CSM

1.
Acostarea reprezinta apropierea unei nave de:

a) cheu, debarcader, mal, geamandura, loc neamenajat, alta nava;
b) cheu, platforma, canal, debarcader, ecluza, loc neamenajat, alta nava;
c) cheu, doc, platforma, debarcader, fluviu, geamandura, alta nava.
2. Alegerea remorcii se face functie de:

a) material, rezistenta, lungime, grosime;
b) lungimea convoiului, latimea navei, puterea remorcherului;
c) rezistenta la inaintare, coeficientul bloc, dimensiunile navei remorcate.
3. Algoritmul executării manevrei de om la apă folosind curba lui SCHRANOW

este următorul:
a) Se execută o giraţie completă în oricare dintre borduri şi omul trebuie să se
găsească în punctul de începere a manevrei
b) Se pune cârma bandă în oricare dintre borduri şi după o întoarcere la
drumul de salvare calculat : Ds = Di + 180° ± 60°, se va naviga pe acest
drum pentru găsirea omului din apă
c) Se pune cârma bandă în oricare dintre borduri, necunoscându-se momentul
când a căzut omul în apă şi după o întoarcere de 180° se va executa căutarea
d) Se pune cârma bandă în bordul în care se presupune că a căzut omul şi se
execută o întoarcere la Di ± 60°
4. Algoritmul executării manevrei de om la apă folosind curba lui

WILLIAMSON este următorul:
a) După ce s-a executat o întoarcere de 60° cu cârma banda în bordul în
care a căzut omul, se orientează cârma banda în bordul opus pentru a
se ajunge la drum iniţial inversat
b) Se execută o întoarcere de 60° în oricare din cele două borduri, după care se
orientează cârma banda în bordul opus pentru a se ajunge la drumul iniţial
inversat
c) Se pune cârma banda în bordul în care s-a produs evenimentul şi după o
întoarcere de 250° faţă de drumul iniţial se aduce cârma la zero şi se
stopează maşina
d) Se execută o giraţie completă în bordul în care a căzut omul şi acesta
trebuie să se afle în prova navei la terminarea manevrei
5. Ambarcatiunea de supravietuire este:

a) barca de salvare cu motor
b) pluta de salvare de mare capacitate
c) barca de urgenta
d) ambarcatiune ce poate sa mentina in viata persoane aflate in pericol din
momentul abandonarii navei
6. Ancorarea la mars inainte, pe calm si fara curent:

a) carma in bordul opus bordului ancorarii, se parcurge spatiul L/2, dupa care
se da funda ancora;
b) carma in bordul ancorarii, se parcurge spatiul L/2, dupa care se da
funda ancora;
c) carma zero, se parcurge spatiul L/2, dupa care se da funda ancora.
7. Andocarea navei reprezinta:

a) ridicarea navei pe doc in vederea executarii unor reparatii;
b) coborarea navei de pe doc cu ajutorul sincrolifturilor;
c) manevra de apropiere a navei de doc.
8. Apropierea de geamandura sau o alta nava este mai usoara, daca conditiile
permit:
a) cu vantul/curentul din prova;
b) cu vantul/curentul din pupa;
c) cu vantul/curentul din travers.
9. Ascultarea continua este:

a) Ascultarea radio neintrerupta
b) Ascultarea permanenta VHF
c) Ascultarea radio neintrerupta decat pentru intervale scurte cand
capacitatea de receptie a navei este blocata de propriile comunicari
d) Legatura permanenta cu o alta nava aflata in situatie de pericol
10. Calculul locului de ancorare tine cont de:

a) lungimea navei, natura fundului, existenta reperelor de navigatie, adancimea
apei;
b) adancimea apei, lungimea navei, posibilitatea graparii ancorei, eroarea
in punct;
c) latimea navei, panta fundului, posibilitatea graparii ancorei, adancimea apei.
11. Calitatile manevriere ale navei sunt:

a) manevrabilitatea, comportarea navei fata de vant, oscilatiile navei,
viteza, inertia, giratia;
b) manevrabilitatea, stabilitatea, nescufundabilitatea, inertia, viteza, oscilatiile
navei;
c) manevrabilitatea, viteza, inertia, alura, comportarea fata de vant, oscilatiile
navei.
12. Calitatile nautice ale navei sunt:

a) stabilitatea, manevrabilitatea, comportarea navei fata de vant,
nescufundabilitatea;
b) nescufundabilitatea, flotabilitatea, stabilitatea;
c) stabilitatea, flotabilitatea, manevrabilitatea, nescufundabilitatea.
13. Cand nava se afla in semicercul periculos vantul deriveaza nava catre :
a) Partea din dreapta a traiectoriei ciclonului
b) Partea din stanga a traiectoriei ciclonului
c) Centrul ciclonului
d) Semicercul manevrabil
14. Cand nava se afla in semicercul periculos vantul deriveaza nava catre :
a) Partea din dreapta a traiectoriei ciclonului
b) Partea din stanga a traiectoriei ciclonului
c) Centrul ciclonului
d) Semicercul manevrabil
15. Cand o nava aflata in semicercul manevrabil poate părăsi mai repede zona de
actiune a ciclonului ?
a) Dupa formarea ciclonului, acesta fiind pe o traiectorie ascendenta
b) Dupa ce ciclonul si-a schimbat traiectoria
c) In cazul curbarii traiectoriei
d) Cand nava are vantul din pupa
16. Cand o nava aflata in semicercul manevrabil poate tarasi mai repede zona de
actiune a ciclonului ?
a) Dupa formarea ciclonului, acesta fiind pe o traiectorie ascendenta
b) Dupa ce ciclonul si-a schimbat traiectoria
c) In cazul curbarii traiectoriei
d) Cand nava are vantul din pupa
17. Cand o nava nu are pavilionul tarii in care face escala cu ce pavilion de cod il
inlocuieste?
a) Litera "A"
b) combinatie de pavilioane reprezentand indicativul de apel al navei
c) Pavilioanele "G" si "N" ridicate pe aceeasi verticala "G" sus
d) Litera "H"
18. Cand se stabileste relevmentul centrului ciclonului si semicerculin care se afla

nava, in situatia cand nava se afla langa vortex :
a) Vantul taie izobarele sub un unghi de 45 grade
b) Vantul taie izobarele sub un unghi de 60 grade
c) Vantul are o directie neregulata
d) Vantul bate aproape paralel cu izobarele
19. Cand se stabileste relevmentul centrului ciclonului si semicerculin care se afla

nava, in situatia cand nava se afla langa vortex :
a) Vantul taie izobarele sub un unghi de 45 grade
b) Vantul taie izobarele sub un unghi de 60 grade
c) Vantul are o directie neregulata
d) Vantul bate aproape paralel cu izobarele
20. Care este cantitatea minima de apa ce trebuie sa existe pentru fiecare membru
al barcii de salvare?
a) 3 litri de fiecare persoana autorizata sa transporte
b) 3 litri de fiecare persoana autorizata sa transporte din care 1 litru poate
fi inlocuit de un aparat de desalinizare
c) 3,5 litri de persoana
d) Oricat este posibil dar nu mai putin de 3 litri
21. Care este cantitatea minima de apa pentru fiecare persoana din pluta de
salvare?
a) 1 litru
b) 2 litri
c) 2,5 litri
d) 1,5 litri din care 0,5 litri poate fi inlocuit de un aparat de desalinizare
22. Care este cel mai important element de care trebuie sa se tina cont la
dezesuarea navei ?
a) Valurile
b) Lungimea lantului de ancora
c) Natura fundului
d) Ora mareei inalte
23. Care este cel mai important element de care trebuie sa se tina cont la
dezesuarea navei ?
a) Valurile
b) Lungimea lantului de ancora
c) Natura fundului
d) Ora mareei inalte
24. Care este durata minima de emitere de fum cu debit uniform la plutirea in apa
linistita pentru un semnal combinat?
a) 1 min
b) 3 min
c) 5 min
d) Cat mai mult posibil
25. Cate din compartimentele plutelor gonflabile pot fi avariate fara a diminua
capacitatea plutei?
a) Un compartiment
b) 50% din compartimente
c) 25% din compartimente
d) 2 compartimente diametral opuse
26. Cate kilocalorii trebuie sa asigure ratiile de hrana pentru fiecare persoana din
pluta de salvare?
a) 5000 Kcal
b) 4000 Kcal
c) 2800 Kcal
d) 6000 Kcal
27. Ce este mai important in cazul unei esuari voluntare ?

a) Salvarea navei
b) Salvarea marfii
c) Prevenirea poluarii
d) Toate trei sunt corecte
28. Ce este mai important in cazul unei esuari voluntare ?

a) Salvarea navei
b) Salvarea marfii
c) Prevenirea poluarii
d) Toate trei sunt corecte
29. Ce lumini trebuie sa poarte o nava esuata noaptea

a) lumina rosie
b) Trei lumini rosii pe verticala
c) Doua lumini rosii, una la prova si alta la pupa
d) Doua lumini rosii pe verticala si luminile de ancora
30. Ce lumini trebuie sa poarte o nava esuata noaptea

a) lumina rosie
b) Trei lumini rosii pe verticala
c) Doua lumini rosii, una la prova si alta la pupa
d) Doua lumini rosii pe verticala si luminile de ancora
31. Ce manevră se recomandă în cazul unei eşuări iminente pentru a reduce

impactul cu fundul apei?
a) Stoparea maşinii şi punerea cârmei într-un bord până la întoarcerea navei cu
bordul spre locul de eşuare
b) Stoparea maşinii şi punerea cârmei într-un bord, până la întoarcerea navei
cu pupa spre locul de eşuare
c) Deplasarea de greutăţi spre prova navei pentru protejarea cârmei şi a elicei
d) Stopare maşinii şi punerea pe marş înapoi, cu scopul de a anula
mişcarea de inerţie înainte a navei şi stoparea acesteia
32. Ce manevră se recomandă în cazul unei eşuări iminente pentru a reduce

impactul cu fundul apei?
a) Stoparea maşinii şi punerea cârmei într-un bord până la întoarcerea navei cu
bordul spre locul de eşuare
b) Stoparea maşinii şi punerea cârmei într-un bord, până la întoarcerea navei cu
pupa spre locul de eşuare
c) Deplasarea de greutăţi spre prova navei pentru protejarea cârmei şi a elicei
d) Stopare maşinii şi punerea pe marş înapoi, cu scopul de a anula
mişcarea de inerţie înainte a navei şi stoparea acesteia
33. Ce semne trebuie sa poarte o nava esuata ziua ?

a) bula neagra
b) Doua bule negre
c) Un bicon
d) Trei bule negre
34. Ce semne trebuie sa poarte o nava esuata ziua ?

a) bula neagra
b) Doua bule negre
c) Un bicon
d) Trei bule negre
35. Ce tip de motoare sunt aprobate pentru propulsia barcii de salvare

a) Cu aprindere prinscanteie
b) Cu aprindere prin compresie
c) Cu aburi
d) Electric
36. Ce trebuie sa se verifice la nava inainte de iesirea de pe doc ?

a) Inchiderile etanse de pe punte
b) Valoarea inaltimii metacentrice transversale sa fie minima
c) Repartizarea lichidelor sa fie uniforma
d) Deschiderile de la opera vie sa fie inchise
37. Codul International de semnale se utilizeaza pentru:

a) Comunicatii nava-nava
b) Comunicatii nava-autoritati
c) Comunicatii nava-echipe de salvare
d) Legatura intre nave-puncte de supraveghere de coasta si ambarcatiunile
de salvare in caz de pericol
38. Comanda canalelor VHF trebuie sa fie asigurata din urmatoarele puncte ale
puntii de navigatie:
a) In apropierea pozitiei de guvernare
b) In ambele borduri
c) Prin folosirea echipamentului portabil din orice punct
d) In apropierea pozitiei de guvernare si cand este necesar de pe partile
laterale ale puntii de navigatie
39. Comandantul trebuie sa informeze pilotul despre:
a) dimensiunile si manevrabilitatea navei;
b) distanta fata de intrarea in port;
c) tipul si felul marfii transportate.
40. Coridoarele, scarile si iesirile ce conduc la posturile de adunare si de imbarcare

vor fi marcate cu:
a) Linii rosii continui
b) Linii rosii continui trasate cu vopsea fosforescente
c) Sageti din materiale reflectorizante
d) Postere si indicatii de acces
41. Costumul hidrotermic este:

a) Un costum ce nu permite intrarea apei
b) Un costum de protectie ce reduce pierderile de caldura ale corpului unei
persoane afundata in apa rece
c) Un costum imblanit
d) Un costum de scafandru
42. Cum trebuie sa actioneze un remorcher salvator pentru a usura scoaterea navei
de pe uscat ?
a) Sa mentina dirctia remorcii in planul diametral al navei esuate
b) Sa mentina directia remorcii perpendiculara pe coasta
c) Sa execute manevra de tractionare cu storturi repetate
d) Remorcand nava alternativ intr-un bord si in altul pentru a-I face loc sa
se degajeze mai usor inapoi
43. Cum trebuie sa actioneze un remorcher salvator pentru a usura scoaterea navei
de pe uscat ?
a) Sa mentina dirctia remorcii in planul diametral al navei esuate
b) Sa mentina directia remorcii perpendiculara pe coasta
c) Sa execute manevra de tractionare cu storturi repetate
d) Remorcand nava alternativ intr-un bord si in altul pentru a-I face loc sa
se degajeze mai usor inapoi
44. Cum trebuie voltata remorca la bordul navei esuate ?

a) De vinciul de ancora
b) De la centrul navei
c) Pe mai multe perechi de babale intarite special pentru remorcaj
d) Folosind o laba de gasca
45. Cum trebuie voltata remorca la bordul navei esuate ?

