TTM&TCVN

tcvn-popai
VARIANTA 0
MARTOR
1) "Rolurile" pentru diferite situaţii de urgenţă se mai numesc şi

a ) avertizări b ) atenţionări c ) exerciţii
2) "Sabordurile" sunt
a ) deschiderile amenajate în punţi sau în parapetul b ) deschiderile din c ) manevre fixe metalice
acestora, pentru a permite evacuarea rapidă a apei de diafragmele de ruliu de amarare a catargului în
mare ambarcate pe punţile respective pe vreme rea plan transversal
3) "Tona registru" este echivalentul a
a ) 4,254 m3 b ) 100 cbft c ) 55 cbft
4) A doua condiţie de echilibru static al navei, impune ca*
a ) forţele ce acţionează asupra navei sa b ) forţele ce acţionează asupra navei c ) nici un raspuns
aibă acelaşi suport sa aibă acelaşi sens corect
5) Abandonarea navei într-o situaţie limită, este ordonată de către
a ) comandantul navei b ) şeful de echipaj c ) şeful mecanic
6) Abandonarea navei se face
a ) doar la ordinul b ) doar la ordinul comandantului sau, atunci când el c ) când echipajul crede de
armatorului nu este capabil de a exercita rolul conducător, al cuviinţă pentru siguranţa lui
înlocuitorului acestuia
7) Abandonarea navei se face, atunci când comandantul decide aceasta, în ordinea
a ) pasageri şi apoi b ) pe principiul "cine c ) primii sunt ofiţerii, apoi nebrevetaţii şi la urmă
echipaj poate" pasagerii
8) Accesul la portul de avarie este marcat prin
a ) etichetă SOLAS b ) avertisment în limba engleză c ) inscripţionare şi vopsire cu culoarea

albastră
9) Afirmaţia : "inventarul de avarie este constituit din totalitatea sculelor, materialelor şi dispozitivelor
pentru combaterea avariei corpului navei" este corectă ?
a ) da b ) nu c ) numai pentru navele militare
10) Ambarcarea în mijloacele de colective de salvare se face
a ) pe principiul "salvează-ţi b ) numai la ordinul c ) atunci când situaţia o
pielea" comandantului impune
11) Ambarcarea unei greutăţi mici la bordul navei, astfel încât aceasta să nu sufere înclinări transversale,
trebuie făcută
a ) astfel încât centrul de b ) astfel încât centrul de c ) astfel încât centrul de greutate
greutate al acelei greutăţi să se greutate al masei ambarcate sş fie al masei ambarcate să fie pe
situeze pe verticala centrului plutirii pe verticala centrului de carena verticala centrului de greutate al
navei
12) Ambarcaţiunile pot avea propulsie cu rame si vele ?
a ) da b ) nu c ) ambarcaţiunile nu au propulsie proprie
13) Amplasara compartimentelor de avarie trebuie făcută
a ) astfel înt accesul să fie uşor şi b ) astfel încât să permită accesul simultan c ) nu are
permanent asigurat a două persoane importanţă
14) Amplasarea compartimentului destinat depozitării materialelor de avarie, trebuie să
b ) permită accesul doar a şefului de c ) permită şi depozitarea
a ) permită accesul rapid şi echipaj, cvare păstrează cheia inventarului bărcilor de
uşor chiar şi în situaţii deosebite compartimentului salvare
15) Amplasarea compartimentului maşină la pupa navelor de tip tank petrolier, se face pe considerentul
a ) reducerii riscului de incendiu datorat b ) echilibrării greutăţilor de la c ) asigurării unei mai
scânteilor ce pot ieşi pe coş bord prin construcţie bune stabilităţi
a ) asigurării unei b ) realizării unui c ) constructiv, este necesar şi suficient un singur
stabilităţi de drum sporite pescaj optim coferdam între compartiment şi tankurile de marfă
a ) asigurării unei rezistenţe longitudinale sporite, b ) asigurării unei c ) realizării unui
prin neîntreruperea osaturii longitudinale la mijlocul stabilităţi de drum sporite pescaj optim
navei
18) Amplasarea inventarului de avarie la bordul navei se face
a ) în dublul b ) în una sau două magazii clar marcate, uşor accesibile, c ) în cel puţin trei
fund al navei cât mai aproape de compartimentul maşină magazii de marfă
19) Amplasarea pompelor de ballast la bordul navei, este
a ) pe puntea b ) la nivelul punţii c ) de obicei în compartimentul maşină, la nivelul
principală etalon paiolului
20) Amplasarea sorbului de avarie este
a ) în compartimentul b ) în compartimentul c ) în planul diametral, spre prova
fore-peak afterpeak compartimentului maşină
21) Ancora unei nave îi asigură acesteia fixarea pe poziţie datorită

a ) naturii stâncoase a c ) proprietăţii constructive a ancorei de a se
b ) curenţilor marini
fundului apei unde se "îngropa" în fundul apei când se exercită o tracţiune
de suprafaţă
ancorează aproape orizontală pe lanţul ei
22) Ansamblul de instrucţiuni privind sarcinile şi modul de acţionare obligatorii -în cazuri de urgenţă- pentru
fiecare persoană ambarcată pe o navă , constituie
b ) instrucţiunile echipamentelor c ) instrucţiunile pe timpul operării în
a ) rolul de apel critice porturi
23) Antrenamentele echipajului pentru situaţii de urgenţă se realizează prin
a ) cursuri teoretice de b ) studii individuale c ) exerciţii practice efectuate periodic la
specialitate generale bordul nave
24) Apa ca agent de stingere a unui incendiu, nu se foloseşte în cazul
a ) incendiului materialelor b ) incendiilor de natură electrică sau c ) se poate folosi în
lemnoase petrolieră orice caz
25) Apa folosită la prepararea betonului de obturare a unei găuri de apă este
a ) refulare apă de mare de la DG-uri b ) aspiraţie apă de mare de la MP c ) apă dulce
26) Arborada reprezintă :
a ) totalitatea pieselor b ) totalitatea manevrelor fixe şi c ) un stâlp vertical, aşezat
confecţionate din lemn sau din metal şi curente de la bord, folosite pentru în planul diametral al navei
care se numesc : catarge, arbori, ghiu, fixarea arborilor, susţinerea şi manevra şi fixat de osatura de
bompres vergilor şi a velelor rezistenţă a navei
27) Arboretul este partea superioară a catargului ?
a ) nu b ) da c ) nu este un element al catargului
28) Arborii intermediari port elică, în cazul navei cu maşina la centru sau la trei sferturi, sunt amplasaţi
a ) la nivelul batiului motorului b ) pe paiolul dublului c ) în dublul fund, pe fundul
principal fund navei
29) Asieta navei este
a ) valoarea unghiului de b ) diferenţa dintre pescajul pupa şi c ) variaţia pescajului
înclinare longitudinală pescajul prova, exprimată în metri sau picioare funcţie de salinitatea apei
30) Asigurarea iluminatului pentru siguranţă şi eventual a funcţionării instalaţilor de primă urgenţă pe o
perioadă determinată, în cazul unei situaţii de "black-out" se face
a ) cu ajutorul unui DG normal, care b ) cu ajutorul bateriilor de c ) navele nu sunt dotate cu
are cele mai puţine ore de funcţionare avarie sau a unui DG de avarie astfel de mijloace sau instalaţii
31) Asigurarea stabilităţii iniţiale a navei se realizează prin

a ) amplasarea corectă a prizelor b ) elaborarea şi respectarea c ) amplasarea cât mai sus a
de fund şi de suprafaţă unui cargoplan corect greutăţilor mari la bord
32) Asigurarea vitalităţii navei este realizată şi prin
a ) densitatea apei în b ) tmeperatura apei în c ) cunoaşterea de către echipaj a caracteristicilor

care navigă nava care navigă nava navei, a instalaţiilor, mecanismelor şi dispozitivelor de
vitalitate ale acesteia
33) Asigurarea vitalităţii navei se realizează tehnic şi prin
a ) piturarea în culoarea neagră a b ) asigurarea navei cu c ) dublarea echipamentelor vitale
echipamentelor respective instalaţie de aer condiţionat cu unele de rezervă (de avarie)
34) Astuparea unei găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment este o masură provizorie. Care sunt
cerinţele autorităţilor în domeniu cu privire la acest tip de reparaţie ?
a ) avaria trebuie definitiv b ) remedierea provizorie c ) remedierea provizorie poate fi
permanentizată dacă este inspectată periodic,
remediată cât mai urgent, sub poate fi permanentizată dacă
numai în cazul în care gaura de apă este
supraveghere de specialitate este inspectată periodic
situată sub linia de plutire
35) Ballastarea navei goale pentru realizarea unei asiete convenabile trebuie să asigure
b ) un deplasament minim de c ) diferenţa dintre pescajul pupa şi
a ) egalitatea
siguranţă şi imersiunea eficientă a elicei şi prova să fie de cel puţin 33% din
pescajelor prova şi pupa
penei cârmei pescajul pupa
36) Ballastarea unui tank de la dublul fund se poate realiza şi cu ajutorul
a ) instalaţiei de apă tehnică b ) instalaţiei de CO2 c ) gravitaţiei, prin egalarea presiunii hidrostatice
37) Barca de serviciu se foloseşte la
a ) salvarea echipajului b ) diferite servicii pentru navă în c ) barca de serviciu este doar în
propriu rade şi/sau porturi dotarea hidroglisoarelor
38) Betonul de obturare a unei găuri de apă are concentraţia de nisip de
a ) 33% b ) 50% c ) 66.6%
39) Betonul folosit la astuparea găurii de apă se compune din
a ) 1/3 nisip şi 2/3 ciment b ) 1/2 nisip şi 1/2 ciment c ) 2/3 nisip şi 1/3 ciment
40) Betonul folosit la astuparea găurii de apă se prepară cu
a ) apă de mare b ) apă dulce c ) apă tratată special cu nitraţi
41) Bordul liber al navelor petroliere este
a ) mai mic decât la navele tip b ) mai mare decât la navele tip c ) mai mare decât la navele
cargou mineralier cargou
42) Bordul liber la navele de tip tank petrolier, comparativ cu cel al navelor de mărfuri generale este
a ) mai mare b ) mai mic c ) identic
43) Bordul liber la navele de tip tank petrolier, comparativ cu cel al navelor de mărfuri generale este mai mic
deoarece
a ) gurile de vizită de dimensiuni mult reduse şi c ) lăţimea de construcţie a
b ) aceste nave sunt
ermetic închise ale tankurilor de marfă asigură o mult acestor nave este
de mari dimensiuni
mai bună nescufundabilitate considerabilă
44) Bordul liber la navele de tip tank petrolier, comparativ cu cel al navelor de mărfuri generale este mai mic
deoarece
a ) aceste nave sunt b ) greutatea specifică mică a mărfii transportate c ) lăţimea de construcţie a
de mari dimensiuni comparativ cu cea a apei asigură o flotabilitate mult acestor nave este considerabilă
mai bună
45) Braţul de stabilitate reprezintă
a ) un cuplu de forţe b ) un moment de forţe c ) o distanţă
46) Braţul stabilităţii este
a ) o forţă exterioară b ) un moment de redresare c ) o distanţă
47) Bulbul unei nave are rolul de a
a ) mări pescajul prova b ) reduce rezistenţa la înaintare şi mări c ) facilita ancorarea în ape cu
al navei stabilitatea de drum adâncime mică
48) Calculul modificărilor de pescaj la ambarcarea şi debarcarea de greutăţi se face cu ajutorul
a ) diagramei de carene drepte b ) diagramei de stabilitate statică c ) diagramei de asietă
49) Calibrul şi rezistenţa lanţului de ancoră se calculează funcţie de
a ) adîncimea maximă a apei mării în zona specifică de b ) puterea aparatului c ) tonajul
navigaţia a navei propulsor navei
50) Canarisirea navei ca urmare a unei găuri de apă într-un bord, se poate compansa prin
a ) acţionarea b ) balastarea unui tank sau deplasarea unei greutăţi în c ) pomparea apei din
cârmei în bordul opus bordul opus găurii de apă, cât mai aproape de abscisa compartimentul afectat
compartimentului afectat de gaura de apă
51) Canarisirea navei într-un bord, fără modificarea asietei, este dovada
b ) inundării unui
a ) inundării unui compartiment c ) inundării unui compartiment
compartiment sau deplasării
sau deplasării laterale a unei greutăţi, în laterale a unei greutăţi, în pupa sau deplasării laterale a unei
dreptul cuplului maestru greutăţi, în prova navei
navei
52) Canarisirea navei într-unul din borduri poate fi contracarată prin
a ) deplasarea unor greutăţi de b ) ocoborârea unor greutăţi la c ) balastarea tankurilor superioare
jos în sus la bord bordul navei din bordul coborât
53) Canarisirea unei nave încărcată la full capacitate, ca urmare a inundării unui compartiment printr-o gaură
de apă, poate fi remediată prin
a ) deplasarea de greutăţi la bord sau inundarea b ) solicitarea asistenţei c ) se ancorează şi se
voluntară a unui compartiment diametral opus, dar unei nave specializate aşteaptă intervenţia
asigurând flotabilitatea companiei de salvare
54) Când asigură deplasarea navei prin apă, elicea funcţionează
a ) în regim de propulsor b ) în regim de turbină c ) la punct fix
55) Când nava are inerţie prin apă, dar motorul principal este oprit, elica funcţionează în regim de
a ) în regim de propulsor b ) în regim de turbină c ) la punct fix
56) Când se spune despre o navă că are asietă zero ?
a ) atunci când nava are pescajul b ) atunci când pescajul pupa este c ) artunci când nava are
prova mai mare decât pescajul pupa mai mare decât pescajul prova pescajele prova şi pupa egale
57) Când se spune despre o navă că este aprovată ?
a ) atunci când nava are pescajul b ) artunci când nava are c ) atunci când nava are pescajul
prova mai mare decât pescajul pupa pescajele prova şi pupa egale pupa mai mare decât pescajul prova
58) Când se spune despre o navă că este apupată ?
a ) atunci când nava are pescajul b ) atunci când pescajul pupa c ) atunci când nava rămâne
prova mai mare decât pescajul pupa este mai mare decât pescajul prova înclinată într-unul din borduri
59) Când se spune despre o navă, că este canarisită ?
a ) atunci când nava are pescajul b ) artunci când nava are c ) atunci când nava rămâne
prova mai mare decât pescajul pupa pescajele prova şi pupa egale înclinată într-unul din borduri
60) Când se utilizează ciment rapid, proporţia nisip / ciment la cheson este de
a) 1/1 b) 2/1 c) 1/2
61) Cantitatea aproximativă de ballast necesară navigaţiei în siguranţă a unei nave în "ballast condition" este
de
a ) 33% din deplasamentul la b ) 66% din deplasamentul la c ) cel puţin 15% din deplasamentul
plină încărcare plină încărcare la plină încărcare
62) Cantitatea de apă pătrunsă într-un compartiment avariat al unei nave aflate în plutire se poate determina
a ) nu b ) da c ) da, numai dacă nava este în port
63) Cantitatea de balast necesară pentru navigaţia în siguranţă în condiţia de balast, este egală cu
a ) deplasamentul navei la plină b ) cel puţin 25 % din capacitatea de c ) depinde de tipul de
încărcare încărcare a navei navă
64) Capacitatea echipajului de a-şi menţine siguranţa proprie în condiţii de avarie a navei se numeşte
a ) rol de echipaj b ) vitalitatea echipajului c ) vitalitatea navei
65) Capacitatea echipajului unei nave de a-şi asigura, prin utilizarea tuturor mijloacelor de la bordul navei,
siguranţa şi integritatea fizică şi morală în condiţia de avarie a navei reprezintă
a ) certificarea "safe manning" a navei b ) vitalitatea echipajului c ) nescufundabilitatea navei;
66) Capacitatea navei de a-şi menţine caracteristicile tehnice de exploatare şi proprietăţile nautice în condiţii
de avarie, se defineşte ca fiind:
a ) vitalitatea navei b ) autonomie c ) manevrabilitate
67) Capacitatea navei de a-şi menţine caracteristicile tehnice, de exploatare şi proprietăţile nautice în caz de
avarie, reprezintă
a ) nescufundarea nvei b ) stabilitatea navei c ) vitalitatea navei
68) Capacitatea navei de a-şi păstra etanşeitatea şi de a nu se deforma sub acţiunea forţelor exterioare este
a ) capacitatea de încărcare b ) rezistenţa corpului c ) stabilitatea de drum
69) Care din afirmatiile de mai jos este falsă
a ) viteza navei se măsoară b ) viteza navei se măsoară în Mile c ) viteza navei se măsoară cu
în Noduri marine pe oră (Mm/h) anemometrul
70) Care din urmatoarele mărimi se poate determina cunoscând diagrama stabilităţii statice
a ) deplasamentul navei b ) unghiul de înclinare corespunzător valorii c ) raza metacentrică
goale maxime a braţului de stabilitate transversală (BM)
71) Care dintre afirmaţiile de mai jos este adevarată ?
a ) şurubul de fund se foloseşte b ) şurubul de fund se foloseşte la c ) şurubul de fund se foloseşte
la obturarea găurilor de apă de obturarea găurilor de apă de la obturarea găurilor de apă de
mari dimensiuni, situate sub linia dimensiuni foarte mari, situate în dimensiuni mici, situate sub linia de
de plutire zona de gurnă plutire
72) Care dintre părţile corpului navei este situată deasupra liniei plutiri
a ) opera vie b ) opera moartă c ) carena
73) Care dintre părţile navei se află sub linia de plutire
a ) opera vie b ) opera moartă c ) puntea principală
74) Care dintre planurile principale ale navei, o împarte in doua părţi,opera vie si opera moartă?
a ) planul cuplului maestru b ) planul plutirii c ) planul diametral
75) Care dintre planurile principale de proiecţie coincide cu suprafaţa liberă a apei liniştite?
a ) planul cuplului maestru b ) planul de bază c ) planul plutirii
76) Cauzele cele mai frecvente ale apariţiei incendiilor la bordul navei sunt
a ) temperaturi ridicate ale b ) fenomene mecanice, chimice sau termice c ) fenomene
mediului ambiant de la bordul navei orajoase
a ) lucrul cu flacărăr b ) izolarea deficitară a c ) încingerea tablei punţii principale
deschisă, neprotejat antenelor VHF datorită razelor soarelui
a ) indisciplina şi b ) acţiunea umidităţii asupr c ) depozitarea necorespunzătoare a
neglijenţa izolatorilor antenelor VHF materialelor de birotică
79) Cauzele umane cele mai frecvente care duc la apariţia incendiilor la bordul navelor sunt
a ) neglijenţa şi b ) neutilizarea echipamentului de c ) lipsa unor echipamente de
indisciplina protecţie telecomunicaţii adecvate
80) Ce este clema de avarie cu şurub ?
b ) un dispozitiv folosit pentru amararea c ) un dispozitiv de
a ) un dispozitiv folosit pentru materialului de avarie în compartimentul de fixare a pontilului
fixarea panoului peste gaura de apă avarie reglabil
81) Ce este coferdam-ul ?
a ) un compartiment b ) picul prova inclusiv c ) compartiment etanş sub magaziile de marfă,
etanş de separare puţul lanţului în care se ambarcă balastul
82) Ce este ghiordelul ?
a ) un făraş metalic, din lemn sau plastic, cu b ) o găleată metalică, c ) un element din structura
pereţii înalţi, pentru scos apa din barcă din lemn sau plastic de rezistenţă a bărcii
83) Ce este nescufundabilitatea ?
b ) proprietatea navei de a-şi păstra c ) proprietatea navei de a-si
a ) proprietatea navei de
flotabilitatea şi stabilitatea în cazul inundării pastra sau de a-si schimba
a pluti in conditii normale
unuia sau mai multor compartimente directia miscarii
84) Ce este o cange
a ) o prăjină cu lungimea de cel puţin 2 b ) o ramă cu palma de c ) un element din
metri, care are montat un sistem de agăţare la dimensiuni mari, folosită şi drept structura de rezistenţă a
unul din capete cârmă de avarie bărcii
85) Ce este o societate de clasificare ?
a ) O instituţie care are ca obiect de b ) Totalitatea cărţilor c ) Asociaţia organelor de
activitate supravegherea tehnică şi tehnice de clasificare a control tehnic al navelor,
navelor civile constituită din armatori
clasificarea navelor civile
86) Ce este opera moartă ?
a ) nivelul de plutire al b ) partea permanent emersă a navei c ) partea permanent submersă a
navei la linia de apă în condiţii normale de plutire navei în condiţii normale de plutire
87) Ce este opera vie ?

a ) partea permanent submersă a b ) partea permanent emersă a navei c ) nivelul de plutire al
navei în condiţii normale de plutire în condiţii normale de plutire navei la linia de apă
88) Ce este pontilul reglabil ?
a ) un ansamblu demontabil compus b ) un element de rezistenţă,
c ) un dispozitiv care se
dintr-un element sudat, găurit la interior, în compus din mai multe
foloseşte pentru fixarea uşilor
care culisează o tijă distanţieră. Ambele dispozitive, cu ajutorul căruia
etanşe de pe puntea principală,
piese sunt prevăzute cu găuri axiale, în care poate fi fixat pe gaura de apă
atunci când funcţionează
se pot introduce buloane pentru a le fixa dispozitivul de etanşare, prin
instalaţia de aer condiţionat, în
într-o poziţie care să asigure ansamblului sudare electrogenă de corpul
zonele foarte calde
lungimea dorită navei
89) Ce reprezintă desenul de mai jos ?
a ) un panou cu borduri moi b ) un cavalet de arbore cotit c ) un pontil reglabil

a ) un dispozitiv de strângere b ) un pontil reglabil c ) un şurub de fund

a ) un dispozitiv universal de strângere b ) un pontil reglabil c ) şurubul de fund
92) Ce reprezintă vitalitatea navei ?

c ) capacitatea navei de a-şi menţine
a ) capacitatea navei b ) capacitatea navei de a-şi menţine caracteristicile tehnice, de exploatare şi
de a pluti în condiţii de caracteristicile tehnice, de exploatare şi
proprietăţile nautice în condiţii normale
avarie proprietăţile nautice în condiţii de avarie de exploatare
93) Ce sunt tancurile de balast ?
a ) compartimente etanşe b ) compartimente destinate c ) compartimente etanşe situate sub puntea

situate la nivelul punţii depozitării mărfurilor generale principală, la prova, la pupa, în borduri, la dublul
principale containerizate fund, care au posibilitatea de a fi umplute cu şi
golite de apă
94) Cea mai utilizată metodă nespecializată de prevenire a incendiilor la bordul navelor care transportă
mărfuri periculoase este
a ) interzicerea fumatului în locuri b ) utilizarea gazului c ) aplicarea de vopsele
nepermise, a lucrului cu flacără deschisă şi a inert în compartimentele ignifuge pe culoarele din
utilizării sculelor metalice care pot produce de locuit compartimentul maşină
scântei
95) Cele mai frecvente avarii la corpul navei au loc în zona
a ) în prova, în pupa şi zona dublului fund b ) în compartimentele cambuzei c ) în copastiei
96) Cerealele în vrac pot fi transportate cu navele
a ) tip container b ) navele de transport animale vii c ) vrachiere şi cargouri
97) Chesonul de ciment este utilizat la astuparea provizorie a găurilor de apă din zona
a ) bordajului, deasupra liniei de plutire b ) dublului fund plat c ) gurnei
98) Chesonul de ciment nu se aplică atunci când
a ) gaura de apă este situată pe bordajul b ) gaura de apă este în c ) gaura de apă este în zona
navei, pe suprafaţă plană zona gurnei evazajului corpului navei
99) Chesonul de ciment se aplică pentru obturarea găurilor de apă situate
a ) pe bordajul vertical drept de b ) în zona gurnei sau a c ) sub puntea principală, pe
deasupra liniei de plutire evazajului corpului navei plafonul acesteia
100) Cine reglementează dotarea navelor cu instalaţii şi mijloace pentru asigurarea vitalităţii ?
a ) Societăţile de clasificare b ) Sistemul de Management al Armatorului c ) regulile York-Antwerp
101) Clema de avarie cu şurub este
a ) un dispozitiv folosit la fixarea b ) un dispozitiv folosit la fixarea c ) o anexă a
panoului peste gaura de apă paietului peste gaura de apă pontilului reglabil
102) Clema de avarie cu şurub este
a ) o instalaţie colectivă de salvare b ) o sculă de vitalitate c ) un dispozitiv de vitalitate
103) Clema de avarie cu şurub se foloseşte la

a ) obturarea găurilor de apă din b ) obturarea găurilor de apă de c ) nu se obturează găuri de apă cu
zona forepeak-ului mari dimensiuni clema de avarie cu şurub
104) Clema de avarie cu şurub se foloseşte la
a ) manevrarea paietului de avarie b ) fixarea panoului cu margini moi c ) fixarea pontilului reglabil
105) Clema de avarie cu şurub se foloseşte pentru fixarea panoului cu margini moi în scopul astupării
găurilor de apă
a ) de dimensiuni mici b ) de dimensiuni mijlocii c ) de dimensiuni mari
106) Clema de avarie este
a ) papucii de împreunare a cablurilor b ) o sculă din inventarul de c ) un dispozitiv de
metalice incendiu vitalitate
107) Clema de avarie cu şurub este alcătuită din
a ) o bară metalică cu două piese b ) o tijă filetată prevazută cu piuliţă c ) o ţeavă filetată în care se
mobile prevăzute cu cârlige pentru fluture şi care are la capăt o furcă introduce o tijă cu orificii de
fixare pe coastele navei metalică basculantă fixată cu un bolţ reglare a lungimii
108) Coferdamul este
a ) spatiul de separatie dintre b ) spatiul de separatie intre c ) spatiul de separatie intre
doua tancuri de combustibil compartimentul de masini (CM) si tancul un tanc de combustibil si un tanc
lichid; de marfa adiacent; de apa.
109) Coferdam-urile au rolul de a
a ) asigura depozitarea b ) asigura depozitarea c ) de a separa şi proteja două compartimente
materialelor de avarie materialelor SOPEP adiacente, ale căror destinaţii sunt complet diferite
110) Coferdamurile folosesc la
a ) depozitarea b ) amplasarea c ) limitarea sau prevenirea avarierii prin reciprocitate a

diferitelor materiale agregatelor două compartimente învecinate, care au destinaţii total diferite
şi incompatibile
111) Cofiguraţia magaziilor de marfă la navele mineraliere este deosebită de cea a altor nave de transport
mărfuri solide, deoarece
c ) pot transporta şi mărfuri
a ) minereurile sunt mărfuri cu b ) minereurile sunt mărfuri cu lichide în vrac în magaziile de
greutate specifică mare greutate specifică mică
marfă
112) In caz de abandon comandantul părăseşte nava
a ) primul b ) oricând decide el acest lucru c ) ultimul
113) Comandantul unei nave implicate într-o situaţie de urgenţă va raporta situaţia
a ) societăţii de b ) conform prevederilor manualului de c ) navlositorului şi destinatarului
asigurare urgenţă mărfii
114) Compoziţia mortarului pentru chesonul de ciment, în cazul utilizării cimentului rapid este
a ) ciment cu nisip b ) ciment cu câlţi vegetali c ) doar ciment
115) Cu ajutortul panouli cu margini moi, fixat cu dispozitivul universal de strângere, se pot obtura găuri de
apă
a ) de mici dimensiuni, din b ) de dimensiuni mijlocii, din c ) de mari dimensiuni, de deasupra
zona gurnei zone plane liniei de plutire
116) Cu ajutorul clemei cu şurub, se pot obtura găurile de apă
a ) de dimensiuni mici b ) gauri de apa mijlocii. c ) nici un fel de gauri de apa.
117) Cu ajutorul pontilului reglabil se obturează găurile de apă
a ) de mici b ) de dimensiuni c ) nu se obtureză găuri de apă cu ajutoaul acestui
dimensiuni mijlocii dispozitiv
118) Cum se numeşte dispozitivul utilizat la fixarea panoului cu margini moi din figura alăturată ?
a ) dispozitiv universal de strângere b ) şurub universal c ) clemă de avarie

