Jurnal Științific Zeszyty Naukowe

al universității Maritime din Szczecin Akademii Morskiej w Szczecinie

2015, 44 (116), 187–191

ISSN 1733-8670 (Printed) Primit: 31.08.2015
ISSN 2392-0378 (Online) Acceptat: 17.11.2015
DOI: 10.17402/075 Publicat: 07.12.2015

Analiza cauzelor și efectelor incendiilor navale

folosind diagrama relațiilor

Barbara Kwiecińska
Universitatea Maritimă din Szczecin, Facultatea de Navigație
1–2 Wały Chrobrego St., 70-500 Szczecin, Poland, e-mail: b.kwiecinska@am.szczecin.pl

Cuvinte cheie: transport marin, incendiu, relația dintre cauze, diagrama de interrelație, cauză și
efect, siguranță
Abstract
Acest document analizeză cauzele incendiilor la bordul navelor comerciale si al navelor de
pescuit.Acest studiu incearcă să identifice cauzele apariției incendiilor la bordul navelor și să
determine interrelațiile utilizând diagrama relațiilor, știută ca și diagrama de interrelație sau
digramă.Această diagram identifică relații nu numai între cauze si efecte dar și între 2 sau mai
multe cauze.Elementele diagramei, care au cel mai mare număr de conexiuni direcționate de la / la,
sunt punctele de pornire pentru analiza ulterioară a siguranței navelor.Diagrama relațiilor este
utilizată ca bază pentru planificarea măsurilor corective și a acțiunilor care cresc direct siguranța
transportului pe mare.Cunoscând varietatea cauzelor apariției incendiilor, este posibil sa eliminăm
sau să reducem numarul lor in viitor prin revizuirea și întocmirea reglementărilor relevante privind
transportul maritim.Acest lucru, la rândul său, poate spori siguranța transportului.

Introducere
În ciuda progreselor în tehnologiile de producție ale
componentelor navei, ale sistemelor de siguranță și ale
automatizării navelor, accidente in transportul maritim vor
continua să se întample.Cu toate acestea, folosind
analiza accidentelor marine (Bogalecka, Markowski &
Rutkowska, 2001), putem minimiza riscurile în transportul
maritim prin selectarea materialelor de construcție
corespunzătoare, aplicarea sistemelor de detectare și
suprimare a incendiilor și operarea corespunzătoare a
navei și gestionarea siguranței (Łusznikow & Ferlas,
1999; Girtler, Kuszmider și Plewiński, 2003).Aceasta
include întreținerea periodică, instruirea membrilor
echipajului și procedurile adecvate privind permisele de
muncă. Cunoașterea cauzelor și efectelor accidentelor
marine va permite prevenirea lor in viitor, ridicând în
consecință nivelul de siguranță. Studiul literaturii
relevante (Bogalecka, 2015) și cercetarea autorului
asupra datelor disponibile (Łusznikow & Ferlas, 1999;
Bogalecka, Markowski & Rutkowska, 2001; Girtler,
Kuszmider și Plewiński, 2003) au relevat că coliziunile,
principala cauză a accidentelor marine din 2009-2014 au
reprezentat 23% din totalul de accidente. accidente
(figura 1).Incendiile, care reprezentau 20% din cazuri, au
fost a doua cea mai mare cauza a accidentelor.
Zeszyty Naukowe Akademii Morskiej w Szczecinie 44 (116)
Deoarece daunele cauzate de coliziunile navelor au făcut
obiectul multor considerente și analize, această lucrare se va
concentra asupra incendiilor la bordul navelor.
Prin definiție, un incendiu este un proces de
combustie necontrolat și spontan al materialelor
anorganice și / sau organice.
Pentru ca un incendiu să aibă loc, trebuie să existe trei
componente de bază, care formează așa-numita
combustie sau triunghiul de foc: oxidant, material
inflamabil și sursă de energie termică (figura 3).
Acești factori combinați au ca rezultat răspândirea focului
și duc adesea la consecințe tragice, în special pe mare.
Un exemplu de distribuție a focului procentual pe tip de
navă este prezentat în figura 2, în timp ce consecințele
incendiilor asupra tuturor tipurilor de nave menționate (în
perioada de timp examinată) sunt prezentate în figura 4.
Fatalitățile sau persoanele dispărute ca urmare a
incendiului reprezintă procentul cel mai mare (18%) la toate
tipurile de nave. Al doilea efect major este deteriorarea unei
nave (14,8% din navă a necesitat reparații, în timp ce 10,2%
din navele avariate și-ar putea continua călătoria).
187
 Dispăruti: presupuși Accidente cu
pierduți3% salvare a vieții 3%
Răsturnare/ listare
11% Coliziuni
23%

