aprobarea ofiterului de garda , iar ofiterul de garda fara aprobarea comandantului, sa consume bauturi alcoolice, sa doarma; a-sa paraseasca postul, sa intrerupa executarea activitatii ordonate sau sa incredinteze unei alte persoane executarea atributiilor de serviciu ce ii revin, inainte de a fi schimbat in mod corespunzator, si fara aprobarea ofiterului de garda; d-sa paraseasca postul, sa incredinteze unei alte persoane executarea atributiilor de serviciu ce ii revin, inainte de a fi schimbat in mod corespunzator, si fara aprobarea ofiterului de garda , iar ofiterul de garda fara aprobarea comandantului, sa consume bauturi alcoolice, sa doarma.

173. Despre ce trebuie sa fie informat ofiterul de garda care urmeaza sa ia in primire functia de ofiter de garda pe nava, de catre of. care urmeaza sa predea functia de ofiter de garda pe nava ? a-pescajul navei, starea legaturilor navei, situatia masinilor principale si gradul lor de disponibilitate pentru manevra in caz de urgenta, toate activitatile care se executa la bord, nivelul apei in santina si tancurile de balast, prezenta la bord a altor persoane, semnele de zi care sunt ridicate; b-adancimea apei la dana, pescajul navei, starea legaturilor navei, situatia masinilor principale si gradul lor de disponibilitate pentru manevra in caz de urgenta, toate activitatile care se executa la bord, nivelul apei in santina si tancurile de balast; c-adancimea apei la dana, pescajul navei, starea legaturilor navei, toate activitatile care se executa la bord, nivelul apei in santina si tancurile de balast, prezenta la bord a altor persoane, semnele de zi care sunt ridicate; d-adancimea apei la dana, pescajul navei, starea legaturilor navei, situatia masinilor principale si gradul lor de disponibilitate pentru manevra in caz de urgenta, toate activitatile care se executa la bord, nivelul apei in santina si tancurile de balast, prezenta la bord a altor persoane, semnele de zi care sunt ridicate. 174. Despre ce trebuie sa fie informat ofiterul de garda care urmeaza sa ia in primire functia de ofiter de garda pe nava, de catre of. care urmeaza sa predea functia de ofiter de garda pe nava ? a- prezenta la bord a altor persoane, semnele de zi care sunt ridicate,starea de functionare a mijloacelor de stingere a incendiului, reglementari portuare specifice, ordinele in curs de
124

executare ale comandantului si alte ordine speciale, posibilitatile de comunicatii existente intre nava si personalul de exploatare portuara sau autoritatile portuare, in caz de urgenta sau pentru solicitarea asistentei; b-nivelul apei in santina si tancurile de balast, prezenta la bord a altor persoane, semnele de zi care sunt ridicate,starea de functionare a mijloacelor de stingere a incendiului, reglementari portuare specifice, ordinele in curs de executare ale comandantului si alte ordine speciale, posibilitatile de comunicatii existente intre nava si personalul de exploatare portuara sau autoritatile portuare, in caz de urgenta sau pentru solicitarea asistentei; c-nivelul apei in santina si tancurile de balast, prezenta la bord a altor persoane, semnele de zi care sunt ridicate,starea de functionare a mijloacelor de stingere a incendiului, reglementari portuare specifice; d-nivelul apei in santina si tancurile de balast, prezenta la bord a altor persoane, semnele de zi care sunt ridicate,starea de functionare a mijloacelor de stingere a incendiului, reglementari portuare specifice, ordinele in curs de executare ale comandantului si alte ordine speciale. 175. In timpul serviciului de garda ofiterul de garda pe nava trebuie sa acorde o atentie deosebita in ceace priveste : a-paza securitatea navei si a marfurilor de la bord, pozitia si starea scarii de acces la bord, a lantului de ancora si a legaturilor navei, pescajul, adancimea apei sub chila, sa urmareasca si sa inregistreze cel putin odata la 6 ore valorile elementelor meteorologice , sa inregistreze momentele inceperii si terminarii oricarui fenomen meteorologic care are influienta asupra exploatarii comerciale a navei; b-pozitia si starea scarii de acces la bord, a lantului de ancora si a legaturilor navei, pescajul, adancimea apei sub chila, sa urmareasca si sa inregistreze cel putin odata la 6 ore valorile elementelor meteorologice , sa inregistreze momentele inceperii si terminarii oricarui fenomen meteorologic care are influienta asupra exploatarii comerciale a navei, respectarea tuturor regulilor privind siguranta si prevenirea incendiilor, nivelul apei in santina si in tancurile de balast; c-paza securitatea navei si a marfurilor de la bord, pozitia si starea scarii de acces la bord, a lantului de ancora si a legaturilor navei, pescajul, adancimea apei sub chila, sa urmareasca si sa inregistreze cel putin odata la 6 ore valorile elementelor meteorologice , sa inregistreze momentele inceperii si terminarii oricarui fenomen meteorologic care are influienta asupra exploatarii comerciale a navei, respectarea tuturor regulilor privind siguranta si prevenirea incendiilor, nivelul apei in santina si in tancurile de balast;

125

d-paza securitatea navei si a marfurilor de la bord, pozitia si starea scarii de acces la bord, a lantului de ancora si a legaturilor navei, pescajul, adancimea apei sub chila, sa inregistreze momentele inceperii si terminarii oricarui fenomen meteorologic care are influienta asupra exploatarii comerciale a navei, respectarea tuturor regulilor privind siguranta si prevenirea incendiilor, nivelul apei in santina si in tancurile de balast. 176. In timpul serviciului de garda ofiterul de garda pe nava trebuie sa acorde o atentie deosebita in ceace priveste : a- respectarea tuturor regulilor privind siguranta si prevenirea incendiilor,, nivelul apei in santina si in tancurile de balast, sa dea semnalele corespunzatoare de alarma in caz de sinistru sau de pericol care ameninta nava si sa-l informeze pe comandant,sa acorde asistenta navelor si persoanelor in pericol,sa urmareasca mentinerea ordinii si curateniei interioare si exterioare a navei, sa inscrie in registrul de procese verbale ale ofiterului de garda toate evenimentele importante privind siguranta navei si exploatarea comerciala a navei; b-nivelul apei in santina si in tancurile de balast, sa dea semnalele corespunzatoare de alarma in caz de sinistru sau de pericol care ameninta nava si sa-l informeze pe comandant,sa acorde asistenta navelor si persoanelor in pericol,sa urmareasca mentinerea ordinii si curateniei interioare si exterioare a navei, sa inscrie in registrul de procese verbale ale ofiterului de garda toate evenimentele importante privind siguranta navei si exploatarea comerciala a navei; c- respectarea tuturor regulilor privind siguranta si prevenirea incendiilor,, nivelul apei in santina si in tancurile de balast,sa acorde asistenta navelor si persoanelor in pericol,sa urmareasca mentinerea ordinii si curateniei interioare si exterioare a navei, sa inscrie in registrul de procese verbale ale ofiterului de garda toate evenimentele importante privind siguranta navei si exploatarea comerciala a navei; d- respectarea tuturor regulilor privind siguranta si prevenirea incendiilor,, nivelul apei in santina si in tancurile de balast, sa dea semnalele corespunzatoare de alarma in caz de sinistru sau de pericol care ameninta nava,sa urmareasca mentinerea ordinii si curateniei interioare si exterioare a navei, sa inscrie in registrul de procese verbale ale ofiterului de garda toate evenimentele importante privind siguranta navei si exploatarea comerciala a navei.