119) Cum se numeşte dispozitivul utilizat la fixarea panoului cu margini moi din figura alăturată ?
a ) dispozitiv universal de strângere b ) şurub universal c ) clemă de avarie

120) De ce sunt vopsite în roşu obiectele din inventarul de avarie ?
a ) pentru a putea fi separate de b ) este culoarea stabilită de c ) aceste obiecte nu sunt vopsite
altele regulamente în roşu
121) Desenul alăturat prezintă

a ) dispozitivul universal de strângere b ) şurubul de fund c ) clema de avarie cu şurub
122) Desenul de mai jos reprezintă
a ) un panou cu margini moi b ) un plasture de vitalitate c ) un cheson de ciment

123) Desenul de mai jos reprezintă un panou cu margini moi. Reperul 4 este
a ) stratul interior de scândură b ) marginile moi c ) pânza de velă impregnată

124) DG-ul de avarie trebuie să fie tot timpul
a ) cu tankul de combustibil un sfert umplut şi c ) cu tankul de combustibil full şi

b ) pornit sistemul de cuplare automată în tablou
sistemul de cuplare automată în tablou deconectat
conectat
125) Din categoria instalaţiilor de vitalitate ale unei nave, fac parte
a ) instalaţia de santină şi b ) instalaţia de alimentare cu c ) instalţia de alimentare cu
cea de stins incendiile combustibil greu a motorului principal combustibil uşor a DG-urilor
126) Din categoria principalelor mijloace pasive de asigurare a vitalităţii în caz de incendiu, face parte şi
a ) capacitatea volumetrică a b ) caracteristica constructivă antifoc a c ) lungimea între
tancului forepeak diferitelor compartimente perpendiculare a navei
127) Din categoria principalelor mijloace pasive de asigurare a vitalităţii, face parte şi
a ) pompa principală b ) cabestanul, vinciurile de marfă c ) amplasarea operaţională a
de balast şi cel de ancoră mecanismelor şi instalaţiilor navei
a ) pompa de santină b ) compartimentarea navei c ) compartimentul materialelor de avarie
a ) sistemul de uşi şi treceri b ) instalaţia de aer c ) compartimentul materialelor
etanşe condiţionat SOPEP
130) Din ce este alcatuită clema de avarie cu şurub ?
a ) dintr-o bară metalică la capetele b ) dintr-o tijă filetată prevazută c ) dintr-o teavă metalică
căreia se află două piese mobile cu piuliţă fluture şi care are la capăt o filetată, în care se introduce o
prevazute cu cârlige şi întinzători furcă metalică basculantă, fixată cu un tijă cu orificii de reglare a
pentru fixare pe coastele navei bolţ lungimii
131) Din ce este alcătuit dispozitivul universal de strângere ?
b ) dintr-o tijă filetată prevazută cu c ) dintr-o teavă metalică
a ) dintr-o bară metalică între care piuliţă fluture şi care are la capăt o filetată, în care se introduce o
se află două piese mobile prevăzute cu furcă metalică basculantă, fixată cu tijă cu orificii de reglare a
cârlige pentru fixare pe coastele navei un bolţ lungimii
132) Din dotările tehnice care sunt incluse în sistemul de vitalitate al unei nave, face parte şi
a ) instalaţia de aer b ) instalaţia şi echipamentele de c ) coşul motorului principal şi
condiţionat luptă contra incendiilor eşapamentele motoarelor auxiliare
133) Din inventarul de avarie al unei nave fac parte
a ) paieturi b ) hărţi metrice de navigaţie c ) ramele bărcilor de salvare
a ) dispozitive de amarare a b ) dispozitive de astupare a c ) documentaţia tehnică a
butoaielor găurilor de apă instalaţiei de salvare
a ) zincurile din casetele prizelor de b ) grătarele de protecţie din c ) plasturi cu margini
suprafaţă coş moi
a ) dulapi şi dopuri b ) ustensilele de pescuit c ) oglinzi metalice de semnalizare
a ) cleme şi b ) sistemele de propulsie de la c ) setul de documente de navigaţie din
întinzători bărcile de salvare bărcile de salvare
138) Din inventarul de avarie fac parte
a ) instalaţia de b ) materialele, sculelşi dispozitivele c ) regulile internaţionale de
telecomunicaţii radio folosite pentru obturarea găurilor de apă prevenire a abordajelor pe mare

b ) echipamentele colective de
a ) instalaţia de aer condiţionate c ) clemele de avarie cu şurub
salvare
a ) dispozitivul universal de b ) sculele de pescuit pentru c ) mijloacele individuale de
prindere supravieţuire salvare
a ) cheile de ancoră b ) pontilul reglabil c ) cheile kenter
142) Din inventarul de avarie face parte
a ) clema de avarie b ) navisfera c ) sextantul
a ) transponder-ul radar b ) pontilul reglabil c ) dispozitivul de îndosariat acte
a ) instalaţia de transfer combustibil b ) straiurile c ) dispozitivul universal de strângere
145) Din inventarul de avarie pot face parte:
a ) trusa de marangozerie, bucăţi de b ) echere de navigaţie, hărţi, c ) generator de avarie, GPS,
velă, câlţi, stupă, felinar antiex sextant, navisferă radar anticoliziune
146) Din inventarul obligatoriu de navigaţie şi semnalizare al unei bărci de salvare face parte
a ) pistolul de semnalizare b ) butoias cu apa potabila c ) ispol
147) Din inventarul obligatoriu de navigaţie şi semnalizare al unei bărci de salvare face parte
a ) colacii de salvare b ) oglinda de semnalizare c ) vestle de salvare
148) Din măsurile permanente de asigurare a nescufundabilităţii navei, face parte
a ) menţinerea permanentă a b ) asigurarea rezervelor de c ) asigurarea rezervelor de
funcţionalităţii instalaţiilor şi a combustibil care să acopere apă tehnică şi potabilă la full
echipamentelor de vitalitate de la bordul autonomia maximă a navei capacitate tancuri
navei
149) Din punct de vedere al vitalităţii, la transportul cerealelor cu nave nespecializate, trebuie avut în vedere
a ) fenomenul de tasare a b ) greutatea specifică a mărfii c ) granulaţia mărfi
mărfii încărcate încărcate
a ) granulaţia mărfii b ) proprietatea de alunecare a mărfii c ) greutatea specifică a mărfii
încărcate încărcate încărcate
a ) tonajul mărfii încărcate b ) greutatea specifică a mărfii încărcate c ) riscul de încingere a mărfii
152) Dispozitivul universal de strângere este
a ) sculă de vitalitate b ) dispozitiv de vitalitate c ) instrument de măsurare a presiunii hidrostatice
153) Dispozitivul universal de strângere este
a ) o garnitură de b ) un dispozitiv de obturare a coşului în c ) un dispozitiv de fixare a panoului
etanşare caz de incendiu cu margini moi
154) Dispozitivul universal de strângere este alcătuit din
a ) o bară metalică, cu două b ) o tijă filetată prevazută cu piuliţă c ) o ţeavă filetată în care
elemente mobile prevăzute la estremităţi fluture şi care are la capăt o furcă se introduce o tijă cu orificii
cu două cârlige de fixare pe coastele metalică basculantă fixată cu un bolţ de reglare a lungimii
navei
155) Dispozitivul universal de strângere este utilizat la
a ) asigurarea ancorelor pe b ) asigurarea bărcilor de salvare pe c ) fixarea panoului peste
vreme rea vreme rea gaura de apă
156) Dispunerea scândurilor la panoul de avarie se face
a ) ambele straturi pe direcţie b ) ambele straturi pe direcţie c ) straturile perpendiculare unul pe
verticală orizontală celălalt
157) Dopurile de lemn din inventarul de avarie sunt confecţionate din
a ) plop b ) carpen c ) răşinoase
158) Dopurile de lemn din inventarul de avarie trebuie să fie de esenţă
a ) foioase b ) mesteacăn c ) răşinoase
159) Dopurile şi penele de lemn din inventarul de avarie, reprezintă
a ) scule de vitalitate b ) dispozitive de vitalitate c ) materiale de vitalitate
160) Dopurile şi penele de lemn din inventarul de vitalitate, constituie
a ) scule speciale de vitalitate b ) sdispozitive automate de vitalitate c ) materiale de vitalitate
161) Dotarea navei cu instalaţii şi mijloace de vitalitate, este reglementată de către
a ) Societăţile de clasificare b ) Regulile Armatorului c ) Regulile Navlositorului
162) Dotarea navelor cu echipament de menţinere a vitalităţii este reglementată de
a ) reglementările de protecţie a c ) standardele relevante şi prevederile
muncii din legislaţia statului de b ) normele relevante sistemului de management al siguranţei din
pavilion ale societăţii de clasificare cadrul şantierului naval constructor
163) Dublul fund la o navă îndeplineşte următoarele funcţii
a ) măreşte b ) reduce c ) împiedică inundarea unor compartimente în caz de avariere
rezistenţa la înălţimea centrului a fundului şi asigură, în mod obişnuit, un spaţiu etanş unde sunt
înaintare de greutate amplasate tankurile de combustibil, ulei, ballast şi apă tehnică
164) După aspect, găurile de apă pot fi

a ) mici, mijlocii, mari şi b ) cauzate de o c ) cu aspect regulat şi margini netede sau cu aspect
foarte mari eşuare neregulat şi margini deformate
165) După aspect, găurile de apă sunt
a ) mici, mijlocii, mari, b ) sub şi deasupra c ) cu aspect regulat şi margini netede sau cu aspect
foarte mari liniei de plutire neregulat şi margini deformate
166) După dimensiuni, găurile de apă pot fi
a ) mici, mijlocii, mari şi foarte b ) dreptunghiulare, triunghiulare sau c ) cu aspect regulat
mari neregulate rotund
167) După dimensiuni, găurile de apă sunt
a ) mici, mijlocii, mari, foarte b ) patrate, triunghiulare, c ) lungi orizontale, lungi
mari oarecare verticale
168) Elementele cele mai susceptibile de a crea incendii sunt
a ) trombele de ventilaţie b ) izolaţia necorespunzătoare a c ) izolaţia necorespunzătoare a
de la compartimentele eşapamentelor motorului principal sau a tubulaturii de abur din afara
sanitare celor auxiliare compartimentului maşini
169) Este adevărată şi afirmaţia :succesul asigurării vitalităţii unei nave depinde şi de modul în care
echipajul cunoaşte construcţia, caracteristicile şi particularităţile navei, ale mecanismelor şi dispozitivelor cu
care aceasta este dotată şi modul de
a ) doar la navele de pasageri b ) doar la navele militare c ) da
170) Eşuarea navei este
a ) punerea voluntară sau involuntară a b ) scoaterea la suprafaţa a navei c ) andocarea
navei pe uscat scufundate navei
171) Eşuarea voluntară a navei se face
a ) la ordinele şefului
b ) la ordinele şefului de c ) la ordinul comandantului, ca ultimă
mecanic, pentru a evita
echipaj, din motive temeinice măsură de evitare a unei catastrofe
ancorarea
172) Eşuarea voluntară a navei se face
a ) în zonă cu b ) pentru salvarea vieţii umane şi c ) când nava este încărcată peste limita
trafic redus reducerea pagubelor pescajulu legal
173) Etapele obturării unei găuri de apă prin metoda chesonului de ciment, sunt
a ) se confecţionează b ) se obturează c ) oprirea navei, aplicarea paietului, eliminarea apei

cofragul, se toarnă betonul, gaura cu paiet de din compartimentul afectat, confecţionarea cofragului,
se aşteaptă întărirea, se vitalitate şi se prepararea şi turnarea betonului, îndepărtarea cofragului
îndepărtează cofragul continuă marşul după întărirea betonului, îndepărtarea paietului, reluarea
marşului cu supravegherea
174) Exerciţiile pentru "gaură de apă" se fac cu scopul de a

a ) asigura lupta contra b ) pregăti echipajul pentru o c ) pregăti echipajul pentru o reparaţie
incendiilor cu mijloace intervenţie rapidă şi eficace în de specialitate până la următoarea
proprii îndepărtarea provizorie a avariei andoare planificată a navei
175) Exerciţiile pentru situaţia de gaură de apă, se efectuează
a ) anual b ) săptămânal c ) conform prevederilor din manualul pentru situaţii de urgenţă
176) Exerciţiile pentru situaţii de urgenţă se execută
a ) duminica în zilele cu b ) numai în c ) conform planificării din manualul de Management al
soţ marş Siguranţei
177) Exerciţiile pentru situaţii de urgenţă sunt organizate de către
a ) şeful mecanic b ) comandantul navei c ) şeful de echipaj
178) Exerciţiile şi antrenamentele pentru cazuri de urgenţă se efectuează
a ) doar când are loc un b ) lunar, dacă vremea c ) conform prevederilor manualului de
astfel de caz permite Management al Siguranţei
179) Exerciţiul de "gaură de apă" constituie
a ) pregătirea DG pentru b ) pregătirea echipajului pentru c ) pregătirea echipajului pentru
funcţionare în regim de acţionare în situaţii de avariere a corpului acţionare în caz de incendiu la
avarie navei bordul navei
180) Extrase cu rolurile individuale pentru situaţii de urgenţă se găsesc
a ) în salonul b ) în cabina de locuit a fiecărei persoane c ) la posturile de manevră prova şi

comandantului care, conform roluli de apel, are sarcini pentru pupa şi la postul de comandă de avarie a
situaţie respectivă motorului principal
181) Extrasele individuale din rolul de apel sunt prezente în
a ) cabinele b ) în cabina fiecărei persoane c ) în comanda de navigaţie şi
ofiţerilor ambarcate pe navă compartimentul maşini
182) Figura de mai jos reprezintă
a ) modul de fixare a panoului cu b ) modul de obturare a c ) modul de fixare a panoului cu

margini moi, cu ajutorul pontilului venturilor magaziilor de margini moi, cu ajutorul dispozitivului
reglabil marfă universal de strângere
183) Filetul piuliţei şurubului de fund trebuie să aibă
a ) acelaşi pas ca şi şurubul b ) pas variabil c ) pas foarte fin
184) Fixarea panoului cu margini moi peste gaura de apă se face cu
a ) pataraţina b ) clema de avarie cu şurub c ) şurubul de fund
185) Funcţie de provnienţă, o gaură de apă poate fi
a ) create în urma unei coliziuni b ) deasupra liniei de plutire c ) sub linia de plutire
a ) în zona liniei de plutire b ) cauzate de o eşuare c ) cu aspect vertical
a ) sub linia de plutire b ) de mare dimensiune c ) datorate unei explozii
188) Găurile de apă de dimensiuni mici, pot fi astupate şi cu dispozitivul numit
a ) ghiară de drac b ) şurub de fund c ) sac de filare ulei
189) Găurile de apă de dimensiuni mijocii din zona gurnei, pot fi astupate cu şurubul de fund ?
a ) da b ) nu c ) numai la navele militare
190) Găurile de apă de mici dimensiuni, pot fi obturate cu ajutorul
a ) panoului rigid b ) dopurilor c ) panou cu margini moi.
191) Găurile de apă din zona gurnei se obturează de regulă cu ajutorul
a ) panoului rigid b ) panoului cu margini moi c ) chesoane de ciment
192) Găurile de apă se caracterizează prin
a ) mărimea pescajului b ) poziţie, dimensiune, aspect şi c ) mijlocacele de astupare
navei provenienţă pretabile
193) Găurile de apă se clasifică după
a ) tonajul registru net al b ) provenienţă, dimensiuni, poziţionare c ) capacitatea de încărcare a
navei şi aspect navei
194) Găurile de apă se pot clasifica după
a ) provenienţă, dimensiuni şi aspect b ) anotimp c ) zona de navigaţie
a ) tipul navei la care b ) dimenisiuni şi poziţia acesteia faţă c ) lungimea între perpendiculare a
se găseşte de linia de plutire navei în cauză
a ) lungimea maximă a b ) pescajul maxim la linia de c ) dimensiuni, poziţie faţă de linia de
navei în cauză vară a navei în cauză plutire, provenienţă
a ) tipul navei b ) procentul de încărcare a navei c ) forma acestora
198) Găurile de apă sunt

a ) orificii practicate la nivelul b ) găurile din bordaj, prin c ) spărturi produse în corpul navei ca
fiecărei punţi pentru scurgerea care trec legărurile navei la urmare a unei coliziuni, eşuări, explozii,
apei pluviale uscat torsionări sau încovoieri
199) Grinzile şi dulapii de esenţă răşinoase din inventarul de avarie, reprezintă
200) Grinzile şi dulapii de lemn din inventarul de vitalitate, constituie
a ) scule speciale de vitalitate b ) sdispozitive automate de vitalitate c ) materiale de vitalitate
201) Grosimea unui dulap de avarie trebuie să fie de cel puţin
a ) 5 milimetri b ) 15 milimetri c ) 50 milimetri
202) Ieşirile de avarie au rolul de a asigura
a ) ieşirea personalului din compartimentele c ) nu se utilizează
b ) ieşirea personalului de
afectate, spre un loc sigur, atunci când accesul uzual cart în comanda de navigaţie decât în cazul eşuării
este blocat navei
203) Ieşirile de urgenţă de la bordul navei au rolul
a ) de a permite ieşirea direct pe puntea b ) de ieşiri suplimentare
c ) existenţa acestor
principală, atunci când ieşirile uzuale sunt uzuale din diferite
ieşiri nu este obligatorie
impracticabile compartimente
204) Imaginea alăturată reprezintă
a ) un dispozitiv universal de strângere b ) o clemă c ) un pontil reglabil

205) Imaginea alăturată reprezintă
a ) un dispozitiv universal de strângere b ) o clemă de avarie c ) un pontil reglabil
206) Incendiile de la bordul navei au drept cauză cu cea mai mare frecvenţă
a ) căldura excesiva din unele compartimente, b ) fenomene mecanice, c ) fenomenele
lucrul cu focul deschis, neglijenta si indisciplina electrice sau chimice naturale orajoase
207) Instalaţia de balast face parte din elementele de vitalitate ale unei nave ?
a ) numai la navele c ) doar în cazul navelor care au un tunel de-a lungul chilei, la
petroliere b ) da dublul fund
208) Instalaţia de balast face parte din elementele de vitalitate ale unei nave ?
a ) rolul acestei instalaţii este c ) doar în cazul navelor care nu au dublate pompele de răcire
cu totul altul b ) da cu apă de mare ale motorului principal
209) Instalaţia de ballast a navei poate fi considerată ca făcând parte din instalaţiile de vitalitate ?
a ) nu b ) da c ) numai dacă pompele sunt dublate
210) Instalaţia de ballast este considerată ca făcând parte din instalaţiile de vitalitate ale navei ?
a ) nu b ) da c ) numai dacă există două pompe de deservire a instalaţiei
211) Instalaţia de santină a navei poate fi considerată ca făcând parte din instalaţiile de vitalitate ?
a ) nu b ) numai dacă are cel puţin o pompă centrifugă c ) da
212) Instalaţia de santină este considerată ca făcând parte din instalaţiile de vitalitate ale navei ?
a ) nu b ) da c ) numai dacă există două pompe de deservire a instalaţiei
213) Instalaţia de santină face parte din elementele de vitalitate ale unei nave ?
a ) numai în cazul navelor vrachiere b ) da c ) nu
214) Instalaţia de santină face parte din elementele de vitalitate ale unei nave ?
a ) această instalaţie are cu totul altă b ) doar în cazul navelor cu pompe de santină tip
destinaţie "cabalină" c ) da
215) Instalaţia de santină, ca parte a sistemului de vitalitate al navei, trebuie să includă
a ) o pompă cu zbaturi b ) o pompă acţionată de o turbină cu gaze c ) o pompă cu piston
216) Instalaţia de santină, fiind o instalaţie de vitalitate, trebuie să aibă cel puţin
a ) o pompă centrifugă de b ) o pompă centrifugă de capacitate cel puţin egală c ) o pompă cu
mare capacitate cu cea a pompei de ballast piston
217) Instalaţia de stins incendiu cu CO2 poate fi folosită doar
a ) în compartimentul b ) la stingerea incendiilor de orice natură în spaţiile c ) în magaziile de
cambuză dotate cu difuzoare de CO2, după închiderea etanşă a cestor materiale SOPEP
spaţii
218) Instalaţia de stins incendiu cu CO2 poate fi utilizată doar în cazul
a ) incendiilor de b ) incendiilor în compartimente ce pot fi închise c ) incendiilor din