a) De vinciul de ancora
b) De la centrul navei
c) Pe mai multe perechi de babale intarite special pentru remorcaj
d) Folosind o laba de gasca
46. Daca nava se afla centrului ciclonului, este suficient :

a) Sa marim viteza navei
b) Sa mentinem un drum cu vant de pupa
c) Sa mentinem drumul si viteza
d) Sa micsoram viteza pentru a lasa ciclonul sa se indeparteze
47. Daca nava se afla centrului ciclonului, este suficient :

a) Sa marim viteza navei
b) Sa mentinem un drum cu vant de pupa
c) Sa mentinem drumul si viteza
d) Sa micsoram viteza pentru a lasa ciclonul sa se indeparteze
48. Daca vantul isi mentine directia, marindu-si viteza, iar presiunea barometrica
creste :
a) Nava se afla in semicercul periculos
b) Nava se afla in semicercul manevrabil
c) Nava se afla pe traiectoria ciclonului dar inapoia centrului ciclonului si
anume in semicercul sau posterior
d) Nava se afla pe traiectoria ciclonului, dar inaintea centrului acestuia si
anume in semicercul sau anterior
49. Daca vantul isi mentine directia, marindu-si viteza, iar presiunea barometrica
creste :
a) Nava se afla in semicercul periculos
b) Nava se afla in semicercul manevrabil
c) Nava se afla pe traiectoria ciclonului dar inapoia centrului ciclonului si
d) Nava se afla pe traiectoria ciclonului, dar inaintea centrului acestuia si
anume in semicercul sau anterior
50. Efecte combinate carma-elice – nava merge cu viteza inainte, carma dreapta,
masina inainte:
a) prova gireaza la stanga, pupa abate la dreapta;
b) prova gireaza la dreapta, pupa abate la stanga;
c) elicea nu are efect.
51. Efecte combinate carma-elice – nava merge cu viteza inainte, carma stanga,
masina inainte:
52. Efecte combinate carma-elice – nava merge cu viteza inainte, carma zero,
masina inainte:
53. Efecte combinate carma-elice – nava merge cu viteza inapoi, carma dreapta,
masina inapoi:
54. Efecte combinate carma-elice – nava merge cu viteza inapoi, carma stanga,
masina inapoi:
55. Efecte combinate carma-elice – nava merge cu viteza inapoi, carma zero,
masina inapoi:
56. Efectele legaturilor – parama de etrava/etambou:

a) deplaseaza nava spre inainte/inapoi de-a lungul cheului;
b) deplaseaza nava spre inainte/inapoi, apropie prova/pupa de cheu;
c) deplaseaza nava spre inainte/inapoi, departeaza prova/pupa de cheu.
57. Efectele legaturilor – parama prova:

a) deplaseaza nava in ax spre prova, apropie prova de cheu, departeaza
pupa;
b) deplaseaza nava in ax spre prova, apropie pupa de cheu, departeaza prova;
c) apropie prova de cheu, departeaza pupa.
58. Efectele legaturilor – parama pupa:

a) deplaseaza nava in ax spre pupa, apropie prova de cheu, departeaza pupa;
b) deplaseaza nava in ax spre prova, apropie pupa de cheu, departeaza prova;
c) deplaseaza nava in ax spre pupa, apropie pupa de cheu, departeaza
prova.
59. Efectele legaturilor – springul prova:

a) deplaseaza nava spre inainte, apropie prova de cheu, departeaza pupa;
b) deplaseaza nava spre inapoi, apropie prova de cheu, departeaza pupa;
c) deplaseaza nava spre inapoi, apropie pupa de cheu, departeaza prova.
60. Efectele legaturilor – springul pupa:
b) deplaseaza nava spre inapoi, apropie prova de cheu, departeaza pupa;
c) deplaseaza nava spre inainte, apropie pupa de cheu, departeaza prova.
61. Efectele legaturilor – traversa prova:

b) apropie prova de cheu, departeaza pupa;
62. Efectele legaturilor – traversa pupa:

a) apropie prova de cheu, departeaza pupa;
b) apropie pupa de cheu, departeaza prova;
63. Efectele legaturilor combinate – parama prova si spring prova - faciliteaza:

a) acostarea cu bordul, plecarea cu prova inainte pe parama prova;
b) acostarea cu bordul, plecarea cu pupa inainte pe springul prova;
c) acostarea cu bordul, plecarea cu prova inainte pe springul prova.
64. Efectele legaturilor combinate – parama prova si spring prova - faciliteaza:

a) apropierea navei de cheu cu deplasare spre inainte;
b) apropierea navei de cheu cu deplasare spre inapoi;
c) apropierea navei de cheu fara deplasare spre inainte/inapoi.
65. Efectele legaturilor combinate – parama prova si spring pupa - faciliteaza:

a) apropierea navei de cheu cu deplasare spre inainte;
b) apropierea navei de cheu cu deplasare spre inapoi;
c) apropierea navei de cheu fara deplasare spre inainte/inapoi.
66. Efectele legaturilor combinate – parama pupa si spring prova - faciliteaza:

a) acostarea cu bordul, plecarea cu prova inainte pe springul prova;
b) acostarea cu bordul, plecarea cu pupa inainte pe parama pupa;
c) acostarea cu bordul, plecarea cu prova inainte pe springul pupa.
67. Efectele legaturilor combinate – parama pupa si spring prova - faciliteaza:

a) acostarea cu bordul, plecarea cu pupa inainte pe springul prova;
b) acostarea cu bordul, plecarea cu pupa inainte pe parama pupa;
c) acostarea cu bordul, plecarea cu prova inainte pe springul pupa.
68. Efectul carmei la mars inainte – nava merge inainte, carma dreapta:
a) prova gireaza la stanga, iar pupa abate spre dreapta;
b) prova gireaza la dreapta, iar pupa abate spre stanga;
c) deplasare rectininie inainte.
69. Efectul carmei la mars inainte – nava merge inainte, carma in ax:
70. Efectul carmei la mars inainte – nava merge inainte, carma stanga:
71. Efectul carmei la mars inapoi – nava merge inapoi, carma dreapta:
c) deplasare rectininie inapoi.
72. Efectul carmei la mars inapoi – nava merge inapoi, carma in ax:
73. Efectul carmei la mars inapoi – nava merge inapoi, carma stanga:
74. Elementul principal de scoatere a navei de pe uscat il constituie :

a) Vremea
b) Natura fundului
c) Cantitatea de marfa la bord
d) Viteza de deplasare a navei
75. Elementul principal de scoatere a navei de pe uscat il constituie :

a) Vremea
b) Natura fundului
c) Cantitatea de marfa la bord
d) Viteza de deplasare a navei
76. Esuarea voluntara a navei se face :

a) Nava se lasa in voia valurilor
b) Cu o viteza suficienta guvernarii navei
c) Cu nava stopata
d) Cu viteza mare pentru a preintampina scufundarea navei
77. Esuarea voluntara a navei se face :

a) Nava se lasa in voia valurilor
b) Cu o viteza suficienta guvernarii navei
c) Cu nava stopata
d) Cu viteza mare pentru a preintampina scufundarea navei
78. Esuarea voluntara a navei trebuie sa se faca pe un teren :

a) Stancos
b) Argilos
c) Nisipos
d) Malos
79. Esuarea voluntara a navei trebuie sa se faca pe un teren :

a) Stancos
b) Argilos
c) Nisipos
d) Malos
80. Fenomene meteorologice tipice, care preced aparitia ciclonului sunt :

a) Cresterea temperaturii aerului, cresterea presiunii, intretinerea brizelor si
musonilor, aparitia norilor Cumulus
b) Aparitia pescarusilor, cresterea presiunii, valuri mari
c) Variatia anormala a presiunii, aparitia hulei, schimbarea directiei
vantului, aparitia norilor Cirrus, incetarea brizelor
d) Valuri de furtuna, cresterea presiunii, aparitia norilor Stratus, mentinerea
directiei vantului
81. Fenomene meteorologice tipice, care preced aparitia ciclonului sunt :

a) Cresterea temperaturii aerului, cresterea presiunii, intretinerea brizelor si
musonilor, aparitia norilor Cumulus
b) Aparitia pescarusilor, cresterea presiunii, valuri mari
c) Variatia anormala a presiunii, aparitia hulei, schimbarea directiei
vantului, aparitia norilor Cirrus, incetarea brizelor
d) Valuri de furtuna, cresterea presiunii, aparitia norilor Stratus, mentinerea
directiei vantului
82. În cadrul activităţilor executate pentru recuperarea omului căzut în apă se apasă
butonul „Man over board” al GPS-ului, în următorul scop:
a) GPS-ul va indica continuu numai distanţa până la locul accidentului,
permiţând astfel reglarea vitezei pentru a putea opri nava lângă omul din
apă
b) GPS-ul va indica continuu numai relevmentul la locul accidentului,
permiţând astfel cunoaşterea în orice moment a drumului navei spre om
c) Pentru a ghida permanent deplasarea navei spre locul accidentului,
indicând continuu relevmentul şi distanţa
d) Pentru a indica celui care execută manevra de om la apă ce metodă să
folosească, în funcţie de timpul scurs de la căderea omului în apă şi până în
momentul apăsării butonului
83. În cadrul pregătirilor pentru abandonarea navei într-o perioadă de timp

delimitată, ofiţerul de cart va stabili:
a) Poziţia navei, coordonatele sale, ruta cea mai apropiată de navigaţie a
bărcilor de salvare;
b) Coordonatele navei, direcţia până la ţărmul spre care se pot îndrepta
mijloacele de salvare, numărul mijloacelor de salvare;
c) Poziţia navei, coordonatele sale, ruta cea mai apropiată de navigaţie a
bărcilor de salvare, numărul bărcilor de salvare;
d) Poziţia navei, direcţia până la ţărmul spre care se pot îndrepta
mijloacele de salvare sau ruta cea mai apropiată de navigaţie.
84. În caz de coliziune a unei nave, primele măsuri care se vor lua la bord sunt:
a) Transmiterea mesajului de pericol şi evitarea de a se mai face manevre cu
navele, dacă acestea sunt blocate una în cealaltă
b) Determinarea pericolului de explozie sau de incendiu, închiderea
tuturor porţilor etanşe, inspectarea compartimentelor de sub linia de
plutire pentru depistarea eventualelor fisuri sau găuri de apă
c) Transmiterea mesajelor de ajutor de la caz la caz şi pregătirea echipajului
pentru abandonarea navei
d) Închiderea tuturor porţilor etanşe de sub punte şi orientarea navei cu viteza
cea mai mare spre cel mai apropiat port sau loc de eşuare, pentru evitarea
pericolului de răsturnare sau scufundare
85. În caz de coliziune a unei nave, primele măsuri care se vor lua la bord sunt:
a) Transmiterea mesajului de pericol şi evitarea de a se mai face manevre cu
navele, dacă acestea sunt blocate una în cealaltă
b) Determinarea pericolului de explozie sau de incendiu, închiderea
tuturor porţilor etanşe, inspectarea compartimentelor de sub linia de
plutire pentru depistarea eventualelor fisuri sau găuri de apă
c) Transmiterea mesajelor de ajutor de la caz la caz şi pregătirea echipajului
d) Închiderea tuturor porţilor etanşe de sub punte şi orientarea navei cu viteza
cea mai mare spre cel mai apropiat port sau loc de eşuare, pentru evitarea
pericolului de răsturnare sau scufundare
86. In cazul in care nava este in pericol iminent de scufundare, comandantul navei
va alege pentru esuare un teren :
a) Cu coeficient mare de frecare
b) Cu coeficient mic de frecare
c) Cu coeficient mediu de frecare
d) Cel mai apropiat cu coeficient de frecare cat mai mic
87. In cazul in care nava este in pericol iminent de scufundare, comandantul navei
va alege pentru esuare un teren :
a) Cu coeficient mare de frecare
b) Cu coeficient mic de frecare
c) Cu coeficient mediu de frecare
d) Cel mai apropiat cu coeficient de frecare cat mai mic
88. In cazul in care se cunoste directia de deplasare a ciclonului tropical,

semicercul manevrabil va fi determinat :
a) Stand cu fata catre centrul ciclonului
b) Stand cu fata in vant
c) Stand cu fata in directia de deplasare a depresiunii tropicale
d) Stand cu spatele catre centrul ciclonului
89. In cazul in care se cunoste directia de deplasare a ciclonului tropical,

semicercul manevrabil va fi determinat :
a) Stand cu fata catre centrul ciclonului
b) Stand cu fata in vant
c) Stand cu fata in directia de deplasare a depresiunii tropicale
d) Stand cu spatele catre centrul ciclonului
90. În condiţiile în care starea mării nu permite lansarea ambarcaţiunilor de

salvare, apropierea de supravieţuitorul din apă cu nava se va executa ţinând
cont de direcţia vântului astfel:
a) Sub vântul acestuia
b) În vântul acestuia
c) Cu prova în vânt
d) Cu pupa în vânt
91. In emisfera nordica, cand nava se afla in semicercul manevrabil, aceasta

trebuie sa mentina :
a) alura cu vantul din Pp Bd
b) alura cu vantul din Pv Bb
c) alura cu vantul din Pp Tb
d) alura cu vantul din Pv Tb
92. In emisfera nordica, cand nava se afla in semicercul manevrabil, aceasta