177. Pe cine trebuie sa intampine ofiterul de garda pe nava , la scara navei si sa-i dea raportul, in legatura cu nava si activitatile desfasurate ?
126

a-pe comandantul navei si pe seful mecanic; b-pe comandantul navei si pe toti sefii directi ai comandantului, in lipsa acestuia de la bord; c-pe comandantul navei si pe navlositor; d-pe nimeni.

178. Ce reprezinta Registrul de ordine ale comandantului la bordul navei ? a-un document juridic cu aplicabilitate interioara pentru evidenta ordinelor date de comandant la bord; b-un document de ordine interioara folosit la bordul navelor civile pentru evidenta ordinelor date de comandant la bord; c-document de ordine interioara in care sunt inscrise toate ordinele primite la bordul navei de la armator, comandant si navlositor in legatura cu exploatarea navei; d-un registru de evidenta a unor odine, dispozitii, instructiuni. 179. Ce este Registrul de scara si cand se completeaza ? a-un jurnal in care se inscriu date despre scara ,de catre ofiterul de garda; b-un Registru in care se inscriu date despre scarile de pescaj , de catre schipa de garda; c-un document de ordine interioara folosit la bordul navelor civile pentru evidenta nomionala a persoanelor care intra sau pleaca de la bord, de catre timonierul de garda; d-un document de ordine interioara folosit la bordul navelor civile pentru evidenta nomionala a persoanelor din echipajul navei care intra sau pleaca de la bord, de catre ofiterul de garda.

180. Ce trebuie sa posede o nava pentru a fi in buna stare de navigabilitate ? a-calitatile tehnice constructive (etanseitate, soliditate,rezistenta) necesare, corespunzatoare destinatiei sale, sa fie incadrata cu echipaj regulamentar, sa fie echipata cu masinile, instalatiile, echipamentele si aparatele necesare executarii voiajului international, sa fie aprovizionata suficient cu materiale, hartile si documentele nautice; b-calitatile tehnice constructive (etanseitate, soliditate,rezistenta) necesare, corespunzatoare destinatiei sale, sa fie incadrata cu echipaj regulamentar, sa fie echipata cu masinile, instalatiile, echipamentele si aparatele necesare executarii voiajului international, sa fie aprovizionata suficient cu materiale, hartile si documentele nautice, proviziile, combustibilul si celelalte rezerve necesare spre a intampina riscurile obisnuite de navigatie ale voiajului international;
127

c- sa fie incadrata cu echipaj regulamentar, sa fie echipata cu masinile, instalatiile, echipamentele si aparatele necesare executarii voiajului international, sa fie aprovizionata suficient cu materiale, hartile si documentele nautice, proviziile, combustibilul si celelalte rezerve necesare spre a intampina riscurile obisnuite de navigatie ale voiajului international; d-calitatile tehnice constructive (etanseitate, soliditate,rezistenta) necesare, corespunzatoare destinatiei sale, sa fie echipata cu masinile, instalatiile, echipamentele si aparatele necesare executarii voiajului international, sa fie aprovizionata suficient cu materiale, hartile si documentele nautice, proviziile, combustibilul si celelalte rezerve necesare spre a intampina riscurile obisnuite de navigatie ale voiajului international.

181. Ce trebuie sa posede o nava pentru a fi in buna stare de navigabilitate ? a-sa fie pregatita pentru a transporta in bune conditii marfurile si pentru a executa voiajul pentru care a fost angajata sau pentru a executa o anumita misiune, sa fie incarcata in mod corespunzator, cu respectarea regulilor de stivuire si compatibilitate a marfurilor si a conditiilor de stabilitate impuse de registrul naval de clasificare, sa respecte cerintele contractuale ale angajarii; b- sa fie pregatita pentru a executa voiajul pentru care a fost angajata sau pentru a executa o anumita misiune, sa fie incarcata in mod corespunzator, cu respectarea regulilor de stivuire si compatibilitate a marfurilor si a conditiilor de stabilitate impuse de registrul naval de clasificare, sa respecte cerintele contractuale ale angajarii; c- sa fie pregatita pentru a transporta in bune conditii marfurile si pentru a executa voiajul pentru care a fost angajata sau pentru a executa o anumita misiune, sa fie incarcata in mod corespunzator, cu respectarea regulilor de stivuire si compatibilitate a marfurilor si a conditiilor de stabilitate impuse de registrul naval de clasificare; d- sa fie pregatita pentru a transporta in bune conditii marfurile si pentru a executa voiajul pentru care a fost angajata, sa fie incarcata in mod corespunzator, cu respectarea regulilor de stivuire si compatibilitate a marfurilor si a conditiilor de stabilitate impuse de registrul naval de clasificare, sa respecte cerintele contractuale ale angajarii.

182. Prin ce se face proba bunei stari de navigabilitate ? a-prin documentatia existenta la bord in momentul plecarii; b-prin actele de bord eliberate de registrul de supraveghere; c-prin certificatul de clasa (in termen de valabiliutate);
128

d-prin miodul in care se prezinta nava dupa incarcare.

183. Cine raspunde la bordul navei maritime de organizarea si pregatirea echipajului pentru apararea si mentinerea vitalitatii naveii si conducerea in timpul luptei pentru vitalitate ? a- sefii de servicii; b-capitanul secund si seful mecanic; c-comandantul navei; d-comandantul navei si seful mecanic. 184. Cine raspunde de starea tehnica a corpului navei, de starea materialului de avarie, incendiu si salvare, intocmeste rolurile de vitalitate si conduce pregatirea echipajului in cadrul acestor roluri? a- comandantul navei si seful mecanic; b-capitanul secund; c-sefii de servicii; d-sefii de rol.