natură electrică etanş şi în care există duze terminale ale instalaţiei de compartimentul cambuză
CO2
219) Instalaţia de stins incendiu de la bordul navei poate fi considerată ca făcând parte din instalaţiile de
vitalitate ?
a ) nu b ) numai dacă pompele instalaţiei sunt de o putere adecvată c ) da
220) Instalaţia de stins incendiu în totalitatea, sa reprezintă unul dintre mijloacele de asigurare a vitalităţii
navei ?
a ) numai în cazul navelor port-container b ) doar pentru navele militare c ) da
221) Instalaţiile de vitalitate de la bordul navei sunt
a ) instalaţia de ballast, b ) instalaţia de stins incendiu c ) instalaţia de încălzire tankuri de la
instalaţia de santină şi de stins cu pulbere şi separatoarele de dublul fund şi cea de avertizare
incendiu cu apă combustibil greu incendiu în exteriorul castelului
222) Instalaţiile care asigură vitalitatea unei nave sunt
a ) instalaţia de b ) instalaţile de balast, c ) instalaţiile de aer condiţionat şi de
manevră şi legare santină şi incendiu încălzire a tancurilor de combustibil
223) Instalaţiile de stins incendiu cu spumă chimică de la bordul navelor pot fi
a ) instalaţii fixe sau mobile b ) instalaţiile cu CO2 c ) instalaţiile cu sprinklere
224) Instalaţiile obligatorii de vitalitate din dotarea unei nave sunt
a ) instalaţia de încărcare cu b ) instalaţiile de ballast, santină şi stins c ) instalaţia de greement şi
bigi incendiu lumini
225) Instalaţile de telecomunicaţii de la bordul unei nave, sunt astfel concepute încât
b ) să funcţioneze şi în situaţie de c ) să funcţioneze şi în situaţie de
a ) să poată funcţiona şi "black-out" dar numai pe frecvenţe "black-out" dar numai pe frecvenţe
în situaţie de "black-out" medii înalte
226) Instrucţiuni de acţionare a personalului de la bordul navei în cazul unei avarii la corpul navei, sunt
afişate
a ) în compartimentul cu b ) în compartimentul c ) în comanda de navigaţie, CM, careuri şi,
materiale de avarie camuză individual, în cabinele de locuit
227) Instrucţiuni şi detalii referitoare la mijloacele de vitalitate de la bordul navei se găsesc în
a ) regulamentului serviciului la borduol b ) manualul de pregătire c ) rolul individual de
navei SOLAS apel
228) Instrucţiunile pentru echipaj pentru situaţiile de urgenţă, sunt descrise în
a ) manualul de instruire SOLAS din cadrul sistemului b ) jurnalul de c ) jurnalul
de management al siguranţei maşină echipamentuliu DSC
229) Instruirea echipajului pentru rolul de gaură de apă este efectuată de către
a ) comandantul navei b ) şeful mecanic c ) secundul navei
230) Inventarul de avarie al unei nave este
a ) totalitatea materialelor şi b ) mijloacele de avarie c ) totalitatea instalaţiilor care pot
dispozitivelor pentru combaterea avariei active şi pasive fi folosite la combaterea unei avarii
corpului navei
231) Inventarul de avarie al unei nave reprezintă
a ) totalitatea materialelor, b ) totalitatea c ) instalaţiile complexe de
echipamentelor şi dispozitivelor pentru mecanismelor de manevrare condiţionare a aerului din cabinele
combaterea avarierii corpului navei a capacelor de marfă de locuit şi cambuză
232) Inventarul de avarie al unei nave se compune din
a ) scule de b ) scule de îndepărtare a c ) materialele, echipamentele şi dispozitivele pentru
îndepărtarea ruginii vopselei vechi combaterea avarierii corpului navei
233) Inventarul de avarie este format din
a ) compasul magnetic b ) ramele bărcilor c ) toate dispozitivele, sculele şi materialele utilizate în
şi sextantul de salvare lupta pentru combaterea avariei corpului navei
234) Inventarul de avarie trebuie să conţină obligatoriu printre altele
b ) compas magnetic, lampă de c ) dulapi de lemn de esenţă
a ) trusa de marangozerie, semnalizare morse, pistol pentru tare, petrol lampant, sextant,
bucăţi de pânză de velă, stupă, câlţi, rachete VHF
235) În afara mijloacelor pasive de vitalitate, mai cunoaştem
a ) mijloace ecologice de vitalitate b ) mijloace sociale de vitalitate c ) mijloace active de vitalitate
236) În cadrul rolului de abandon, echipajul trebuie familiarizat cu
a ) modul de acţionare a aparatului b ) felul în care trebuie c ) inventarul de incendiu de
propulsor al bărcilor de salvare acţionată instalaţia de santină la bordul navei
237) În cadrul rolului de incendiu, echipajul trebuie familiarizat cu
a ) lungimile de undă ale radarului b ) programul de funcţionare a c ) utilizarea costumului de
ARPA VHF pompier
238) În cadrul rolurilor de incendiu, personalul de la bordul navei trebuie să fie familiarizaţi cu
a ) sistemul de comunicaţii b ) modul de lansare a instalaţiei fixe c ) pornirea pompei de incendiu
DSC de CO2 de avarie
239) În categoria mijloacelor de luptă contra incendiilor, este inclusă şi
a ) instalaţia de guvernare b ) instalaţia fixă de CO2 c ) stopele lanţurilor de ancoră
240) În cazul eşuării unei nave, cu prova pe un mamelon de nisip, pescajul pupa
a ) scade b ) rămâne neschimbat c ) creşte
241) În cazul eşuării unei nave, cu prova pe un mamelon, pescajul pupa
a ) scade b ) rămâne neschimbat c ) creşte
242) În cazul perforării accidentale a unui tank din dublul fund, etanşarea faţă de magazia de marfă de
deasupra se efectuează prin
a ) puntea principală b ) coferdam c ) paiolul magaziei
243) În cazul unei coliziuni cu o altă ambarcaţiune într-un port, comandantul va lua următoarele măsuri
a ) avertizarea şi informarea conform b ) constatarea c ) constatarea pierderilor
procedurilor proprii, asigurarea siguranţei
proprii, informarea autorităţilor
personalului, constatarea avariilor proprii şi ale
avariilor produse la portuare celor mai apropiate,
celeilalte ambarcaţiuni, evaluarea pierderilor,
nava proprie şi informarea armatorului,
sondarea tankurilor şi verificarea compartimentelor
salvarea răniţilor navlositorului şi a destinatarului
afectate, remedierea provizorie a avariei, pregătirea
mărfii
instalaţiei de salvare
244) În cazul unei coliziuni cu o altă navă, asistenţa acordată celeilalte nave de către nava proprie se va face
a ) după ce au fost elucidate c ) după verificarea stării navei proprii şi
b ) înaintea verificării
cauzele coliziunii şi asigurarea vitalităţii ei şi a siguranţei
stării navei proprii
responsabilităţile personalului propriu
245) În cazul unei coliziuni cu o altă navă, trebuie, printre altele şi dacă este posibil
a ) să se prezinte salutul b ) să se verifice natura c ) să se facă schimb de date de identificare
între cele două nave mărfii celeilalte nave a navelor implicate în eveniment
246) În cazul unei coliziuni în mare liberă, cu o altă navă, se vor lua următoarele măsuri imediate
a ) se anunţă imediat comandantul navei, sunt b ) se anunţă imediat c ) se anunţă imediat
urmate ordinele acestuia paza de coastă navlositorul
247) În cazul unei coliziuni în marea liberă, comandantul va lua următoarele măsuri
b ) avertizarea şi informarea conform c ) constatarea pierderilor proprii,
procedurilor proprii, asigurarea siguranţei informarea autorităţilor portuare
a ) constatarea personalului, constatarea avariilor proprii (şi ale
celor mai apropiate, informarea
avariilor produse celeilalte nave - dacă este cazul), evaluarea
armatorului, navlositorului şi a
pierderilor, sondarea tankurilor şi verificarea destinatarului mărfii
compartimentelor afectate,
248) În cazul unei coliziuni în port, cu o altă navă, se vor lua următoarele măsuri imediate
a ) se anunţă imediat b ) se anunţă imediat comandantul navei, sunt c ) se anunţă imediat
paza de coastă urmate ordinele acestuia navlositorul
249) În cazul unei înclinări a navei, suprafaţa lichidului dintr-un compartiment umplut parţial este
a ) perpendiculară pe linia b ) paralelă cu suprafaţa c ) paralelă cu suprafaţa valului care a
de apă plutirii determinat înclinarea
250) În cazul unui abandon, ordinea de ambarcare în mijloacele de salvare este
a ) mai întâi b ) mai întâi ofiţerii, apoi c ) mai întâi copii şi femeile, apoi bărbaţii şi
echipajul navei echipajul nebrevetat la urmă echipajul navei
251) În compartimentul maşină, sunt vopsite în roşu

a ) pompele de incendiu b ) pompele de balast c ) pompele de santină
252) În condiţia de avarie a unei nave, trebuiesc menţinute funcţionale
a ) instalaţia de aer b ) instalaţia depozitare şi tratare a resturilor c ) instalaţiile vitale ale
condiţionat menajere navei
253) În condiţii normale de navigaţie, sorbul de avarie trebuie să fie
a ) obturat cu flanşă oarbă b ) asigurat prin sudarea unei flanşe c ) sigilat
254) În desenul alăturat este prezentat un şurub de fund. Reperul 1 reprezintă
a ) flanşa de etanşare b ) şurubul propriu-zis c ) piuliţa de strângere
255) În desenul alăturat este prezentat un şurub de fund. Reperul 4 reprezintă
a ) şurubul propriu-zis b ) dispozitivul de prindere c ) orificiul de prindere a saulei

256) În desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru
obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 1 ?
a ) dulapi de fixare b ) pană de prindere c ) element de rezistenţă al navei
a ) clemă de avarie cu şurub b ) pontil reglabil c ) dispozitiv universal

a ) element de rezistenţă al navei b ) pene de tensionare c ) grindă de tensionare
a ) element de rezistenţă al navei b ) dispozitiv de fixare c ) element de sprijin

a ) element de rezistenţă al navei b ) pene de tensionare c ) grindă de tensionare
a ) element de rezistenţă al navei b ) bordajul cu gaura de apă c ) table de susţinere

a ) grindă de susţinere b ) panoul cu margini moi c ) gaura de apă
263) În desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 1 reprezintă
a ) grindă de fixare b ) pană de presare c ) element de rezistenţă din osatura navei

a ) clema de avarie cu şurub b ) pontilul reglabil c ) grindă de tensionare
a ) grindă de tensionare b ) pană de presare c ) pânza de velă impregnată

a ) element de rezistenţă din osatura navei b ) pontilul reglabil c ) element de sprijin.
a ) element de rezistenţă din osatura navei b ) pene de tensionare c ) grindă de tensionare

a ) element de rezistenţă din osatura b ) tabla de bordaj cu gaura de c ) grindă de tensionare

navei apă
a ) grinda de tensionare b ) panoul propriu-zis c ) penele de presare

270) În desenul alăturat, panoul cu margini moi este fixat cu ajutorul
a ) dispozitivului universal de strângere b ) şurubului uiversal c ) clemei de avarie
a ) dispozitivului univesral de strângere b ) şurubului universal de strângere c ) clemei de avarie

a ) clemei de avarie b ) dulapilor şi penelor c ) dispozitivului universal
273) În desenul de mai jos este prezentat un panou cu margini moi. Reperul 1 reprezintă
a ) marginile moi b ) strat de scândură exterior c ) pânza de velă impregnată

a ) marginile moi b ) pânza de velă impregnată c ) strat de scândură exterior
a ) stratul interior de scânduri b ) pânza de velă impregnată c ) strat de scândură exterior

276) În desenul de mai jos este redată metoda de obturare a găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment.
Reperul 1 reprezintă
a ) tabla de bordaj b ) paiet de vitalitate fixat rigid cu ajutorul c ) pontil de

găurită paramelor tensionare
a ) element de rezistenţă din osatura navei b ) tabla de bordaj găurită c ) grindă de tensionare
a ) element de rezistenţă din osatura b ) tabla de bordaj cu gaura de c ) chesonul de ciment

navei apă propriu-zis
279) În desenul de mai jos este reprezentat
a ) dispozitivul de avarie cu şurub b ) şurubul de suprafaţă crestată c ) clema de avarie cu şurub
280) În desenul de mai jos este reprezentat modul de astupare a unei găuri de apă cu cheson de ciment. Ce
reprezintă elementul notat cu 1 ?
a ) gaura de apă b ) element de rezistenţă al corpului navei c ) bordajul în jurul găurii de apă
a ) element de rezistenţă al corpului navei b ) pontil reglabil c ) panou cu margini moi
a ) element de rezistenţă al corpului navei b ) gaura de apă c ) chesonul de ciment propriu-zis
283) În desenul de mai jos, reperul 3 reprezintă
a ) flanşa de etanşare b ) garnitura de cauciuc sau material similar c ) piuliţa de strângere

284) În figura de mai jos este prezentat
a ) modul de fixare a b ) modul de fixare a c ) modul de fixare a panoului cu margini moi, cu

paietului rigid şurubului de fund ajutorul dispozitivului universal de strângere
285) În figura de mai jos este prezentat

b ) modul de fixare a panoului cu c ) modul de fixare a panoului cu margini
a ) modul de fixare
a paietului rigid margini moi, cu ajutorul clemei de avarie moi, cu ajutorul dispozitivului universal de
cu şurub strângere
286) În figura de mai jos este prezentată
a ) fixarea panoului cu b ) fixarea panoului cu margini c ) fixarea panoului cu margini moi,

margini moi, cu ajutorul moi, cu ajutorul clemei de avarie cu cu ajutorul dispozitivului universal de
pontilului reglabil şurub. strângere
287) În figura de mai jos este reprezentată o secţiune transversală prin corpul unei nave. Ce reprezintă
cota"F"?
a ) pescajul b ) înălţimea de construcţie c ) înălţimea bordului liber
288) În figura de mai jos, pamoul cu margini moi este fixat

a ) cu pontil reglabil b ) cu grindă de lemn şi pene c ) cu clema de avarie cu şurub
289) În inventarul de avarie trebuie să se găsească
a ) chei de ancoră b ) pontil reglabil c ) compas magnetic
290) În inventarul obligatoriu pentru siguranţă al unei bărci de salvare găsim
a ) rame b ) maţagonul c ) perii de sârmă
a ) binoclu b ) ancoră c ) rezerve de apă sărată
a ) sextant b ) ispol c ) pickhammer
a ) aruncător de bandulă b ) navisferă c ) baloane de acostare
294) În inventarul obligatoriu pentru supravieţuire al unei bărci de salvare găsim
a ) trusa cu medicamente b ) trusa cu scule de marangozerie c ) felinar de vant
295) În inventarul obligatoriu pentru supravieţuire al unei bărci de salvare găsim
a ) trusa cu scule de marangozerie b ) rezervele de hrană c ) ispolul
296) În timpul unui exerciţiu de incendiu, membrii echipei de intervenţie trebuie să poarte
a ) vesta de salvare b ) bocanci cu talpă de cauciuc c ) aparatul de respirat şi costumul de pompier
297) În timpul unui exerciţiu de incendiu, personalul care nu face parte din echipa de intervenţie este adunat
la locul stabilit şi trebuie să poarte
a ) aparate de rerspirat b ) bagajele personale c ) vestele de salvare
298) La alarmarea de gaură de apă, se închide
a ) instalaţia de răcire cu apă de b ) instalaţia de răcire cu c ) magistrala de balast din
mare a răcitoarelor DG-urilor apă dulce a DG-urilor compartimentul maşină către tancuri
299) La alarmarea echipajului pentru o situaţie de urgenţă, acesta trebuie să acţioneze
a ) calm, ordonat, fără panică, rapid b ) conform prevederilor din jurnalul de bord c ) conform RSB
300) La alarmarea echipajului pentru o situaţie de urgenţă, dumneavoastră trebuie

a ) să vă prezentaţi la locul de b ) să vă continuaţi c ) să vă împachetaţi bunurile proprii
adunare stabilit, echipat corespunzător activitatea deja începută şi să fie gata de abandonarea navei
301) La auzul semnaluli de alarmare pentru o situaţie de urgenţă, personalul de la bord trebuie să
a ) împacheteze lucrurile b ) se prezintă la c ) se prezintă la locul de adunare stabilit
personale, gata de evacuare posturile de manevră pentru situaţia de urgenţă respectivă
302) La ce servesc orificiile de pe fundul unei bărci ?
a ) la scoaterea prin ele a unui capăt de b ) la evacuarea apei când c ) la introducerea prin ele a
parâmă subţire pentru ancora de furtună barca este scoasă din apă unui surub de fund
303) La exerciţiile de abandon participă
a ) doar personalul cu funcţii de b ) doar personalul desemnat ocupării c ) întreg personalul aflat
conducere la bordul navei bărcii din tribordul navei la bordul navei
304) La exerciţiile de incendiu participă
a ) numai echipajul de la b ) întregul personal, c ) numai echipajul aflat în cart la
compartimentul afectat conform "muster list" momentul exerciţiului
305) La obturarea unei gauri de apa din zona gurnei cu cheson de ciment, paietul de vitalitate se aplica
a ) după turnarea mortarului în b ) inainte de turnarea mortarului în c ) nu se aplică paietul
cofrag cofrag rigid
306) La obturarea unei gauri de apa din zona gurnei cu cheson de ciment, paiet rigid se aplica
a ) în interiorul navei, iar peste el se toarnă b ) la exteriorul navei, peste gaura c ) nu se aplică
mortarul de apă micăieri
307) La prepararea betonului de obturare a unei găuri de apă, în zonă cu temperatură scăzută, se practică
a ) încălzirea compartimentului unde se b ) mărirea concentraţiei c ) încălzirea apei de preparare
prepară betonul de ciment a betonului
308) La sesizarea unui incendiu la bordul navei, prima acţiune a dumneavoastră este
a ) acţionarea pe cont propriu b ) alarmarea imediată a echipajului c ) incendiul nu este un pericol

pentru navă dacă este în afara
pentru localizarea incendiului şi acţionarea conform prevederilor din
rol castelului
309) La temperaturi scăzute, betonul folosit la astuparea găurii de apă se prepară
a ) cu adaos de oţet sau acid b ) în proporţie crescută de
acetic ciment c ) utilizând apă dulce încălzită
310) Lansarea plutelor la apă se poate face
a ) automat prin acţiunea declanşatorului b ) manual, prin aruncarea
hidrostatic, când acesta este acoperrit de containerului plutei peste bord, fără a c ) ambele
apă elibera barbeta răspunsuri sunt valabile
311) Lichidele aflate la bordul navei, influenţează negativ stabilitatea acesteia în cazul în care
c ) nu au nici o
a ) compartimentele în care în care se b ) compartimentele în care în care se influenţă asupra
găsesc lichidele sunt complet umplute găsesc lichidele sunt parţial umplute
stabilităţii navei
312) Manevrele paietelor întărite sunt confecţionate din
a ) cabluri de oţel b ) socare de sizal c ) socare de relon
313) Manevrele paietului sunt confecţionate din
a ) socar de relon b ) socar de sizal c ) socar din polipropilenă
314) Marcarea magaziei sau a magazilor care conţin materialele de avarie, se face prin avertizarea vizibilă
a ) ACCESUL LIMITAT b ) MATERIALE INFLAMABILE c ) MATERIALE DE AVARIE
315) Marginile moi ale panoului au rolul de a
a ) nu produce basele b ) de a nu face zgomot prin c ) de a asigura o etanşare cât mai bună
corpului navei contactul cu corpul navei prin presare şi deformare
316) Materialele care fac parte din inventarul de avarie sunt piturate în culoarea
a ) roşie b ) verde c ) albastră
317) Materialele din inventarul de avarie sunt piturate în culoarea
a ) roşie b ) verde c ) albastră
318) Măsurile de menţinere a flotabilităţii navei avariate intră în categoria activităţii de
a ) telecomunicaţii de rutină b ) mentenenţă programată c ) asigurare a vitalităţii
319) Măsurile de siguranţă la bordul unei nave cu gaură de apă la dublul fund, în scopul ajungerii într-un
port de refugiu, sunt
a ) pomparea apei din b ) izolarea compartimentelor inundate şi c ) solicitarea de salvare
compartimentele inundate menţinerea stabilitatii si flotabilităţii unei nave specializate
320) Măsurile preventive pentru asigurarea vitaţităţii navei se realizează prin
b ) numai prin c ) echipajul nu are un rol în menţinerea
a ) construcţie şi construcţia specială a vitalităţii navei;acesta intervine doar în caz de
activitatea echipajului navei avarie
321) Măsurile privind siguranţa navei, a echipajului şi a mărfii, tebuiesc luate la bordul navei
a ) pe timpul manipulării mărfii b ) în timpul marşului c ) permanent
322) Metoda deplasamentului variabil se utilizează pentru studierea compartimentelor inundate, care
a ) comunică cu exteriorul b ) nu comunică cu exteriorul c ) ambele variante
323) Metoda excluderii compartimentului avariat, se utilizează în cazul
a ) umplerii parţiale şi comunicării cu b ) umplerii parţiale şi necomunicării cu c ) umplerii
exteriorul exteriorul complete
324) Mijloacele active de asigurare a vitalităţii navei includ şi

a ) mijloacele care sunt puse în funcţiune b ) mijloacele de combartere a c ) mijloace de luptă
şi exploatate de către echipajul navei poluării cu gaze toxice contra poluării sonore
325) Mijloacele tehnice active de asigurare a vitalităţii navei includ şi
a ) mijloacele de măsurare a b ) mijloacele de verificare a c ) instalaţiile de balast,
adâncimii apei pe canalele înguste lungimii lanţului ancorei fundarisite santină şi incendiu
326) Mijloacele tehnice active de combatere a incendiilor la bordul navei sunt
a ) mijloacele portabile şi b ) compartimentarea etanşă a c ) mijloacelşe de
instalaţiile fixe corpului navei telecomunicaţii DSC
327) Mijloacele active de vitalitate sunt
a ) acelea de asigurare a vitalităţii navei cu b ) instalaţiile de închidere c ) instalaţiile de
care echipajul acţionează în mod direct în cazul etanşă a uşilor şi hublourilor avertizare incendii
unei avarii
328) Mijloacele colective de salvare de la bordul navei sunt descrise în
a ) rolul de apel b ) instrucţiunile de combatere a incendiilor c ) manualul de pregătire SOLAS
329) Mijloacele de asigurare a vitalităţii cu care echipajul poate acţiona în cazul unui incendiu sunt
a ) instalaţia de salvare b ) mijloacele active cu care echipajul c ) sistemul de încălzire şi cel de

acţionează direct şi cele pasive (de aer condiţionat din interiorul
colectivă şi mijloacele
prevenire, izolare şi combatere) asigurate castelului, mai puţin din
individuale de salvare
prin construcţia navei compartimentul maşină
330) Mijloacele de luptă contra incendiilor de la bordul navei, sunt cuprinse în
a ) inventarul de avarie b ) inventarul de incendiu c ) RSB
331) Mijloacele de stins incendiile de la bordul navei, includ şi
a ) pompele de transfer combustibil b ) pompele de incendiu c ) pompele de santină
332) Mijloacele pasive de vitalitate sunt acelea care
a ) asigură vitalitatea prin însăşi amplasarea b ) asigură salvarea c ) asigură funcţionarea
şi caracteristicile constructive şi funcţionale ale colectivă a echipajului instalaţiei de aer condiţionat
lor, cu care echipajul nu acţionează direct în cazul în caz de abandon atunci când motorul principal
unei avarii este oprit
333) Mijloacele principale de combatere a incendiilor de la bordul navei sunt
a ) detectoarele electrocnice de b ) mijloacele active şi cele c ) mijloacele colective de
incendiu pasive salvare
334) O gaură de apă de lungime circa 50 cm în zona liniei de plutire, cuplul maestru babord, poate fi
remediată prin
a ) aplicarea unui panou de b ) introducerea unei pene de c ) se canariseşte nava la tribord, se

avarie peste gaura respectivă lemn de esenţă răşinoasă sudează o tablă peste gaură şi se
redresează nava
335) O gaură de apă din zona liniei de plutire poate fi astupată cu
a ) dop din lemn de brad acoperit cu calti impregnati b ) cheson de ciment c ) paiet cu margini
in vaselina armat tari
336) O gaură de apă este
a ) un orificiu practicat voluntar b ) o decupare practicată în c ) o perforare accidentală a corpului
în borduri pentru scurgerea apei falsbordul teugii, prin care navei, cauzată de contactul involuntar cu un
ambarcate pe punţi trec parâmele obiect dur fix, plutitor sau imers
337) O gaură de apă în zona liniei de plutire, în porţiunea cilindrică a navei, într-un bord, poate fi obturată
prin
a ) prin turnarea c ) canarisirea voluntară a navei în bordul opus, până ce gaura
b ) aplicarea unui
unui cheson de de apă este situată suficient deasupra liniei de plutire, sudarea unei
panou de vitalitate
ciment table peste gaură şi revenirea pe chilă dreaptă
338) O gaură de apă la bordul unei nave poate surveni ca urmare a
a ) coliziunii cu un banc b ) navigării în zonă cu gheaţă fărâmată, a c ) punerii involuntare pe
mare de peşti unei nave cu categorie de gheaţă 60 uscat în zonă stâncoasă
339) O gaură de apă produsă în urma coliziunii cu un corp aflat în imersiune, va fi poziţionată
a ) în opera moartă b ) în puntea principală c ) în carena navei
340) Obiectele din inventarul de avarie sunt vopsite în albastru pentru
a ) aşa prevăd normele de b ) pentru a fi uşor recunoscute şi a nu fi c ) acestea nu sunt vopsite
protecţie a muncii utilizate în alte scopuri în albastru
341) Obiectele din inventarul de avarie sunt vopsite în roşu pentru
a ) a putea fi uşor b ) aşa prevăd reglementările societăţii de c ) aceste obiecte nu sunt
recunoscute clasificare vopsite în roşu
342) Obturarea unei găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment este o măsură
a ) definitivă b ) temporară c ) voluntară
343) Opera moartă a corpului unei nave are rolul de a
a ) asigura un volum etanş care reprezintă b ) suporta efectul c ) volumul etanş care asigură
rezerve de flotabilitate în condiţii deosebite de curenţilor Foucault pescajul la linia de plină încărcare
navigaţie
344) Ordinul de abandonare a navei este dat de