Nava sau
echipament
deteriorat 4%

Avaria mașinariilor7%

Fixare /
Defecțiune la carenă împământa
defecțiune la închiderea re
etanș a ușilor, porturi,
etc. 21%
2%

Foc sau Contact

explozie 6%
20%

Figura 1. Tipuri de accidente marine (concluziile autorului pe baza datelor 2009-2014 (IMO-GISIS, 2015))

Cisternă cu gaz lichefiat

Altele 1% Cisternă chimică

22%
9%
Petrolier
5%

Ro-Ro Navă de
marfă 4% Transportor uscat (general,
minereu)11%

Transportor uscat(ulei)
1%

Navă generală de
Navă de prins pește marfă 13%
16%

Navă de Navă de
pasageri containere 8%
4% Pasageri / navă
generală de marfă Pasageri / Ro-Ro
nava de marfă
2% 4%
Figura 2. Distribuția accidentelor de incendiu pe tipuri de nave (concluziile autorului pe baza datelor din anii 2009-2014 (IMO-
GISIS, 2015))
Sursa de energ.
termică 20% 18.7%
Transferul de căldură în aer
Transferul de caldură 14.8%
la combustibil
15%
accidentelor

10.2%
8.5%
10%
Procentul

5.2%

Foc 5%

Material 0%
Oxidizer
Infalambil A B C D E
Consecințele unui incendiu
Amestecarea combustibilului cu aer

188 Scientific Journals of the Maritime University of Szczecin 44 (116)

 Cause-and-effect analysis of ship fires using relations diagrams

Figura 4. Consecințele incendiilor pe mare (A –

deteriorarea totala a unei nave, B – o navă a devenit
Figura 3. Triunghiul de combustie improprie să continue, C – o nava rămane in stare să
(Kordylewski, 2008)
continuie, D – accidente fatale ori persoane dispărute, E –
persoane rănite (concluziile autorului pe baza datelor din
anii 2009-2014 (IMO-GISIS, 2015))

Zeszyty Naukowe Akademii Morskiej w Szczecinie 44 (116) 189

 . Următoarea fracție de 8,5% corespunde persoanelor Cauza 2
rănite, în timp ce 5,2% din accidente au dus la
distrugerea totală a navei.
Cauza 1 Cauza 3
Determinarea cauzelor evenimentelor marine care
conduc la accidente, inclusiv a incendiilor, propuse în
Key problem
documentul OMI (MSC-MEPC.3 / Circ.3.Rev.1, 2014)
nu este suficientă, deoarece cauza unui accident este Cauza 7 Cauza 4
complexă. De aceea, este important să se stabilească
cauzele incendiilor pe navele navigabile, etichetați-le
fără echivoc, grupați-le și găsiți interrelațiile Cauza 6 Cauza 5