185. Cine si pe ce baza conduce nemijlocit lupta pentru vitalitate pe punte si in toate compartimentele navei,cu exceptia compartimentului masini ? a-comandantul navei pe baza instructiunilor armatorului; b-capitanul secund, pe baza ordinelor comandantului c-sefii de servicii pe baza ordinelor comandantului; d-capitanul secund si seful mecanic. 186. Cine numeste la bordul navei comisia permanenta de vitalitate? a-Comandantul navei dupa instructiunile armatorului; b-comandantul navei; c-sefii de servicii; d-capitanul secund. 187. Cine face parte din Comisia permanenta de vitalitate ? a-capitanul secund,seful mecanic, seful electrician, seful statiei radio, seful de echipaj si un marinar;
129

b-capitanul secund,seful mecanic, seful electrician, seful statiei radio, seful de echipaj; c-capitanul secund,seful mecanic, seful electrician, seful statiei radio, seful de echipaj si un ajutor ofiter mecanic; d-capitanul secund,seful mecanic, seful electrician, seful statiei radio, seful de echipaj si medicul de bord.

188. Ce verifica lunar comisia permanenta de vitalitate de la bordul navei ? a-starea corpului navei, a peretilor si portilor etanse, a instalatilor si mijloacelor de lupta pentru vitalitate, a echipamentelor radio, a cablurilor si instalatiilor electrice si a materialelor de salvare-avarii; b-starea corpului navei, a peretilor si portilor etanse, a instalatilor si mijloacelor de lupta pentru vitalitate, a cablurilor si instalatiilor electrice si a materialelor de salvare-avarii; c-starea peretilor si portilor etanse, a instalatilor si mijloacelor de lupta pentru vitalitate, a cablurilor si instalatiilor electrice si a materialelor de salvare-avarii; d-starea corpului navei, a peretilor si portilor etanse, a instalatilor si mijloacelor de lupta pentru vitalitate, a cablurilor si instalatiilor electrice , a materialelor de salvare-avarii si de comunicatii.

189. Cine are obligatia sa studieze din timp cazurile tipice de avarie grava, legate de pierderea stabilitatii sau a rezervei de flotabilitate, elaborand masuri corespunzatoare pentru asemenea situatii, cu scopul de a duce cu succes a luptei pentru mentinerea flotabilitatii navei ? a-comandantul, capitanul secund, radiotelegrafistul si seful mecanic; b-comandantul, capitanul secund, medicul si seful mecanic; c-comandantul, capitanul secund, seful mecanic si seful mecanic secund; d-comandantul, capitanul secund, si seful mecanic.

190. Cine are obligatia sa ia masuri, conform normelor specifice de protectia muncii, pentru prevenirea accidentarii membrilor echipajului in timpul lucrarilor pe care acestia le executa la bordul navei? a-comandantul navei si seful mecanic; b-comandantul navei si toti sefii de servicii de la bord;
130

c-comandantul navei si capitanul secund; d-sefii de servicii de la bord.

191. Cine este obligat sa verifice starea instalatiilor de ridicare a greutatilor de la bord si sa ia masurile corespunzatoare in cazul constatarii unor defectiuni ? a-comandantul si seful mecanic; b-capitanul secund si seful mecanic; c-capitanul secund si seful mecanic secund; d- seful de echipaj si ajutorul ofiter mecanic.

192. Care sunt etapele prin care poate trece o societate comerciala pentru a se reorganiza ? a-transformarea, fuzionarea, scindarea saufalimentul; a-transformarea, fuzionarea, scindarea,lichidarea; a-transformarea, fuzionarea, scindarea ; a-transformarea, fuzionarea, scindarea, desfiintarea. 193. Care sunt fazele prin care trebuie sa treaca o societate comerciala pentru a inceta sa mai existe ? a-dizolvarea , lichidarea patrimoniului si transformarea; b-dizolvarea, lichidarea patrimoniului, fuzionarea si scindarea; c-dizolvarea si lichidarea patrimoniului; a-dizolvarea, lichidarea patrimoniului, fuzionarea si scindarea;

194. Care este ansamblul de operatiuni necesare pentru incheierea afacerilor angajate , in faza de lichidare a unei societati comerciale ? a-conservarea patrimoniului, transformarea patrimoniului in disponibilitati lichide; b-conservarea patrimoniului, transformarea patrimoniului in disponibilitati lichide si plata creditorilor societatii, prin despagubire integrala; c-conservarea patrimoniului, transformarea patrimoniului in disponibilitati lichide si plata creditorilor societatii; d-conservarea patrimoniului si plata creditorilor societatii. 195. Care sunt componentele bonitatii societatii comerciale ?
131

a-solvabilitatea, lichiditatea,eficienta; b-solvabilitatea, lichiditatea, rentabilitatea; c-solvabilitatea, lichiditatea, rentabilitatea tehnico economica a societatii; d-solvabilitatea, lichiditatea, rentabilitatea si bonitatea societatii comerciale.

196. Care sunt caile de verificare a bonitatii unei societati comerciale sau a unui partyener comercial ? a-calea directa si calea indirecta ; b-calea directa si declaratia personala a agentului comercial; c-informatii obtinute de la banci sau alte surse; d-scrisorile de intentie si de prezentare depuse de agentii economici.

197. Ce reprezinta falimentul pentru o societate comerciala ? a-masura extrema care duce la fuzionarea societatii comerciale; a-masura extrema care duce la transformarea societatii comerciale; c-masura extrema care duce la dizolvarea societatii comerciale; d-masura extrema care duce la salvarea societatii comerciale. 198. Care este calea juridica ,ceruta de comerciantul falit, care daca este admisa, are ca efect suspendarea executarii hotararii de declarare a falimentului ? a-moratoriul si bonitatea; b-moratoriul ; c-lichidarea; d-scindarea.