c ) oricine dacă constată
a ) armator prin b ) comandantul sau înlocuitorul său legal când iminenţa pericolului rămânerii la
mesaj telex comandantul nu este în masură să-şi exercite funcţia bord
345) Ordinul de abandonare a navei este executat în ordinea
a ) pasagerii apoi echipajul b ) pe principiul "salvează-ţă pielea" c ) ofiţerii, apoi nebrevetaţii
346) Orice gaură de apă trebuie
a ) imediat raportată prin b ) ignorată dacă este deasupra c ) doar ţinută sub
alarmarea echipajului liniei de plutire supraveghere atentă
347) Orice navă mai mare de 500 TRB, este dotată cu cel puţin una pompă de incendiu de avarie
a ) da b ) nu, dacă nava are echipajul mai mic de 15 membri c ) numai navele pasagere
348) Orice plan pentru situaţii de urgenţă (contingency plan), conţine cel puţin
a ) viteza de deplasare a navei, c ) îndatoririle şi atribuţiunile
b ) portul de destinaţie
tonajul şi cantitatea de ballast de la personalului de la bord, proceduri de
şi numele navlositorului
bord în timpul evenimentului raportare, asistenţă şi monitorizare
349) Paietele întărite sunt manevrate cu ajutorul
a ) parâmelor elastice de relon b ) parâmelor vegetale c ) sârmelor de oţel
350) Paietul de astupare a găurilor mari şi foarte mari, este confecţionat din
a ) două foi de pânză de b ) din două foi de pânză de velă ce au între c ) două straturi de scânduri
velă, care au între ele o ele un stat uniform de material vegetal, iar la dispuse pe direcţii
foaie de oţel de grosime cel margini o grandee, şi având la cele patru colţuri perpendiculare, cu inserţie de
puţin 25 milimetri câte un ochi cu rodanţă pentru prinderea fibră optică
pâramelor
351) Paietul de avarie conţine
a ) 1 parâmă gradată b ) 2 parâme gradate c ) 3 parâme gradate
352) Paietul de vitalitate întărit se compune din
a ) două pânze de velă cusute b ) două pânze de velă cusute între c ) cel puţin 4 feţe de pânză de
între ele, cu inserţie de câlţi la ele, cu inserţie plasă de sârmă şi câlţi velă, cu inserţie de plasă de sârmă la
mijloc, cu grandee pe margini la mijloc, cu grandee pe margini mijloc, cu grandee pe margini
353) Paietul de vitalitate poate fi
a ) uşor b ) mare c ) triunghiular
354) Paietul pentru obturarea găurilor de apă mari şi foarte mari, este confecţionat din
a ) două straturi de scânduri b ) două foi de pânză de velă, c ) două straturi de scânduri
dispuse transversal, între ele pânză între ele un strat uniform de material dispuse transversal, între ele pânză
de velă impregnată cu seu, iar la vegetal, pe margini o grandee de velă impregnată cu seu, iar la
partea de contact cu corpul navei, prevăzută cu ochiuri cu rodanţe la partea de contact cu corpul navei,
o garnitură de cauciuc sau material cele patru colţuri, pentru legarea o garnitură de cauciuc sau material
echivalent parâmelor de fixare echivalent
355) Paietul poate avea sau nu armătură din plasă de sârmă pentru o mai mare rezistenţă ?
a ) da. b ) nu c ) doar la navele de război
356) Paietul poate fi aplicat peste gaura de apă cu nava în marş ?
a ) da b ) nu c ) numai la viteză de cel mult 10 noduri
357) Paietul rigid se aduce în dreptul găurii de apă prin
a ) partea cea mai apropiată de gaura de apă b ) prin pupa navei c ) prin prova navei
358) Paietul se aduce în dreptul găurii de apă prin
a ) partea cea mai apropiată de gaură b ) pe la pupa navei c ) prin prova navei
359) Panoul cu margini moi este confecţionat din
a ) două foi de pânză de velă, b ) două straturi de scânduri între care se c ) cel puţin 5 foi de
care au între ele o foaie de oţel pune o pânză de velă îmbibată în seu, şi o material vegetal, cusute
de grosime cel puţin 25 garnitură de cauciuc la partea de contact cu între ele şi îmbibate cu
milimetri corpul navei tinctură de iod
360) Panoul cu margini moi este confecţionat din
a ) un sac din pânză b ) două straturi de scânduri dispuse c ) patru foi de pânză de velă, între
de velă, care are în el transversal, între ele pânză de velă impregnată ele material vegetal impregnat, pe
material vegetal cu seu, iar la partea de contact cu corpul navei, margine socar vegetal prevăzut cu
impregnat o garnitură de cauciuc sau material echivalent ochiuri cu rodanţî la colţuri
361) Panoul cu margini moi este folosit la obturarea găurilor de apă
a ) foarte mici b ) foarte mari c ) mijlocii
362) Panoul cu margini moi nu se foloseşte la obturarea găurilor de apă
a ) din zona gurnei b ) de sub linia de plutire c ) din zona liniei de plutire
363) Panoul cu margini moi nu se foloseşte la obturarea găurilor de apă din zona
a ) dublului fund b ) bordajului drept c ) gurnei
364) Panoul cu margini moi nu se utilizează la astuparea găurilor de apă din zona
a ) gurnei b ) poziţionate sub linia de plutire c ) poziţionate deasupra liniei de plutire
365) Panoul cu margini moi poate fi folosit la etanşarea găutilor de apă

a ) pe suprafeţe plane ale corpuluiu b ) din zona c ) pe orice suprafaţa curbă a corpului
navei gurnei navei
366) Panoul cu margini moi se fixează peste gaura de apă
a ) cu ajutorul pontilului b ) cu ajutorul grinzilor, dulapilor şi c ) ambele răspunsuri sunt
reglabil penelor valabile
367) Panoul cu margini moi se fixează peste gaura de apă
a ) cu ajutorul chesonului de b ) cu ajutorul dispozitivului universal de c ) se sudează de corpul
ciment strângere navei
368) Panoul de avarie cu borduri moi este confecţionat din
a ) pânză de velă şi plasă b ) pânză de velă impregnată şi c ) pânză de velă, câlţi, scândură de
de sârmă plasă de sârmă răşinoase, scoabe, cuie
369) Panoul de avarie este
a ) un dispozitiv b ) un dispozitiv de c ) un panou de lemn, de diferite forme şi
metalic de prindere a asigurare a ancorelor pe dimensiuni, având conturul prevăzut cu perne (margini
cheilor kenter timpul marşului moi), folosit la astuparea provizorie a găurilor de apă
370) Panoul format din două straturi de scândură dispuse perpendicular, cu pânză de velă impregnată între
ele iar pe margine nişte perne moi de etanşare este
a ) paietul de avarie b ) panoul cu margini moi c ) dispozitivul universal de strângere
371) Pânza de velă dintre straturile de lemn ale panoului cu margini moi este
a ) dublată cu plasă de b ) cusută în cruce cu aţă sintetică de grosime cel c ) îmbibată în seu sau
sârmă puţin 2 milimetri vaselină
372) Pânza de velă, câlţii, garniturile de cauciuc, seul, etc din inventarul de avarie, reprezintă
373) Partea corpului navei cea mai expusă unor avarii, este
a ) prova b ) compartimentul maşină c ) castelul
374) Pe lângă mijloacele pasive de vitalitate, nava mai dispune de
a ) mijloace de folosinţă individuală b ) mijloace de semnalizare "om la apă" c ) mijloace active
375) Penele de lemn din inventarul de avarie sunt confecţionate din
a ) plop b ) salcie c ) mesteacăn
376) Penele de lemn din inventarul de avarie trebuie să fie de esenţă
a ) foioase b ) mesteacăn c ) răşinoase
377) Penele de lemn folosite la fixarea unui panou de vitalitate, trebuie să fie din esenţă
a ) plop b ) mesteacăn c ) răşinoase
378) Pentru a evita agravarea avariei, o navă cu gaură de apă în zona dublului fund, cu două tankuri
inundate, va trebui
a ) să elimine apa pătrunsă b ) să asigure izolarea tancurilor afectate c ) să toarne un cheson de
utilizând pompele de de celelalte compartimente, pentru a împiedica ciment rapid şi să golească apa
combustibil extinderea inundării din tankurile afectate
379) Pentru asigurarea vitalităţii, o navă dispune de
a ) mijloace de salvare b ) ansamblul de instalaţii, dispozitive şi c ) mijloace de supravieţuire a

echipajului în plutele de salvare, pe
individuale şi colective unelte destinate prevenirii, combaterii şi
limitării efectelor avariilor timp de noapte
380) Pentru astuparea unei găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment, vor fi parcurse următoarele etape
b ) se astupa gaura de apa cu un c ) se opreşte nava, se astupă gaura

a ) confecţionarea cofragului, de apă cu un paiet de vitalitate, se elimină
paiet de vitalitate, se
prepararea cimentului, turnarea
confectioneaza un cofrag dupa apa din compartimentul inundat, se
cimentului, îndepărtarea
forma gaurii de apa, se prepara confecţionează un cofrag adecvat, se
cofragului după întărirea prepară cimentul, se toarnă cimentul, se
betonul, se toarna, se scoate
cimentului
cofragul, se indeparteaza paietul; îndepărtează cofragul după întărirea
cimentului
381) Pentru dezeşuarea navei cu mijloace proprii, este de real ajutor
a ) modificarea favorabilă a pescajelor prin b ) solicitarea c ) semnalarea sonoră şi
balastare/debalastare şi/sau transfer de marfă la ajutorului de specialitate luminoasă a poziţiei navei
bord
382) Pentru stingerea unui incendiu provocat de o instalaţie electrică, se pot folosi
a ) stingătoare cu spumă chimică b ) manicile de incendiu c ) stingătoarele cu pulbere sau CO2
383) Persoana responsabilă cu pregătirea echipajului pentru rolul de gaură de apă, este
a ) superintendentul b ) şeful timonier c ) căpitanul secund
384) Personalul ambarcat poate părăsi nava avariată
a ) oricând crede că b ) doar urmare a ordinului c ) numai după punerea în siguranţă a

pericolul este iminent comandantului sau înlocuitorului efectelor personale în bărcile de salvare
acestuia
385) Planurile de incendiu specifice navei sunt amplasate
a ) la prova şi la pupa b ) pe fiecare punte în parte c ) detaliat la nivelul fiecărei punţi şi centralizat
navei, lângă posturile şi centralizat în cabina la nivelul punţii principale şi în ambele borduri, în
de manevră comandantului afara castelului, în containere etanşe
386) Pompele de incendiu trebuie să fie
a ) verificate anual de echipă b ) verificate la andocarea c ) mentinute permanent în bună stare de
specializată navei funcţionare
387) Pompele instalaţiei de balast sunt montate
a ) pe orice punte care se pretează b ) cât mai aproape de c ) cât mai aproape de tancul de
la gabaritul lor nivelul paiolului ballast cel mai mare
388) Pontilul reglabil este
a ) un dispozitiv de fixare a panoului peste b ) o sculă a ofiţerului c ) o manevră fixă de la
gaura de apă radio bordul navei
389) Pontilul reglabil este
a ) un dispozitiv de b ) un element de asigurare a c ) un element din osatura magaziilor de
vitalitate ancorelor pe vreme rea marfă ale navei
390) Pontilul reglabil este alcătuit din
a ) o bară metalică la capătul b ) o grindă de lemn de c ) o ţeavă metalică filetată, în care se
căreia există un cârlig permanent răţinoase, cu capetele introduce o tijă cu orificii pentru reglarea
deschis metalice lungimii
391) Pontilul reglabil este compus din
a ) un întinzător cu b ) o tijă filetată care c ) o ţeavă metalică filetată la interior, în care se
capetele în formă de culisează într-un şurub introduce dintr-o teava metalica filetata,in care se
cârlig fără sfârşit introduce o tija cu orificii de reglare a lungimii
392) Pontilul reglabil este folosit la
a ) manevrarea capacelor de b ) susţinerea în plan vertical c ) fixarea panoului cu margini
magazie în regim de avarie a catargului prova moi peste o gaură de apă
393) Pontilul reglabil mai este folosit la bordul navei şi pentru
a ) manevrarea b ) susţinerea chilei bărcilor de salvare de c ) amararea ancorelor în marş,
capacelor de spirai mare capacitate, aflate la post pe timp de vreme rea
394) Pontilul reglabil se utilizează la
a ) obturarea găurilor de apă de dimensiuni b ) fixarea panourilor cu c ) asigurarea ancorelor pe
mari şi foarte mari margini moi vreme rea
395) Prima măsură ce trebuie luată după alarmarea de gaură de apă, este aceea de a
a ) izola compartimentul afectat faţă de b ) stabili cauza c ) alarma agentul din
celelalte compartimente ale navei producerii gaurii de apă ultimul port de escală
396) Prima măsură ce trebuie luată la constatarea producerii unei găuri de apă este
a ) se avizează agentul din b ) dacă gaura de apă este situată c ) alertarea urgentă a conducerii
ultimul port de escală deasupra liniei de plutire, se avizează navei şi a echipei de intervenţie conform
planificată doar şeful mecanic muster-list
397) Procedura de raportare a unei situaţii de urgenţă, cum ar fi gaura de apă, este decrisă în
a ) Manualul de pregătire b ) manualul de proceduri ale c ) manualul navei de raportare a
SOLAS companiei situaţiilor de urgenţă
398) Procedurile de acces într-un compartiment inundat ca urmare a unei găuri de apă sunt descrise în
a ) Manualul de siguranţă al b ) manualul de proceduri ale c ) manualul de pregătire
navei companiei SOLAS
399) Procedurile de acţionare a echipajului în cazul găurilor de apă sunt descrise
a ) în jurnalul de b ) în regulamentul serviciului la c ) în manualele sistemului de management
bord bordul navei al siguranţei
400) Procedurile de acţionare a echipajului în cazul creşterii riscului de poluare sau a poluării ca o
consecinţă a unei găuri de apă înmtr-un tank de combustibil sau ulei, sunt detaliat descrise în
a ) manualul de proceduri ale companiei b ) Vessel Response Plan c ) manualul de pregătire SOLAS
401) Protecţia constructivă a navei contra incendiilor constă în
a ) separarea spaţiilor destinate locuirii b ) dotarea navei cu c ) instruirea
personalului navei faţă de celelalte compartimente, pompe de incendiu personalului prin exerciţii
prin compartimentări cu o izolaţie mecanică şi termică puternice şi automatizate frecvente de incendiu
corespunzătoare
402) Protecţia constructivă contra incendiilor la o navă, constă şi în
a ) separarea de restul navei a b ) dotarea navelor cu c ) instruirea periodică a
compartimentelor expuse riscului de incendiu, mijloace performante de echipajului prin exerciţii de
prin izolare termică şi rezistenţă mecanică supraveghere radar "om la apă"
adecvată
403) Protecţia constructivă contra incendiilor la o navă, constă şi în
a ) verificarea periodică a c ) dotarea din construcţie a navei cu
b ) suplimentarea echipajului
instrurii relevante a
cu fitter şi ajutor ofiţer mecanic mijloace de detectare , localizare şi
echipajului combatere a incendiilor
404) Reperul 1 din figura de mai jos reprezintă
a ) marginile moi ale panoului b ) stratul exterior de scândură c ) pânza de velă impregnată

a ) flanşa de etanşare b ) şurubul propriu-zis c ) piuliţa de strângere
a ) stratul exterior de scândură b ) pânza de velă impregnată c ) marginile moi ale panoului
a ) flanşe de etanşare b ) un pontil reglabil c ) un dop din lemn de esenţă moale

a ) stratul interior de scândură b ) pânza de velă impregnată c ) stratul exterior de scândură
a ) şurubul propriu-zis b ) dispozitiv de strângere c ) orificiul de prindere a saulei

a ) stratul interior de scândură b ) marginile moi c ) pânza de velă impregnată
a ) flanşa de etanşare b ) şurubul propriu-zis c ) bordajul în jurul găurii de apă

a ) flanşe de etanşare b ) garnituri de cauciuc sau alt material similar c ) piuliţe de strângere
413) Responsabilitatile comandantului privind identificarea si urmarirea potentialelor accidente si a

situatiilor de urgenta sunt:
a ) va controla toate b ) trebuie sa ia controlul total c ) trebuie sa preia controlul total al
operatiunile de la punte in al navei pe timpul tuturor derularii activitatilor atunci cand
timpul depistarii unui accident accidentelor de la bord si a accidentele s-au petrecut la bord sau in
sau a unei situatii de urgenta; situatiilor de urgenta; imediata vecinatate a navei;
414) Rezerva de flotabilitate este
a ) volumul compartimentelor b ) totalitatea volumelor c ) volumul corpului etanş situat
destinate mărfii tancurilor de balast deasupra liniei de plutire
415) Rolul de apel centralizat şi actualizat trebuie afişat cel puţin
a ) pe puntea b ) pe puntea c ) comanda de navigaţie, punct central comandă maşini şi
dunetă teuga saloanele echipajului
416) Rolul de apel cuprinde obligatoriu
a ) obligaţiile şi sarcinile b ) obligaţiile şi sarcinile fiecărei c ) doar obligaţiile şi sarcinile
doar ale membrilor de persoane aflate la bordul navei, indiferent ofiţerilor de punte şi mecanici,
echipaj de statutul acesteia inclusiv ale ofiţerului electrician
417) 'Rolul de apel şi instrucţiunile pentru cazuri de urgenţă'' sunt
c ) totalitatea instrucţiunilor privind
a ) ansamblul regulilor şi b ) rolurile de
modul de acţionare a echipajului de la
instrucţiunilor privind acţiunile pe care acţionare pe timpul
secţia maşină, pe timpul decarbonizării
fiecare membru de echipaj are obligaţia să staţionării navei în DG-urilor, conform planului de
le execute într-o situaţie de urgenţă pe navă porturi mentenanţă
418) Rolurile de apel sunt întocmite
a ) de către şeful de b ) de către Comandantul navei şi c ) de către şeful mecanic,
echipaj, la ambarcarea conducerea Companiei, înaintea primei imediat după prima ambarcare a
acestuia pe navă ambarcări a echipajului navei echipajului
419) Rolurile individuale pentru situaţii de urgenţă se găsesc
a ) în careurile b ) la posturile de c ) în cabina de locuit a fiecărui membru de echipaj şi
navei manevră persoană ambarcată
420) Semnalul de alarmare a echipajului în cazul unui rol de abandon sau a abandonului real este
a ) sapte sunete scurte si unul b ) un semnal scurt repetat de c ) un semnal prelung repetat de
lung. 7 ori. doua ori.
421) Stingerea cu apă a unui incendiu într-un compartiment, a determinat umplerea acestuia cu o cantitate
însemnată de apă. Măsura ce trebuie luată după ce incendiul a fost definitiv stins, este
a ) evacuarea tuturor ibiectelor b ) închiderea etanşă şi umplerea completă c ) evacuarea apei din
din compartiment cu apă a compartimentului compartiment
422) Supravieţuirea echipajului se defineşte ca fiind

a ) capacitatea echipajului unei nave de b ) capacitatea echipajului c ) capacitatea echipajului de
a-şi asigura, prin utilizarea tuturor mijloacelor unei nave de a putea procura a asigura odihna de cel puţin 12
de la bordul navei, siguranţa şi integritatea hrană şi aprovizii în porturile ore din 24, chiar în condiţia de
fizică şi morală în condiţia de avarie a navei de escală avarie a navei
423) Sursa de energie de avarie de la baterii asigură
a ) funcţionarea motorului b ) funcţionarea motorului
principal în regim de "toată principal în regim de "jumătate c ) iluminatul de avarie, sistemul
vizeza" viteza" de telecomunicaţii şi cel puţin un radar
424) Şurubul de fund este
a ) o sculă a b ) un dispozitiv de obturare a găurilor c ) un panou de scândură de exenţă
mecanicilor de apă răşinoasă
425) Şurubul de fund se pretează la obturarea găurilor de apă
a ) de dimensiuni b ) de dimensiuni foarte c ) de dimensiuni mari, dar numai la navele
mici mari militare
426) Toate exerciţiile efectuate la bordul navei sunt înregistrate în
a ) jurnalul de maşină b ) terfelog c ) jurnalul de bord
427) Toate exerciţiile pentru situaţii de urgenţă de la bordul navei, sunt conduse de către
a ) comandantul navei b ) căpitanul secund al navei c ) şeful de echipaj
428) Toate exerciţiile pentru situaţii de urgenţă efectuate la bordul navei, sunt ordonate şi conduse de către
a ) comandantul navei b ) secundul navei c ) şeful mecanic al navei
429) Toate înregistrările asupra exerciţiilor pentru situaţii de urgenţă efectuate la bordul navei, vor fi ţinute
în
a ) Registrul de mentenanţă b ) registrul de manipulare ballast c ) jurnalul de bord
430) Ultimele persoane care abandonează nava avariată sunt
a ) şeful mecanic, după ce a b ) ofiţerul de cart, după ce a c ) o echipă de ultimă
oprit toate agregatele care încă recuperat toate documentele supraveghere, stabilită şi condusă de
mai funcţionau importante comandantul navei
431) Un paiet de vitaliate întărit este confecţionat din
b ) două pânze de velă care c ) două straturi de pânză de velă, o plasă de
a ) două pânze de
au inserată plasă metalică între sârmă, apoi alte două straturi de pânză de velă, cu
velă lipite între ele
ele grandee pe margini
432) Un post de avarie trebuie plasat
a ) în magazia de piese de rezervă motoare b ) în prima magazie de c ) în zona punţii
auxiliare marfă principale
433) Un post de avarie trebuie plasat
a ) pe puntea etalon b ) în vecinătatea compartimentului maşină c ) în spatele comenzii de navigaţie
434) Un post de avarie trebuie să
a ) fie marcat cu vopsea b ) fie inscripţionat în limba de lucru de la c ) fie marcat cu vopsea
roşie bordul navei albastră
435) Una dintre instalaţiile care fac parte din sistemul de vitalitate al navei este
a ) instalaţia de santină b ) instalaţia de aer condiţionat c ) instalaţia de frig cambuză
a ) instalaţia de aer condiţionat b ) instalaţia de balast c ) desalinizare a apei de mare
a ) instalaţia de lumini de pe catarg b ) instalaţia de stins incendiu c ) desalinizare a apei de mare
438) Una dintre măsurile constructive pentru asigurarea nescufundabilităţii navei este şi
a ) instruirea echipajului prin b ) dotarea navei cu un inventar c ) compartimentarea
exerciţii periodice specific complet şi eficace navei
439) Unul din criteriile de clasificare a găurilor de apă este
a ) provenienţă b ) mărimea navei c ) densitatea apei în care se afla nava când s-a produs gaura
a ) ora la care a fost produsă sau b ) dimensiunile c ) zona de navigaţie a navei când s-a
observată gaura găurii produs gaura
a ) după zona de stabilire a liniilor b ) după gradul de pericol pe care îl prezintă faţă
de încărcare de instalaţia de ballast c ) poziţionare
442) Unul din rolurile dublului fund al navei este
a ) asigurarea vitezei b ) protejarea spaţiilor de marfă împotriva c ) protejarea picului prova în
optime a navei inundării în caz de esuare caz de coliziune
a ) delimitarea spaţiului etanş în care aunt b ) asigurarea unui c ) protejarea picului pupa
amplasate tankurile de balast şi cele de combustibil tangaj controlat în caz de coliziune
444) Unul dintre mijloacele pasive de asigurare a vitalităţii navei este
b ) trusa de scule din inventarul de c ) amplasarea mecanismelor la
a ) pompa de santină
vitalitate bord
a ) pompa de santină b ) compartimentarea navei c ) instalaţia de încărcare cu cranice a navei

a ) închiderile etanşe b ) sistemul de comunicare internă c ) pompa de santină cu pistoane
a ) instalaţia de CO2 b ) protecţia constructivă contra incendiilor c ) Sistemul de comunicaţii DSC
448) Vitalitatea echipajului este definită ca fiind
b ) capacitatea echipajului de a
a ) capacitatea echipajului de asigura menţinerea vitezei c ) capacitatea echipajului de a
a-şi menţine siguranţa proprie în contractuale a navei, chiar în condiţia asigura desfăşurarea activităţilor
condiţii de avarie a navei normale la bordul navei avariate
de avarie a acesteia
449) Vitalitatea navei este asigurată prin
a ) piturare b ) navigaţie doar în zone c ) construcţie şi acţiunea specifică a
antivegetală calde echipajului
450) Vitalitatea navei este suficient asigurată doar prin
a ) realizarea b ) dotările tehnice în de ultimă c ) ambele variante anterioare plus
construcţiei adecvate generaţie în domeniu activitatea profesionistă a echipajului
451) Vitalitatea navei reprezintă
a ) capacitatea navei, realizată b ) capacitatea navei de a-şi c ) capacitatea navei de a-şi
prin construcţie, de a nu menţine caracteristicile tehnice, de menţine asieta chiar atunci când
permite intrarea apei pe puntea exploatare şi proprietăţile nautice în compartimentul maşină şi/sau picul
principală caz de avarie prova sunt inundate accidental
452) Zincurile de pe bordajul unei nave au rolul de a
a ) proteja corpul navei
b ) proteja corpul navei c ) proteja corpul navei împotriva
împotriva depunerilor
împotriva ruginirii excesive corodării datorate curenţilor Foulcault
planctonice3
453)
Daca se ambarca o masa P la bordul navei in punctul A(x1, y1, z1) si G (xG, yG,
) este pozitiainitiala a centrului de greutate, atunci ordonata noului centru de greutate G1, se calculeaza cu fo
a) b) c)
tcvn-pricop
VARIANTA 0
MARTOR
1) "Coferdam" - ul este
2) "Tona registru" este echivalentul a
a ) 4,254 m3 b ) 100 cbft c ) 55 cbft
3) A doua condiţie de echilibru static al navei, impune ca
a ) forţele ce acţionează asupra navei sa b ) forţele ce acţionează asupra navei c ) nici un raspuns
aibă acelaşi suport sa aibă acelaşi sens corect
4) Abscisa centrului de greutate G al navei , se determină utilizând următoarea formulă de calcul
a) b) c)
 mixi  mi  miyi
XG = XG = XG =
 mi  mixi  mi
unde mi reprezintă masa unui element I de la bordul navei
5) Ambarcarea unei greutăţi mici la bordul navei, astfel încât aceasta să nu sufere înclinări transversale,
trebuie făcută
c ) astfel încât centrul de greutate
a ) astfel încât centrul de b ) astfel încât centrul de
al masei ambarcate să fie pe
greutate al acelei greutăţi să se greutate al masei ambarcate sş fie
verticala centrului de greutate al
situeze pe verticala centrului plutirii pe verticala centrului de carena navei
6) Ambarcarea unei greutăţi mici la bordul unei nave, astfel încât nava să nu sufere înclinări transversale,
trebuie efectuată
a ) astfel încât centrul de greutate al b ) astfel încât abscisa centrului c ) astfel încât abscisa centrului
aceszeia ţă fie pe verticala centrului de greutate al acesteia să fie de greutate al acesteia să fie
plutirii pozitivă negativă
7) Asieta navei este
a ) valoarea unghiului de b ) diferenta dintre pescajul prova c ) variaţia pescajului funcţie de
inclinare longitudinala si pescajul pupa salinitatea apei
8) Asieta navei reprezintă
a ) diferenta dintre pescajul prova si b ) diferenta dintre pescajul c ) variatia pescajului prova la
pescajul mediu la cuplul maestru prova si pescajul pupa ambarcarea grautatii standard
9) Asigurarea stabilităţii iniţiale a navei se realizează prin