trebuie sa mentina :
93. In emisfera nordica, cand nava se afla in semicercul periculos, aceasta trebuie
sa mentina :
a) Vantul din pupa Tb
b) Vantul din pupa Bb
c) alura de capa preventiva, cu vantul din Pv Tb intre 10 - 45 grade
d) alura de capa preventiva, cu vantul din Pv Bb intre 15 - 25 grade
94. In emisfera nordica, cand nava se afla in semicercul periculos, aceasta trebuie
sa mentina :
a) Vantul din pupa Tb
b) Vantul din pupa Bb
d) alura de capa preventiva, cu vantul din Pv Bb intre 15 - 25 grade
95. In emisfera sudica, cand nava se afla in semicercul manevrabil, aceasta trebuie
sa mentina :
96. In emisfera sudica, cand nava se afla in semicercul manevrabil, aceasta trebuie
sa mentina :
97. In emisfera sudica, cand nava se afla in semicercul periculos, aceasta trebuie sa
mentina :
a) alura de capa preventiva, cu vantul din Pp Bb intre 1-2 carturi
b) alura de capa preventiva, cu vantul din Pv Bb intre 10 - 45 grade
d) Vantul din pupa
98. In emisfera sudica, cand nava se afla in semicercul periculos, aceasta trebuie sa
mentina :
a) alura de capa preventiva, cu vantul din Pp Bb intre 1-2 carturi
b) alura de capa preventiva, cu vantul din Pv Bb intre 10 - 45 grade
d) Vantul din pupa
99. În general coliziunea produce avarii la corpul navei care generează de cele mai
multa ori găuri de apă. Apa îmbarcată prin acestea poate provoca următoarele
situaţii la bord, care va afecta stabilitatea navei:
a) Înclinarea, apuparea sau aprovarea navei
b) Creşterea uniformă a pescajului navei
c) Deteriorarea calităţii mărfurilor din magazii
d) Dezafectarea compartimentelor inundate, de sub punte
100. În general coliziunea produce avarii la corpul navei care generează de cele
mai multa ori găuri de apă. Apa îmbarcată prin acestea poate provoca
următoarele situaţii la bord, care va afecta stabilitatea navei:
a) Înclinarea, apuparea sau aprovarea navei
b) Creşterea uniformă a pescajului navei
c) Deteriorarea calităţii mărfurilor din magazii
d) Dezafectarea compartimentelor inundate, de sub punte
101. În timpul navigaţiei prin zone cu adâncimi mici

a) Nava formează valuri mari numai la prova, proporţional cu viteza navei,
mărind rezistenţa la înaintare cu 50%
b) Nava formează valuri mari la prova şi la pupa, proporţional cu viteza
navei, mărind rezistenţa la înaintare cu 25 – 30%
c) Nava formează valuri mari numai la pupa, care vor reduce înaintarea,
proporţional cu viteza navei
d) Valurile mari formate, ajută înaintarea navei, mărind viteza cu 25 – 30%
102. În timpul navigaţiei prin zone cu adâncimi mici

a) Nava formează valuri mari numai la prova, proporţional cu viteza navei,
mărind rezistenţa la înaintare cu 50%
b) Nava formează valuri mari la prova şi la pupa, proporţional cu viteza
navei, mărind rezistenţa la înaintare cu 25 – 30%
c) Nava formează valuri mari numai la pupa, care vor reduce înaintarea,
proporţional cu viteza navei
d) Valurile mari formate, ajută înaintarea navei, mărind viteza cu 25 – 30%
103. În timpul navigaţiei prin zone cu adâncimi mici se va ţine cont de faptul că:
a) Efectul cârmei este mai mic, nava guvernează mai greu, iar viteza se
reduce cu 20 – 25%
b) Efectul cârmei este mai mare, nava guvernează bine
c) La apariţia unei diferenţe mari de adâncime, nava va abate brusc cu prova
spre adâncimea mai mică
d) Zonele de navigaţie cu adâncimi mici nu sunt considerate dificile pentru
manevra navei
104. În timpul navigaţiei prin zone cu adâncimi mici se va ţine cont de faptul că:
a) Efectul cârmei este mai mic, nava guvernează mai greu, iar viteza se
reduce cu 20 – 25%
b) Efectul cârmei este mai mare, nava guvernează bine
c) La apariţia unei diferenţe mari de adâncime, nava va abate brusc cu prova
spre adâncimea mai mică
d) Zonele de navigaţie cu adâncimi mici nu sunt considerate dificile pentru
manevra navei
105. Inainte de esuarea voluntara a navei pescajul trebuie :

a) Mentinut
b) Crescut
c) Micsorat
d) Nu are importanta
106. Inainte de esuarea voluntara a navei pescajul trebuie :

a) Mentinut
b) Crescut
c) Micsorat
107. Inaintea inceperii operatiunii de dezesuare pescajul navei trebuie :

a) Mentinut
b) Crescut
c) Micsorat
108. Inaintea inceperii operatiunii de dezesuare pescajul navei trebuie :

a) Mentinut
b) Crescut
c) Micsorat
109. Inaltimea maxima de cadere libera in apa ce poate fi suportata de o barca de

salvare complet echipata si cu persoane la bord este de:
a) 2,5 m
b) 3,5 m
c) 3 m
d) 4,5 m
110. Instalatia de alarmare generala se foloseste pentru:

a) Anunturi la bord
b) Adunarea pasagerilor si echipajului la locurile de adunare pentru
declansarea operatiunilor indicate de rolul de apel
c) Comunicatii intre compartimentele navei
d) Transmiterea informatiilor utile catre autoritati
111. Instructiunile de exploatare pentru mijloacele de salvare se afiseaza:

a) In conditii de vizibilitate ale iluminatului de avarie
b) La puntea barcilor
c) Pe comanda de navigatie
d) In careurile echipajului, pe comanda si in sala masini
112. Intinderea remorcii se va face astfel:

a) brusc, pentru a realiza intinderea adecvata necesara remorcajului in
siguranta;
b) lent, progresiv, pentru a evita ruperea remorcii;
c) numai in momentul cand nava se afla la distanta suficienta de remorcher.
113. Între două traverse ale scării de pilot nu trebuie să fie mai mult de:
a) 7 trepte
b) 9 trepte
c) 10 trepte
d) Nu are importanţă
114. Între două traverse ale scării de pilot nu trebuie să fie mai mult de:
a) 7 trepte
b) 9 trepte
c) 10 trepte
d) Nu are importanţă
115. It is important that the brake holding capacity of a self stowing winch drum
should not exceed the breaking strength of the wire or rope wound onto it. A
certain percentage of extra strength is therefore recommended for the wire or
rope over the brake holding capacity of the winch. So, for a winch of brake
holding capacity of 60 Tons you would order a wire of breaking strength:
a) 80 Tons
b) 75 Tons
c) 61 Tons
d) 100 Tons
116. La acostarea cu babordul la cheu, fara ancora, apropierea se face:

a) sub un unghi cat mai mic (20-30 grade), pentru o nava cu elice pas
dreapta;
b) sub un unghi cat mai mic (10-20 grade), pentru o nava cu elice pas dreapta;
c) sub un unghi cat mai mare, folosind efectul carmei si elicei.
117. La acostarea cu tribordul la cheu, fara ancora, apropierea se face:

a) sub un unghi cat mai mic (20-30 grade), pentru o nava cu elice pas dreapta;
b) sub un unghi cat mai mic (10-20 grade), pentru o nava cu elice pas
dreapta;
c) sub un unghi cat mai mare, folosind efectul carmei si elicei.
118. La ambosarea prin legarea unui spring la ancora fundarisita, gasa springului
se aduce:
a) de la pupa, pe puntea principala;
b) de la pupa, prin exteriorul bordajului;
c) de la pupa, prin bordul opus ancorarii.
119. La ce adancime dispozitivul de eliberare automat trebuie sa elibereze pluta

de salvare?
a) 2 m
b) 3 m
c) 3,5 m
d) 4 m
120. La ce adancime se declanseaza automat plutele de salvare ce au ramas pe

nava la scufundare?
a) 10 metri
b) 6 metri
c) 4 metri
d) 12 picioare
121. La ce ajuta planul de andocare al navei santierului ?

a) Pentru a sti la ce adancime sa scufunde docul
b) Pentru a vedea daca capacitatea de ridicare este suficienta
c) Pentru pozitionarea blocurilor ce formeaza calajul
d) Pentru montajul jaloanelor de centrare a navei
122. La ce distanta trebuie voltat remorcherul salvator fata de nava esuata ?

a) Cat mai aproape posibil
b) La o distanta suficienta care sa-I permita remorcherului sa-si foloseasca
puterea maxima de tractiune
c) La circa 25 - 50 metri
d) La circa 50 - 75 metri
123. La ce distanta trebuie voltat remorcherul salvator fata de nava esuata ?

a) Cat mai aproape posibil
b) La o distanta suficienta care sa-I permita remorcherului sa-si foloseasca
puterea maxima de tractiune
c) La circa 25 - 50 metri
d) La circa 50 - 75 metri
124. La ce interval de timp se face verificarea plutelor de salvare si

echipamentului acestora in instalatiile specializate autorizate de fabricant?
a) La 6 luni
b) Anual
c) La 18 luni
d) La intrarea navei in santier
125. La ce interval de timp se intorc curentii de la vinciurile de lansare a barcilor

de salvare?
a) 24 luni
b) 36 luni
c) 30 luni
d) 48 luni
126. La dezesuarea navei cu mijloacele bordului, masina si carma se folosesc :

a) Toata masina inapoi, carma mijloc
b) Toata masina inapoi, carma banda drepta
c) Toata masina inapoi, carma banda stanga
d) Alternativ masina inainte si inapoi si carma intr-un bord si altul
127. La dezesuarea navei cu mijloacele bordului, masina si carma se folosesc :

a) Toata masina inapoi, carma mijloc
b) Toata masina inapoi, carma banda drepta
c) Toata masina inapoi, carma banda stanga
d) Alternativ masina inainte si inapoi si carma intr-un bord si altul
128. La esuarea voluntara a navei ancorele se fundarisesc :

a) Dupa atingerea fundului
b) Cand masina este incet inapoi
c) Cu circa 200 - 250 m inainte de atingerea fundului
d) Dupa esuarea navei
129. La esuarea voluntara a navei ancorele se fundarisesc :

a) Dupa atingerea fundului
b) Cand masina este incet inapoi
c) Cu circa 200 - 250 m inainte de atingerea fundului
d) Dupa esuarea navei
130. La manevra de ambosare prin ancorare si legare la geamandura, la ancoraj se

vine astfel:
a) prin apropierea la travers de geamandura, trecand pe langa si prin
vantul ei;
b) prin apropiere de geamandura din inertie si cu vant din prova;
c) prin apropiere de geamandura cu viteza mica si cu vant din travers.
131. La manevra de ancorare prin afurcare se folosesc urmatoarele:

a) ancora si un spring;
b) doua ancore;
c) doua ancore si un spring.
132. La manevra de ancorare, pozitia lantului se raporteaza:
a) la fiecare minut;
b) la fiecare cheie de lant;
c) la fiecare za de lant.
133. La manevra de coborare de pe doc se observa infiltratii de apa la nava. Cum

se actioneaza?
a) Se incearca remedierea infiltratiilor cu mijloacele bordului;
b) Se ridica docul la suprafata pentru remedierea infiltratiilor;
c) Se solicita echipa santierului pentru remedieri.
134. La manevra de urcare pe doc se poate fundarisi ancora si de ce ?

a) Da
b) Nu
c) Da, pentru oprirea navei
d) Da, pentru a evita remorcherul din prova
135. La manevra navei cu un singur remorcher, acesta va fi folosit de regula in

zona:
a) centru, pentru a asigura lipirea navei de dana;
b) prova, deoarece in zona pupa se foloseste carma si masina;
c) pupa, daca nava are propulsor prova.
136. La manevra navei pe vreme rea se va:

a) Determina forma şi aspectul valurilor din raionul de navigaţie, pentru a
deduce oscilaţiile periculoase ale navei
b) Analiza forţa de izbire a valurilor, alura corectă faţă de val şi
consecinţele asupra rezistenţei navei
c) Asigura un bord liber minim necesar, pentru a reduce astfel suprafaţa velică
d) Umple toate tancurile de apă şi balast, pentru a avea un centru de greutate
cât mai coborât
137. La manevra navei pe vreme rea se va:

a) Determina forma şi aspectul valurilor din raionul de navigaţie, pentru a
deduce oscilaţiile periculoase ale navei
b) Analiza forţa de izbire a valurilor, alura corectă faţă de val şi
consecinţele asupra rezistenţei navei
c) Asigura un bord liber minim necesar, pentru a reduce astfel suprafaţa velică
d) Umple toate tancurile de apă şi balast, pentru a avea un centru de greutate
cât mai coborât
138. La navigaţia în zone înguste, trebuie:

a) Distanţa la travers între navele care se depăşesc, să nu fie mai mică de 3
lăţimi ale navei care depăşeşte, pentru evitarea efectului de sucţiune
b) Să circule cu viteză sporită, pentru a nu incomoda celelalte nave
c) Să circule pe centrul şenalului pentru a evita eşuarea
d) Să navige la cel mult 2 lăţimi de navă, de marginea dreapta a şenalului,
pentru a evita efectul de sucţiune
139. La navigaţia în zone înguste, trebuie:

a) Distanţa la travers între navele care se depăşesc, să nu fie mai mică de 3
lăţimi ale navei care depăşeşte, pentru evitarea efectului de sucţiune
b) Să circule cu viteză sporită, pentru a nu incomoda celelalte nave
c) Să circule pe centrul şenalului pentru a evita eşuarea
d) Să navige la cel mult 2 lăţimi de navă, de marginea dreapta a şenalului,
pentru a evita efectul de sucţiune
140. La navigaţia prin scheme de separare a traficului, navele trebuie să

manevreze astfel:
a) Să se circule cât mai aproape de linia sau zona de separare a traficului
b) Să se intre în schema de separare pe cât posibil pe un drum perpendicular pe
direcţia generală de deplasare
c) Să se navige cu viteză cât mai mare, pentru a parcurge cât mai repede zona
respectivă, evitând astfel aglomerările
d) Navele care se deplasează de-a lungul căii de navigaţie, trebuie să navige
în dreapta liniei, zonei de separaţie sau faţă de punctul de convergenţă
141. La navigaţia prin scheme de separare a traficului, navele trebuie să

manevreze astfel:
a) Să se circule cât mai aproape de linia sau zona de separare a traficului
b) Să se intre în schema de separare pe cât posibil pe un drum perpendicular pe
direcţia generală de deplasare
c) Să se navige cu viteză cât mai mare, pentru a parcurge cât mai repede zona
respectivă, evitând astfel aglomerările
d) Navele care se deplasează de-a lungul căii de navigaţie, trebuie să navige
în dreapta liniei, zonei de separaţie sau faţă de punctul de convergenţă
142. Lansarea plutelor de salvare se face prin:

a) Degajare libera
b) lansare automata
c) inlaturarea dispozitivului de siguranta si aruncarea plutei la apa
d) inlaturarea dispozitivului de siguranta
143. Lungimea parâmei de remorcaj în porturi trebuie să fie:

a) În funcţie de lungimea de undă a valului;
b) Cât mai mică, cu lungimi de 25 – 50 m;
c) În funcţie de starea vremii, perioada valului şi tonajul navei remorcate;
d) Cât mai lungă şi grea.
144. Lungimea remorcii la remorcajul portuar fata de remorcajul maritim este:

a) mai mare cu 25-30%;
b) mai mica, aproximativ 25-30m;
c) aceeasi.
145. Manevra de acostare cu pupa se poate face prin urmatoarele metode:

a) cu sau fara ajutorul ancorei;
b) cu sau fara ajutorul remorcherului;
c) cu sau fara legaturi prova.
146. Manevra de ambosare reprezinta:

a) mentinerea navei la adapost de vant/valuri/curenti;
b) mentinerea navei intr-o pozitie voita, indiferent de vant/valuri/curenti;
c) mentinerea navei in orice pozitie, cu ajutorul unei ancore si un spring.
147. Manevra de apropiere a navei de omul căzut în apă se execută:

a) Din inerţie, cu maşina stopată, astfel ca omul să fie lăsat în vântul navei
b) Din inerţie, cu pupa astfel ca omul să poată fi recuperat mai uşor din apă
c) Din inerţie, cu maşina stopată, astfel ca omul să fie lăsat sub vântul
navei
d) Întotdeauna este periculoasă apropierea navei de omul din apă şi de aceea se
va folosi o barcă pentru recuperarea acestuia
148. Manevra de apropiere de nava ce urmează a fi remorcată în siaj, trebuie să se

facă:
a) Pe un drum paralel cu nava remorcată şi la o distanţă de 5- 10 m;
b) Pe acelaşi drum cu nava remorcată, la 10- 20 m, în prova acesteia;
c) Pe un drum paralel cu nava remorcată la o distanţă de 20- 30 m, prin
bordul din vânt;
d) Pe un drum paralel cu nava remorcată la o distanţă de 20 -30m, prin bordul
de sub vânt.
149. Manevra de legare/plecare la/de la geamandura consta in urmatoarele

operatiuni:
a) pregatirea navei, prezentarea la geamandura, legarea, plecarea;
b) prezenta, pregatirea echipajului, legarea, voltarea, plecarea;
c) pregatirea legaturilor, apropierea de geamandura, legarea, voltarea, plecarea,
largarea.
150. Manevra de plecare de la cheu a unei nave acostata cu bordul babord, elice
pas dreapta:
a) mola pupa, carma dreapta, masina inainte;
b) mola pupa, carma stanga, masina inainte;
c) mola pupa, carma stanga, masina inapoi.
151. Manevra de plecare de la cheu a unei nave acostata cu bordul tribord, elice
pas dreapta:
a) mola pupa, carma dreapta, masina inainte;
b) mola pupa, carma stanga, masina inainte;
c) mola pupa, carma stanga, masina inapoi.
152. Manevra de plecare de la cheu este mai rapida in cazul:

a) unei nave acostate cu bordul la cheu;
b) unei nave acostate cu pupa la cheu;
c) unei nave acostate cu prova la cheu.
153. Manevra de remorcaj afecteaza calitatile manevriere ale navei, dupa cum
urmeaza:
a) manevrabilitatea, inertia si oscilatiile navei;
b) viteza, inertia si giratia navei;
c) comportarea navei fata de vant, inertia si viteza.
154. Manevra navei cu incendiu la bord presupune executarea următoarelor

activităţi:
a) Orientarea navei astfel încât flăcările incendiului şi fumul să fie aduse
sub vânt, fără a pune în pericol bărcile de salvare şi plutele de salvare
b) Orientarea navei cu pupa în vânt astfel ca flăcările şi fumul să nu afecteze
prea mult zona pupa unde se află suprastructura
c) Transmiterea mesajului de ajutor de la caz la caz şi pregătirea echipajului
d) Concomitent cu lupta de localizare şi stingere a incendiului nava va fi
manevrată pentru a se putea asigura un bord sub vânt în vederea lansării la
apă a mijloacelor de salvare colective, în caz de nevoie
155. Manevra navei cu incendiu la bord presupune executarea următoarelor

activităţi:
a) Orientarea navei astfel încât flăcările incendiului şi fumul să fie aduse
sub vânt, fără a pune în pericol bărcile de salvare şi plutele de salvare
b) Orientarea navei cu pupa în vânt astfel ca flăcările şi fumul să nu afecteze
prea mult zona pupa unde se află suprastructura
c) Transmiterea mesajului de ajutor de la caz la caz şi pregătirea echipajului
d) Concomitent cu lupta de localizare şi stingere a incendiului nava va fi
manevrată pentru a se putea asigura un bord sub vânt în vederea lansării la
apă a mijloacelor de salvare colective, în caz de nevoie
156. Manevra navei la ambarcarea /debarcarea pilotului pe timp de noapte,

presupune executarea următoarelor activităţi:
a) Se va aduce în bordul de sub vânt o vestă de salvare pentru pilot
b) Se aprind luminile de marş sau de ancoră, conform Colreg
c) Se iau măsuri de iluminare a bordului de acostare, de primire a
pilotului, se pregăteşte scara de pilot
d) Se completează documentul pentru plata activităţii de pilotaj
157. Manevra navei la ambarcarea /debarcarea pilotului pe timp de noapte,

presupune executarea următoarelor activităţi:
a) Se va aduce în bordul de sub vânt o vestă de salvare pentru pilot
b) Se aprind luminile de marş sau de ancoră, conform Colreg
c) Se iau măsuri de iluminare a bordului de acostare, de primire a
pilotului, se pregăteşte scara de pilot
d) Se completează documentul pentru plata activităţii de pilotaj
158. Manevra pe parame (shifting) se executa:

a) pe distante mici, chiar fara pilot la bord;
b) pe distante mari, cu remorchere si pilot la bord;
c) pe distante mici, cu remorchere, dar fara pilot la bord
159. Manevra pilotinei de apropiere de navă se execută

a) În sensul curentului şi pe direcţia vântului sub un unghi cât mai ascuţit
b) Nu are importanţă, dar se va executa cu atenţie pentru evitarea coliziunii
c) Sub un unghi ascuţit şi mereu în bordul de sub vânt şi curent
d) Conform indicaţiilor comandantului navei
160. Manevra pilotinei de apropiere de navă se execută

a) În sensul curentului şi pe direcţia vântului sub un unghi cât mai ascuţit
b) Nu are importanţă, dar se va executa cu atenţie pentru evitarea coliziunii
c) Sub un unghi ascuţit şi mereu în bordul de sub vânt şi curent
d) Conform indicaţiilor comandantului navei
161. Manualul de instruire trebuie sa contina:

a) Instructiuni si informatii asupra mijloacelor de salvare din dotarea
navei si cele mai bune metode de supravietuire
b) Explicatii privind intretinerea si operarea mijloacelor de salvare
c) Notiuni de stabilitate si asieta pentru nava avariata
d) Notiuni de marinarie generala
162. Marsul la remorca se face conform regulilor:

a) COLREG 72;
b) SOLAS 60;
c) MARPOL 73/78.
163. Material reflectorizant este considerat:

a) Orice material ce reflecta lumina
b) banda vopsita in argintiu ce se vede de la distanta pe timp de noapte
c) vopsea luminiscenta
d) Un material ce reflecta in directia opusa un fascicol luminos dirijat
asupra sa
164. Materialele pirotehnice necesare barcii de salvare sunt:

a) 4 rachete parasuta, 6 facle de mana si un semnal fumigen
b) 4 rachete parasuta, 8 facle de mana si 2 semnale fumigene
c) 4 rachete parasuta, 6 facle de mana si 2 semnale fumigene portocalii
d) In functie de capacitatea barcii de salvare
165. Mentinand nava stopata, vantul isi pastreaza directia, insa isi mareste viteza,
barometrul indica o scadere a presiunii :
a) Nava se afla in semicercul manevrabil
b) Nava se afla in semicercul periculos
c) Nava se afla pe traiectoria ciclonului sau in imediata apropiere a acestuia si
d) Nava se afla pe traiectoria ciclonului sau in imediata apropiere a
acestuia si anume in semicercul sau anterior
166. Mentinand nava stopata, vantul isi pastreaza directia, insa isi mareste viteza,
barometrul indica o scadere a presiunii :
a) Nava se afla in semicercul manevrabil
b) Nava se afla in semicercul periculos
c) Nava se afla pe traiectoria ciclonului sau in imediata apropiere a acestuia si
d) Nava se afla pe traiectoria ciclonului sau in imediata apropiere a
acestuia si anume in semicercul sau anterior
167. Mentionati varianta corecta – sensul legaturilor navei:

a) parama prova-inainte; springul pupa-inapoi; traversa prova-spre prova;
b) parama de etrava-inainte; parama de etambou-inainte; springul pupa-
inainte;
c) springul prova-inapoi; parama prova-inainte; parama pupa-inapoi.
168. Mentionati varianta corecta – sensul legaturilor navei:

a) parama prova-inapoi; springul pupa-inainte; traversa pupa-travers;
b) parama de etambou-inapoi; parama de etrava-inainte; springul pupa-
inainte;
c) springul prova-inapoi; parama prova-inainte; parama pupa-inainte.
169. Mijloacele de protectie termica necesare in barca de salvare trebuie sa

asigure:
a) Minim 10% din numarul autorizat de persoane
b) Minim 15% din numarul autorizat de persoane
c) Minim 20% din numarul autorizat de persoane
d) In functie de capacitatea barcii si la discretia Administratiei
170. Mijloacele de protectie termica trebuie sa functioneze satisfacator pentru

temperaturi ale aerului intre:
a) Minus 30 grade C la plus 20 grade C
b) Minus 30 grade C la plus 30 grade C
c) Minus 25 grade C la plus 25 grade C
d) Minus 20 grade C la plus 20 grade C
171. Misiunile remorcherelor sunt, printre altele:

a) remorcajul, cautare si salvare pe mare, spargerea ghetii;
b) stingerea incendiilor, prevenirea si limitarea poluarii cu hidrocarburi;
c) salvarea pe mare, aprovizionarea navelor, manevra de andocare.
172. Numarul colacilor de salvare cu saula de 30 metrii pentru fiecare barca de

salvare trebuie sa fie:
a) Unu
b) Doi
c) In functie de capacitatea barcii
d) SOLAS nu prevede expres
173. Numarul de aparate de emisie receptie VHF bicanal pentru o nava de

pasageri sau nava de transport marfuri mai mare sau egal de 500 TR este de:
a) Trei
b) Doua
c) Unul fix si doua mobile
174. Numarul de aparate de lansare a bandulei la bordul unei nave trebuie sa fie
de:
a) Doua
b) Trei
c) Patru
d) In functie de tonajul brut al navei
175. Numarul de transpondere radar ce sunt necesare pe navele de transport mai

mare sau egal cu 300 TR dar nu mai mare de 500 TR este:
a) Doua
b) Nici unul
c) Unu
176. Numarul minim al rachetelor de semnalizare depozitate pa sau langa puntea

de navigatie este:
a) 6 rachete parasuta albe si 6 rachete parasuta verzi
b) 12 rachete parasuta rosii
c) 6 rachete parasuta albe si 6 rachete parasuta rosii
d) 8 rachete parasuta de culori diferite
177. Numarul minim al vestelor de salvare aflate la bordul navelor de transport

marfuri va fi:
a) Egal cu numarul de posturi din barca de salvare
b) Egal cu numarul membrilor de echipaj +25%
c) Egal cu numarul de persoane plus un numar suficient pentru personalul
de cart si pentru folosirea la posturile indepartate ale ambarcatiunilor
de salvare
d) SOLAS nu precizeaza exact
178. Numarul transponderelor radar ce sunt prevazute pentru o nava de pasageri

sau nava de transport marfuri mai mare de 500 TR este:
a) Unu
b) Doua
c) Trei
179. Numele navei si portul de inregistrare se inscriu pe barca de salvare:

a) La prova, vizibil de sus
b) La prova in fiecare bord cu litere latine, vizibil de sus
c) La pupa navei, pe fiecare bord
d) Pe tenda de acoperire a barcii vizibil de sus
180. barca de salvare trebuie sa poata fi lansata la apa cand nava este in mars cu o
viteza maxima de:
a) 3 Nd
b) 4 Nd
c) 4,5 Nd
d) 5 Nd
181. nava se considera esuata atunci cand exista :

a) Atingerea fundului in mars
b) Atingerea repetata a unor bancuri
c) scurta intarziere a navei cauzata de atingerea fundului
d) Imobilizarea navei datorita esuarii accidentale sau voluntare
182. nava se considera esuata atunci cand exista :

a) Atingerea fundului in mars
b) Atingerea repetata a unor bancuri
c) scurta intarziere a navei cauzata de atingerea fundului
d) Imobilizarea navei datorita esuarii accidentale sau voluntare
183. nava suprinsa de ciclon in emisfera nordica se afla in semicercul periculos :
a) Cand nava tine o capa preventiva, iar vantul gireaza in sens retrograd
b) Cand nava tine o "capa preventiva", iar vantul gireaza in sens direct
c) Cand vantul vine din pupa navei
d) Cand vantul taie izobarele sub un unghi de 45 grade
184. nava suprinsa de ciclon in emisfera nordica se afla in semicercul periculos :

a) Cand nava tine o capa preventiva, iar vantul gireaza in sens retrograd
b) Cand nava tine o "capa preventiva", iar vantul gireaza in sens direct
c) Cand vantul vine din pupa navei
d) Cand vantul taie izobarele sub un unghi de 45 grade
185. nava suprinsa de ciclon in emisfera sudica se afla in semicercul manevrabil :