199. Ce fel de conventii pot interveni intre societatea comerciala debitoare si masa creditoare, asupra modului si termenelor de plata a creantelor pe care acestia le detin ? a- concordat preventiv , amiabil si postfalimentar; a- concordat preventiv, procesual si postfalimentar; c- concordat preventiv , benefic si postfalimentar; d- concordat preventiv si postfalimentar;

132

200. Care sunt elementele definitorii ale falimentului unei societati comerciale ? a-dizolvarea, distribuirea produsului lichidarii, scindarea si sanctionara falitului; b-fuzionarea, dizolvarea, distribuirea produsului lichidarii si sanctionara falitului; c-dizolvarea, distribuirea produsului lichidarii si sanctionara falitului; d-dizolvarea, lichidarea ,distribuirea produsului lichidarii si sanctionara falitului. 201. Potrivit Codului I.S.M. , fiecare companie de navigaie are obligaia s stabileasc: a) obiectivele n domeniul managementului siguranei, b) s implementeze i s menin un sistem de management al siguranei (SMS) c) Procedura de certificare pentru emiterea unui DOC 202. Toate companiile, care sunt proprietare de nave sau care administreaz nave care arboreaz pavilionul romn, trebuie s obin de la ANR: a) b) c) 23 a) b) c) 24 a) b) c) 25 a) b) c) d) 26 a) b) c) DOC pentru companie SMC pentru fiecare nav. manualul managementului companiei ANR va emite DOC i SMC: raport de audit procedurilor conforme managementului la bordul navelor; actelor doveditoare privind legalitatea funcionrii companiei Pentru certificare fiecare companie va prezenta ANR urmtoarea documentaie: cererea de certificare-tip, conform modelului prezentat n anexa la prezentele norme cargo planul fiecarei nave raportul auditului extern; Procedura de certificare pentru emiterea unui DOC pentru o companie i a unui SMC verificarea iniial; verificarea anual sau intermediar; verificarea pentru rennoire; verificarea suplimentar. De catre cine se realizaza verificarile pentru certificarea DOC sau SMC? comandanti auditorii mandatai de MCTC auditori din cadrul ANR

metodologice;

pentru o nav va cuprinde n mod normal urmtoarele etape:

133

27 a) b) c) 28 29

Verificarea iniial a companiei i a navelor se face prin parcurgerea urmtoarelor evaluarea SMS al companiei; evaluarea SMS al navelor. Evaluarea DOC a companiei Ce reprezinta ISM: .............................................................................. Ce reprezinta SMS (Sistemul de management al sigurantei)?

etape:

210Ce reprezinta DOC (Documentul de conformitate)? 211 Ce cuprinde SMM (Manualul de management al sigurantei)? 212 Ce reprezinta SMC (Certificatul de management al sigurantei)? 213 Ce reprezinta termenul Companie? 14) Dup finalizarea evalurii navelor i dac rezultatele sunt satisfctoare, ANR va elibera: a) DOC pentru companie b) SMC pentru navele acesteia. c) DOC pentru fiecare nava 15) DOC se elibereaz ca urmare: a) Codului I.S.M. b) c) 16) 17) 18) a) b) c) I.S.M. SMS este efectiv pus n aplicare Raportului de audit. n cazul n care compania are mai multe sedii, este obligatoriu ca toate sediile s fie inspectate cu ocazia verificrii iniiale? Verificarea anual a DOC se face pe baza...... Scopul audituri anuale este: de a verifica funcionarea efectiv a DOC de a verifica funcionarea efectiv a SMS i orice modificri fcute SMS sunt n concordan cu cerinele Codului SMS implementat de companie este in concordanta cu cerinele

19) elibereaza?

Eliberarea i valabilitatea documentului de conformitate (DOC) se

134

a)

se elibereaz unei companii b) (S.M.C.) concord cu cerinele Codului I.S.M. c) ca urmare a unei verificri iniiale a conformitii cu cerinele Codului I.S.M.

20) Ce reprezinta Dovada obiectiva? 21) Ce se intampla cu navele noi care apar in companie dupa data eliberarii DOC si navele sunt de acelasi tip? 22) Dar daca navele sunt de tipuri diferite? 23) Care este valabilitatea DOC? 24) Cui se elibereaza documentul de conformitate interimar ? 25) Cine poate retrage DOC,SMC? 26) Certificatul de management al siguranei (S.M.C.) se eliberaza? a) unei nave b) unei companii c) nu se elibereaza 27) Ce verificare presupune obtinerea SMC? 28) Care este valabilitatea SMC/ 29) DOC interimar va fi emis? a) pentru a facilita implementarea iniial a Codului I.S.M. b) c) existent. 30) 31) interimar? a) documentul de conformitate (DOC) sau documentul de conformitate interimar este relevant pentru acea nav; b) sistemul de management al siguranei (S.M.S.), prevzut de companie pentru nav, include elementele cheie ale Codului I.S.M. i a fost evaluat n timpul auditului pentru emiterea documentului de conformitate (DOC) sau a fost demonstrat prin emiterea documentului de conformitate interimar; c) exist planuri pentru auditul navei n termen de 3 luni; 32) 33) Verificarea conformitatii cu Codul ISM este realizata? n cazul n care se constat nonconformiti majore n cadrul auditurilor Valabilitatea DOC interimar? Ce verifica inainte de a emite un certificat de management al siguranei o companie este nou-stabilit noile tipuri de nave sunt adugate, la un document de conformitate (DOC)

referitoare la Codul I.S.M., ANR trebuie s se asigure c ........

135

34) 35) 36) 37) 38)

n cazul n care unei companii i-a fost retras DOC, respectivei companii nu i se n cazul retragerii DOC, din cauza unei nonconformiti majore, se retragANR Emiterea unor noi SMC se va face numai dup eliberarea unui nou DOC i n cazul n care unei nave i-a fost retras SMC, chiar dac DOC al companiei este Unei nave creia i-a fost retras SMC din cauza unei nonconformiti majore nu i

mai emite un document de conformitate interimar sau un nou DOC pn cnd........... trebuie s ia msurile necesare pentru ca navele crora li s-a retras SMC numai dup ce valabil, ANR va lua msuri pentru ............ se va elibera un certificat de siguran a managementului interimar. Un nou SMC poate fi eliberat numai dup..........

1. Enumerati minim 5 responsabilitati ale Cdt-ului inaintea plecarii navei din port: 2. Masurile de siguranta pe care trebuie sa le ia Cdt-ul in conditii de vizibilitate redusa: 3. La receptia unui semnal de primejdie sau de sinistru la nava proprie,Cdt-ul trebuie: 4. In ce cazuri trebuie Cdt-ul sa fie chemat de urgenta pe puntea de comanda: 5. Ce masuri de siguranta ia Cdt-ul in caz de furtuna: 6. Ce ii este interzis Cdt-ului? 7. Care sunt modurile in care Cdt-ul preia efectiv responsabilitatea conducerii navei si unde se noteaza aceasta ? 8. La terminarea voiajului,Cdt-ul are ca obligatie sa...?