a ) amplasarea corectă a prizelor b ) elaborarea şi respectarea c ) amplasarea cât mai sus a
de fund şi de suprafaţă unui cargoplan corect greutăţilor mari la bord
10) Atunci când centrul de greutate , G, coincide cu metacentrul M, nava se afla în
a ) echilibrul stabil b ) echilibru indiferent c ) echilibru instabil
11) Atunci când centrul de greutate al navei, G, se află deasupra metacentrului M, nava se află în condiţia de
a ) echilibru stabil b ) instabilitate c ) echilibru indiferent
12) Atunci cand latimea navei scade, celelalte dimensiuni ramanand constante:
a) b)
maximul curbei 1S se deplaseazaspre unghiuri mai mari; maximul curbei 1S se deplaseazaspre unghiuri ma
13) Atunci când nava se înclină transversal datorită ruliului cu un unghi de cel mult 3 grade, care din
următoarele centre se va deplasa în sensul înclinării
a) B b) G c ) nici una din afirmaţii nu este corectă
14) Atunci când pescajul unei nave paralelipipedice creşte, fără modificarea celorlalte caracteristici, raza
metacentrică longitudinală a acesteia
a ) creşte sau scade, funcţie de modificarea cotei b ) creşte în proporţie geometrică cu
lui G pescajul c ) scade
15) Atunci când pescajul unei nave paralelipipedice creşte, fără modificarea celorlalte caracteristici, raza
metacentrică transversală a acesteia
a ) creşte sau scade, funcţie de modificarea cotei lui G b ) scade c ) creşte
16) Atunci când ruliul navei este dur, stabilitatea acesteia este
a ) redusă b ) excesivă c ) ruliul nu are legătură cu stabilitatea navei
17) Ballastarea navei goale pentru realizarea unei asiete convenabile trebuie să asigure
b ) un deplasament minim de c ) diferenţa dintre pescajul pupa şi
a ) egalitatea
prova să fie de cel puţin 33% din
pescajelor prova şi pupa siguranţă şi imersiunea eficientă a elicei şi
penei cârmei pescajul pupa
18) Barele de direcţie principală din cadrul unui planşeu sunt
a ) barele cu sectiunea b ) barele dispuse c ) barele care detin ponderea numerica in
transversala cea mai mare; longitudinal; cadrul osaturii planseului;
19) Braţul de stabilitate reprezintă
a ) un cuplu de forţe b ) un moment de forţe c ) o distanţă
20) Calculul modificărilor de pescaj la ambarcarea şi debarcarea de greutăţi se face cu ajutorul
a ) diagramei de carene drepte b ) diagramei de stabilitate statică c ) diagramei de asieta
21) Calculul variaţiei unghiului de asietă, ca urmare a deplasării unei greutăţi la bordul navei pe o direcţie
orizontal - longitudinală, se face cu ajutorul formulei
a) b) c)
q (X2 - X1) D GML q (X2 - X1)
δθ = δθ = δθ =
D GML q (X2 - X1) D GMT
22) Calităţile etravei sunt
a ) robusteţea şi asigurarea rezistenţei navei la b ) să permită ieşirea c ) să faciliteze
şocuri şi coliziuni minore, reducerea rezistenţei la etanşă a arborelui depozitarea lanţului de
înaintare portelică ancoră
23) Canarisirea navei într-un bord, fără modificarea asietei, este dovada
b ) inundării unui
a ) inundării unui compartiment c ) inundării unui compartiment
compartiment sau deplasării
sau deplasării laterale a unei greutăţi, în laterale a unei greutăţi, în pupa sau deplasării laterale a unei
dreptul cuplului maestru greutăţi, în prova navei
navei
24) Canarisirea navei într-unul din borduri ca urmare a pierderii stabilitatii poate fi contracarată prin
a ) deplasarea unor greutăţi de b ) ocoborârea unor greutăţi la c ) balastarea tankurilor superioare
jos în sus la bord bordul navei din bordul coborât
25) Când centrul de greutate rezultant al nave se află sub metacentru, momentul care ia naştere tinde să
a ) redreseze nava la poziţia iniţială de b ) accentueze înclinarea c ) nu se crează nici un
echilibru navei moment
26) Când o navă cu borduri verticale trece într-o apă cu altă densitate, variaţia asietei se calculează cu
formula
a) b) c)
27) Când se spune despre o navă că are asietă zero ?

a ) atunci când nava are pescajul b ) atunci când pescajul pupa este c ) artunci când nava are
prova mai mare decât pescajul pupa mai mare decât pescajul prova pescajele prova şi pupa egale
28) Capacitatea Dw a navei este o caracteristică de
a ) masa b ) volum c ) pescaj
29) Capacitatea navei de a-şi menţine caracteristicile tehnice, de exploatare şi proprietăţile nautice în caz de
avarie, reprezintă
a ) nescufundarea navei b ) stabilitatea navei c ) vitalitatea navei
30) Capacitatea navei de a-şi păstra etanşeitatea şi de a nu se deforma sub acţiunea forţelor exterioare este
a ) capacitatea de încărcare b ) rezistenţa corpului c ) stabilitatea de drum
31) Care din afirmatiile de mai jos este falsă
a ) viteza navei se măsoară b ) viteza navei se măsoară în Mile c ) viteza navei se măsoară cu
în Noduri marine pe oră (Mm/h) anemometrul
32) Care din următoarele mărimi defineşte stabilitatea transversală a navei şi trebuie calculată la bord pentru
diferite situaţii de încărcare ale navei
a ) KG; b ) GM; c ) KM.
33) Care din următoarele mărimi se calculează la bord pentru diferite situaţii de încărcare, aceasta fiind
definitorie pentru stabilitatea iniţială
a ) KG b ) GM c ) KM.
34) Care din urmatoarele mărimi se poate determina cunoscând diagrama stabilităţii statice
a ) deplasamentul navei b ) unghiul de înclinare corespunzător valorii c ) raza metacentrică
goale maxime a braţului de stabilitate transversală (BM)
35) Care din următoarele valori poate fi determinată din diagrama stabilităţii statice
a ) deplasamentul navei la b ) unghiul de înclinare corespunzător valorii c ) raza cuplului
plină încărcare maxime a braţului stabilităţii maxim de redresare
36) Care dintre părţile corpului navei este situată deasupra liniei plutiri
37) Care dintre părţile navei se află sub linia de plutire
a ) opera vie b ) opera moartă c ) puntea principală
38) Care dintre planurile principale ale navei, o împarte in doua părţi,opera vie si opera moartă?
39) Care dintre planurile principale de proiecţie coincide cu suprafaţa liberă a apei liniştite?
a ) planul cuplului maestru b ) planul de bază c ) planul plutirii
40) Care dintre următoarele elemente fac parte din osatura longitudinală a navei ?
a ) pereţii transversali şi traversele b ) longitudinalele de fund, de bordaj şi c ) catargele şi
de fund de punte coloanele
41) Care sunt "apendicii" navei ?
a ) elicea, pana cârmei, chilele de b ) parapete, balustrăzile, brâiele, c ) ferestre, hublouri, uşi
ruliu, cavaleţii grătarele metalice
42) Carena este
a ) partea imersă a navei b ) partea emersă a navei c ) roof-ul central
43) Cargourile nespecializate care transportă minereu de fier la full capacitate DWT, au stabilitate
a ) redusă b ) excesivă c ) indiferentă
44) Ce este capacitatea de încarcare (deadweight) ?

c ) suma greutăţilor rezervelor de
a ) greutatea mărfii pe b ) totalitatea greutăţilor ce se pot combustibil, apă, alimente, echipaj cu
care o navă este aptă să o ambarca pe o navă, fără a depăşi pescajul
bagaje şi piese de schimb de la bordul
transporte maxim admis pentru zona respectivă navei
45) Ce este coferdam-ul ?
46) Ce este deplasamentul navei ?
a ) greutatea totală a navei complet b ) greutatea navei goale, c ) greutatea mărfii şi/sau
echipate, inclusiv a mărfii şi/sau a balastilui de fără combustibil şi rezerve a balastului de la bord
la bord
47) Ce este etamboul unei nave ?
a ) este elementul de b ) partea din faţa cuplului c ) compartimentul care separă
construcţie care închide corpul maestru, care cuprinde varangele şi camera cârmei de compartimentul
navei la extremitatea pupa chila de ruliu a unei nave maşină
48) Ce este flotabilitatea ?
b ) proprietatea navei de a se opune actiunii
a ) proprietatea navei de forţelor exterioare care tind să o încline şi de a c ) proprietatea navei de a se
a pluti la suprafaţa apei mişca liberă pe suprafaţa mării
reveni la poziţia iniţială
49) Ce este înălţimea bordului liber al navei ?
a ) distanţa măsurată după o direcţie
verticală, între planul de bază şi b ) distanţa măsurată după o direcţie c ) distanţa măsurată în
planul cuplului maestru,
punctul de intersecţie al liniei punţii cu verticală, între planul plutirii şi punctul de
intersecţie al liniei punţii cu linia între planul de bază şi
linia bordului în planul cuplului
bordului, în planul cuplului maestru planul plutirii
maestru
50) Ce este înălţimea de construcţie a navei ?
b ) distanţa măsurată după o direcţie
a ) distanţa masurată după o direcţie verticală, între planul plutirii şi c ) distanţa măsurată în
verticală, între planul de bază şi punctul punctul de intersecţie al liniei punţii cu planul cuplului maestru,
de intersecţie al liniei punţii cu linia între planul de bază şi
linia bordului, în planul cuplului
bordului în planul cuplului maestru planul plutirii
maestru
51) Ce este lungimea între perpendiculare ?
a ) distanţa măsurată în planul b ) distanţa măsurată în planul c ) distanaţa măsurată în planul
diametral, la linia de plutire de diametral, la linia de plutire de plină diametral al navei, pe direcţia
plină încărcare, între punctele de încărcare, între punctele de intersecţie orizontală paralelă cu chila, între
intersecţie ale acesteia cu linia ale acesteia cu axul cârmei şi linia punctele extreme prova şi pupa
etamboului şi cea a etravei etravei ale navei
52) Ce este lungimea maximă a unei nave ?

diametral, la linia de plutire de diametral, la linia de plutire de diametral al navei, pe direcţia
plină încărcare, între punctele de plină încărcare, între punctele de orizontală paralelă cu chila, între
intersecţie ale acesteia cu linia intersecţie ale acesteia cu axul punctele extreme prova şi pupa ale
etamboului şi cea a etravei cârmei şi linia etravei navei
53) Ce este lungimea pe plutire de plină încărcare ?
diametral, la linia de plutire de plină diametral, la linia de plutire de diametral al navei, pe direcţia
încărcare, între punctele de intersecţie plină încărcare, între punctele de orizontală paralelă cu chila, între
ale acesteia cu linia etamboului şi cea intersecţie ale acesteia cu axul punctele extreme prova şi pupa
a etravei cârmei şi linia etravei ale navei
54) Ce este manevrabilitatea ?
a ) proprietatea navei de a executa b ) proprietatea navei de a se c ) proprietatea navei de a
uşor şi rapid diferite manevre de mişca cu o viteză determinată pe o pluti in condiţii normale pe
schimbare a directiei de mars anumită direcţie apa mării
55) Ce este nescufundabilitatea ?
b ) proprietatea navei de a-şi păstra c ) proprietatea navei de a-si
a ) proprietatea navei de
pastra sau de a-si schimba
a pluti in conditii normale flotabilitatea şi stabilitatea în cazul inundării
unuia sau mai multor compartimente directia miscarii
56) Ce este o societate de clasificare ?
a ) O instituţie care are ca obiect de b ) Totalitatea cărţilor c ) Asociaţia organelor de
activitate supravegherea tehnică şi tehnice de clasificare a control tehnic al navelor,
clasificarea navelor civile navelor civile constituită din armatori
57) Ce este opera moartă ?
a ) nivelul de plutire al b ) partea permanent emersă a navei c ) partea permanent submersă a
navei la linia de apă în condiţii normale de plutire navei în condiţii normale de plutire
58) Ce este opera vie ?
a ) partea permanent submersă a b ) partea permanent emersă a navei c ) nivelul de plutire al
navei în condiţii normale de plutire în condiţii normale de plutire navei la linia de apă
59) Ce este osatura ?
a ) structura de rezistenţă formată b ) o reţea spaţială de bare drepte c ) totalitatea planşeelor
dintr-o placă dreaptă sau curbă şi curbe, îmbinate între ele, care inferioare şi superioare din
rezemată, întărită cu bare şi elemente determină şi menţine formele
interiorul corpului navei
de legatură geometrice ale corpului navei
60) Ce este pescajul mediu al navei ?

a ) distanţa măsurată pe verticală, b ) distanţa măsurată pe c ) distanţa măsurată pe verticală, în
de la linia de bază până la punctul verticală, de la linia plutirii dreptul cuplului maestru, de la planul
cel mai înalt al punţii principale până la linia punţii liniei de bază, până la linia de plutire
61) Ce este planul cuplului maestru ?
a ) planul orizontal b ) planul longitudinal c ) planul transversal vertical care trece prin
care trece prin linia de vertical care trece prin chila secţiunea maestră şi împarte corpul navei în două părţi
bază navei asimetrice, prova şi pupa
62) Ce este planul diametral al navei ?
a ) planul vertical longitudinal care b ) planul care împarte c ) planul care împarte nava în
împarte nava în două părţi simetrice, tribord nava în două părţi, prova şi două părţi asimetrice, prova şi
şi babord pupa pupa
63) Ce este planul plutirii ?
a ) planul orizontal care coincide b ) planul transversal vertical c ) planul transversal vertical
cu suprafaţa liberă a apei liniştite şi care trece prin secţiunea maestră şi care trece prin secţiunea maestră şi
împarte corpul navei în partea imersă împarte corpul navei în două părţi împarte corpul navei în două părţi
şi partea emersă simetrice, tribord şi babord asimetrice, prova şi pupa
64) Ce este planşeul ?
a ) structura de rezistenţă formată b ) o reţea spaţială de bare drepte şi c ) totalitatea planşeelor
dintr-o placă dreaptă sau curbă curbe, îmbinate între ele, care
inferioare şi superioare din
rezemată, întărită cu bare şi elemente de determină şi menţine formele interiorul corpului navei
legatură geometrice ale corpului navei
65) Ce este ruful ?
a ) o construcţie situată deasupra b ) o construcţie situatăţdeasupra punţii c ) o construcţie situată
punţii principale, care nu se întinde pe principale, care se întinde pe toată pe puntea etalon, la pupa
toată lăţimea navei lăţimea navei navei
66) Ce este secţiunea maestră ?
a ) este secţiunea vertical- b ) este sectiunea vertical- c ) secţiunea care trece prin planul
transversală care trece prin mijlocul longitudinală ce trece prin liniei de bază şi defineşte pescajul
teoretic al navei, unde lăţimea este mijlocul navei maxim al navei
maximă
67) Ce este stabilitatea ?
a ) proprietatea navei de a b ) proprietatea navei de a reveni la c ) proprietatea navei de a se

pluti in condiţii normale, fără să poziţia iniţială de echilibru, după încetarea mişca cu o viteă determinată pe
se scufunde pe mare liniştită acţiunii forţei care a scos-o din această suprafaţa agitată a mării
stare
68) Ce este stabilitatea de drum ?

a ) proprietatea navei de a se b ) proprietatea navei de a-şi c ) proprietatea navei de a-şi menţine
mişca cu o viteză determinată schimba direcţia mişcării direcţia de marş, fără acţionarea cârmei
69) Ce este suprastructura ?
a ) o construcţie situată deasupra b ) o construcţie situatăţdeasupra c ) o construcţie situată pe
punţii principale, care nu se întinde pe punţii principale, care se întinde pe toată puntea principală, la prova
toată lăţimea navei lăţimea navei navei
70) Ce este tonajul brut ?
b ) volumul tuturor c ) o mărime calculată convenţional,
a ) greutatea navei
compartimentelor închise destinate reprezentând volumul total al compartimentelor
încărcate cu marfă
transportului mărfurilor închise, inclusiv suprastructura
71) Ce este tonajul net ?
a ) volumul tuturor b ) greutatea navei c ) o mărime calculată convenţional,

compartimentelor interioare închise goale, dar cu rezervele de care reprezintă totalitatea spaţiilor de
ale navei, inclusiv suprastructurile combustibil încărcare şi/sau de numărul de pasageri ce
pot fi ambarcaţi
72) Ce rol are etamboul unei nave ?
a ) închide corpul navei la pupa, b ) proteja nava de şocurile c ) adăposteşte puţul
permite trecerea etanşă a axului portelică şi datorate coliziunilor uşoare din
lanţului şi sonda ultrason
a axului cârmei timpul înaintării prin apă
73) Ce rol are învelişul dublului fund ?
a ) adăposteşte tancurile de b ) asigură nescufundabilitatea navei în c ) adăposteşte agregatele
balast superioare caz de avariere a dublului fund mecanismelor de ridicat
74) Ce rol are selatura punţii ?
a ) de a menţine nava pe b ) de a asigura scurgerea rapidă a c ) de a împiedica scurgerea apei de pe
chilă dreaptă apei de pe punţi punte spre bordaj
75) Ce rol are tubul etambou, la o navă ?
a ) de a susţine pana
b ) de a sustine arborii portelice la c ) de a asigura spargerea gheţii
cârmei când nava este pe
doc trecerea etanşă a acestora în afara bordului când se navigă în ape reci
76) Ce rol au planşeele din corpul unei nave ?
b ) fiind structuri de rezistenţă,
a ) prin structura lor, au c ) acestea preiau şi transmit osaturii
asigură ambarcarea în condiţii de
rolul de a asigura
deplină siguranţă a mărfurilor lichide navei sarcinile normale şi asigură rezistenţa
sprijinirea coastelor navei corpului navei într-un anumit punct
în vrac
77) Ce se înscrie în certificatul de tonaj ?

a ) deplasamentul navei b ) pescajul navei c ) tonajul brut si tonajul net al navei
78) Ce se înţelege prin "apendici" ai corpului navei ?
a ) elemente din structura b ) elemente constructive c ) elemente constructive si funcţionale care
interna a navei ale osaturii navei ies în afara corpului navei, în partea imensă
79) Ce sunt construcţiile de rigidizare ?
a ) structura de rezistenţă formată b ) o reţea spaţială de bare drepte şi
dintr-o placă dreaptă sau curbă curbe, îmbinate între ele, care c ) totalitatea planşeelor
rezemată, întărită cu bare şi elemente determină şi menţine formele inferioare şi superioare din
de legatură geometrice ale corpului navei interiorul corpului navei
80) Ce sunt tancurile de balast ?
a ) compartimente etanşe b ) compartimente destinate c ) compartimente etanşe situate sub puntea

situate la nivelul punţii depozitării mărfurilor generale principală, la prova, la pupa, în borduri, la dublul
principale containerizate fund, care au posibilitatea de a fi umplute cu şi
golite de apă
81) Centrul de carenă B reprezintă
a ) centrul geometric al carenei b ) rezultanta forţelor de greutate c ) rezultanta forţelor de presiune
82) Centrul de carenă al navei reprezintă
c ) acel punct în care
a ) centrul de greutate al volumului b ) rezultanta tuturor forţelor acţionează forţa de greutate a
de apă dezlocuit de partea imersă a navei cqare compul deplasamemtul navei navei
83) Centrul de carenă B, prin definiţie, reprezintă
a ) centrul geometric al volumului carenei b ) rezultanta tuturor forţelor de c ) centrul
navei presiune plutirii
84) Centrul de greutate al navei reprezintă
a ) centrul de greutate al volumului c ) acel punct în care
b ) rezultanta tuturor forţelor
de apă dezlocuit de partea imersă a acţionează forţa de greutate a
cqare compul deplasamemtul navei
navei navei
85) Cerealele în vrac pot fi transportate cu navele
a ) tip container b ) navele de transport animale vii c ) vrachiere şi cargouri
86) Certificatul de bord liber al navei este eliberat de către
a ) căpitănia portului de înmatriculare a b ) societatea de c ) santierul constructor al
navei clasificare navei
87) Certificatul de siguranţă a construcţiei este eliberat de către
88) Certificatul de siguranţă echipament este eliberat de către
89) Clasificarea navelor comerciale pe tipuri se face funcţie de
a ) natura mărfurilor transportabile cu acea b ) zona de c ) pescajul maxim la linia de
navă navigaţie vară
90) Coeficientul de permeabilitate al unui compartiment, notat cu "m" , reprezintă
a ) raportul dintre volumul real b ) raportul dintre volumul teoretic al c ) raportul dintre volumul
de apă care poate intra în compartimentului şi volumul real de compartimentului inundat şi
compartiment şi volumul teoretic al apă ce poate inunda compartimentul volumul carenei
acestuia
91) Coferdam-urile au rolul de a
a ) asigura depozitarea b ) asigura depozitarea c ) de a separa şi proteja două compartimente
materialelor de avarie materialelor SOPEP adiacente, ale căror destinaţii sunt complet diferite
92) Coferdamurile folosesc la
a ) depozitarea b ) amplasarea c ) limitarea sau prevenirea avarierii prin reciprocitate a