a) Cand vantul bate din Pv Tb
b) Cand vantul bate din Pv Bd
c) Cand vantul gireaza in sens direct
d) Cand vantul gireaza in sens retrograd
186. nava suprinsa de ciclon in emisfera sudica se afla in semicercul manevrabil :

a) Cand vantul bate din Pv Tb
b) Cand vantul bate din Pv Bd
c) Cand vantul gireaza in sens direct
d) Cand vantul gireaza in sens retrograd
187. Patrula Internaţională a Gheţarilor detectează gheţurile şi emite avize pentru

navigatori, unde se transmit următoarele date:
a) Coordonatele punctelor ce delimitează zonele de pericol, sau
coordonatele gheţurilor, informaţii despre gheţarii din zonă
b) Drumurile recomandate pentru navele aflate în zona supravegheată
c) Drumurile probabile de derivă a gheţurilor din zona supravegheată
d) Numărul navelor aflate în trafic prin zona supravegheată
188. Patrula Internaţională a Gheţarilor detectează gheţurile şi emite avize pentru

navigatori, unde se transmit următoarele date:
a) Coordonatele punctelor ce delimitează zonele de pericol, sau
coordonatele gheţurilor, informaţii despre gheţarii din zonă
b) Drumurile recomandate pentru navele aflate în zona supravegheată
c) Drumurile probabile de derivă a gheţurilor din zona supravegheată
d) Numărul navelor aflate în trafic prin zona supravegheată
189. Pe partea superioara a barcii de salvare inchise se inscrie:

a) Indicativul de apel al navei
b) Numele navei si indicativul de apel
c) Numele navei si portul de inregistrare
d) Indicativul navei si portul de inregistrare
190. Pe timpul cât nava se îndreaptă spre zona de recuperare a supravieţuitorilor
este necesar să se facă următoarele pregătiri la bord:
a) Să se monteze în afara bordului socare, plase de urcare, scări de pilot, scări
de pisică, puse pe poziţie şi gata de a fi folosite în ambele borduri pe toată
lungimea navei în sectoarele cu bordul liber cel mai mare
b) Să balasteze nava pentru obţinerea unui bord liber cât mai redus pentru a
uşura ridicarea din apă a supravieţuitorilor
c) Să modifice asieta navei prin aprovare sau să apupare pentru a uşura
ridicarea din apă a supravieţuitorilor
d) Să se monteze în afara bordului socare, plase de urcare, scări de pilot,
scări de pisică, puse pe poziţie şi gata de a fifolosite în ambele borduri
pe toată lungimea navei în sectoarele cu bordul liber cel mai mic
191. Pe timpul manevrei de intrare/iesire a navei de pe doc se poate folosi masina

navei proprii ?
a) Da
b) Nu
c) Da, daca nava are elica in duza
d) Numai pe mars inapoi
192. Pe timpul manevrei de om la apă pentru înştiinţarea în RTF a celorlalte nave

din zona apropiată despre manevră:
a) Se lansează semnalul S.O.S
b) Se lansează apelul şi mesajul de primejdie: MAY DAY MAY DAY
MAY DAY
c) Se lansează apelul şi mesajul de securitate SECURITE SECURITE
SECURITE
d) Se lansează apelul şi mesajul de urgenţă PAN PAN PAN
193. Pe timpul manevrei navei prin zone cu gheţuri, la intrarea dintr-o zonă liberă
într-o zonă cu sloiuri, se va ţine cont de următoarele aspecte:
a) Se va intra cu viteză suficient de mare care să permită spargerea gheţii şi
învingerea rezistenţei opusă la înaintare de sloiurile plutitoare
b) Se va înainta cu minimum de viteză pentru evitarea şocurilor puternice
suferite de corpul navei, manevrând cu unghiuri mari de cârmă pentru
ocolirea sloiurilor de gheaţă (gheţurile având partea imersată mult mai mare
decât cea emersată, 1/9)
c) Înainte de contactul cu gheaţa se va stopa de fiecare dată maşina, astfel ca
impactul cu gheaţa să se facă numai din inerţie şi aceasta destul de redusă
d) Se va reduce mult viteza pentru ca la contactul cu gheaţa să nu aibă de
suferit corpul navei, iar cârma va fi manevrată cu unghiuri mici şi
numai la marş înainte
194. Pe timpul manevrei navei prin zone cu gheţuri, la intrarea dintr-o zonă liberă
într-o zonă cu sloiuri, se va ţine cont de următoarele aspecte:
a) Se va intra cu viteză suficient de mare care să permită spargerea gheţii şi
învingerea rezistenţei opusă la înaintare de sloiurile plutitoare
b) Se va înainta cu minimum de viteză pentru evitarea şocurilor puternice
suferite de corpul navei, manevrând cu unghiuri mari de cârmă pentru
ocolirea sloiurilor de gheaţă (gheţurile având partea imersată mult mai mare
decât cea emersată, 1/9)
c) Înainte de contactul cu gheaţa se va stopa de fiecare dată maşina, astfel ca
impactul cu gheaţa să se facă numai din inerţie şi aceasta destul de redusă
d) Se va reduce mult viteza pentru ca la contactul cu gheaţa să nu aibă de
suferit corpul navei, iar cârma va fi manevrată cu unghiuri mici şi
numai la marş înainte
195. Pe timpul marşului la remorcă se vor executa următoarele activităţi:

a) Supravegherea permanentă a remorcii şi respectarea vitezei de
remorcaj;
b) Calculul rezistenţei la rupere, a diametrului şi lungimii remorcii;
c) Calculul rezistenţei navei remorcate (RNR) şi a tensiunii totale la care este
supusă remorca;
d) Întinderea permanentă a remorcii, pentru a se evita ruperea acesteia.
196. Pe timpul remorcajului schimbările de drum:

a) Se fac progresiv pentru evitarea ruperii remorcii;
b) Nu trebuie să fie mai mari de 5 – 8 puncte la cârmă;
c) Se fac astfel încât remorca să aibă aceeaşi tensiune ca şi pe drum;
d) Se fac după ce viteza navei remorcate s-a reglat să fie mai mică cu
aproximativ 2 Nd decât viteza remorcherului, pentru a menţine permanent
remorca întinsă
197. Pe timpul remorcajului, lungimea remorcii trebuie să fie egală cu:

a) Jumătate din lungimea de undă a valului;
b) Lungimea de undă a valului sau cu un multiplu al acestei mărimi;
c) Lungimea valului;
d) multiplu de lungime a valului.
198. Pentru a se evita situaţiile periculoase, atunci când nava manevrează cu valul
şi vântul din pupa, pentru a întoarce la drum opus, se procedează astfel
a) Se micşorează viteza navei înainte de începerea giraţiei (deoarece
înclinarea navei datorată întoarcerii se va însuma cu înclinarea
produsă de vânt şi valuri, ceea ce poate duce la răsturnarea navei), apoi
se măreşte viteza navei pentru a se depăşi poziţia între valuri
b) Se măreşte viteza pe cât posibil, pentru a o depăşi pe aceea a valului,
evitându-se astfel intrarea în sincronism
c) Se măreşte viteza pe cât posibil, pentru a trece cât mai repede prin poziţia
cu valul din travers, după care se începe giraţia
d) Indiferent de viteza navei, giraţia navei trebuie făcută cu atenţie, sau dacă
nu se poate, mai bine se renunţă pentru a se evita crearea unei situaţii de
pericol
199. Pentru a se evita situaţiile periculoase, atunci când nava manevrează cu valul
şi vântul din pupa, pentru a întoarce la drum opus, se procedează astfel
a) Se micşorează viteza navei înainte de începerea giraţiei (deoarece
înclinarea navei datorată întoarcerii se va însuma cu înclinarea
produsă de vânt şi valuri, ceea ce poate duce la răsturnarea navei), apoi
se măreşte viteza navei pentru a se depăşi poziţia între valuri
b) Se măreşte viteza pe cât posibil, pentru a o depăşi pe aceea a valului,
evitându-se astfel intrarea în sincronism
c) Se măreşte viteza pe cât posibil, pentru a trece cât mai repede prin poziţia
cu valul din travers, după care se începe giraţia
d) Indiferent de viteza navei, giraţia navei trebuie făcută cu atenţie, sau dacă
nu se poate, mai bine se renunţă pentru a se evita crearea unei situaţii de
pericol
200. Pentru a se evita situaţiile periculoase, atunci când nava trebuie să întoarcă
la drum opus în vânt şi val, manevra se execută astfel
a) Se reduce viteza pe cât posibil, după care se începe giraţia
b) Se măreşte viteza pe cât posibil ( pentru a trece cât mai repede prin
poziţia cu valul din travers), după care se începe giraţia
c) Se măreşte viteza pe cât posibil, schimbarea de drum făcându-se cu cârma
banda, pentru evitarea intrării navei în sincronism
d) Schimbarea de drum se va face cu unghi mare de cârmă, indiferent de viteza
navei, giraţia făcându-se cu atenţie
201. Pentru a se evita situaţiile periculoase, atunci când nava trebuie să întoarcă
la drum opus în vânt şi val, manevra se execută astfel
a) Se reduce viteza pe cât posibil, după care se începe giraţia
b) Se măreşte viteza pe cât posibil ( pentru a trece cât mai repede prin
poziţia cu valul din travers), după care se începe giraţia
c) Se măreşte viteza pe cât posibil, schimbarea de drum făcându-se cu cârma
banda, pentru evitarea intrării navei în sincronism
d) Schimbarea de drum se va face cu unghi mare de cârmă, indiferent de viteza
navei, giraţia făcându-se cu atenţie
202. Pentru acordarea asistenţei direct cu nava, atunci când marea este foarte rea
şi nu permite lansarea bărcii, nava salvatoare va trebui să fie la o distanţă cât
mai mică faţă de nava naufragiată, ţinându-se cont de viteza cu care derivează
navele astfel:
a) Dacă nava salvatoare derivează mai încet decât nava naufragiată, se va
manevra pentru a veni sub vântul navei naufragiate, aşteptând
apropierea acesteia şi având tot timpul maşinile pregătite pentru a
evita un eventual abordaj
b) Dacă nava salvatoare derivează mai repede decât nava naufragiată se va
manevra pentru a veni sub vântul navei naufragiate
c) Dacă nava salvatoare derivează mai încet decât nava naufragiată se va evita
apropierea la o distanţă mică căutându-se o altă metodă de acordare a
asistenţei cu nava
d) Dacă nava salvatoare derivează mai încet decât nava naufragiată se va
manevra pentru a veni în vântul navei naufragiate, aşteptând apropierea
acesteia şi având tot timpul maşinile pregătite pentru a evita un eventual
abordaj
203. Pentru acordarea asistenţei direct cu nava, atunci când marea este foarte rea
şi nu permite lansarea bărcii, nava salvatoare va trebui să fie la o distanţă cât
mai mică faţă de nava naufragiată, ţinându-se cont de viteza cu care derivează
navele astfel:
a) Dacă nava salvatoare derivează mai încet decât nava avariată se va evita
apropierea la o distanţă mică căutându-se o altă metodă de acordare a
asistenţei cu nava
b) Dacă nava salvatoare derivează mai încet decât nava avariată, se va
manevra pentru a veni sub vântul navei naufragiate aşteptând derivarea
către nava naufragiată şi având tot timpul maşinile pregătite pentru a evita
un eventual abordaj
c) Dacă nava salvatoare derivează mai încet decât nava avariată, se va
manevra pentru a veni în vântul navei naufragiate aşteptând derivarea
către nava naufragiată şi având tot timpul maşinile pregătite pentru a
evita un eventual abordaj
d) Dacă nava salvatoare derivează mai repede decât nava avariată se va
manevra pentru a se veni sub vântul navei avariate
204. Pentru acordarea asistenţei unei aeronave aflate în pericol de amerizare,

nava trebuie să transmită pilotului date despre
a) Direcţia, forţa vântului, starea mării
b) Posibilităţile existente la bordul navei pentru acordarea asistenţei de salvare
c) Posibilităţile de asigurare a asistenţei medicale la bord
d) Posibilităţile de intervenţie pentru acordarea asistenţei de salvare şi de către
alte nave din zonă
205. Pentru executarea manevrei de lansare la apă a ambarcaţiunilor de salvare pe

vreme rea este necesar ca:
a) Navele din jur să fie informate de executarea manevrei
b) Poziţia navei pe timpul lansării să fie pe cât posibil cu vântul în bordul
opus lansării
c) Manevra să fie începută de ofiţerul de cart şi apoi continuată de comandantul
navei
d) Lansarea să se execute rapid numai atunci când nava se află în zona valurilor
cu înălţime mică
206. Pentru executarea manevrei de om la apă prin giraţie simplă se va proceda

astfel:
a) Se pune cârma bandă în bordul în care a căzut omul şi după o
întoarcere de 250° faţă de drumul iniţial, se aduce cârma la zero şi se
stopează maşina
b) Se pune cârma bandă în bordul în care a căzut omul şi după o întoarcere de
360° faţă de drumul iniţial, se aduce cârma la zero şi se stopează maşina
c) Se pune cârma bandă în bordul în care a căzut omul şi după o întoarcere de
d) Se pune cârma bandă în bordul în care a căzut omul şi după o întoarcere de
207. Pentru executarea navigaţiei în siguranţă pe vreme rea vor fi luaţi în

considerare următorii factori
a) Analiza forţei şi direcţiei vântului, a alurilor corecte, în funcţie de
suprafaţa velică şi comportarea navei
b) Verificarea instalaţiilor de ancorare şi remorcare, pentru utilizarea lor în
situaţii neprevăzute
c) Analiza posibilităţilor de utilizare a mijloacelor colective de salvare în
d) Analiza condiţiilor de navigaţie pe vreme rea, ţinându-se cont de vânt
208. Pentru executarea navigaţiei în siguranţă pe vreme rea vor fi luaţi în