1. La bordul fiecrei nave, trebuie s se gseasc un jurnal de bord. Acest jurnal de bord trebuie completat conform instruciunilor pe care le conine. Responsabilitatea pstrrii jurnalului de bord i a nscrisurilor in sarcina cui sunt? 2. Jurnalul de bord se elibereaz de ctre.........? Primul jurnal de bord trebuie s aib: 3.Institutia care elibereaz primul jurnal de bord, atest aceasta printr-un ......, menionnd numele i numrul oficial al navei, numrul jurnalului de bord i data eliberrii. Acest certificat trebuie s fie pstrat la bordul navei. Eliberarea jurnalelor de bord ulterioare trebuie nscris n certificat. 4. Un nou jurnal de bord nu poate fi eliberat dect dac este prezentat .......... 5. Cat timp se pastreaza la bord Jurnalul de bord precedent si ce mentiune contine acesta?
136

6. Ce date contine Jurnalul de bord?

S se redacteze lucrrile corespunztoare cazului pentru urmtoarea situaie n care se va afla o nav maritim sub operaiuni: 1. Nava Cotnari se va afla sub operaiuni de ncrcare. La bord a fost adus lista de ncrcare din care lipsesc informaii n legtur cu 3 conosamente; 2. Nava se pregtete pentru transport, fapt pentru care necesit efectuarea unor reparaii la motorul principal, la instalaia frigorific i la vinciul de ancor; 3. Marfa aferent conosamentului nr. 2, care a sosit la nav pentru a fi ncrcat, nu corespunde din punct de vedere al marcajului, aa cum a fost el nscris n Ordinul de ncrcare; 4. Ofierul secund al navei a efectuat instructajul echipajului conform instruciunilor primite de la comandant naintea nceperii ncrcrii mrfurilor, privind: recepionarea, verificarea, numrarea separarea i stivuirea n hambare; 5. n timpul ncrcrii mrfurilor la bordul navei, au aprut dispute ntre pontatorii navei i cei ai ncrctorului, fapt ce a determinat ca ofierul de gard s opreasc ncrcarea ntre orele 14:00 i 14:45 la data de 23 decembrie 1998; 6. La data de 29 decembrie 1998 ntre orele 09:15 i 10:20 a fost timp nefavorabil a nins; 7. n timpul ncrcrii, la data de 29 decembrie ctre orele 10:30 au sosit la bord 12 cartoane cu mbrcminte textil, ptate, iar dup prerea echipajului petele provin din contactul coletelor cu apa i produse grase; 8. Stivuirea mrfurilor n hambarul nr. 2 inferior se face defectuos, fiind lsate spaii moarte mai mari dect se poate accepta n mod normal; 9. Organul vamal a sosit la bordul navei la data de 30 decembrie, ora 12:00 i a solicitat efectuarea unui control general n legtur cu existena la bord a unor mrfuri de contraband; 10. n seara zilei de 28 decembrie ctre ora 19:15, n buctria navei s-a produs un incendiu care s-a soldat cu scoaterea acesteia din funciune, fiind necesare reparaii la pereii interiori, la plitele sobei i la cuptorul de pine; 11. n timpul presrii tancului de balast nr. 3 central, care n ultimul voiaj a fost utilizat pentru depozitarea de reziduuri din santina mainii, apa deversat prin preaplin a produs poluarea bazinului portuar; 12. ncrcarea navei s-a fcut utiliznd instalaiile bordului de ctre docheri, acetia exploatndu-le n mod defectuos, fapt pentru care ofierul de gard a dispus oprirea
137

ncrcrii, nchiderea hambarului nr. 2 n ziua de 29 decembrie, orele 11:12 pn la orele 12:30 cnd eful de echip a schimbat vincierul; 13. n timpul prsirii navei de ctre echipa de docheri nr. 231, docherul Ionescu Petre a alunecat pe scara de bord fracturndu-i piciorul drept; 14. Comandantul navei a cerut ofierului maritim punte III s fac aprovizionarea navei cu alimente pentru voiaj; 15. Timonierul Ion Marga solicit schimb pentru rmnerea n concediu de odihn pentru anul n curs; 16. Marinarul Varvara Iane solicit o adeverin, cerut de Judectoria Constana, pentru faptul c nu s-a prezentat la procesul n care este chemat ca martor la data de 15 octombrie, cnd nava se afla n voiaj internaional; 17. Ofierul secund solicit ofierului maritim punte III s comande material de amarare a mrfurilor care urmeaz s fie ncrcate pe puntea navei; 18. Marinarul Vasilescu cere colegului de cabin s continue curenia nceput i neterminat la magazia inferioar nr. 3. Inrebari examen MAN anul 3 Disciplina ISM 1.Definiti Codul I.S.M 2.Definiti termenul Companie 3.Definiti termenul Administratie 4.Definiti termenul Sistemul de management al siguranei 5.Definiti termenul Documentul de conformitate 6.Definiti termenul Certificatul de management al siguranei 7.Definiti termenul Dovada obiectiv 8.Definiti termenul Observaie 9.Definiti termenul Nonconformitate 10.Definiti termenul Nonconformitate major 11.Definiti termenul Data aniversar 12.Definiti termenul Convenie 13.Obiectivele companiei n domeniul managementului siguranei sunt 14.Sistemul de managemnet trebuie sa asigure 15.Care sunt Prevederile funcionale pentru sistemul de management al siguranei 16.Practici privind Politica sigurantei maritime si protectia mediului 17.Obiectivele companiei privind politica de siguranta si protectia mediului 18.Pentru realizarea obiectivelor privind politica de siguranta si protectia mediului cit si implementarea lor la toate nivelurile, atat la bordul navei, cat si la uscat, conducerea companiei: 19.Practici privind Politica de instruire a personalului 20.Practici privind Politica la abuzul de alcool si droguri 21.Persoana desemnata de la uscat este raspunzatoare de urmatoarele aspecte: 22.Responsabilitile i autoritatea comandantului privind impemntarea sistemului 23.Comandantul navei este raspunzator pentru urmatoarele aspecte privind Codul ISM 24.Responsabilitatea si autoritatea companiei privind politica de resurse si personal respectiv comandant 25.Responsabilitatea si autoritatea companiei privind politica de resurse si personal respectiv echipajul navei
138