diferitelor materiale agregatelor două compartimente învecinate, care au destinaţii total diferite
şi incompatibile
93) Comparativ, o navă este mult mai stabilă
a ) transversal decât longitudinal b ) longitudinal decât transversal c ) nu sunt diferenţe
94) Compartimentarea tuturor spaţiilor etanşe din structura navei, contribuie la
a ) asigurarea b ) asigurarea ambarcării combustibilului în c ) asigurarea
manevrabilităţii navei magaziile de marfă la navele cargou flotabilităţii navei
95) Compartimentul cuprins între prova navei şi primul perete transversal etanş se numeşte
a ) roof central b ) forepeak c ) afterpeak
96) Compartimentul cuprins între pupa navei şi ultimul perete transversal etanş se numeşte
a ) coferdam b ) forepeak c ) afterpeak
97) Compatimentarea corpului navei se face în scopul asigurării
a ) intimităţii b ) izolarea fonică a c ) nescufundabilităţii navei în cazul inundării unuia sau
echipajului diferitelor încăpreri mai multor compartimente şi împiedicării extinderii incendiului
98) Conform Teoremei lui Euler, două plutiri izocarene succesive se intersectează după o dreaptă ce trece
prin
a ) centrul geometric al fiecăreia b ) centrul de greutate rezultant c ) cuplul maestru
99) Conform Teoremei lui Euler, două plutiri izocarene succesive, se intersectează după o dreaptă ce trece
prin
a ) centrul geometric al fiecăreia b ) centrul de flotabilitate al navei c ) centrul de greutate al navei
100) Constructiv, reducerea influenţei negative asupra stabilităţii navei a suprafeţelor libere de lichide din
tankuri, se realizează prin
a ) amplasarea tankurilor paralel cu b ) amplasarea tankurilor perpendicular c ) cu diafragme
planul diametral al navei pe planul diametral al navei longitudinale
101) Corecţia înălţimii metacentrice longitudinale, când la bord există un tank parţial umplut, este
proporţională cu
a ) momentul de inerţie al suprafeţei b ) momentul de inerţie al suprafeţei c ) deplasamentul navei
libere de lichid, calculat faţă de axa libere de lichid, calculat faţă de planul
la plină încărcare
proprie longitudinala diametral al navei
102) Corecţia înălţimii metacentrice transversale când la bord există un tank parţial umplut, se calculează cu
ajutorul formulei
a) b) c)
103) Corecţia înălţimii metacentrice transversale sau longitudinale când la bord există un tank parţial
umplut, este întotdeauna
a ) pozitivă b ) nesemnificativă c ) negativă
104) Cota centrului de greutate G al navei , se determină utilizând următoarea formulă de calcul
a) b) c)
 mizi  mi  mixi
ZG = ZG = ZG =
 mi ,  mizi  mi
Unde mi reprezinta masa unui element i de la bordul navei
105) Criteriul de vânt, conform normelor A.N.R., în calcului elementelor de satbilitate, este
a ) forţa maximă a unei rafale de vânt b ) momentul dinamic maxim pe c ) reportul dintre
de travers, pe care neva o poate suporta care nava îl poate suporta fără a se momentul de răsturnare şi cel
fără a se răsturna răsturna de vânt
106) Cu ajutorul diagramei de carene drepte, în cazul ambarcării/debarcării de greutăţi, în practică la bordul
navei, se determină
a ) coordonatele centrului de greutate b ) coordonatele centrului de carenă c ) lungimea noii linii
al navei pentru situaţia dată şi variaţia pescajului mediu de plutire a navei
107) Cu ajutorul diagramei de carene drepte, în cazul ambarcării/debarcării de greutăţi, în practica la bordul
navei, se determină
a ) coordonatele centrului de b ) coordonatele centrului de carena si c ) noile pescaje pupa si
greutate; variatia pescajului mediu; prova ale navei;
108) Cu ajutorul scalei de încarcare, se poate determina pescajul navei, funcţie de
a ) deplasamentul navei b ) înălţimea metacentrică transversală c ) raza metacentrică longitudinală
109) Cum se numeşte partea corpului navei aflată deasupra liniei de plutire ?
110) Cum se numeşte partea corpului navei aflată sub linia de plutire ?
a ) opera vie b ) opera moartă c ) osatura
111) Cum se numeşte planul care împarte corpul navei în cele două părţi simetrice, tribord şi babord ?
112) Cum se numeşte proprietatea navei de a-şi păstra direcţia mişcării ?
a ) deplasare b ) stabilitatea de drum c ) giraţie
113) Cunoaşterea poziţiei planului neutru, permite ambarcarea/debarcarea greutăţilor la/de la bordul navei,
astfel încât
a ) calităţile manevriere ale navei b ) vizibilitatea de pe puntea de c ) stabilitatea navei să nu
să nu fie compromise navigaţie să nu fie afectată fie deteriorată
114) Cunoaşterea poziţiei planului neutru, permite ambarcarea/debarcarea unei greutăţi la şi de la bordul
navei, astfel încât
a ) pescajele navei să nu se b ) asieta navei să nu se c ) stabilitatea navei să nu se
modifice modifice diminueze
115) Cunoscând greutatea "q" ambarcată la bordul navei şi deplasamentul unitar – TPC, corespunzator
pescajului iniţial al navei T, variaţia pescajului mediu se calculează cu formula
a) b) c)
116) Cuplul format de greutate şi forţa arhimedrică se numeşte

a ) rază metacentrică b ) braţ de stabilitate c ) moment de stabilitate
117) Daca centrul de greutate G al navei coincide cu metacentrul M, atunci nava se află în
a ) echilibru stabil b ) echilibru indiferent c ) echilibru instabil
118) Dacă centrul de greutate G al navei se află deasupra metacentrului M, momentul care acţionează asupra
navei va provoca
a ) aducerea navei în poziţia iniţială de b ) amplificarea înclinării c ) rotirea navei în jurul axului
echilibru navei median
119) Dacă centrul de greutate G al navei se află sub metacentrul M, momentul care acţionează asupra navei
va provoca
a ) aducerea navei în poziţia iniţială de b ) amplificarea înclinării c ) rotirea navei în jurul axului
echilibru navei median
120) Dacă la cota centrului de carenă adăugăm raza metacentrică, distaţa rezultată reprezintă tocmai
a ) înălţimea metacentrică b ) raza metacentrică c ) cota metacentrului
121) Dacă la o navă cu GM mai mic decât 0 se ambarcă o greutate în planul diametral, deasupra centrului de
greutate al navei,nava va fi în situaţia de
a ) redresare a unghiului de b ) amplificare a unghiului de c ) tendinţa este
înclinare înclinare inprevizibilă
122) Daca la o navă valoarea lui GM este mai mică decât 0 şi nava este înclinată transversal, atunci, prin
ambarcarea unei greutăţi în PD, deasupra centrului de greutate al navei
a ) unghiul de înclinare va b ) unghiul de înclinare va c ) nu se întâmplă nimic
descreşte creşte deosebit
123) Daca la o navă valoarea lui GM este mai mică decât 0, nava
a ) se va înclina într-un b ) se va înclina în bordul opus celui de acţionare a forţei c ) se va
bord respective răsturna
124) Dacă raportăm aria plutirii la produsul dintre lungimea şi lăţimea acesteia, obţimen
a ) Afundarea pe centimetru b ) CWL c ) momentul unitar de asietă
125) Dacă un tank de la bordul navei, se divizează longitudinal cu “m” pereţi echidistanţi, atunci efectul
negativ al suprafeţei libere de lichid
a ) creşte de "m" ori b ) se reduce de m+1 ori c)

se reduce de “(m+1)2” ori
126) Deasupra liniei de plutire a navei se află
a ) partea imersă b ) partea emersă c ) opera vie
127) Deplasând greutăţi la bordul navei, nu se modifică
a ) deplasamentul navei b ) asieta navei c ) coordonatele centrului de greutate al navei
128) Deplasarea unei greutăţi la bordul navei pe o direcţie verticală, va determina deplasarea în aceeiaş
direcţie şi sens a
a ) centrului de carenă b ) metacentrului transversal c ) centrului de greutate al navei
129) Deplasarea unei greutăţi la bordul navei, paralel cu planul diametral, pe orizontală, la aceeaşi cotă,
determină
a ) modificarea asietei navei b ) modificarea deplasamentului unitar c ) nici una dintre acestea
130) Deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie orizontal-longitudinală, indiferent de sens,
determină
a ) modificarea stabilităţii iniţiale a b ) modificarea asietei c ) modificarea deplasamentului
navei navei navei
131) Deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie verticală, indiferent de sens, determină
a ) modificarea stabilităţii iniţiale a b ) modificarea asietei c ) modificarea deplasamentului
navei navei navei
132) Deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe o direcţie orizontal - transversală, determină
a ) modificarea asietei b ) modificarea unghiului de înclinare c ) modificarea
navei transversală a navei deplasamentului navei
133) Diagrama care permite determinarea variaţiei pescajelor prova/pupa la
ambarcarea/debarcarea/deplasarea de greutăţi, este
a ) diagrama de carene drepte b ) diagrama de stabilitate dinamică c ) diagrama de asietă
134) Diagrama de pantocarene este
b ) reprezentarea grafică a
a ) reprezentarea grafică a c ) reprezentarea grafică a braţului
variaţiei braţului stabilităţii
braţului stabilităţii de formă, stabilităţii de formă, funcţie de volumul
statice, funcţie de volumul
funcţie de unghiul de înclinare carenei şi unghiul de înclinare
carenei
135) Diagrama de pantocarene prezintă
b ) variaţia braţului de
a ) variaţia braţului de c ) braţul stabilităţii de formă funcţie de
stabilitate funcţie de
stabilitate funcţie de asietă volumul carenei şi unghiul de înclinare
deplasament
136) Diagrama la asietă se foloseşte pentru
a ) Calculul lui XF si V b ) Calculul lui dpv şi dpp c ) Calculul lui XF şi XG
137) Diferenţa dintre cota metacentrului longitudinal corespunzătoare înclinărilor nule şi cota centrului de
greutate, reprezintă
a ) înălţimea metacentrică b ) raza metacentrică c ) cota centrului de
longitudinală longituainală greutate
138) Diferenţa dintre cota metacentrului transversal corespunzătoare înclinărilor nule şi cota centrului de
greutate, reprezintă
a ) înălţimea metacentrică transversală b ) raza metacentrică transversală c ) cota centrului de carenă
139) Din sistemul de osatură longitudinală fac parte următoarele elemente structurale
b ) varanga dublului fund, coasta c ) suporţii laterali, suportul
a ) învelişul fundului, centrua
de cală, coasta de interpunte, central, curenţii punţii superioare,
punţii superioare, învelişul
traversa punţii superioare (şi curenţii punţii inferioare, tabla
punţii superioare, copastia
inferioare) marginală
140) Din sistemul de osatură transversală fac parte următoarele elemente structurale
a ) suportul central, suportul b ) varanga dublului fund, c ) stringher de bordaj, guseele duble
lateral, tabla marginală, curenţii coasta de cală, coasta de prin care curenţii de punte se îmbină cu
punţii superioare, curenţii interpunte, traversa punţii traversele, centura punţii intermediare,
punţii inferioare superioare (şi inferioare) tabla lacrimară a punţii superioare
141) Dintre valorile calculate ale elementelor stabilităţii, fac parte
a ) deplasamentul navei b ) momentul unitar de asietă şi de c ) raza metacentrică
goale bandă transversală
142) Discul "Plimsoll" este
a ) o ustensilă b ) un dispozitiv de determinare c ) o marcă a liniei de încărcare, aplicată
ajutătoare lucrului pe a diametrului discului solar la ora definitiv pe corpul navei şi descrisă în
harta de navigaţie răsăritului
certificatul privind liniile de încărcare
143) Distanaţa măsurată în planul diametral al navei, pe direcţia orizontală paralelă cu chila, între punctele
extreme prova şi pupa ale navei reprezintă
a ) Înălţimea de construcţie a navei b ) lungimea maximă a navei c ) lăţimea maximă a navei
144) Distanţa măsurată după o direcţie verticală, între planul plutirii şi punctul de intersecţie al liniei punţii
cu linia bordului, în planul cuplului maestru reprezintă
a ) înălţimea de construcţie a navei b ) pescajul mediu al navei c ) înălţimea bordului liber al navei
145) Distanţa măsurată în plan vertical între planul de bază şi punctul de intersecţie a liniei punţii cu
bordajul, la cuplul maestru reprezintă
a ) înălţimea de construcţie a navei b ) lungimea maximă a navei c ) lăţimea maximă a navei
146) Distanţa măsurată pe orizontală, în plan transversal, la cuplul maestru,, între punctele de intersecţie ale
selaturii punţii cu liniile bordajului reprezintă
a ) Înălţimea de construcţie a navei b ) lungimea maximă a navei c ) lăţimea maximă a navei
147) Distanţa măsurată pe verticală, în dreptul cuplului maestru, de la planul liniei de bază, până la linia de
plutire reprezintă
a ) înălţimea de construcţie a navei b ) pescajul mediu al navei c ) înălţimea bordului liber al navei
148) Dublul fund la o navă îndeplineşte următoarele funcţii
a ) măreşte b ) reduce c ) împiedică inundarea unor compartimente în caz de avariere
rezistenţa la înălţimea centrului a fundului şi asigură, în mod obişnuit, un spaţiu etanş unde sunt
înaintare de greutate amplasate tankurile de combustibil, ulei, ballast şi apă tehnică
149) Echilibrul dinamic al navei se realizează atunci când
a ) lucrul mecanic al momentului exterior este egal b ) nava navigă c ) nava navigă în apă cu
cu lucrul mecanic al momentului de stabilitate în apă dulce densitatea de cel puţin 1,025
150) Echilibrul static al navei se realizează atunci când
a ) lucrul mecanic al momentului b ) momentul exterior de c ) nava este pe chilă dreaptă
exterior este egal cu lucrul mecanic al înclinare este egal cu momentul de şi asupra ei nu acţionează nici o
momentului de stabilitate stabilitate forţă exterioară
151) Efectul legii lui Arhimede se aplică
a ) asupra operei vii a b ) asupra operei moarte a c ) asupra capacelor magaziilor de
navei navei marfă
152) Efectul negativ al suprafeţelor libere de lichid din tankuri asupra stabilităţii navei, este diminuat
proporţional cu
a ) frecvenţa valurilor de b ) frecvenţa valurilor de c ) numărul de diafragme din
travers prova tankuri
153) Efectul negativ asupra stabilităţii navei al suprafeţei libere de lichid dintr-un tank este direct
proporţional cu
a ) lăţimea tankului care conţine lichidul b ) abscisa centrului de greutate c ) volumul lichidului
cu suprafaţă liberă al lichidului respectiv
154) Efectul negativ asupra stabilităţii transversale a navei se agravează proporţional cu
a ) lăţimea tankului care b ) adâncimea tankului care c ) abscisa centrului de greutate al
conţine lichidul cu suprafaţă tankului are conţine lichidul cu
conţine lichidul cu suprafaţă
liberă suprafaţă liberă
liberă
155) Elementul structural 5 din fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este:
a ) brachet orizontal; b ) brachet perpendicular pe învelişul etravei; c ) carlinga centrală.

156) Elementul structural 6 din fig. 11.50 este
a ) brachet orizontal b ) brachet perpendicular c ) chila
157) Elementul structural 7 din fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este

a ) brachet orizontal b ) brachet perpendicular c ) chila
158) Elementul structural din fig. RO-TCVN-C-t 11.48 reprezintă
a ) etamboul din oţel nituit b ) etrava din oţel turnat c ) chila din oţel forjat
159) Etamboul unei nave este
a ) partea din faţa cuplului b ) robusteţea şi asigurarea c ) este construcţia solidă şi etanşă
maestru, care cuprinde rezistenţei navei la şocuri şi coliziuni situată la pupa navei şi care permite
varangele şi chila de ruliu a minore, reducerea rezistenţei la trecerea etanşă aaxului portelică şi a
unei nave înaintare axului cârmei
160) Etrava navei închide osatura compartimentului
a ) after peak b ) coferdam maşini c ) forepeak
161) Forma etamboului depinde de
a ) mărimea ancorelor b ) forma şi mărimea elicei şi a penei cârmei c ) poate fi proiectată oricum
162) Formula de calcul a Momentul unitar al înclinării transversale este
a) b) c)
163) Formula de calcul a razei metacentrice transversale este

b)
a) c)
BM = V + Ix ; BM = Ix  V
164) Formulele metacentrice ale stabilităţii se utilizează pentru determinarea

a ) deplasamentului b ) momentului unitar de asietă şi a momentului c ) razei metacentrice
navei unitar de bandă transversale
165) Forţele de greutate care acţionează asupra navei, se datorează
a ) acţiunii presiunii hidrostatice exercitate b ) acţiunii câmpului c ) deplasării de greutăţi
de apă pe suprafaţa udată a carenei gravitaional asupra navei; la bordul navei
166) Forţele de presiune care acţionează asupra navei, se datorează
a ) acţiunii presiunii hidrostatice exercitate b ) acţiunii câmpului c ) deplasării de greutăţi
de apă pe suprafaţa udată a carenei gravitaional asupra navei; la bordul navei
167) Greutatea a cărei ambarcare/debarcare la/de la bordul navei cauzează o variaţie a pescajului cu un
centimetru, se numeşte
a ) deplasament unitar b ) deplasament al navei goale c ) greutate utilă la deplasamentul de vară
168) Greutăţile lichide de la bordul navei, influenţează stabilitatea navei doar atunci când
a ) tancurile rspective sunt b ) tancurile respective sunt c ) nu influenţează niciodată
complet umplute parţial umplute stabilitatea navei
169) Grinzile de direcţie principală ale planşeului de fund pentru nava din fig.RO-TCVN-C-t 11.9 sunt
a ) varangele; b ) suportii; c ) longitudinalele de fund;
170) În cadrul osaturii navei, planşeul este
a ) construcţie metalică robustă b ) o structură compusă dintr-o c ) construcţie întărită cu ajutorul
care delimitează partea tablă (placă ) rezemată pe un contur elementelor de rezistenţă şi care
superioară a unei punţi şi întărită printr-un sistem de grinzi formează punţile navelor
171) În cazul navigaţiei pe valuri de urmărire, situaţia cea mai defavorabilă este atunci când
a ) viteza navei este dublă faţă de viteza b ) viteza navei este egală sau sensibil c ) nava este în
de propagare a valurilor apropiată de viteza valurilor derivă
172) În cazul ambarcării/debarcării de greutăţi mari la şi de la bordul navei, variaţia pescajului mediu şi a
coordonatelor centrului de carenă se determină cu ajutorul
a ) planului de forme al navei; b ) diagramei de stabilitate statică c ) diagramei de carene drepte
173) În cazul deplasării orizontal-transversale a unei greutăţi la bordul navei, se modifică
a ) pescajele prova şi pupa b ) asieta navei c ) înclinarea transversală a navei
174) În cazul deplasării pe direcţie longitudinal-orizontală a unei greutăţi la bord, se va modifica
a ) asieta navei b ) deplasamentul navei c ) unghiul de canarisire al navei
175) În cazul deplasării pe verticală a unei greutăţi la bordul navei, are loc
a ) modificarea stabilităţii b ) modificarea asietei c ) modificarea înclinării transversale a
navei navei navei
176) În cazul deplasării pe verticală a unei greutăţi la bordul navei, nu se modifică

a ) stabilitatea iniţială a navei b ) planul plutirii c ) cota centrului de greutate al navei
177) În cazul deplasării pe verticală a unei greutăţi la bordul navei, volumul carenei
a ) rămâne neschimbat b ) creşte c ) scade sau creşte, funcţie de sensul deplasării
178) In cazul deplasarii unei greutati q , pe directie orizontal-transversala, pe distanta y2 - y1 , la bordul unei
nave cu deplasamentul "D" , variatia unghiului de banda se calculeaza cu formula
a) b) c)
179) În cazul deplasării unei greutăţi dintr-un punct A1 (x1, y1, z1) într-un punct A2 (x2, y2, z2), primul
element care suferă modificări este
a ) stabilitatea iniţială a navei b ) asieta navei c ) unghiul de canarisire a navei
180) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, coordonatele centrului de greutate al navei se modifică
a ) în sensul deplasării b ) în sens contrar deplasării c ) nu au loc modificări ale coordonatelor
greutăţii respective greutăţii respective centruui de greutate al navei
181) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie orizontal-longitudinală, distanţa pe verticală
dintre centrul de greutate după deplasare şi metacentru longitudinal
a ) rămâne b ) se modifică în sensul deplasării c ) variază liniar în direcţia deplasării
constantă greutăţii greutăţii
182) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie orizontal-transversală, centrul de greutate al
navei se deplasează, asupra navei acţionând un moment care provoacă
a ) înclinarea longitudinală a navei b ) înclinarea transversală a navei c ) sagging-ul navei
183) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie verticală, în jos, stabilitatea iniţială a navei
a ) se îmbunătăţeşte b ) se reduce c ) nu se modifică stabilitatea navei
184) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie verticală, în sus, stabilitatea iniţială a navei
a ) se îmbunătăţeşte b ) se reduce c ) rămâne neschimbată
185) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie verticală, volumul carenei rămâne
neschimbat.Deci are loc doar modificarea
a ) cotei centrului de greutate b ) cota metacentrului c ) cota centrului de carenă
186) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe o direcţie oriziontal - transversală, distanţa pe
verticală dintre centrul de greutate al navei după efectuarea deplasării şi metacentrul transversal
a ) rămâne b ) se modifică în sensul deplasării c ) se modifică în sens invers
neschimbată greutăţii deplasării
187) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe o direcţie orizontal - transversală, se va modifica
a ) pescajul mediu al navei b ) asieta navei c ) unghiul de canarisire al navei
188) În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe o direcţie orizontal-longitudinală, distanţa pe
verticală, după efectuarea deplasării, dintre centrul de greutate al navei şi metacentrul longitudinal
c ) veariază liniar şi roporţional cu direcţia
a ) rămâne neschimbată b ) se modifică negativ deplasării
189) În cazul deplasării verticale a unei greutăţi la bordul navei, volumul carenei rămâne constant şi deci
a ) cota centrului de greutate nu se b ) cota metacentrului nu se c ) cota centrului de carenă se
modifică modifică modifică
190) În cazul în care KG este mai mic decât KM, nava se află în condiţia de
a ) echilibru stabil b ) echilibru indiferent c ) echilibru instabil
191) În cazul mărfurilor solide în vrac, cu greutatea specifică mică, navele mineraliere vor umple la full
volum magaziile şi
a ) se vor balasta tankurile b ) se vor balasta tankurile c ) se vor balasta numai fore
superioare de ballast dublului fund de ballast peak-ul şi after peak-ul
192) În cazul stabilităţii excesive, poziţia relativă a celor trei centre M, B, G pornind de sus în jos, este
a ) M, G, B; b ) B, G, M; c ) M, B, G;
193) În cazul unei nave care se înclină transversal cu 5 grade, punctul mobil care se deplasează în sensul
înclinării navei este
a) B b) G c) M
194) În cazul unu tank de formă paralelipipedică, parţial umplut cu lichid, cu suprafaţa liberă de dimensiuni l
şi b, momentul longitudinal de inerţie se calculează cu formula
a) b) c)
195) În ce condiţie, ambarcarea unei greutăţi modifică pescajele prova şi pupa cu aceeaşi valoare
a ) atunci când b ) atunci când XB = c ) când greutatea este ambarcata pe verticala
XB=XG XF; centrului plutirii
196) În ce condiţii ambarcarea unei greutăţi mici la bordul navei nu determină modificarea asietei acesteia
a ) când greutatea este ambarcată b ) când greutatea este ambarcată c ) când greutatea este
într-un punct de abscisă negativă pe verticala centrului de carenă ambarcată pe verticala centrului
plutirii
197) În ce se măsoară tonajul brut ?
a ) în tone registru b ) îin tone c ) în kilonewton
198) În ce se masoară tonajul net ?
a ) îin tone b ) în tone registru c ) în kilonewton
199) În condiţia de stabilitate normală, poziţia relativă a celor trei centre M, B, G pornind de sus în jos este
a ) M, B, G; b ) B, M, G; c ) M, G, B;
200) În condiţii de mare agitată, momentul de redresare corespunzător unui anumit unghi de înclinare, nu va
fi egal cu momentul corespunzător aceluiaşi unghi de înclinare în apă calmă, deoarece
a ) se modifică suprafaţa udată a corpului navei b ) se modifică c ) se modifică înălţimea
şi distribuţia câmpului de presiuni pe suprafaţa deplasamentul navei metacentrică transversală
imersă
201) În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentată o punte construită în sistem de osatură longitudinal. Eleme
structural 15 este
a ) cornier lacrimar b ) traversă de punte c ) longitudinală de punte
202) În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentată o punte construită în sistem de osatură longitudinal.
a ) cornier lacrimar; b ) traversa punţii principale; c ) longitudinala de punte;
203) În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentată o punte construită în sistem de osatură longitudinal.
a ) cornier lacrimar; b ) montant cadru; c ) semitraversă întărită a punţii;
204) În fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este prezentată structura unei

a ) etrave din oţel forjat sau laminat; b ) etrave din oţel turnat; c ) etrave din table fasonate şi sudate.
205) În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentată o secţiune transversală la mijlocul unei nave construită în
sistem de osatură
a ) longitudinal; b ) mixt; c ) transversal;
206) In fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentata sectiunea maestra la o nava tip cargou. Elementul 17
reprezinta
a ) perete longitudinal b ) pontil c ) pontil de cală
207) În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentată secţiunea maestră la o navă tip cargou. Grinzile de direcţie
principală pentru planşeul punţii principale sunt
a ) traversele punţii b ) curenţii de c ) guseele de legătură dintre curenţii de punte şi fila

principale punte lacrimară
208) În fig. RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentată secţiunea transversală la mijlocul unei nave tip
a ) cargou marfuri generale; b ) mineralier; c ) petrolier
209) În fig. RO-TCVN-C-t11.8 este prezentată secţiunea transversală printr-o nava la cuplul maestru. Grinzile de direcţie
principală ale planşeului de bordaj sunt
a ) longitudinalele de bordaj b ) coastele întărite c ) coastele simple
210) In fig.RO-TCVN-C-t 11.15. este prezentata structura planseului de fund la o nava tank.
Elementul structural 7 reprezinta
a ) nervura de rigidizare a varangei b ) longitudinala de fund c ) chila
211) În fig.RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentată secţiunea maestră la mijlocul unei nave construită în
sistem de osatură
a ) transversal b ) longitudinal c ) combinat

212) În fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentată secţiunea transversală a unei nave la cuplul maestru. Planşeul
de dublu fund este construit în sistem de osatură
a ) transversal; b ) longitudinal; c ) combinat;
213) În fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentată secţiunea transversală a unei nave construită în sistem de
osatură
a ) transversal; b ) longitudinal; c ) combinat;
214) În fig.TCN.-c.n. 11.23 este reprezentată structura planşeului de bordaj construit în sistem de osatură
a ) transversal b ) longitudinal c ) combinat
215) În figura de mai jos este prezentată o secţiune transversală prin corpul unei nave mineralier. Reperul 6
reprezintă
a ) tankuri de b ) tankuri superioare de c ) spaţii destinate încărcării minereului de
combustibil ballast fier
cota"D"?

cota"F"?

cota"T" sau ”d”?
219) În figura de mai jos, coasta este notată cu
a) 8 b) 7 c) 1
220) In figura de mai jos, cu "8" s-a notat
a ) curent de punte b ) perete transversal c ) rama longitudinală a magaziei