considerare următorii factori
a) Analiza forţei şi direcţiei vântului, a alurilor corecte, în funcţie de
suprafaţa velică şi comportarea navei
b) Verificarea instalaţiilor de ancorare şi remorcare, pentru utilizarea lor în
c) Analiza posibilităţilor de utilizare a mijloacelor colective de salvare în
d) Analiza condiţiilor de navigaţie pe vreme rea, ţinându-se cont de vânt
209. Pentru manevrele de remorcaj portuar, numărul de remorchere se stabileşte

astfel:
a) De comandantul navei prin pilot, în funcţie de tipul manevrei;
b) De pilot, în funcţie de mărimea şi pescajul navei remorcate;
c) De comandantul navei prin pilot, în funcţie de condiţiile meteo şi de
mărimea navei;
d) De comandantul navei, în funcţie de condiţiile meteo şi de mijloacele de
propulsie ale navei remorcate.
210. Pentru micsorarea duratei pozitiei critice de cand etamboul atinge primul
bloc al calajului docului, pana cand nava se sprijina cu toata chila pe calaj, cum
trebuie sa fie asieta docului ?
a) Pe chila dreapta
b) inclinare de 10 - 15 grade
c) Asieta indiferenta
d) Asieta docului sa fie apropiata de cea a navei
211. Pentru salvarea supravieţuitorilor cu elicopterul se vor folosi instalaţiile

acestuia având la capăt agăţat de cârlig
a) Un sling, un coş, o targă, un scaun, o plasă
b) Un sling, un coş, un colac de salvare, o targă
c) Un coş, o targă, o plasă, o bandulă, o chingă de salvare
d) Un sling, un coş, un scaun, o plasă, o vestă de salvare
212. Pescajele unei nave esuate cu prova pe mal trebuie inaintea inceperii
operatiunii de dezesuare :
a) Sa creasca la prova si sa se micsoreze la pupa
b) Sa creasca la pupa si sa se micsoreze la prova
c) Sa creasca foarte mult la prova si sa se mentina la pupa
d) Sa se mentina la prova si sa creasca la pupa
213. Pescajele unei nave esuate cu prova pe mal trebuie inaintea inceperii
operatiunii de dezesuare :
a) Sa creasca la prova si sa se micsoreze la pupa
b) Sa creasca la pupa si sa se micsoreze la prova
c) Sa creasca foarte mult la prova si sa se mentina la pupa
d) Sa se mentina la prova si sa creasca la pupa
214. Pilotina va acosta in bordul:

a) din vant;
b) de sub vant;
c) nu conteaza bordul.
215. Pistolul de aruncare a bandulei foloseste la:

a) apropierea intre nava si remorcher;
b) baterea bandulei intre remorcher si nava remorcata.
c) aruncarea bandulei catre remorcher.
216. Planul de andocare al navei este:

a) document folosit cu precadere la andocarea navei;
b) document folosit la constructia navei;
c) document ce contine date despre doc.
217. Please name correctly the most common rudders as shown below?
UNBALANCED, BALANCED, SEMI-BALANCED, UNDERHUNG
BALANCED
a) NO. 2,3,1 and 4
b) NO. 3,2,1 and 4
c) NO. 1,2,3 and 4
d) NO. 1,3,2 and 4
218. Plecarea pilotinei de la nava se face prin doua procedee si anume:

a) cu prova-cu masina inainte si cu pupa-cu masina inapoi;
b) cu prova-cu masina inapoi si cu pupa-cu masina inainte;
c) cu prova/pupa, functie de vant/val/curent.
219. Plecarea unei nave cu doua elice acostata cu babordul la cheu, pe timp bun:
a) mola pupa, masina babord inainte, masina tribord inapoi;
b) mola pupa, masina babord inapoi, masina tribord stop;
c) mola pupa, masina babord inapoi, masina tribord inainte.
220. Plecarea unei nave cu doua elice acostata cu tribordul la cheu, pe timp bun:
a) mola pupa, masina babord inainte, masina tribord inapoi;
b) mola pupa, masina tribord inapoi, masina babord stop;
c) mola pupa, masina babord inapoi, masina tribord inainte.
221. Posturile de adunare si imbarcare vor fi iluminate:

a) De reteaua curenta a navei
b) De o sursa independenta de curent cu tensiune normala
c) De un generator amplasat in apropiere
d) De o instalatie de iluminat alimentata de la sursa electrica de avarie
222. Pregatirile preliminare ale manevrei de remorcaj presupun:

a) alegerea remorcherului, alegerea remorcii, alegerea zonei de remorcaj;
b) alegerea remorcherului, pregatirea navei remorcate, pregatirea echipajului;
c) alegerea remorcherului, alegerea remorcii, pregatirea navei remorcate,
pregatirea remorcherului.
223. Prin informatii de siguranta a navigatiei se intelege:

a) Avize de navigatie
b) Avize de furtuna
c) Avize de gheata
d) Avize de navigatie si meteo, buletine meteo si alte mesaje urgente
privind siguranta, transmise navelor
224. Procedee de ancorare:

a) cu o ancora, cu doua ancore;
b) cu o ancora, cu doua ancore, cu trei ancore;
c) cu o ancora, cu doua ancore, cu trei ancore, cu sase ancore.
225. Procedee de remorcaj:

a) in siaj, la ureche, in barba, mixt;
b) in siaj, la ureche, prin impingere, la edec, mixt;
c) in siaj, la ureche, la edec, mixt.
226. Radiobalizele EPIRB COSPAS/SARSAT emit pe frecventa de:

a) 121,5 MHz
b) 243 MHz
c) 406 MHz sau 406/121,5 MHz
d) 121,5 si 406 MHz
227. Radiobalizele EPIRB se plaseaza la bord:

a) In barca de salvare cu motor
b) La puntea mijloacelor de salvare
c) Pe puntea de comanda afara in bordul Bd
d) Intr-un loc astfel incat sa poata fi rapid amplasate in orice
ambarcatiune de salvare
228. Raspunderea in cazul manevrei de andocare apartine:

a) pilotului santierului, deoarece acesta comanda intreaga operatiune;
b) comandantul docului, deoarece acesta comanda manevra pe doc;
c) comandantul navei, deoarece este persoana investita cu raspundere
prin lege.
229. Raspunderea pentru manevra de urcare a navei pe doc este in sarcina :

a) Comandantului navei
b) Comandantului docului
c) Comandantului docului si capitanilor celor doua remorchere care
remorcheaza nava
d) Directorului santierului
230. Remorca va fi voltata la o distanta catre prova navei in valoare de

aproximativ:
a) 50-100m;
b) 60-80m;
c) 20-30m.
231. Remorcajul in siaj cu prova inainte este mai:

a) avantajos, deoarece rezistenta navei la inaintare este mai mica;
b) dezavantajos, deoarece necesita spatii mai largi;
c) avantajos, deoarece se pot folosi la remorcaj si nave nespecializate.
232. Remorcajul la ureche se foloseste:

a) pentru nave mari, pe distanta scurte, in conditii meteo favorabile;
b) pentru nave mici, pe distante scurte, pe mare calma, in zona portuara;
c) pentru nave mici si mijlocii, in rada porturilor.
233. Remorcherele oceanice au zona de navigatie:

a) costiera;
b) oceanica;
c) nelimitata.
234. Romanian merchant-and fishing vessels have to participate in the AMVER

system. What is the purpose of AMVER?
a) Automated mutual vessel rescue system for plotting vessels with the
purpose of rescue
b) World wide telecommunication system
c) A NATO reporting system in case of joining a war-convoy
d) Weather routing
235. Ruperea unei parâme de remorcaj pe timpul marşului de lungă durată se

produce datorită faptului că:
a) Nu s-a folosit o parâmă de remorcaj rezistentă, lungă, grea şi suficient
de elastică;
b) S-a folosit o parâmă de remorcaj vegetală sau sintetică în loc de o parâmă
metalică;
c) În calculul rezistenţei la rupere nu s-a ţinut cont de diametrul parâmei şi de
lungimea remorcii;
d) Nu s-a folosit o parâmă de remorcaj suficient de rezistentă.
236. Scara de pilot combinata se cere a fi montata daca bordul navei masoara:
a) peste 6 metri;
b) peste 9 metri;
c) sub 9 metri.
237. Scara de pilot trebuie să fie instalată astfel ca pilotul să nu urce mai mult de
a) 8 m
b) 9 m
c) 10 m
d) 10 trepte
238. Scara de pilot trebuie să fie instalată astfel ca pilotul să nu urce mai mult de
a) 8 m
b) 9 m
c) 10 m
d) 10 trepte
239. Schimbarile de drum pe timpul remorcajului trebuie sa se efectueze:

a) lent, cu un numar mic de grade;
b) brusc, spre bordul dorit, cu un numar mic de grade;
c) lent, o schimbare considerabila de grade.
240. Semicercul periculos se situeaza, in raport cu directia de deplasare a

depresiunii tropicale, in emisfera nordica :
a) In partea dreapta
b) In partea stanga
c) In spatele directiei de deplasare a depresiunii
d) Pe directia deplasarii depresiunii

depresiunii tropicale, in emisfera nordica :
b) In partea stanga
c) In spatele directiei de deplasare a depresiunii

depresiunii tropicale, in emisfera sudica :
b) In partea stanga
c) In SE fata de traiectorie

depresiunii tropicale, in emisfera sudica :
b) In partea stanga
c) In SE fata de traiectorie
244. Semnalul „ABANDONAŢI NAVA ” se va transmite:

a) Atunci când se constată că scufundarea navei se poate produce;
b) De către ofiţerul de cart;
c) Atunci când există riscul scufundării navei;
d) Numai la ordinul comandantului navei, când există certitudinea unei
scufundări rapide a navei.
245. Semnificatia pavilionului "A" din Codul International este:

a) Am scafandru la apa, navigati cu precautiune si reduceti viteza in
apropiere
b) Adunarea echipajului la bord
c) Nava in carantina sanitara
d) Nava stanjenita de pescaj
246. Semnificatia pavilionului "B" din Codul International este:
a) Am scafandru la apa
b) Pescuiesc cu plase / carlige laterale
c) Am persoane bolnave la bord
d) Ambarc, debarc, transport marfuri periculoase bunkerez sau transfer
bunker la/ de la alta nava
247. Semnificatia pavilionului "G" din Codul International este:

a) Am marfuri periculoase la bord
b) Nava cu capacitate de manevra redusa
c) Nava gata de a parasi portul
d) Am nevoie de pilot
248. Semnificatia pavilionului "H" din Codul International este:

a) Am nevoie de pilot
b) Astept instructiuni de debarcare
c) Cer libera practica
d) Am pilot la bord
249. Semnificatia pavilionului "O" din Codul International este:

a) Ambarc, debarc, transport marfuri periculoase
b) Ocoliti-ma sunt esuat pe un banc
c) Suntem pregatiti pentru interventie
d) Om la apa, feriti zona de recuperare
250. Semnificatia pavilionului "P" din Codul International este:

a) Adunarea echipajului la bord, nava gata de plecare
b) Pescuim, nu deranjati
c) Executam lucrari la elica
d) Pituram corpul navei, tineti-va la distanta
251. Semnificatia pavilionului "Q" din Codul International este:

a) Cer libera practica sanitara
b) Cer pilot
c) Prezenta echipajului la bord
d) Cer urgent ajutor medical
252. Serviciul International NAVTEX este serviciul de transmitere coordonata si

receptie automata a informatiilor privind siguranta navigatiei maritime in
sistemul:
a) Telegrafie cu imprimare directa cu banda ingusta
b) Radiotelefonie in banda intermediara
c) Radiotelefonie de inalta frecventa
d) Radiotelefonie prin satelit
253. Sistemul GMDSS corespunzator Zonei Maritime A4 trebuie sa asigure:
a) Legatura cu orice punct al globului
b) Comunicatii cu intregul glob mai putin zonele polare
c) Receptia si transmiterea apelurilor de pericol din/spre orice statie
terestra si Maritima mobila
d) Comunicatii nava-nava
254. Specificati care sunt factorii naturali care influenteaza manevra navei:
a) vantul, valurile, curentii, adancimea apei, viteza navei;
b) vantul, valurile, curentii, limitarea mediului inconjurator, gheturi,
dimensiunile navei;
c) vantul, valurile, curentii, adancimea apei, limitarea mediului
inconjurator, gheturi.
255. Specificati care sunt factorii tehnici care influenteaza manevra navei:
a) elicea navei, vantul, carma, dimensiunile navei, viteza navei;
b) carma, elicea, depunerile de gheata, viteza navei, spatiul de manevra;
c) carma, elicea, viteza navei, dimensiunile navei.
256. Statia radio a navei va fi marcata cu:

a) Indicativul de apel al navei
b) Codul IMMS
c) Indicativul de apel, codul IMMS si numarul de telex / satelit
d) Indicativul de apel, identitatea statiei, si cu alte coduri pentru operarea
statiei radio
257. Stationarea navei la ancora presupune respectarea regulilor:

a) SOLAS 74;
b) COLREG 72;
c) INCOTERMS.
258. Stilul american de remorcaj are urmatoarele caracteristici:

a) Remorcherul prova se leaga la nara de etrava si remorcherul pupa la nara de
etambou;
b) Remorcile se dau la remorcher printr-un singur bord;
c) Remorcherul prova se leaga in bord (la prova) si remorcherul pupa la nara
de etambou.
259. Stilul european de remorcaj are urmatoarele caracteristici:

a) Remorcherul prova se leaga la nara de etrava si remorcherul pupa la
nara de etambou;
c) Remorcherul prova se leaga in bord (la prova) si remorcherul pupa la nara
de etambou.
260. Stilul japonez de remorcaj are urmatoarele caracteristici:
a) Remorcherul prova se leaga la nara de etrava si remorcherul pupa la nara de
etambou;
c) Remorcherul prova se leaga in bord (la prova) si remorcherul pupa la
nara de etambou.
261. Stiluri de remorcaj:

a) european, australian, japonez;
b) european, american, japonez;
c) european, american, african.
262. Suprafetele pe care merg persoanele in barcile de salvare trebuiesc acoperite

cu:
a) Vopsea
b) Podele de lemn
c) Gratare de lemn
d) Material antiderapant
263. Sursa de lumina din interiorul barcii de salvare trebuie sa asigure iluminatul
timp de:
a) 6 ore
b) 12 ore
c) 18 ore
d) 24 ore
264. Tangajul navei depinde de raportul dintre lungimea navei (L) şi lungimea de
undă a valului (λ), situaţia cea mai nefavorabilă fiind atunci când:
a) L >λ, nava calcă pe mai multe valuri în acelaşi timp
b) L < λ, nava urcă şi coboară pe coama valului – tangaj foarte pronunţat
c) L = λ, nava se poate afla când cu prova şi pupa pe câte un val, când cu
centrul pe coama valului iar prova şi pupa suspendate
d) Indiferent de raportul dintre L şi λ, tangajul cel mai periculos este cu valul
din prova, deoarece nava primeşte lovituri puternice din prova şi ambarcă
multă apă pe punte
265. Tangajul navei depinde de raportul dintre lungimea navei (L) şi lungimea de
undă a valului (λ), situaţia cea mai nefavorabilă fiind atunci când:
a) L >λ, nava calcă pe mai multe valuri în acelaşi timp
b) L < λ, nava urcă şi coboară pe coama valului – tangaj foarte pronunţat
c) L = λ, nava se poate afla când cu prova şi pupa pe câte un val, când cu
centrul pe coama valului iar prova şi pupa suspendate
d) Indiferent de raportul dintre L şi λ, tangajul cel mai periculos este cu valul
din prova, deoarece nava primeşte lovituri puternice din prova şi ambarcă
multă apă pe punte
266. Termenul EPIRB semnifica:

a) Emergency Position Indicating Radio Beacon
b) Nava in pericol
c) Apel fals de pericol pe mare
d) Nava in pericol ce-si transmite pozitia
267. Tipuri de ridicari/lansari pe/de pe cala:

a) longitudinala si diametrala;
b) diametrala si transversala;
c) longitudinala si transversala.
268. Un costum hidrotermic trebuie sa permita celui ce-l poarta:

a) Urcarea si coborarea scarilor de cel putin 5 m
b) Sa execute sarcinile de abandon
c) Sa sara de la 4,5 m si sa inoate pe distanta scurta
d) Toate
269. Un mijloc de protectie termica este:

a) Un costum etans ce protejeaza corpul contra temperaturilor scazute
b) Un costum confectionat dintr-un material ce nu permite schimbul de caldura
c) Orice mijloc de protectie contra frigului
d) Un sac sau costum din material impermeabil cu conductibilitate termica
redusa
270. Un mijloc de protectie termica reduce pierderea de caldura prin:

a) Convectie
b) Evaporare
c) Stocare
d) Convectie si evaporare
271. Un semnal format din 7 sunete scurte transmis prin soneriile de alarma ale
navei inseamna:
a) Abandonarea navei
b) Incendiu la bord
c) Adunarea echipajului in salon pentru comunicari
d) Pasagerii sa se prezinte la controlul autoritatilor
272. Unde se prevad a se stabili posturile de adunare?

a) Cat mai aproape de posturile de imbarcare
b) In incaperile de folosinta comuna ale navei
c) Pe puntea barcilor
d) Pe puntea de comanda pentru a fi usor de supravegheat de comandant
273. Unghiul format intre lanturi la ancorarea in barba este de maximum:

a) 30 grade;
b) 60 grade;
c) 180 grade.
274. Următoarele activităţi sunt obligatorii pentru executarea manevrei de

ambarcare/debarcare pilot:
a) Se menţine nava din cârmă şi maşini cu prova în vânt pentru a uşura
manevra de acostare a pilotinei
b) Se instalează un observator instruit pe puntea etalon pentru dirijarea pilotinei
c) Se aduce registrul de schelă în zona ambarcării/debarcării pilotului la bord
d) Se stabileşte bordul de sub vânt şi curent pentru acostarea pilotinei, se
pregătesc baloane de acostare şi parâmele de legătură ce trebuie date la
pilotină
275. Următoarele activităţi sunt obligatorii pentru executarea manevrei de

ambarcare/debarcare pilot:
a) Se menţine nava din cârmă şi maşini cu prova în vânt pentru a uşura
manevra de acostare a pilotinei
b) Se instalează un observator instruit pe puntea etalon pentru dirijarea pilotinei
c) Se aduce registrul de schelă în zona ambarcării/debarcării pilotului la bord
d) Se stabileşte bordul de sub vânt şi curent pentru acostarea pilotinei, se
pregătesc baloane de acostare şi parâmele de legătură ce trebuie date la
pilotină
276. Vestele de salvare gonflabile trebuie sa sustina persoana ce o foloseste daca:

a) Se umfla partial
b) Se umfla total
c) Se umfla 50% din compartimente
d) Se umfla numai partea din spate si gulerul
277. Zona Maritima A1 este zona in care comunicatiile sunt acoperite de:
a) Cel putin o statie radiotelefonica de coasta VHF
b) Cel putin o statie radiotelefonica de coasta VHF care sa asigure continu
alertarea DSC VHF
c) statie radiotelefonica de coasta si o statie mobila maritima
d) Minim 3 statii radiotelefonicede coasta cu alertare continua DSC
278. Zona Maritima A2 este zona in care comunicatiile sunt acoperite de cel
putin:
a) statie VHF cu alertare continua DSC
b) statie Radio in Medie frecventa fara alertare DSC
c) statie radiotelefonica de coasta in medie frecventa cu alertare continua
DSC MF
d) statie radiotelefonica de coasta in unde scurte cu DSC
279. Zona Maritima A3 este zona in care comunicatiile sunt acoperite de cel
putin:
a) statie radiotelefonica de coasta VHF cu alertare DSC si o statie de Medie
frecventa
b) statie radiotelefonica de coasta in Medie frecventa cu alertare DSC si o
statie pentru unde scurte cu alertare DSC
c) Un satelit geostationar INMARSAT in care se asigura alertare continua
prin satelit
d) Un satelit INMARSAT, o statie de coasta in Medie frecventa si o statie de
coasta VHF
1) A ship turns around a point called the 'pivot point'. What is the position of this point when the ship
is going astern?
At about 1/4 of ship's length from the stem.
At the stern.
At about 1/4 of ship's length from the stern.
Atamidships.
2) Your ship is equipped with a single right-handed fixed propeller. While steaming full ahead you
reverse the engine to stop the ship.How will the ship react?
You will stop in 1.5 times the ship's length.
You will sheer to port and stop rather quickly.
You will sheer to starboard and gradually lose headway.
You will continue on a straight course.
3) You are performing an overtaking manoeuvre in confined waters. What should you watch out for?
The bow may be pulled towards and the stern may be pushed away from the other ship as you
pass.
The change in speed of the other ship.
The change in your underkeel clearance.
The stern may be pulled towards and the bow may be pushed away from the other ship as you
pass.
4) How is shallow water effect felt by a vessel?
The vessel has a tendency to turn to starboard (for a left turning propeller).
The vessel has a tendency to turn to port (for a right turning propeller).
The vessel becomes sluggish in responding to the rudder.
The vessel responds very quickly to the rudder.
5) Overshoot is an expression used when talking about a ship's steering ability.What does this mean?
It is the way a ship turns when the helm is put to the hard over position.
It is the way a ship continues to turn after counter-rudder is applied.
It is the way a ship continues to turn when the helm is put amidship.
It is the way a ship responds when moving the helm from hard to port to hard to starboard.
6) Your ship is making sternway of about 1.5 knots, with rudder hard to starboard.Will this rudder
position have any effect on the ship's behaviour? Choose the most complete answer.
Yes, it will give the stern a lift force to port.

No, the ship will go straight astern.
No, the rudder will have no effect when the ship is making sternway. It should be in amidships
position when going astern.
Yes, it will give the stern a lift force to starboard.
7) Does a ship's trim influence her steering abilities?
Yes, a ship usually steers better if trimmed by the bow.
No, a ship will have the same steering ability unaffected by trim.
Yes, a ship usually steers better if trimmed by the stern.
No, it is usually best to have no trim at all.
8) You are going to leave a crowded anchorage by making a 180 degrees turn. You ship has a right
handed propeller and you can turn either way. How can you make the turn using as little space as
possible?
Full ahead, rudder hard to port.
Full ahead, rudder hard to starboard.
Rudder hard to port, full astern. After you gain some sternway, rudder hard to starboard and full
ahead.
Rudder hard to starboard, full ahead. Rudder hard to port, full astern. Repeating this maneuver
until you have made the turn.
9) In ship handling terms, what is meant by 'sinkage'?
Sinkage is the deepest draft a vessel obtains aft when moving through the water.
Sinkage is the change of draft experienced when moving through water.
Sinkage is the extra draft a vessel experiences when comparatively heavily loaded both ends.
Sinkage is the extra draft a vessel experiences when comparatively heavily loaded amidships.
10) In which of these vessel types is 'sinkage' likely to be most pronounced?
A cargo liner.
A supply or anchor handling vessel.
A vessel with a high block coefficient.
A vessel with a very wide beam compared to length.
11) How is bank effect felt by a vessel?
The vessel's bow is pushed away from the nearest bank.
The vessel's stern is pushed away from the nearest bank.
The whole vessel is drawn in parallel to the nearest bank.
The whole vessel is pushed away parallel to the nearest bank.

12) Your ship is equipped with a right handed propeller.As you go full astern from full ahead, the ship
is sheering to starboard.Is there anything you can do to reduce the change in heading?
No.
Put the rudder hard to port.
Swing the rudder from side to side.
Put the rudder hard to starboard.
13) You are meeting another ship in confined waters. What can happen as the ships approach each
other?
Initially the bows of the ships will be pushed away from each other.
Initially the bows of the ships will be pulled together.
Both vessels will be affected by squat.
There will be no effect.
14) In ship handling terms, which of these overtaking situations is the most dangerous?
A small vessel overtaking a large vessel with a big difference in speed between the two vessels.
A small vessel overtaking a large vessel with little difference in speed between the two vessels.
A large vessel overtaking a small vessel with a big difference in speed between the two vessels.
A large vessel overtaking a small vessel with little difference in speed between the two vessels.
15) In which of these vessel types is 'squat' likely to be most pronounced?
A cargo liner.
A supply or anchor handling vessel.
A vessel with a very wide beam compared to length.
A vessel with a high block coefficient.
16) How should you minimize squat effect?
Decrease the speed.
Increase the speed.
Transfer ballast to change the ship's trim.
Do a zig-zag manoeuvre and reduce the speed.
17) In relation to squat effect, which of the following statements is incorrect?
Squat results in an increase in ship's draft.
Squat results in a decrease in underkeel clearance.

Squat can be a serious problem for deep draft ships.
Squat results in a decrease in ship's draft.
18) You are transiting a narrow channel. What can happen in this situation?
The bow could be pulled towards the bank.
The stern could be pushed away from the bank.
The bow could be pushed away from the bank.
The stern could be pulled towards the river bank.
19) What would you say about a ship which is course unstable?
She will require large rudder angles to maintain course.
When you apply rudder, she will continue to turn long after the rudder is returned to amidships.
When you put rudder amidships, she will quickly return to a straight course.
When you apply rudder, she will take time before answering.
20) You want to stop your ship as quickly as possible without too much change in the heading.What
can you do to achieve this?
Put the engines full astern.
Make a complete turning circle.
Do a zigzag manoeuvre.
Use the rudder hard over both sides while reducing engine speed.
21) A ship turns around a point called the 'pivot point'. What is the position of this point when the ship
is stopped in the water?
At the ship's centre of gravity.
Near the ship's stern.
Outside of the ship's centre line.
Near the ship's bow.
22) What will be the stopping distance of your ship when proceeding at 8 knots and reversing to full
astern?
800m.
2000m.
8 ship lengths.
Check the information posted on the bridge.

23) What is most noticeable about a ship with good course keeping stability?
She will maintain her course until large rudder angles are applied.
When you apply rudder, she will take time before answering.
When you apply rudder, she will continue to turn for sometime after the rudder is put amidships.
When you put the rudder amidships, she will quickly return to a straight course.
24) In which direction will the bow of a vessel move, with a single fixed pitch right-handed propeller
which is turning astern?
To port.
To starboard.
Forwards.
Backwards.
25) Your engine is going astern and you gather sternway.The rudder is amidships and you are
operating on a single, right-handed fixed screw.How will your ship react?
You will change heading to port.
You will change heading to starboard.
You will go straight astern.
Your stern will be pushed to starboard.
26) A ship turns around a point called the 'pivot point'. What is the usual position of this point when
the ship is at full sea speed?
Amidships.
At the stern.
At about 1/4 of the ship's length from the bow.
At about 1/4 of the ship's length from the stern.
27) In the diagram of a ship's turning circle, what is the distance A known as?
Advance
Tactical Diameter
Stopping Distance
Transfer
28) In the diagram of a ship's turning circle, what is the distance B known as?
Tactical Diameter
Transfer
Radius of the turn
Diameter of the turn
29) In thediagram of a ship's turning circle, what is point C known as?
Pivot Point
Centre of Flotation
Transfer Point
Heading Point
30) The position of the pivot point when making sternway is approximately....
one quarter of the length of the ship from the stern
one quarter of the length of the ship from the bow
amidships
one eight of the length of the ship from the stern
31) Your ship is on a course of 240° True. A person has fallen overboard on the port side and, after
letting go smoke and light floats, in order to carry out a Williamson Turn would you.....
go hard to port until you are heading 180° True, then hard to starboard until you are on 060°
True.
go hard to port until you are heading 195° True, then hard to starboard until you are on 060°
True.
go hard to starboard until you are heading 300° True, then hard to port until you are on 060°
True.
go hard to starboard to 285° True, then hard to port until you are on 060° True.
32) In a narrow canal, a ship proceeding at half speed ahead swings towards the port bank of the
channel. As the bow approaches the bank, it would initially....
be rejected away from the bank by the pressure
be unaffected
be pulled towards the bank by bank suction
be first pulled towards the bank, then rejected away
33) When operating with conventional screw tugs, what is the function of the 'Gob' or 'Gog' rope?
To reduce the chance of 'girting'
To secure the tug to the ship
To keep the tug at the correct place on the ship's side when pushing
To improve the bollard pull of the tug

34) In the diagram, B represents the start of a turning circle of a power driven ship in deep water with
20 degrees starboard rudder.If the ship was in shallow water, the turning circle with the same rudder
angle would be...
none of the other options.
35) What is 'ship squat'?