Figure 5. Example interrelationship diagram (Hamrol,

Diagrama relațiilor care duc la un incendiu
Diagramele de interrelație sunt utilizate pentru
prezentarea grafică a unui set de factori care afectează
rezultatul final al unui proces (în acest caz - foc).Acestea
sunt utilizate mai ales pentru a indica cauzele sursă ale
unor probleme specifice. Diagrama de interrelație
ilustrează eficient conexiunile reciproce între cauze
particulare. În această abordare, toate elementele
diagramei, deși etichetate ca și cauze, pot fi considerate
atât cauze, cât și ca efecte. Prin urmare, diagramele de
relații permit definirea dependențelor cauză-efect și indică
relații între cauzele particulare ale unei probleme (figura
5).
2012, pp. 291–293)
Diagramele de interrelație sunt utilizate cel mai
adesea atunci când o problemă este complexă (ele
facilitează determinarea dependențelor între diverși
factori), când este foarte important să stabilim o
succesiune adecvată de acțiuni sau când trebuie să aflăm
dacă o problemă dată este o cauză sau un efect în
abordarea globală. Desenarea unei diagrame de
interrelație ar trebui să conțină următoarele faze:
 descrierea unei probleme ca nod central al diagramei;
 indicarea cauzelor unei probleme, formând celelalte
noduri ale diagramei;

Tabel 1. Caracteristicile cauzelor de bază ale incendiilor și factorii influențatori

Cauzele de bază ale incendiilor Factorii care influențeaza cauzele incendiilor
1. Deteriorarea a) Materialul selectat in mod necorespunzător sau îmbătrânirea acestuia(Gawdzińska & Gucma, 2015).
echipamentelor b) Manevrarea necorespunzatoare/lipsa întreținerii echipamentelor(sondaje periodice)
electrice si a cablurilor c) Calitatea proastă a mecanismelor si conexiunilor de siguranță pregătite.
d) Erori de proiectare/structură(lipsa unei ventilații adecvate,amplasarea echipamentelor in locuri greșite
e) Influența condițiilor de mediu(expunerea la condiții atmosferice-praf și umiditate).
f) Lipsa sau defecțiunea sistemelor de siguranță(masurarea rezistenței de izolare,siguranțe ,etc)
g) Eroare umană(inundații, tăieri, neglijență a lucrărilor de serviciu , etc)
2. Deteriorarea
echipamentelor
mecanice(ex incendii și
a) Materialul selectat necorespunzător sau îmbătrânirea acestuia. (Chybowski & Kuźniewski, 2015).
explozii la central b) Condiții extreme de funcționare a dispozitivului(supraîncalzire sau suprasarcină mecanica).
termică a navei) c) Lipsa sau defecțiunea dispozitivelor de siguranță.
d) Calitatea necorespunzătoare a mecanismelor, conexiunilor sau materialelor de siguranță pregatite.
(Gucma, Gawdzińska & Kwiecińska, 2015).
e) Deversarea de combustibil sau lichide de lucru.
f) Eroare umană(utilizarea necorespunzătoare a sculelor sau utilajelor,neglijență a lucrărilor de
întreținere, nerespectarea normelor de siguranță.(Bejger & Drzewieniecki, 2015)
3. Deteriorarea carenei sau
a echipamentului
a) Balastarea necorespunzătoare a navei.
b) Deversarea de combustibil sau lichid de lucru ca urmare a unei fracturi în carena navei.
c) Proiectarea improprie a designului carenei.
d) Materialul care nu este ales correct sau îmbătranirea acestuia
e) Functionarea necorespunzătoare a navei în timpul încărcării(supraîncărcarea carenei cu forte de
4. Daune cauzate de factori îndoire/torsiune
externi așa-numita forță
f) Eroarea umană(coliziune, împământare)
majoră
5. Daune care apar în timpul a) Condiții atmosferice (furtună, descărcari electrice).
lucrărilor de b) Lipsa controlului portului, opratorilor de remorcare, macarale, din lipsă de comunicare
întreținere/reparații(sudare, a) Nerespectarea normelor de securitate a muncii(lăsarea hainelor sau recipientelor cu lichide operaționale
într-un loc greșit, lucrări planificate greșit, fumat în locuri interzise).
Lipire, șlefuire) b) Nerespectarea procedurilor de autorizare de muncă(lipsa permisiunii, zona de lucru securizată în mod
necorespunzător, lipsa stingătoarelor, evaluarea necorespunzătoare a condițiilor de muncă)
6. Aprinderea spontană a mărfii
în depozite de
marfă,containere,recipiente
a) Protecția incorectă a încărcăturii în timpul operațiunilor de transport sau de descărcare.