221) În figura de mai jos, cu "3" s-au notat
a ) semitraversele punţii b ) curenţii de punte c ) rama gurii de magazie
222) În figura de mai jos, LcwL reprezintă :
a ) lungimea maximă a b ) lungimea între c ) lungimea navei la nivelul liniei de plutire

navei perpendiculare respective
223) În figura de mai jos, Lmax reprezintă:
a ) lungimea maximă a b ) lungimea între c ) lungimea pe plutirea de plina

navei perpendiculare incarcare
224) În figura de mai jos, Lpp reprezintă:

a ) lungimea maximă a navei b ) lungimea între perpendiculare c ) lăţimea de construcţie a navei
225) În figura de mai jos, reperul "1" reprezintă
a ) un coferdamul b ) picul prova c ) picul pupa

a ) varanga b ) stringherul c ) traversa de punte

a ) coferdamul b ) picul prova c ) picul pupa
a ) varanga b ) tabla fundului c ) coasta

a ) coferdamul b ) picul prova c ) picul pupa

a ) coferdamul b ) dublul fund c ) pereţi tranversali etanşi
a ) coferdamul b ) dublul fund c ) pereţi tranversali etanşi

232) În imaginea de mai jos, s-a reprezentat
a ) un planşeu de bordaj b ) un planşeu de fund c ) un planşeu de punte
233) În imaginea de mai jos, s-a reprezentat

a ) un planşeu de bordaj b ) un planşeu de fund c ) un planşeu de punte
234) În practică, cunoscându-se momentul unitar de asietă şi valoarea momentului care produce înclinarea
longitudinală a navei la deplasarea unei greutăţi după o direcţie orizontal-longitudinala, se poate determina
direct
a ) valoarea momentului b ) valoarea pantocarenei corespunzătoare c ) noua asietă a
unitar de bandă respectivei înclinări longitudinale navei
235) În practică, dacă se cunoaşte momentul unitar de bandă şi valoarea momentului care provoacă
înclinarea navei în cazul deplasării unei greutăţi pe o direcţie orizontal - transversală la bordul navei, se
poate determina
a ) valoarea unghiului de bandă b ) valoarea unghiului de asietă c ) valoarea grautăţii deplasate
236) În scopul îmbunătăţirii stabilităţii transversale a navei, se iau măsuri pentru
a ) deplasarea centrului de b ) deplasarea centrului de c ) deplasarea centrului de
carenă pe verticală, în jos greutate pe verticală în sus greutate pe verticală în jos
237) În sistemul transversal de osatură, "distanţa regulamentară a elementelor" se referă la
a ) distanţa dintre două cuple b ) distanţa dintre doi curenţi de c ) distanţa dintre două coaste
teoretice consecutive punte consecutivi consecutive
238) În situaţia unei plutiri normale a navei, poziţia relativă a lui M şi G este
a ) cele două centre coincid b ) M este situat sub G c ) M este situat deasupra lui G
239) Înălţimea metacentrică este o măsură a
a ) stabilităţii de drum a navei b ) stabilităţii iniţiale a navei c ) nescufundabilităţii navei
240) Înălţimea metacentrului transversal deasupra chilei este
a ) KB; b ) BM; c ) KB + BM.
241) Încovoierile longitudinale la navele cu lungime mare, sunt cele mai periculoase când nava este
a ) pe gol de val sau pe creastă de val b ) paralelă cu valul c ) în zonă cu gheaţă
242) La ambarcarea greutăţilor mari la bordul navei, variaţia pescajului mediu şi modificarea coordonatelor
centrului de carenă, se calculează cu ajutorul
a ) planului de forme a evazărilor prove b ) diagramei de stabilitate c ) diagramei de carene
şi pupa dinamică drepte
243) La ambarcarea unei mase "q" la bord, variaţia pescajului mediu se calculează cu relaţia
a) b) c)
244) La ambarcarea unei mase la bord, variaţia pescajului mediu se calculează cu relaţia
a) b) c)
245) La ambarcarea/debarcarea de greutăţi la/de la bordul navei, înclinările longitudinale şi transversale, pot
fi evitate dacă punctul de ambarcare/debarcare este amplasat
a ) în planul secţiunii b ) în planul c ) pe verticala ce trece prin centrul plutirii
maestre diametral iniaţiale F
246) La bordul unei nave aflată în apă de mare cu densitatea g, cu suprafaţa plutirii iniţiale Aw, se ambarcă
greutatea q. Variaţia pescajului mediu se va calcula cu formula
a) b) c)
247) La bordul unei nave care are inaltimea metacentrica transversala initiala GM si deplasamentul Δ , se
afla o greutate P, suspendata de un fir cu lungime l. Noua inaltime metacentrica se calculeaza cu formula
a) b) c)
248) La deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe verticală, la o cotă inferioară, rezultă
a ) o îmbunătăţire a stabilităţii b ) o diminuare a stabilităţii c ) o variaţie a pescajului
navei navei mediu
249) La deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe verticală, la o cotă superioară, rezultă
a ) o îmbunătăţire a stabilităţii b ) o diminuare a stabilităţii c ) o variaţie a pescajului
navei navei mediu
250) La extremitatea din prova, corpul navei se termină cu o structură specială denumită
a ) etambou; b ) etrava; c ) teuga.
251) La extremitatea din pupa, corpul navei se termină cu o structură specială denumită
a ) etambou; b ) etrava; c ) duneta.
252) La o nava de deplasament Δ si inaltime metacentrica longitudinala initiala GML , se deplaseaza o
greutate q, pe verticala, pe distanta Z2 - Z1(Z2 > Z1) , modificandu-se stabilitatea longitudinala. Deci noua
inaltime metacentrica longitudinala se calculea
a) b) c)
253) La trecerea din apă cu greutatea specifică mică în apă cu greutatea specifică mare
a ) pescajul navei creşte b ) pescajul navei scade c ) pescajul navei rămâne constant
254) La trecerea din apă ducle în apă sărată, pescajul navei
a ) creşte b ) scade c ) rămâne neschimbat
255) La trecerea din apă sărată în apă dulce, pescajul navei
256) La trecerea navei din apă de mare în apă dulce, pescajul
a ) creşete b ) scade c ) rămâne neschimbat
257) La trecerea navei din apă dulce în apă de mare, pescajul navei
258) La trecerea navei într-o apă cu greutate specifică mai mare
a ) pescajul navei creşte b ) pescajul navei rămâne neschimbat c ) pescajul navei scade
259) La trecerea navei într-o apă cu greutate specifică mai mică
a ) pescajul scade b ) pescajul creşte c ) pescajul rămâne neschimbat
260) La unghiuri mici de inclinare, la care momentul de redresare este proportional cu unghiul de inclinare,
daca cunoastem momentul unitar de banda, putem detrmina direct unghiul de inclinare produs de un moment
Mφ, aplicand formula
a) b) c)
Mφ Mφ M1
φ= φ= φ=
MCT M1˚ Mφ
261) Lichidele aflate la bordul navei, influenţează negativ stabilitatea acesteia în cazul în care
c ) nu au nici o
a ) compartimentele în care în care se b ) compartimentele în care în care se influenţă asupra
găsesc lichidele sunt complet umplute găsesc lichidele sunt parţial umplute
stabilităţii navei
262) Metacentrul longitudinal este definit de

a ) centrul de curbură al curbei b ) centrul de curbură al curbei c ) raza de curbură a curbei
centrelor de carenă pentru înclinările centrelor de carenă pentru centrelor de carenă pentru
longitudinale ale navei înclinările transversale ale navei înclinările longitudinale ale navei
263) Metacentrul transversal este definit de
a ) centrul de curbură al curbei b ) centrul de curbură al curbei c ) raza de curbură a curbei
centrelor de carenă pentru centrelor de carenă pentru înclinările centrelor de carenă pentru
înclinările longitudinale ale navei transversale ale navei înclinările longitudinale ale navei
264) Metacentrul transversal poate fi considerat fix în cazul
a ) unghiurilor mici de b ) unghiuri mari de c ) la orice valoare a unghiului de
înclinare înclinare înclinare
265) Modificarea stabilităţii iniţiale a navei în cazul deplasării la bord a unei greutăţi pe direcţie verticală,
are loc datorită modificării
a ) rezelor metacentrice, longitudinale b ) cotei centrului de c ) înălţimilor metacentrice transversale
şi transversale carenă şi longitudinale
266) Momentul de redresare este definit de cuplul format din
a ) forţele de presiune şi cele de b ) forţa de împingere a c ) forţele combinate ale
greutate care acţionează asupra corpului propulsorului când nava este pe vântului şi a curentului de
navei mare liniştită maree
267) Momentul de redresare este nul, iar nava se află în echilibru indiferent, atunci când
a ) centrul de greutate G se află b ) centrul de greutate G se află c ) centrul de greutate G
deasupra metacentrului M sub metacentrul M coincide cu metacentrul M
268) Momentul de redresare sau momentul stabilităţii, este determinat de cuplul
c ) forţelor de rezistenţă la
a ) forţelor de presiune şi a celor de b ) forţelor de
înaintare, respectiv a vântului şi a
greutate care acţionează asupra corpului navei cavitaţie şi de înaintare valului
269) Momentul de redresare se consideră pozitiv şi nava se află în echilibru stabil când
a ) centrul de greutate G se b ) centrul de greutate G se află c ) centrul de greutate G se
află sub metacentrul M deasupra metacentrului M suprapune cu metacentrul M
270) Momentul de redresare se consideră negativ şi nava se află în chilibru instabil, dacă
a ) centrul de greutate G se b ) centrul de greutate G se află c ) centrul de greutate G se
află sub metacentrul M deasupra metacentrului M suprapune cu metacentrul M
271) Momentul exterior care determină modificarea asietei navei cu 1 cm, poartă numele de
a ) moment unitar de asietă b ) moment unitar de bandă c ) moment de redresare longitudinală
272) Momentul unitar de asieta se calculează cu formula

a) b) c)
273) Momentul unitar de bandă, prin definiţie reprezintă

a)
momentul exterior b ) momentul exterior care, c ) momentul exterior care,
care acţionândstatic asupra navei, produce acţionând static asupra navei, acţionând dinamic asupra
produce o înclinare navei, produce o înclinare
transversală de 1 radian transversală de 1 radian
o înclinare transversală de
274) O greutate suspendată la bordul navei, influenţează stabilitatea în sens
a ) pozitiv b ) nu o influenţează c ) negativ
275) O masa p suspendata de un fir cu lungime l la bordul unei nave cu deplasamentul Δ , va determina o
noua inaltime metacentrica transversala G1M
a) b) c)
276) O navă care prezintă un ruliu violent, are stabilitate
a ) longitudinală mică b ) transversală excesivă c ) longitudinală indiferentă
277) O navă devine instabilă în cazul în care
a ) M este situat deasupra lui G b ) G este situat deasupra lui M c ) B este situat deasupra lui G
278) O navă este mult mai stabilă
a ) transversal b ) longitudinal c ) nu există diferenţe
279) O tona registru corespunde
a ) volumului a 100 picioare b ) volumului a 1.000 picioare c ) volumului a 100 picioare
cubice engleze, volum egal cu 2,831 cubice engleze, volum egal cu cubice engleze, volum egal cu
mc. 28,31 mc.; 2,931 mc.
280) Pentru ca nava să aibă o stabilitate iniţiala pozitivă, trebuie
a ) să se asigure o cât mai bună b ) să se asigure o distribuire c ) se efectuete o balastare
manebrabilitate a navei corectă a greutăţilor la bordul navei continuă a tankurilor navei
281) Pentru fiecare tip de navă, mărimea bordului liber este stabilită conform
a ) regulilor relevante din cadrul b ) mărimea flotei c ) mărimea echipajului de
Convenţiei Internaţionale asupra Liniilor armatorului căruia îi aparţine siguranţă stabilit prin certificatul de
de Încărcare nava respectivă "safe manning"
282) Planul care trece prin cuplul maestru împarte corpul navei în
a ) două părţi simetrice, b ) în două părţi asimetrice, opera vie c ) în două părţi asimetrice,
tribord şi babord şi opera moartă prova şi pupa
283) Planul plutirii împarte corpul navei în
a ) partea emersă şi partea imersă b ) tribord şi babord c ) prova şi pupa
284) Plutirile sunt curbele obţinute prin intersecţia suprafeţei teoretice a corpului navei cu planuri paralele cu
a ) planul diametral al navei b ) planul cuplului maestru al navei c ) planul plutirii
285) Poziţia metacentrului longitudinal este definită de
a ) Cota KML b ) Cota KMT c ) Cota KG
286) Poziţia metacentrului transversal este definită de
a ) Cota KML b ) Cota KMT c ) Cota KG
287) Practic, la bordul navei, cota metacentrului se poate obţine şi din
a ) diagrama curbelor hidrostatice b ) diagrama stabilirtăţii statice c ) diagrama stabilităţii dinamice
288) Prima condiţie de echilibru static al navei, impune ca
a ) suma forţelor longitudinale ce b ) suma forţelor ce c ) momentele de înclinare
acţionează asupra navei sa fie nulă acţionează asupra navei sa fie nulă transversală să fie egale
289) Prin "rezerva de flotabilitate" se intelege:
a ) volumul etans al navei b ) volumul etans al navei situat c ) volumul constructiilor etanse
situat sub linia de plutire; deasupra liniei de plutire; situate pe puntea principala;
290) Prin definiţie, centrul de carenă al navei reprezintă
c ) rezultanta forţelor de greutate
a ) centrul de greutate al b ) rezultanta forţelor de
corespunzător tuturor categoriilor de
volumului de apă dezlocuit de flotabilitate care acţionează
greutăţi care compun deplasamentul
corpul imers al naveiâ asupra corpului imers al navei
navei
291) Prin definiţie, centrul de greutate al navei reprezintă
a ) centrul de greutate al b ) suma tuturor componentelor c ) punctul geometric în
volumului de apă dezlocuit de greutăţilor de la bord, care alcătuiesc care acţionează forţa de greutate
corpul imers al naveiâ deplasamentul navei a navei
292) Prin intersectarea suporturilor fortelor de presiune ce corespund la doua plutiri izocarene longitudinale,
se obtine
a ) metacentrul longitudinal al b ) metacentrul transversal al c ) raza metacentrică
navei navei longitudinală
293) Proba de înclinare a unei nave se efectuează pentru a se determina
a ) KM b ) XB c ) KG
294) Proba de stabilitate a navei se va efectua
a ) în apă b ) într-o zonă liniştită, fără vânt, valuri sau c ) numai în apă cu densitatea de cel
dulce curenţi puţin 1,025
295) Produsul dintre deplasamentul navei, înălţimea metacentrică transversală şi variaţia unghiului de bandă,
reprezintă
a ) momentul de redresare pentru b ) momentul de redresare pentru c ) deplasamentul
înclinările transversale ale navei înclinările longitudinale ale navei unitar
296) Proprietatea navei de a reveni la poziţia iniţială de echilibru după dispariţia cauzei care a determinat
scoaterea ei din aceasta poziţie, reprezintă
a ) nescufundabilitatea navei; b ) stabilitatea de drum a navei; c ) stabilitatea navei;
297) Raportând aria suprafeţei de derivă AD, la produsul dintre lungimea Lcwl şi pescaj d, se obţine
a ) volumul b ) coeficientul de fineţe al suprafeţei plutirii c ) coeficientul de fineţe al
carenei -V; de plină încărcare - Cw; suprafeţei de derivă - CD.
298) Raportând volumul carenei V, la produsul dintre lungimea Lcwl şi aria suprafeţei maestre imerse AM,
se obţine
a ) coeficientul de fineţe vertical b ) coeficientul bloc - c ) coeficientul de fineţe longitudinal
prismatic Cvp; CB; prismatic - CLP.
299) Raportând volumul carenei V, la produsul dintre pescajul navei d şi aria suprafeţei plutirii de plină
încărcare Acwl, se obţine
a ) coeficientul de fineţe vertical b ) coeficientul bloc c ) coeficientul de fineţe al suprafeţei
prismatic CVP; CB; de derivă CD
300) Raportul dintre aria secţiunii imerse a cuplului maestru AM şi produsul dintre lăţimea navei la cuplul
maestru B şi pescajul d reprezintă
a ) momentul unitar de c ) coeficientul de fineţe al suprafeţei maestre
b ) Volumul carenei
bandă imerse
301) Raportul dintre aria suprafeţei plutirii la linia de plină încărcare AWL şi produsul lungimii navei la linia
de plutire LCWL cu lăţimea la cuplul maestru B , reprezintă
a) b) c)
Deplasamentul Coeficientul bloc Coeficientul de fineţe al suprafeţei plutirii de plinăîncărcare -
navei - -CB Cw
302) Raportul dintre volumul carenei V şi produsul dintre lungimea navei la linia de plutire LCWL , lăţimea
navei la cuplul maestru B şi pescajul d, reprezintă
a ) coeficientul suprafeţei plutirii b ) coeficientul secţiunii de derivă c ) coeficientul bloc
303) Raza metacentrică longitudinală este definită de distanţa dintre centrul de carenă şi
a ) metacentrul longitudinal b ) metacentrul transversal c ) cota centrului de greutate
304) Raza metacentrică transversală este definită de distanţa dintre centrul de carenă şi
a ) metacentrul longitudinal b ) metacentrul transversal c ) cota centrului de greutate
305) Raza metacentrică transversală reprezintă
a ) raza de curbura a curbei b ) raza de curbura a curbei c ) distanta dintre centrul
centrelor de carena corespunzatoare centrelor de carena corespunzatoare de greutate si metacentrul
inclinarilor transversale; inclinarilor longitudinale ale navei; longitudinal;
306) Reprezentarea grafica a functiilor : Δ, V, IL, IT, XB, XF, KB, AW, BMT, BML pentru anumite valori
ale pescajului navei, reprezinta
a ) diagrama stabilităţii statice b ) diagrama stabilităţii dinamice c ) diagrama de carene drepte
307) Rezerva de flotabilitate este dată de :
a ) Înălţimea de construcţie a navei b ) Înălţimea bordului liber c ) pescajul navei
308) Se spune că braţul stabilităţii este o măsură a stabilităţii transversale a navei, deoarece
a ) deplasamentul navei nu se modifică b ) GZ rămâne constant pe c ) M este un punct fix pe
pe timul înclinării perioada înclinării perioada înclinării
309) Selatura unei punţi este
a ) curbura convexa a puntii in plan b ) deschiderile din punţi pentru c ) modul de prindere a
transversal, de la centrul navei catre capacelor de magazie pe puntea
vizitarea diferitelor compartimente
borduri principală
310) Stabilitatea excesivă a navei este atunci când
a ) G este situat între M şi B b ) G este situat Deasupra lui M şi lui B c ) G este situat sub M şi sub B
311) Stabilitatea excesivă determină
a ) ruliu violent b ) ruliu moale c ) lipsa ruliului
312) Stabilitatea initiala a navei se modifica in cazul deplasarii unei greutati la bord, pe o directie
a ) orizontal-longitudinală b ) verticală c ) orizontal-transversală
313) Stabilitatea iniţială a navei nu suferă modificări în cazul deplasării unei grutăţi la bord, pe o direcţie
a ) verticală în sus b ) verticală în jos c ) nici una din afirmaţii nu este corectă
314) Stabilitatea iniţială a navei scade în cazul deplasării unei greutăţi pe direcţie
a ) verticală, în sus b ) verticală, în jos c ) longitudinală, spre pupa
315) Stabilitatea iniţială longitudinală este întotdeauna pozitivă deoarece
b ) centrul de greutate este c ) pescajul mediu al navei este
a ) nava nu navigă
permanent situat sub metacentrul întotdeauna mai mare decât adâncimea
aprovată niciodată
longitudinal minimă a apei
316) Stabilitatea negativă a navei este atunci când

a ) M este situat sub lui G b ) G este situat sub lui B c ) B este situat sub lui G
317) Studiul stabilităţii la la ambarcarea/debarcarea unei greutăţi mici (de) la bord se face considerând că
bordurile navei
a ) rămân verticale b ) se înclină c ) se înclină cu unghiuri mai mari de 15?
318) Suma dintre cota centrului de carenă şi valoarea razei metacentrice, reprezintă
a ) înălţimea metacentrică transversală b ) raza metacentrică longitudinală c ) cota metacentrului
319) Tancurile de asietă au rolul de a
a ) ridica centrul de b ) corija pozitia longitudinala a navei in raport c ) coboara centrul de
greutate al navei; cu suprafata libera a apei; greutate.
320) Tancurile de asietă sunt amplasate
a ) în dreptul cuplului b ) la extremităţile prova şi pupa ale c ) deasupra tankurilor de apă
maestru navei tehnică
321) Tancurile de balast au rolul de a
a ) asigura rezerva de b ) asigura accesul înspre c ) asigura stabilitatea în diferite cazuri de
combustibil pentru un magaziile de marfă, când nava încărcare, de a regla asieta şi de a realiza
voiaj lung nu este încărcată deplasamentul de siguranţă în condiţia de balast
322) Tonajul brut al navei reprezintă
a ) volumul tuturor b ) valoarea în tone lungi a c ) volumul total închis de corpul
compartimentelor etanşe situate deplasamentului navei a linia de navei, inclusiv suprastructurile,
sub linia de plutire plină încărcare exprimat în tone registru
323) Tonajul net al unei nave este o caracteristică de
a ) masă b ) volum c ) greutate
324) Tonajul se măsoară în
a ) tone lungi b ) tone metrice c ) tone registru
325) Totalitatea greutăţilor de la bordul unei nave reprezintă
a ) tonajul navei; b ) deplasamentul navei; c ) capacitatea de încărcare a navei;
326) Unitatea de masură a tonajului este "tona registru" , care reprezintă echivalentul a
a ) 3,5 m3 b ) 2,831 m3 c ) 5.525 m3
327) Unui ponton paralelipipedic îi creşte pescajul, celelalte mărimi rămân constante.Raza metacentrică
a ) creşte b ) scade c ) rămâne neschimbată
a ) asigurarea vitezei b ) protejarea spaţiilor de marfă împotriva c ) protejarea picului prova în
optime a navei inundării în caz de esuare caz de coliziune
329) Valoarea cotei metacentrului se poate obţine din
a ) diagrama curbelor b ) diagrama de stabilitate c ) diagrama de stabilitate
hidrostatice statică dinamică
330) Valoarea înălţimii metacentrului transversal deasupra chilei poate fi obţinută din
a ) informaţia de stabilitate pentru b ) diagrama de asietă a c ) planurile de urgenţă ale
comandant navei navei
331) Valoarea momentului unitar al înclinării transversale se determină cu ajutorul formulei
a) b) c)
332) Valorile deplasamentului (Δ), ale capacitatii de incarcare (dw), TPC (q1cm), momentul unitar de asieta
MCT (M1cm) si momentul unitar de banda (M1°) corespunzatoare diferitelor pescaje ale navei (de la linia de
baza pana la linia plutirii de maxima in
a ) Diagrama de asietă b ) scara Bonjean c ) scala de încărcare
333) Valorile elementelor obţinute din scara de încărcare şi diagrama de carene drepte, sunt valabile pentru
condiţia de
a ) nava pe chilă dreaptă b ) nava canarisită cel puţin 5 grade c ) nava aprovată şi canarisită
334) Volumul total destinat încărcării mărfurilor şi pasagerilor, şi care reflectă defapt capacitatea economica
a navei, defineşte
a ) tonajul net; b ) tonajul brut; c ) capacitatea Dw
335) Volumul tuturor spaţiilor închise de la bordul unei nave, inclusiv suprastructura, defineşte
a ) tonajul net b ) tonajul brut c ) capacitatea de încărcare a navei
ttm-2012(apetroaie)
VARIANTA 0
MARTOR
1) Abscisa centrului de greutate al navei incarcate poate avea :

a ) numai valori b ) numai valori c ) valori pozitive sau d ) valori
pozitive; negative; negative; constante.
2) Abscisa centrului de greutate se calculeaza cu relatia:
a) b) c) d)
3) Abscisele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de:

a ) coasta 10; b ) cuplul maestru; c ) planul neutru; d ) planul de baza.
4) Actiunile de interventie in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase sunt cuprinse in fisele de
securitate :
a ) in sectiunea 1; b ) in sectiunea 2; c ) in sectiunea 3; d ) in sectiunea 4.
5) Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase cuprinde:
c ) analiza posibilitatilor tehnice si
a ) primirea listei de b ) procurarea d ) toate cele
constructive ale navei, in raport cu
incarcare cu marfuri documentatiei tehnice trei activitati
cerintele specifice claselor de marfuri
periculoase; necesare; mentionate.
periculoase;
a ) studierea caracteristicilor c ) redactarea si inaintarea
b ) intocmirea d ) toate cele
si a proprietatilor marfurilor cererii de echipament, materiale
planului de trei activitati
periculoase oferite spre de interventie si materiale de
incarcare; mentionate.
incarcare; decontaminare;
a ) stabilirea masurilor necesare
b ) stabilirea componentei
pentru incarcarea marfurilor c ) stabilirea d ) toate cele
echipei de interventie si a
periculoase, tinand cont de riscurile rolurilor pentru trei activitati
ofiterului responsabil cu
primordiale si secundare ale echipaj; mentionate.
operarea marfurilor periculoase;
acestora;