26.Angajarea personalului navigant si familiarizarea lui cu sarcinile de lucru. 27.Elaborarea planurilor pentru operaiunile de la bordul navei 28.La baza elaborarii planurilor pentru operatiunile de la bordul navei s-a avut in vedere 29.Pregtirea pentru situaii de urgen 30.Planurile de urgenta 31.Exercitiile de urgenta 32.Rapoartele de neconformitate 33.Implementarea actiunilor corective 34.ntreinerea navei i a echipamentelor sale obligatiile companiei 35.Pentru ndeplinirea acestor cerine privind intretinerea navei si a echipamentelor, compania trebuie s se asigure c: 36.Proceduri ale companiei referitoare la inspectiile facute la bordul navei 37.Evidenta lucrarilor de intretinere 38.Proceduri cu privire la contolul documentelor care se refera la sistemul de managemnat al siguranteii 39.Sistemul de management al sigurantei al companiei este structurat pe trei nivele: 40.Manualul politicii companiei 41.Manualul procedurilor companiei 42.Documentele din nivelul III 43.Normele generale ale companiei 44.Instructiunile generale se refera la: 45Instructiunile de exploatare a navei 46.Planurile de contingenta 47.Manualul de pregatire SOLAS 48.Controlul documentelor 49.Certificarea si verificarea periodica a companiei 50.Certificarea i verificarea periodic 51.Certificarea interimar 52.Un certificat de management al siguranei interimar poate fi emis : 53.Aplicarea Codului ISM n Romnia 54.Verificarea conformitii cu Codul I.S.M. 55.Eliberarea certificatelor de management al siguranei n conformitate cu cerinele Codului I.S.M. amendat 56.Pentru certificare fiecare companie va prezenta Autoritatii Navale Romne urmtoarea documentaie: 57.Procesul de certificare 58.Procesul de certificare pentru emiterea unui document de conformitate-DOC pentru o companie i a unui certificat de management al siguranei-SMC pentru o nav va cuprinde n mod normal urmtoarele etape: 59.Verificarea iniial a companiei i a navelor se face prin parcurgerea urmtoarelor etape: 60.Eliberarea i valabilitatea documentului de conformitate-DOC 61.Eliberarea i valabilitatea certificatului de management al siguranei-SMC 62.Proceduri cu privire la nonconformitile majore observate, relative la Codul I.S.M. 63.Mandatarea auditorilor 64.Conductorului echipei de audit i revin i responsabilitile privind: 65.Cerine privind competena auditorilor-efi (lead auditor) 66.Condiii minime pentru mandatarea auditorilor 67.Manualul de pregatire SOLAS 68.Semnalele de urgenta pentru minim 3 sitatii 69.Pe nava, in locurile de adunare in caz de urgenta, in punctele de comanda, la locurile de munca, in salile de mese etc. trebuie sa fie afisate in mod vizibil rolurile de urgenta si instructiuni privind:
139

70.Persoane care merg cu nava pentru prima data, inclusiv cele care se ambarca temporar, trebuie sa fie instruite de catre un ofiter responsabil in mod corespunzator, imediat dupa ce au urcat la bord, cu privire la urmatoarele probleme: 71.Fiecare exercitiu de abandon trebuie sa includa: 72.Ce trebuie luat de pe nava in caz de abandon 73.Atunci cand s-a dat alarma de om la apa, procedura este urmatoarea: 74.Ordinea in care trebuie imbracata vesta de salvare este urmatoarea: 75.Fazele imbracarii costumului de imersiune sunt urmatoarele: 76.Rachetele de semnalizare cu parasuta 77.Facla luminoasa de mana 78.Geamanadurile fumigene plutitoare 79.Aruncatorul de bandula 80.Pentru lansarea bandulei, se va proceda in felul urmator: 81.Lansarea manuala pluta de salvare 82.Lansarea automata pluta de salvare 83.Oglinda de semnalizare 84.Ancora de furtuna 85.Emegency Position Indicating Radio Beacon EPIRB 86.Search and Rescue Radar Transponder SART 87.Exista doua moduri de operare a radiobalizei:EPIRB 88.Operarea automata EPIRB 89.Operarea manuala EPIRB 90.Semnalul de primejdie 91.Apelul de primejdie transmis prin radiotelefon se va face in secventele urmatoare: 92.Informatiile de primejdie transmise prin radiotelefon: 93.Ordinea de transmisie a mesajelor de primejdie prin radiotelefon: 94.Daca se cere tacere in eterin cayul uniu mesaj de primejdie, se vor folosi cuvintele 95.In timpul operatiunilor de salvare, helicopterul foloseste de obicei un dispozitiv special pentru ridicarea sau coborarea persoanelor. De regula, helicopterele mari lasa si un membru al echipajului propriu sa coboare pe nava pentru a asista la evacuarea persoanelor. Pentru aceasta, capatul cablului de ridicare poate fi prevazut cu unul dintre urmatoarele mijloace: 96.Incendii de materiale combustibile solide (clasa A) 97.Agenti de racire 98.Agenti de inabuire 99.Inhibitori de flacara 100.Echipa de lupta impotriva incendiilor pe punte : are urmatoarele sarcini operative: 101.Echipa de lupta impotriva incendiilor din spatiile de masini : are urmatoarele sarcini operative: 102.Comandantul navei este persoana din echipaj calificata si brevetata 103.Comandantul raspunde in conditiile legii de: 104.Comandantul are in primire si pastreaza urmatoarele documente 105.Comandantul are urmatoarele atributii: 106.Comandantul are urmatoarele raspunderi inaintea plecarii din port: Intrebari din laboratoare 107.In conditii de vizibilitate redusa, comandantul trebuie sa ia urmatoarele masuri de siguranta: 108.Pe timp de furtuna comandantul trebuie sa ia urmatoarele masuri: 109.Comandantul navei trebuie sa se afle pe puntea de comanda si se preia efectiv responsabilitatea conducerii navei in siguranta in urmatoarele situatii: 110.Sarcinile comandantului privind organizarea si conducerea echipajului: 111.Interziceri la care este supus comandantul : atributii ale sefilor de serviciu: 112.Capitanul secund raspunde in activitatea de la bord de urmatoarele:
140