190 Scientific Journals of the Maritime University of Szczecin 44 (116)

 2. Damage of machinery

1. Damage of electrical 3. Damage of ship’s hull

equipment and cables or its equipment

Fire

6. Spontaneous 4. Damages caused by

cargo ignition in holds external factors

5. Damage during
repairs e.g. caused
by welding
1. Deteriorarea echipamentelor electrice și a cablurilor
2. Deteriorarea mașinăriilor
3. Deteriorarea carenei navei sau a echipamentului acesteia
4. Daune cauzate de factori externi
5. Daune în timpul reparațiilor, de ex. cauzate prin sudare
6. Aprindere spontană a încărcăturii în magazii

Figura 6. Diagrama de interrelație care prezintă legături cauză-efect care duc la incendii pe nave

 indicarea interrelațiilor dintre cauzele și conexiunea
cauzelor asociate cu ajutorul unor rânduri,determinând o
serie de evenimente (săgețile trebuie să conecteze cauzele
la efectele corespunzătoare, precum și relațiile dintre
cauze; săgețile au o direcție de la o cauză la un efect,
indicând o succesiune de acțiuni și relații între o cauză /
factor și un efect / rezultat);
- cuantificarea relațiilor (fiecărei relații trebuie să i se
atribuie o pondere, definită printr-un număr de puncte care
reprezintă puterea lor de interacțiune, de exemplu: 6 puncte
- relație puternică, 3 puncte - relație medie, 1 pct. - relație
slabă) ( Hamrol, 2012, p. 291–293);
- clasamentul factorilor analizați în funcție de numărul de
puncte.
Problema considerată aici este incendiul la bordul navelor,
unul dintre cele mai frecvente accidente marine. Pe baza
chestionarului sondajului realizat (174 de persoane
angajate în industria de transport maritim, un eșantion
reprezentativ, conform (Sobczyk, 2013; Internetowy
Podręcznik Statystyki, 2015)), acest autor a încercat să
grupeze, sistematizeze și să eticheteze cauzele de incendiu
pe nave comerciale și nave de pescuit.
Tabelul 1 împarte cauzele de incendiu în șase grupuri. De
asemenea, conține factori care influențează cauzele
incendiului. Mai mult, este indicată puterea interacțiunii
cauzelor particulare cu celelalte cauze și efecte, folosind o
diagramă de interrelație prezentată în figura 6.
Rezumat și concluzii
Crearea diagramelor de interrelație ne permite să detectăm
cele mai importante probleme și să explicăm relațiile cauză-
efect în cazul unor probleme complexe (aici incendiile la
bordul navelor sunt problema principală).
Incendiul la bordul navei este cauzat de o serie de factori
împărțiți aici în șase grupe principale etichetate drept „cauze
ale incendiilor”: deteriorarea echipamentelor electrice și a
cablurilor, deteriorarea mașinilor (de exemplu, incendiu sau
explozie în centrala marină), daune la carena navei sau a
echipamentelor sale, daune provocate de forțele externe -
forță majoră, daune care apar în timpul lucrărilor de
întreținere / reparații și aprindere spontană a
încărcăturii.Această clasificare a cauzelor de incendiu marin
este propunerea autorului și poate fi modificată.
Datele din chestionarul de sondaj efectuat au dus la o
observație că aprinderea spontană a încărcăturii are cea mai
mare rezistență a conexiunilor (și interacțiunilor).
Influențează cel mai mare număr de cauze ale incendiilor
(cu un număr de opt linii de conectare, unele bidirecționale,
vezi figura 6).Deteriorarea echipamentelor și cablurilor
electrice, este al doilea grup în ceea ce privește rezistența
influenței asupra problemei examinate, cu patru relații
directe: avarii la mașini, aprindere spontană a încărcăturii,