a ) stabilirea graficului de b ) stabilirea c ) stabilirea locului pentru d ) toate cele
supraveghere a incarcarii, restrictiilor de acces si depozitarea echipamentului de trei activitati
transportului si descarcarii circulatie la bord; interventie si efectuarea mentionate.
marfurilor periculoase; exercitiilor de antrenament;
9) Ambalajele marcate cu litera "X" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:
a ) grupul de b ) grupul de c ) grupul de d ) aceste ambalaje pot fi utilizate pentru
ambalare I; ambalare II; ambalare III; toate grupurile de ambalare.
10) Ambalajele marcate cu litera "Y" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:
a ) grupurile de b ) grupurile de c ) grupurile de d ) aceste ambalaje pot fi utilizate
ambalare I si II; ambalare II si III; ambalare I si III; pentru toate grupurile de ambalare.
11) Ambalajele marcate cu litera "Z" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:
a ) grupul de b ) grupul de c ) grupul de d ) aceste ambalaje pot fi utilizate pentru
ambalare I; ambalare II; ambalare III; toate grupurile de ambalare.
12) Ambalajele materialelor radioactive care trebuie sa reziste conditiilor normale de transport, dar si in
cazul unui accident, sunt :
a ) ambalaje de tip B; b ) ambalaje de tip A; c ) ambalaje de tip C; d ) ambalaje de tip D.
13) Ambalajele materialelor radioactive care, in conditii normale de transport impiedica orice pierderi sau
dispersare a continutului radioactiv, manifestandu-si functia de ecran de protectie, sunt :
a ) ambalaje de tip B; b ) ambalaje de tip A; c ) ambalaje de tip C; d ) ambalaje de tip D.
14) Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "X" corespund:
a ) grupului de b ) grupului de c ) grupului de d ) tuturor grupurilor de
ambalare I; ambalare II; ambalare III; ambalare.
15) Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "Y" corespund:
16) Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "Z" corespund:
17) Ambalarea in unitati de transport marfa este reglementata de Codul IMDG, in :
a ) Volumul 1, Partea 4; b ) Volumul 3, Partea 4; c ) Volumul 2, Partea 3; d ) Volumul 3, Partea 3.
18) Aptitudinea navei si a echipajului sau de a efectua un voiaj in siguranta, din toate punctele de vedere,
pentru nava insasi, pentru echipaj si incarcatura, reprezinta :
a ) o calitate b ) buna practica c ) buna stare de d ) personalitatea
nautica; marinareasca; navigabilitate; navei.
19) Asieta navei se poate calcula cu relatia:
a) b) c) d)
20) Asieta navei este :

a ) o stare de d ) materializarea diferentei dintre
b ) o stare de c ) materializarea diferentei pescajele citite in borduri, la centrul
inclinare
incarcare; dintre pescajele prova si pupa;
transversala; navei.
21) Axa transversala in jurul careia au loc inclinarile longitudinale ale navei trece prin :
a ) centrul de carena al b ) centrul de greutate c ) centrul de greutate al d ) cuplul
navei; al navei; suprafetei de plutire; maestru.
22) Bordul liber de iarna este egal cu:
a) b) c) d)
23) Bordul liber in apa dulce este egal cu:

a) b) c) d)
24) Bordul liber de iarna in Altanticul de Nord, la navele pentru transport cherestea cu lungime mai mica sau
egala cu 100 m, se calculeaza cu relatia:
d)
a) b) c)
25) Bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord este egal cu:

a) b) c) d)
(L<100m)
26) Bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord, la navele pentru transport cherestea cu lungime mai mare de
100 m, se calculeaza cu relatia:
a) b) c) d)
27) Bordul liber de iarna, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:
a) b) c) d)
28) Bordul liber de vara se calculeaza in functie de :

a ) latimea navei; b ) volumul de carena; c ) lungimea navei; d ) inaltimea de constructie.
29) Bordul liber in apa dulce la tropice, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:
a) b) c) d)
30) Bordul liber in apa dulce, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:
a) b) c) d)
31) Bordul liber in apa dulce, la tropice, este egal cu:

a) b) c) d)
32) Bordul liber la tropice este egal cu :

a) b) c) d)
33) Bordul liber la tropice, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:
a) b) c) d)
34) Bordul liber minim de vara, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza in functie de :
a ) lungimea b ) lungimea totala, efectiva a c ) pescajul de vara in apa d ) volumul
navei; suprastructurilor; de mare; carenei.
35) Bordul liber reprezinta :
a ) rezerva de flotabilitate a navei; b ) opera vie; c ) opera moarta; d ) bordul ridicat.
36) Bratul stabilitatii dinamice se calculeaza cu relatia:
a)
b) c) d)
.
;
37) Bratul stabilitatii statice se calculeaza cu relatia:
a) b) c) d)
; ; .
38) Bratul de redresare al navei mai este denumit si :
a ) bratul stabilitatii de b ) bratul stabilitatii c ) bratul stabilitatii d ) bratul de
forma; statice; dinamice; rasturnare.
39) Buna conservare a produselor alimentare in vrac, pe timpul transportului maritim, se realizeaza prin :
a ) separarea loturilor b ) ventilatie c ) reducerea d ) conservarea acestor marfuri nu
de marfa; eficienta; perioadei de ruliu; implica actiuni deosebite.
40) Buna stare de functionare a instalatiilor de incarcare/descarcare de la bordul navelor se atesta prin :
a ) certificatul de b ) certificatul de siguranta a c ) certificatul de siguranta d ) cartea instalatiei de
clasa; echipamentului; a constructiei; ridicat marfuri.
41) Calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor cuprinde:
b ) etapa c ) etapa d ) toate cele trei etape
a ) etapa masuratorilor;
corectiilor; calculelor; mentionate.
42) Canarisirea datorata stabilitatii transversale initiale negative se produce :
a ) in bordul b ) in bordul opus c ) simetric, in oricare d ) stabilitatea initiala negativa nu
acostarii; acostarii; din borduri; determina canarisirea navei.
43) Canarisirea navei este :
b ) o stare de c ) materializarea diferentei dintre d ) materializarea diferentei
a ) o stare de
inclinare pescajele citite in borduri, la centrul
incarcare; dintre pescajele prova si pupa.
longitudinala; navei;
44) Canarisirea navei exercita asupra stabilitatii transversale un efect :
d ) canarisirea nu influienteaza stabilitatea transversala a
a ) pozitiv; b ) negativ; c ) temporar; navei.
45) Cand este necesar accesul rapid la marfurile periculoase, se recomanda stivuirea:
a ) PE PUNTE; b ) SUB PUNTE; c ) NUMAI PE PUNTE; d ) NUMAI SUB PUNTE.
46) Cand marfurile periculoase prezinta un risc substantial de formare a amestecurilor de gaze explozive sau
vapori extrem de toxici sau cand este posibila corodarea insesizabila a structurii navei, se recomanda
stivuirea:
47) Cand natura marfurilor impune un fardaj suplimentar al magaziilor navei, acesta este efectuat uzual, in
contul :
a ) armatorului; b ) incarcatorului; c ) destinatarului; d ) companiei de stivatori.
48) Cand se solicita supravegherea constanta a marfurilor periculoase, se recomanda stivuirea:
49) Capacitatea de incarcare a navelor containiere se exprima in :
a ) TDW; b ) TRB; c ) TRN; d ) TEU.
50) Capacitatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru, dupa incetarea actiunii fortelor care au
provocat scoaterea ei din aceasta pozitie defineste :
a ) flotabilitatea navei; b ) stabilitatea navei; c ) nescufundabilitatea navei; d ) vitalitatea navei.
51) Cargo-planul initial sta la baza :
a ) calcului de stabilitate b ) angajarii c ) calculului de eficienta d ) contractului de navlosire si
si asieta; navei; a navei; transport.
52) Cargo-planul se intocmeste pe baza :
a ) ordinului de c ) listei de d ) contractului de navlosire si
b ) conosamentului;
mars; incarcare; transport.
53) Cartea instalatiei de ridicat marfuri este eliberata si vizata periodic de :
a ) santierul b ) registrul de c ) societatea de d ) compania de
constructor; clasificare; asigurare; navigatie.
54) Cazurile tipice de incarcare a navei sunt date de :
a ) Conventia b ) Normele c ) Manualul companiei d ) Informatia de stabilitate
SOLAS 1974; registrului naval; de navigatie; pentru comandant.
55) Clasificarea marfurilor periculoase este data de Codul IMDG in :
56) Clasificarea substantelor, amestecurilor si solutiilor care prezinta riscuri multiple se face dupa:
a ) compusul b ) compusul c ) riscul primordial, d ) marfurile periculoase care
periculos cu masa cea periculos cu volumul avandu-se in atentie si prezinta riscuri multiple nu sunt
mai mare; cel mai mare; riscurile subsidiare; admise la transportul pe mare.
57) Codul combustibililor nucleari radioactivi este cuprins in Codul IMDG, in :
58) Codul International Maritim al Marfurilor Periculoase este structurat si redactat in :
a ) 2 volume; b ) 3 volume; c ) 4 volume; d ) 5 volume.
59) Coeficientul bratului de stabilitate dinamica se calculeaza cu relatia:
b)
a) c) d)
;
;
60) Coeficientul stabilitatii transversale are expresia:
a) b) c) d)
; ; .
61) Coletele de marfuri generale care au marcajul necorespunzator sau sters se incarca :
b ) la c ) numai cu d ) coletele cu marcaj
a ) separat de coletele
terminarea scrisoare de necorespunzator sau sters vor fi respinse
marcate corespunzator;
operarii; garantie; la incarcare.
62) Conditia obligatorie pentru stabilitatea transversala a navei este:
a) b) c) d)
63) Conditiile tehnice-constructive si de dotare a navelor maritime sunt reglementate de :

a ) Conventia STCW b ) Conventia internationala pentru ocrotirea c ) Codul d ) Codul
78/95; vietii umane pe mare (SOLAS); ISM; IMDG.
64) Confectionarea si testarea ambalajelor sunt reglementate de Codul IMDG, in :
65) Conservarea marfurilor pe timpul transportului presupune:
b ) ventilatia c ) presarea
a ) separarea d ) respectarea ordinii de
tancurilor din dublu
eficienta a loturilor; corespunzatoare a consum al lichidelor la bord.
magaziilor; fund;
66) Constanta navei reprezinta :
c ) diferenta dintre masa navei goale la d ) cantitatea de
a ) masa b ) cantitatea de
navei goale; balast permanent; un moment dat pe timpul exploatarii si masa reziduri din tancurile
initiala a navei goale; navei.
67) Constructia de nave petroliere cu tancuri separate de balast este o cerinta a :
a ) Codului ISM; b ) Conventiei SOLAS 74 c ) Conventiei MARPOL 73/78; d ) Codului IBC.
68) Constructia si echiparea navelor care transporta produse chimice in vrac este reglementata de :
a ) Codul IBC; b ) Codul ISM; c ) Codul LSA; d ) Codul STCW.
69) Conventia internationala asupra liniilor de incarcare nu se aplica navelor :
a ) cu lungime mai mare de b ) cu TRB mai mare de c ) cu DWB mai mic de 300 d ) de
24 m; 150 TR; TDW; pescuit.
70) Coordonatele centrului de greutate al navei goale se calculeaza de catre :
b ) registrul de c ) santierul d ) compania de
a ) comandantul navei;
clasificare; constructor; stivatori.
71) Corectia de asieta a deplasamentului se determina cu relatia:

a) b) c)
d ) la navele mari, aceasta corectie
este neglijabila
72) Corectia de asieta a sondelor efectuate la tancuri se realizeaza:

a ) cu scara b ) cu graficele sau tabelele continute in c ) cu graficele d ) asieta nu influenteaza
Bonjean; tabelele de calibrare a tancurilor; de asieta; citirea sondelor.
73) Corectia de asieta care se aplica pescajului centru are expresia:
a) b) c)
d ) aceasta corectie este neglijabila, indiferent de asieta navei
74) Corectia de asieta care se aplica pescajului prova are expresia:

a) b) c)
75) Corectia de asieta care se aplica pescajului pupa are expresia:

a) b) c)
76) Corectia de asieta se aplica deplasamentului cu relatia:

a) b) c) d)
77) Corectia de densitate a deplasamentului se determina cu relatia:

a) b) c) d)
78) Corectia de densitate a pescajului se determina cu relatia:

a) b) c) d)
79) Corectia de densitate se aplica deplasamentului cu relatia:
c) d)
a) b)
80) Corectia de densitate se aplica pescajului de medie a mediilor, cu relatia:

d)
a) b) c)
81) Corectia inaltimii metacentrice pentru efectul suprafetelor libere lichide are expresia:
a) b) c) d)
82) Cota centrului de greutate al navei incarcate poate avea :

a ) numai valori b ) numai valori c ) valori pozitive sau d ) valori
pozitive; negative; negative; constante.
83) Cota centrului de greutate se calculeaza cu relatia:
a) b)
c) d)
.
;
84) Cota metacentrului transversal se poate calcula:
a ) cu "Diagrama pentru cota b ) cu "Scala de c ) cu "Diagrama d ) prin
metacentrului transversal"; incarcare"; Bonjean"; integrare.
a ) cu "Diagrama curbelor de b ) cu "Diagrama de c ) prin d ) cu ajutorul coeficientului de
carene drepte"; asieta"; derivare; stabilitate.
a ) din inaltimea de b ) din valoarea c ) din valoarea momentului d ) cu formule
constructie a navei; bordului liber; de redresare; empirice.
87) Cotele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de:
a ) coasta 0; b ) cuplul maestru; c ) planul neutru; d ) planul de baza.
88) Criteriul principal de apreciere a stabilitatii transversale initiale a navei il constituie :
b ) valoarea cotei c ) valoarea cotei d ) valoarea razei
a ) valoarea inaltimii centrului de greutate al metacentrului metacentrice
metacentrice transversale; navei; transversal; transversale.
89) Curba stabilitatii statice ilustreaza comportarea navei la unghiurile de inclinare transversala :
a ) mici; b ) mari; c ) diferite (mici si mari); d ) constante.
90) Deadweightul brut al navei este :
a ) spatiul destinat b ) o marime c ) capacitatea totala de d ) suma greutatilor
marfii; variabila; incarcare a navei; constante de la bord.
91) Deadweightul caracterizeaza :
a ) balastul permanent al b ) constanta c ) greutatea navei d ) capacitatea de
navei; navei; goale; incarcare.
92) Deadweightul net al navei este:
a ) o marime b ) spatiul destinat c ) suma greutatilor d ) capacitatea utila de
constanta; marfii; variabile de la bord; incarcare a navei.
93) Densitatea standard pentru care este intocmita documentatia de incarcare de la bordul navelor este:
a) b) c) d)
1,000 t/m3 1,012 t/m3 1,025 t/m3 1,030 t/m3
94) Deplasamentul de plina incarcare corespunde :
a ) liniei de plutire in apa b ) liniei de plutire c ) liniei de plutire de d ) liniei de plutire in apa
dulce, la tropice; in apa dulce; vara, in apa sarata; sarata, la tropice.
95) Deplasamentul navei goale este:
a ) o marime b ) o valoare de c ) o marime constanta data de d ) volumul destinat
variabila; referinta; santierul constructor; marfii.
96) Deplasamentul navei reprezinta:
b ) masa
a ) volumul de apa c ) volumul total d ) masa volumului de
incarcaturii de la
deslocuit de carena navei; ocupat de marfa; apa deslocuit de nava.
bord;
97) Diferenta dintre deadweightul brut al navei si totalitatea greutatilor de la bord (care nu constituie marfa)
reprezinta :
a ) tonajul navei; b ) tonajul registru brut; c ) tonajul registru net; d ) deadweightul net.
98) Diferenta dintre deplasamentul de plina incarcare si greutatea navei goale reprezinta :
a ) tonajul navei; b ) deadweightul net; c ) deadweightul brut; d ) tonajul registru brut.
99) Diferenta dintre deplasamentul navei la un pescaj dat si greutatile cunoscute( inclusiv greutatea navei
goale) se materializeaza in:
a ) deadweightul net al navei; b ) deadweightul brut al navei; c ) tonajul navei; d ) constanta navei.
100) Discul de bord liber (discul Plimssol) este traversat orizontal de o banda metalica, avand dimensiunile ;
a ) 540 x 25 mm; b ) 450 x 25 mm; c ) 540 x 30 mm; d ) 450 x 30 mm.
101) Discul de bord liber (discul Plimssol) se materializeaza printr-un inel metalic, aplicat pe bordajul navei,
avand :
a ) diametrul exterior b ) diametrul exterior c ) diametrul exterior d ) diametrul exterior
300 mm si diametrul interior 250 mm si diametrul 450 mm si diametrul 540 mm si diametrul
250 mm; interior 230 mm; interior 300 mm; interior 450 mm.
102) Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre centrul de carena si metacentrul transversal,
constituie :
a ) cota metacentrului b ) raza metacentrica c ) cota centrului de
d ) pantocarena.
transversal; transversala; carena;
103) Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre metacentrul transversal si centrul de greutate al
navei, constituie :
a ) cota metacentrului b ) raza metacentrica c ) cota centrului d ) inaltimea metacentrica
transversal; transversala; de carena; transversala.
104) Echilibrul indiferent al navei este caracterizat de :
a ) inaltime b ) inaltime c ) inaltime d ) inaltime metacentrica
metacentrica pozitiva; metacentrica nula; metacentrica negativa; suficienta.
105) Echilibrul instabil al navei este caracterizat de :
metacentrica pozitiva; metacentrica nula; metacentrica negativa; suficienta.
106) Echilibrul stabil al navei este caracterizat de :
metacentrica pozitiva; metacentrica nula; metacentrica negativa; insuficienta.
107) Echipamentul special necesar in caz de urgenta, precum si materialele de interventie si decontaminare
sunt cuprinse in fisele de securitate :
a ) in sectiunea 1; b ) in sectiunea 2; c ) in sectiunea 3; d ) in sectiunea 4.
108) Efectul asietei navei asupra stabilitatii transversale se materializeaza prin :
d ) asieta navei nu
a ) cresterea inaltimii b ) cresterea inaltimii c ) scaderea inaltimii
influienteaza
metacentrice transversale in metacentrice transversale metacentrice transversale stabilitatea ei
cazul apuparii navei; in cazul aprovarii navei; in cazul apuparii navei;
transversala.
109) Efectul suprafetei libere dintr-un tanc al navei este proportional cu :
a ) cantitatea de lichid din b ) lungimea si latimea c ) sonda d ) inaltimea
tanc; tancului; tancului; tancului.
110) Efectul suprafetelor libere lichide din tancurile navei se materializeaza prin :
d ) inaltimea metacentrica nu
a ) cresterea b ) mentinerea c ) scaderea este afectata de suprafetele libere
inaltimii metacentrice; inaltimii metacentrice; inaltimii metacentrice;
lichide.
111) Etichetele de atentionare pentru existenta unor riscuri subsidiare (care completeza etichetele patrate de
risc primordial) au forma de:
a ) patrat; b ) dreptunghi; c ) triunghi; d ) romb.
112) Etichetele de atentionare pentru unitatile de transport sub fumigare au forma de:
a ) patrat; b ) triunghi; c ) romb; d ) dreptunghi.
113) Etichetele marfurilor periculoase care au regim termic controlat au forma de:
a ) patrat; b ) triunghi isoscel; c ) triunghi echilateral; d ) romb.
114) Etichetele pentru atentionare privind poluantii marini au forma de:
a ) patrat; b ) triunghi isoscel; c ) triunghi echilateral; d ) romb.
115) Etichetele uzuale care se aplica pe coletele marfurilor periculoase au forma de:
a ) triunghi; b ) patrat; c ) dreptunghi; d ) romb.
116) Exigentele maxime privind siguranta constructiei si mijloacelor de salvare a vietii pe mare se intalnesc
la :
a ) navele de pasageri; b ) navele petroliere; c ) navele pasagere de tip Ro-Ro; d ) navele Ro-Ro.
117) Expedierea marfurilor periculoase este reglementata de Codul IMDG, in :
118) Factorul de corectie a deplasamentului, pentru densitate, are expresia:
a)

TTM&TCVN

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TTM&TCVN

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

tcvn-popai

1) "Rolurile" pentru diferite situaţii de urgenţă se mai numesc şi

a ) etichetă SOLAS b ) avertisment în limba engleză c ) inscripţionare şi vopsire cu culoarea

21) Ancora unei nave îi asigură acesteia fixarea pe poziţie datorită

31) Asigurarea stabilităţii iniţiale a navei se realizează prin

a ) densitatea apei în b ) tmeperatura apei în c ) cunoaşterea de către echipaj a caracteristicilor

87) Ce este opera vie ?

a ) un panou cu borduri moi b ) un cavalet de arbore cotit c ) un pontil reglabil

a ) un dispozitiv de strângere b ) un pontil reglabil c ) un şurub de fund

92) Ce reprezintă vitalitatea navei ?

a ) compartimente etanşe b ) compartimente destinate c ) compartimente etanşe situate sub puntea

103) Clema de avarie cu şurub se foloseşte la

a ) depozitarea b ) amplasarea c ) limitarea sau prevenirea avarierii prin reciprocitate a

a ) dispozitiv universal de strângere b ) şurub universal c ) clemă de avarie

a ) dispozitiv universal de strângere b ) şurub universal c ) clemă de avarie

121) Desenul alăturat prezintă

a ) un panou cu margini moi b ) un plasture de vitalitate c ) un cheson de ciment

a ) stratul interior de scândură b ) marginile moi c ) pânza de velă impregnată

a ) cu tankul de combustibil un sfert umplut şi c ) cu tankul de combustibil full şi

139) Din inventarul de avarie fac parte

164) După aspect, găurile de apă pot fi

a ) se confecţionează b ) se obturează c ) oprirea navei, aplicarea paietului, eliminarea apei

174) Exerciţiile pentru "gaură de apă" se fac cu scopul de a

a ) în salonul b ) în cabina de locuit a fiecărei persoane c ) la posturile de manevră prova şi

a ) modul de fixare a panoului cu b ) modul de obturare a c ) modul de fixare a panoului cu

198) Găurile de apă sunt

a ) un dispozitiv universal de strângere b ) o clemă c ) un pontil reglabil

a ) incendiilor de b ) incendiilor în compartimente ce pot fi închise c ) incendiilor din

251) În compartimentul maşină, sunt vopsite în roşu

a ) şurubul propriu-zis b ) dispozitivul de prindere c ) orificiul de prindere a saulei

a ) dulapi de fixare b ) pană de prindere c ) element de rezistenţă al navei

a ) clemă de avarie cu şurub b ) pontil reglabil c ) dispozitiv universal

a ) element de rezistenţă al navei b ) dispozitiv de fixare c ) element de sprijin

a ) element de rezistenţă al navei b ) pene de tensionare c ) grindă de tensionare

a ) element de rezistenţă al navei b ) bordajul cu gaura de apă c ) table de susţinere

a ) grindă de fixare b ) pană de presare c ) element de rezistenţă din osatura navei

a ) clema de avarie cu şurub b ) pontilul reglabil c ) grindă de tensionare

a ) grindă de tensionare b ) pană de presare c ) pânza de velă impregnată

a ) element de rezistenţă din osatura navei b ) pene de tensionare c ) grindă de tensionare

a ) element de rezistenţă din osatura b ) tabla de bordaj cu gaura de c ) grindă de tensionare

a ) grinda de tensionare b ) panoul propriu-zis c ) penele de presare

a ) dispozitivului univesral de strângere b ) şurubului universal de strângere c ) clemei de avarie

a ) clemei de avarie b ) dulapilor şi penelor c ) dispozitivului universal

a ) marginile moi b ) strat de scândură exterior c ) pânza de velă impregnată

a ) stratul interior de scânduri b ) pânza de velă impregnată c ) strat de scândură exterior

a ) tabla de bordaj b ) paiet de vitalitate fixat rigid cu ajutorul c ) pontil de

a ) element de rezistenţă din osatura b ) tabla de bordaj cu gaura de c ) chesonul de ciment

a ) dispozitivul de avarie cu şurub b ) şurubul de suprafaţă crestată c ) clema de avarie cu şurub

a ) element de rezistenţă al corpului navei b ) pontil reglabil c ) panou cu margini moi

a ) flanşa de etanşare b ) garnitura de cauciuc sau material similar c ) piuliţa de strângere

a ) modul de fixare a b ) modul de fixare a c ) modul de fixare a panoului cu margini moi, cu

285) În figura de mai jos este prezentat

a ) fixarea panoului cu b ) fixarea panoului cu margini c ) fixarea panoului cu margini moi,

a ) pescajul b ) înălţimea de construcţie c ) înălţimea bordului liber

288) În figura de mai jos, pamoul cu margini moi este fixat

300) La alarmarea echipajului pentru o situaţie de urgenţă, dumneavoastră trebuie

a ) acţionarea pe cont propriu b ) alarmarea imediată a echipajului c ) incendiul nu este un pericol

324) Mijloacele active de asigurare a vitalităţii navei includ şi

a ) instalaţia de salvare b ) mijloacele active cu care echipajul c ) sistemul de încălzire şi cel de

a ) aplicarea unui panou de b ) introducerea unei pene de c ) se canariseşte nava la tribord, se

344) Ordinul de abandonare a navei este dat de

365) Panoul cu margini moi poate fi folosit la etanşarea găutilor de apă

a ) mijloace de salvare b ) ansamblul de instalaţii, dispozitive şi c ) mijloace de supravieţuire a