113.Cu privire la nava, capitanul secundul are urmatoarele raspunderi 114.Cu privire la marfa, capitanul secundul are urmatoarele raspunderi: 115.Cu privire la echipaj, capitanul secundul are urmatoarele raspunderi: 116.Capitanul secund are urmatoarele atributii privind organizarea si conducerea echipajului 117.Capitanul secund are urmatoarele atributii privind mentinerea vitalitatii navei: 118.Capitanul secund are urmatoarele atributii privind administrarea fondurilor si bunurilor navei: 119.Subgestiunea ofiterului de punte care raspunde de navigatie se compune din: 120.Ofiterul cu navigatia pastreaza urmatoarele documente: 121.Ofiterul cu navigatia atributii: 122.Obligatiile sefului de echipaj: 123.Raspunderi sefului de echipaj: 124.Atributii sefului de echipaj: 125.Afisarea descrierii semnalelor de incendiu 126.Planurile si schemele de combatere a incendiilor 127.In timpul exercitiilor, se va urmari daca fiecare participant a inteles si s-a conformat cu privire la: 128.Pe nava exista mai multe instalatii fixe pentru stingerea incendiilor: enumeratile 129.Lungimea furtunelor pentru hidranti este de: 130.Instalatia de stins incendiile cu apa furnizeaza apa si pentru: 131.Detectarea incendiilor se realizeaza cu: 132.Pe nava exista doua seturi complete de echipamente de pompier compuse fiecare din: 133.Pentru a se preveni sau controla posibilitatea aparitiei unui incendiu,care sunt cele trei elemente implicate 134.Incendiile pot fi tinute sub control si stinse prin suprimarea calduri,iar principalul obiectiv este: 135.Incendiile produse de materiale combustibile solidesunt provocate adesea 136.upta impotriva incendiilor produse de materiale combustibile se duce in principal cu 137.Enumerati agentii de inabusire?. 138.Cine conduce lupta impotriva incendiilor la bord?............................... 139.Actiunile sunt purtate de doua echipe de combatere a incendiilor!Care sunt acestea? 140.Lupta impotriva incendiilor pe nava implica mai multe actiuni,care sunt acestea? 141.Echipa de lupta impotriva incendiilor pe punte are urmatoarele sarcini operative: 142.Echipa de lupta impotriva incendiilor din spatiile de masini are urmatoarele sarcini operative: 143.Comandantul navei impreuna cu ofiterul maritim I si cu seful mecanic vor trebui: 144.Organizarea rolurilor de urgenta pe nava este materializata intr-un tabel general! Unde este afisat acest tabel general? 145.Rolul de incendiu trebuie sa contina: 146.In timpul exercitiilor, se va urmari daca fiecare participant a inteles si s-a conformat cu privire la: 147.Fiecare exercitiu de incendiu trebuie sa includa: 148.Pe nava exista doua seturi de echipamente de pompier.Unde se afla acestea? 149.Imediat dupa descoperirea unui incendiu si declansarea alarmei, trebuie parcursi urmatorii pasi: 150.Detectarea incendiilor se realizeaza cu: 151.Se va folosi in mod direct jeturi de apa pentru stingerea incendiilor produse de gaze petroliere lichefiate? 152.Imaginati-va ca sunteti la bord si va aflati in echipa de lupta impotriva incendiilor pe punte.Ce sarcini veti lua? 153.Daca pe nava se afla pasageri la bord,vor participa in echipele de lupta impotriva incendiilor?
141

154.Cine este responsabil verificarea echipamentelor de stins incendiu? 155.Potrivit Codului I.S.M. , fiecare companie de navigaie are obligaia s stabileasc: 156.Toate companiile, care sunt proprietare de nave sau care administreaz nave care arboreaz pavilionul romn, trebuie s obin de la ANR: 157.Pentru certificare fiecare companie va prezenta ANR urmtoarea documentaie: 158.Procedura de certificare pentru emiterea unui DOC pentru o companie i a unui SMC pentru o nav va cuprinde n mod normal urmtoarele etape: 159.Verificarea iniial a companiei i a navelor se face prin parcurgerea urmtoarelor etape: 160.Dup finalizarea evalurii navelor i dac rezultatele sunt satisfctoare, ANR va elibera: 161.DOC se elibereaz ca urmare: 162.n cazul n care compania are mai multe sedii, este obligatoriu ca toate sediile s fie inspectate cu ocazia verificrii iniiale? 163.Verificarea anual a DOC se face pe baza...... 164.Scopul audituri anuale este: 165.Eliberarea i valabilitatea documentului de conformitate (DOC) se elibereaza? 166.Ce reprezinta Dovada obiectiva? 167.Ce se intampla cu navele noi care apar in companie dupa data eliberarii DOC si navele sunt de acelasi tip? 168.Dar daca navele sunt de tipuri diferite? 169.Care este valabilitatea DOC? 170.Cui se elibereaza documentul de conformitate interimar ? 171.Cine poate retrage DOC,SMC? 172.Certificatul de management al siguranei (S.M.C.) se eliberaza? 173.Ce verificare presupune obtinerea SMC? 174.Care este valabilitatea SMC/ 175.DOC interimar va fi emis? 176.Valabilitatea DOC interimar? 177.Ce verifica inainte de a emite un certificat de management al siguranei interimar? 178.Verificarea conformitatii cu Codul ISM este realizata? 179.n cazul n care se constat nonconformiti majore n cadrul auditurilor referitoare la Codul I.S.M., ANR trebuie s se asigure c 180.n cazul n care unei companii i-a fost retras DOC, respectivei companii nu i se mai emite un document de conformitate interimar sau un nou DOC pn cndn cazul retragerii DOC, din cauza unei nonconformiti majore, se retrag. 181.ANR trebuie s ia msurile necesare pentru ca navele crora li s-a retras SMS 182.Emiterea unor noi SMC se va face numai dup eliberarea unui nou DOC i numai dup ce 183.n cazul n care unei nave i-a fost retras SMC, chiar dac DOC al companiei este valabil, ANR va lua msuri pentru 184.Unei nave creia i-a fost retras SMC din cauza unei nonconformiti majore nu i se va elibera un certificat de siguran a managementului interimar. 185.Un nou SMC poate fi eliberat numai dup. 186.Cand si cum se inlocuieste stocul de siguranta de alimente? 187.Cand se inlocuiesc materialele pirotehnice pentru nava si pentru ambarcatiunile de salvare precum si alimentele si medicamentele din dotarea ambarcatiunilor de salvare ? 188.Care este principiul de baza, care se aplica la bordul navei, in scopul mentinerii evidentei clare asupra mijloacelor materiale ale navei ? 189.In fata cui raspund persoanele din echipaj care au atributiuni de gestionar 190.Pentru ce raspunde persoana din echipaj care are atributiuni de gestionar ? 191.Cum si cui se repartizeaza mijloacele materiale cu care este dotata nava? 192.Cine raspunde potrivit legii, disciplinar, material, civil sau penal, dupa caz, pentru pagubele aduse patrimoniului navei, din vina si in legatura cu activitatea sa ?
142