avarii în carenă și daune în timpul întreținerii și / sau
reparațiilor.Această interacțiune este cauzată în special de
factori precum îmbătrânirea materială sau erorile umane:
inundații, tăieri, neglijență în lucrările de întreținere sau
 Cause-and-effect analysis of ship fires using relations diagrams
reparații, lipsa întreținerii echipamentelor, calitatea
necorespunzătoare a aranjamentelor de siguranță,
conexiunile necorespunzătoare sau erorile de proiectare.
Situația este similară în cazul următoarelor grupuri (figura
6): avarii în timpul întreținerii / reparațiilor (cinci
interacțiuni bidirecționale) și deteriorarea mașinilor (patru
interacțiuni bidirecționale).Grupul a cărui influență asupra
celorlalte grupuri este cea mai slabă reprezintă „dauna
cauzată de factori externi”, care este forța majoră.
Paradoxal, acest grup este cel mai puțin „predictibil” grup
de interacțiuni. De aceea, apare întrebarea: Cât de mult este
afectată siguranța pe mare de factori care influențează
cauzele incendiului?Această problemă va fi studiată și
analizată în continuare de către autor și va fi prezentată în
publicații consecutive. Diagrama de interrelație este un
punct de plecare pentru analize suplimentare.
Referințe
1. BEJGER, A. & DRZEWIENIECKI, J. (2015) Analysis of tri-
bological processes occuring in precision pairs based on
example of fuel injection pumps of marine diesel engines.
Scientific Journals of the Maritime University of Szczecin.
41 (113). pp. 9–16.
2. BOGALECKA, M. (2015) Pożary jako przyczyny wypadków
statków morskich w ujęciu statystycznym. BiTP. 37, 1.
pp. 171–180.
3. BOGALECKA, M., MARKOWSKI, A.S. & RUTKOWSKA, M.
(2001) Zarządzanie bezpieczeństwem i ryzykiem w trans-
porcie morskim niebezpiecznych chemikaliów. Zagrożenia.
2. pp. 20–24.
4. CHYBOWSKI, L. & KUŹNIEWSKI, B. (2015) An overview of
methods for wave energy conversion. Scientific Journals of
the Maritime University of Szczecin. 41 (113). pp. 17–23.
5. GAWDZIŃSKA, K. & GUCMA, M. (2015) Two-Criteria
Analysis of Casting Technologies of Metal and Composite
Foams. Archives of Metallurgy and Materials. 60, 1.
pp. 305–308.
Zeszyty Naukowe Akademii Morskiej w Szczecinie 44 (116)
6. GIRTLER, J., KUSZMIDER, S. & PLEWIŃSKI, L. (2003) Wy-
brane zagadnienia eksploatacji statków morskich w aspek-
cie bezpieczeństwa żeglugi. Szczecin: Wydawnictwo
Uczelniane WSM w Szczecinie.
7. GUCMA, M., GAWDZIŃSKA, K. & KWIECIŃSKA B. (2015)
Metal composite foams – selected properties. Conference
proceedings, 17th International Conference on Transport
Science – ICTS 2015, Slovenia. pp. 94–99.
8. HAMROL, A. (2012) Zarządzanie jakością z przykładami.
Warszawa: Wydawnictwo Naukowe PWN.
9. IMO-GISIS (2015) International Maritime Organization –
Global Integrated Shipping Information System. Marine
Casualties and Incidents. Data on marine casualties and
incidents, as defined by circulars MSC-MEPC.3/Circ. 3.
[Online] Available from: https://gisis.imo.org [Accessed:
18 August 2015]
10. Internetowy Podręcznik Statystyki (2015) [Online] Avail-
able from: http://www.statsoft.pl/ textbook/stathome.html
[Accessed: September 2015]
11. KORDYLEWSKI, W. (2008) Spalanie i paliwa. Wrocław:
Oficyna Wydawnicza Politechniki Wrocławskiej.
12. ŁUSZNIKOW, E. & FERLAS, Z. (1999) Bezpieczeństwo żeglu-
gi. Szczecin: Wydawnictwo Uczelniane WSM w Szczeci-
nie.
13. MSC-MEPC.3/Circ.3.Rev.1 (2014) Available from:
http://www.hbmci.gov.gr/js/legislation/ MSC-MEPC.3-
Circ.4-Rev.1.pdf [Accessed: 18 August 2015]
14. SOBCZYK, M. (2013) Statystyka. Warszawa: Wydawnictwo
Naukowe PWN.
191