193.Cine are obligatia de a instrui personalul din subordine si sa-i acorde asistenta pentru asigurarea unei exploatari corecte , cu respectarea normelor de PM, a mijloacelor tehnice de la bordul navei ? 194.In conformitate cu ce se fac: reviziile, testarile si reparatiile navei,instalatiilor si echipamentelor de la bord? 195.Ce inspecteaza comandantul navei, capitanul secund si seful mecanic impreuna cu reprezentantul santierului, dupa ridicarea navei pe doc? 196.Cand inceteaza raspunderea comandantului pentru siguranta ridicarii pe doc sau pe cala ? 197.Cum si cu cine colaboreaza comandantul navei si sefii serviciilor de la bordul navei aflate in constructie sau in reparatii in santier ? 198.Cine organizeza si conduce activitatea de studiere si cunoastere de catre intregul echipaj a caracteristicilor constructive si de exploatare ale navei si instalatiilor din dotarea navei precum si dupa caz a documentatiei respective ? 199.Cine si cum permite modificari in proiectele aprobate, indiferent de natura acestora (in legatura cu nava)? Care sunt obligatiile persoanei care ia in primire o cabina la bordul navei? 200.Ce obligatii are la debarcare persoana care are in primire o cabina la bordul navei? 201.Cine are dreptul la supliment de hrana si alimentatie de protectie la bordul navei? 202.Cine are obligatia: sa intocmeasca nota de comanda de aprovizionare cu alimente, sa efectuieze receptia calitativa si cantitativa a alimentelor, sa intocmeasca meniul saptamanal, sa controleze predarea alimentelordin cambuza la bucatarie ? 203.Cine participa la manipularea la bord a alimentelor ambalate si a ambalajelor, de pe punte in cambuza si invers ? 204.Cand trebuie sa faca mambrii echipajului controalele medicale si vaccinele prevazute de reglementarile legale in vigoare ? 205.Cine acorda scutire medicala la bordul navei ? 206.Cine organizeaza si urmareste executarea curateniei generale pe nava? 207.Cand se face curatenia si igienizarea bucatariei si a spatiilor anexa acesteia si a utilajelor si veselei de bucatarie ? 208.Cine si cand face ordine si curatenie in cambuza, camere frigorifice, anticamere, culoare si spatii anexe ? 209.Cine si cand face curatenie pe culoarele interioaresi incaperile cu destinatie colectiva ? 210.Cum este impartit echipajul navei din punct de vedere al ierarhiei ? 211.Care sunt persoanele care au atributii de conducere la bordul navei maritime ? 212.Cui ii incredinteaza armatorul nava si comanda acesteia, pentru realizarea misiunii ? 213.Cum procedeaza subalternul daca executarea ordinului dat de comandant (sef) poate duce la o situatie de pericol sau neajuns grav pentru nava , echipaj, pasageri, sau incarcatura ? 214.Consiliul de bord este : 215.Consiliul de bord se intruneste : 216.Cine anunta autoritatile portuare despre plecarea navei? 217.Ce ridica de la Capitania portului, in ziua plecarii, Comandantul sau ofiterul desemnat? 218.Ce document completat se depune la Capitania portului de catre persoana care ridica actele de bord? 219.In ce caz se vor depune din nou actele de bord la Capitanie, de catre nava care le-a ridicat in vederea plecarii ? 220.Cine raporteaza comandantului navei terminarea pregatirii navei pentru mars si unde se consemneaza despre aceasta? 221.Care este componenta echipei de control a navei care urmeaza sa plece din port? 222.Cine conduce nemijlocit manevra de iesire a navei din port? 223.Ce trebuie sa verifice comandantul naveila sosirea pilotului la bord? 224.Ce semneaza comandantul navei la terminarea manevrei de plecare ?
143

225.Cine si cum comunica comandantului navei : destinatia, ruta, ordinea porturilor de operare, durata planificata a voiajului? 226.Cand se naviga cu viteza redusa ? 227.Cum trebuie sa procedeze comandantul navei pe timp de furtuna ? 228.Cui trebuie anuntata sosirea navei in portul de escala? 229.Care este primul document necesar a fi obtinut, la intrarea navei in port; cine il elibereaza? 230.In cat timp trebuiesc depuse actele de bord la Capitania portului ? 231.In ce cazuri autoritatea portuara interzice navei efectuarea de operatiuni de incarcare/descarcare, transbordare de marfa sau materiale precum si legatura cu uscatul? 232.Cine trebuie sa se afle permanent la bordul navei atunci cand nava: efectuiaza operatiuni de incarcare/descarcare, starea hidrometeorologica perecliteaza siguranta navei, nava se afla intr-un port strain? 233.Poate ofiterul de garda pe nava sa conduca urmatoarele manevre : pe parame, plecare din dana, ancorare in acvatoriu,ancorare in rada si in ce situatie ? 234.Cum se pot efectua in port, urmatoarele operatiuni : deratizare, deparazitare, debalastare, executarea de lucrari cu flacara deschisa, in zona petroliera, demontarea masinilor ? 235.Cum se procedeaza dupa terminarea manevrei de ancorare ? 236.Cati membrii din echipaj trebuie sa se afle la bord pe timpul stationarii navei la ancora ? 237.Nava in exploatare: 238.Nava scoasa din exploatare: 239.Nava la parcul rece: 240.Nava dezarmata: 241.Personalul navigant imbarcat 242.Rolul de echipaj(capiatnie) 243.Imbarcarea 244.Debarcarea 245.Echipajul navei, pe locuri de munca, este structurat astfel: 246.Echipajul, la bordul navei este ierarhizat astfel: 247.Aceasta ierarhizare este constituita din urmatoarele functii: 248.Echipajul minim de siguranta 249.Ofiterul de marin, pentru a ntocmi o coresponden specific activitii pe care o desfoar , trebuie s posede unele caliti : 250.Scrisorea particulara. 251.Scrisoarea oficial 252.Limbajul folosit in corespondenta ? 253.Concizia pentru o scrisosre reprezint 254.Politeea pentru o scrisosre reprezinta. 255.Corectitudinea pentru o scrisosre reprezinta 256.Cum poate fi structurata o scrisoare? 257.Antetulunei scrisori 258.Adresa destinatarului unei scrisori : 259.Referina ( RE: sau referin : ) unei scrisori 260.Coninutul scrisorii include urmtoarele elemente: 261.Dup modul de succesiune sunt posibile dou metode de redactare a unei scrisori 262.Semntura i tampilarea unei scrisori . 263.Scrisorile se expediaza in plicuri a caror dimensiune standard este: 264.Inregistrarea corespondentei 265.Cum se aranjeaza scrisoarea in pagina 265.Formele de scrisoare sunt 266.Forma dantelata a unei scrisori 267.Forma bloc a unei scrisori 268.Forma semibloc a unei scrisori
144

269.Forma bloc completa a unei scrisori 270.Forma simplificata a unei scrisori 271.Forma dantelat-suspendata a unei scrisori

145