The sinkage and change of trim caused when the ship is proceeding with a small underkeel
clearance
Deeper draft caused by operating in fresh rather than salt water
A requirement for ships proceeding up river under low bridges
A slight increase in underkeel clearance
36) Over what length of time should a diesel powered vessel be slowed down from full sea-speed to
manoeuvring speed?
10 minutes.
20 minutes.
1 hour.
4 hours.
37) Who is responsible for the numbers and use of tugs during mooring?
The pilot.
The port authority.
The master.
The agent.
38) Your ship is equipped with a right-handed propeller. As you go full astern from full ahead, the ship
is sheering to starboard. Is there anything you can do to reduce the change in heading?
Put the rudder hard to starboard to reduce the water flow to the right side of the propeller
No, there is nothing I can do
Put the rudder hard to port to reduce the water flow to the left side of the propeller
I can swing the rudder from side to side
39) Your ship is equipped with a single, right-handed fixed screw. Steaming full ahead you reverse the
engine to stop the ship. How will the ship react?No wind or current.
She will most likely sheer to starboard and gradually loose headway
She will most likely continue on a straight course
She will stop on 1,5 times the ship's length
She will most likely sheer to port and stop rather quickly
40) Your engine is going astern and you pick up sternway. The rudder is midships, and you are
operating on a single, right-handed fixed screw. How will your ship react?
She will most likely change heading to starboard
She will most likely change heading to port
She will most likely go straight astern
The stern will be lifted to starboard
41) What will the stopping distance of your ship be when proceeding with 8 knots and reversing to full
astern?
1500m
5 ship lengths
The stopping distance is the same for all initial speeds
The sea-trial tests may tell me, or else I can do a test myself to find
aut
42) You want to stop your ship as quickly as possible without too much change in the heading. What
can you do to achieve this?
Make a complete turning circle
Do a zig zag manoeuvre

Use the rudder hard over both sides while reducing engine power,
so-called 'high frequency rudder cycling'.
Put the engine full astern
43) What is most pronounced about a ship with good course stability?
When you put rudder amidships, she will continue a straight course.
It will maintain course no matter how much rudder you apply.
When you apply the rudder, she will continue to turn when rudder is
put amidships.
When you apply the rudder it will take time before she answers to
it.
44) What would you say about a ship which is course unstable?
When you apply rudder, she will continue to turn when the rudder is
put amidship, and may even increase rate of turn
When you put rudder amidship, she will continue on a straight

course.
It will maintain course no matter how much rudder you apply.
When you apply rudder, it will take time before she answers to it.
45) Please name correctly the most common rudders as shown below? UNBALANCED,BALANCED,
SEMI-BALANCED, UNDERHUNG BALANCED
NO. 2,3,1 and 4
NO. 3,2,1 and 4
NO. 1,2,3 and 4
NO. 1,3,2 and 4
46) Where is the rudder axis located on an unbalanced rudder?
In the centre of the rudder square (figure 1).

Just in forepart of the centre-line (figure 4)
Just in forepart of the rudder square (figure 3).
In the afterpart of the centre-line (figure 2).
47) What shape of hull does a course-stable ship usually have?
A ship with a long, slim hull
A ship with a short, slim hull.
A ship with a short, wide hull.
A ship with a long, wide hull.
48) What shape of hull would you say a course unstable ship would have?
A ship with a lenght to beam ratio greater than 5.5
A ship with a long, slim hull.
A ship with a lenght to beam ratio less than 5.5

A ship with a lenght to beam ratio less than 7
49) Do you think a ship's trim has any influence on steering abilities?
No, the ship will have the same steering ability unaffected by trim.
Yes, a ship usually steer better if trimmed by the bow.
No, it is usually best to have no trim at all.
Yes, the ship usually steer better if trimmed by the stern.
50) Overshoot' is an expression we use when talking about a ship's steering ability. What is the
definition of this expression?
It is how many degrees a ship continues to turn after you apply

counter-rudder.
It is the way a ship turns when you put the helm in a hard over
position.
It is the way a ship continues to turn when the helm is put

amidship.
It is the way a ship shoots forward when you give ' a kick ahead'.
51) Overshoot' is an expression we use when talking about a ship's steering ability. What is the best
way to determine how the 'overshoot' is on your ship?
Do a 20/20 degrees zig-zag manoeuvre.
Do a 360 degrees turning circle.
Do a 540 degrees turning circle.
Do a standing turn.
52) A balanced rudder has some of the rudder area forward of the rudder axis. About how much area
should this be to call it a balanced rudder?
It should be about 50%.

53) Do you think there is any reduction in the rudder lift force if the propeller is stopped?
Yes, we will loose about 10% of the lift force.
No, we will maintain about 90% of the lift force
No, the lift force is not effected by the propeller.
Yes, the lift force will be dramatically reduced.
54) The rudder is in hard over position, propeller stopped. The ship is turning slowly. What can we do
to make her turn faster without increasing forward speed?
Give slow ahead and leave her in that position
Give half astern as this will increase rate of turn.

Give a kick ahead.
Give full astern until ship is stopped, then full ahead again with rudder hard over.
55) What is the correct way in approaching the SPM, taking the prevailing wind, current and waves
into consideration?
As in example 3
As in example 4
As in example 2
As in example 1
56) The maximum rudder angle on your ship is 35 degrees. Do you think this is the angle that the
rudder is most effective?
No, the most effective rudder angle is about 25 to 30 degrees. This is because the rudder is
'stalling' at 35 degrees angle
No, the rudder is most effective at angles between 10 and 20 degrees
Yes, the rudder is most effective at max angle
No, the rudder is most effective at small rudder angles
57) The rudder is hard over, full ahead in shallow water.How much lift force remains when the engine
is stopped?
About 80%
About 5%
About 10%
About 50%
58) Which of the alternative methods of using a tug when escorting your ship through narrow waters
do you think is the most effective in case you loose steering power?
Running free alongside, ready to be made fast (figure 2)

Made fast forward on either shoulder, ready to push (figure 3)
Made fast in a line at the bow (figure 1)
The tug`s bow against my stern, made fast with lines. By moving the tug to either side of my
stern, this will help to steer the ship (figure 4)
59) Consider the situation sketched below. How will you distribute the power of the tugs when you
want to move the ship sideways without any yaw?
Equal power on both tugs
Full power on the forward tug, the stern tug should hold back
Full power on the forward tug, reduce on the aft tug while checking the gyro
Full power on the aft tug, stop on the forward tug
Full power on the aft tug, reduce on the forward while checking the gyro
Equal power on both tugs
Equal power on both tugs while checking the gyro
Fullpower on the aft tug, reduce on the forward tug
62) What is meant when a vessel is said to have sinkage?
Sinkage is the extra draft a vessel obtains when she is comparatively heavily loaded both ends
Sinkage is the extra draft a vessel obtains when she is comparatively heavily loaded amidship
Sinkage is the change in draft a vessel obtains when moving through the water
Sinkage is the deepest draft a vessel obtains aft when moving through the water
63) You are in a 360 degrees turn with engine full ahead. If you reduce speed during the turn, do you
think there will be a change in turning diameter?
No, the turning diameter will not change if I reduce speed
No, the turning diameter will only change if Ireduce rudder angle
Yes, the turning diameter will increase if I reduce speed
Yes, the turning diameter will be smaller if I reduce speed
64) You have made a turning circle at full speed in deep water. You are now going to make one with
initial speed, slow ahead. Do you think the diameter will differ from that of initial full ahead?
Yes, it will be much greater with slow ahead

Yes, it will be a large difference in the turning diameter between full and slow ahead
The diameter will be the same whatever initial speed we have when starting the turn
Yes, it will be much smaller with slow ahead
65) You have made a turning test on full speed in deep water. You are now going to make a test in
shallow water. Do you think the turning diameter will be the same?
No, the turning diameter will be increased in shallow water
No, the turning diameter will be smaller in shallow water
Yes, the turning diameter will be the same for all dephts
Yes, it will be the same provided the UKC is 25%-50%
66) Consider the situation sketched below. What can happen if the tugmaster is not careful?
The tug may be pushed away from the ship and thus unable to assist your vessel
The stern of the tug may be sucked into your bow
The tugmaster may loose control and ram your bow with possible damage to your ship
The tug may be turned across your bow with the danger of being turned over
67) For which type of vessel is sinkage most pronounced?
Supply and anchorhandling vessels
Cargoliner
High block coefficient vessel
Vessel with a very wide beam compared to length
68) For which type of vessel is squatting most pronounced?
Cargoliner
Vessel with a very wide beam compared to length

Supply and anchorhandling vessel.Fireboat etc.
Vessel with a high block coefficient
69) Who is responsible for the number and use of tugs during mooring?
The Master
The Pilot
Vessels Agent in Port
Port Authorities
70) The vessel will anchor with Pilot onboard. You are the duty officer on bridge. What isyour main
duty?
Follow Pilots order
No duty when Pilot onboard

Follow the Master`s order
Check the position only
71) Vessel will leave anchorage. You will heave up the anchor. How and to whom will you report the
status of the anchor?
To the officer on duty on the bridge
To the Chief Officer
To the master according to his instructions
No need report
72) M-When Sen. Deck Off. Of both vessels involved have decided which will be the last lines to be let
go whilst unmooring, these lines should be made fast as follows on the ship accepting the lines.
By turning up the rope on the bitts, fig.1

By putting the eye on the bitts, fig.2
By keeping the rope on the warping drum of adeck winch, fig.3
By shackling the eye to a strongpoint, fig.4
73) When is the master required to be on the bridge during transit of the Suez Canal?
The master or this qualified representative must be on the bridge at all times
At all times
During anchoring or tie-up operations only
When the pilot is embarking or disembarking
74) Are mooring boats required for vessels transitting the Suez Canal?
Yes, only mooring boats hired from shore are accepted
Mooring boats are not required
Mooring boats are required only for loaded tankers of more than 100 000dwt
Ships can use their own boats if they cannot safely lift hired boats, but boat crews must be hired
from shore
75) Searchlights must be provided for night navigation in the Suez Canal. Which of the listed
requirements are correct?
Only projectors hired from the Canal Mooring and Light Company are permitted
If vessels have their own projector, an extra fee will be levied on the vessel
All vessels must provide their own projector
Vessels with bulbous bow, LPG-and LNG-vessels must provide their own projector
76) Rigging of the Pilot Ladder and embarkation/disembarkation of a pilot shall be supervised by:
An experienced AB
The Bosum
The Sen. Off .Deck only
A responsible Officer
77) The maximum height that a pilot should be required to climb on a pilot ladder before reaching the
deck or stepping onto an accommodation ladder is:
6 mtrs
12mtrs
15 mtrs
9 mtrs
78) If making a new pilot ladder onboard, which of the following ropes would you use in its
construction as side ropes on which the steps are fastened?
Polypropylene rope
Polyester rope
Uncovered manila rope
Nylon rope
79) A pilot ladder shall, to prevent twisting, be fitted with 'battens'. The lowest batten shall be the 5th
step from the lower end of the pilot ladder. At what intervals should there be further battens upwards
on the pilot ladder?
At intervals not exceeding 9 steps
It does not matter where the battens are fitted
80) When a bulwark ladder is used for the pilot to step down onto the deck, such ladder shall have two
stanchions provided, which are at least 40 mm in dia, between 70 and 80 cms apart, and least 1.2
mtrs higher than the bulwark. Such stachions shall be rigidly secured:
At or near the bulwark top level
At the deck level
It does not matter where they are secured
At the deck level and near the bulwark top level

81) If you are to use a newly installed mechanical pilot hoist arrangement to pick up a pilot:
It is necessary to keep a pilot ladder rolled and ready on deck adjacent to the pilot hoist
It is necessary to keep any sort of ladder ready on deck next to the pilot hoist
It is not necessary to have any backup ladder ready
It is necessary to have a pilot ladder rigged and reaching from deck to the waterline, next to the
pilot hoist
82) Your vessel is moving in Panama Canal waters. When must the master or his qualified
representative be on the bridge?
When at anchor or alongside a pier
When entering or leaving locks only
When going through the Gaillard cut only
At all times
83) Your vessel is moving in Panama Canal waters. When must the master be on the bridge?
At all times
When his qualified representative is present
When entering or leaving a lock, passing through Gaillard cut, berthing&unberthing, anchoring or
heaving anchor
When entering or leaving a lock only
84) Your vessel is moving in Panama Canal waters. When must a regular engineer be on watch in the
engine room?
At all times
When the chief engineer is attending the engine room
Not necessary to be in the engine room if the unmanned engine room status is practised and
alarms have been checked
When requested by the pilot
85) Your vessel is moving in Panama Canal waters. When must the chief engineer remain on duty in
the engine room?
Only when requested by the pilot
At all times
When approaching or passing locks and Gaillard cut
Only if the regular engineer is off duty
86) Who is authorized to prescribe use of locomotives and canal deck-hands during transit of the
Panama Canal?
The Canal authorities
The pilot
The master
The Cristobal or Balboa harbour masters respectively
87) At what latest time shall doors, sidescuttles, gangway doors, cargo-and coaling ports and other
openings which are to be kept closed watertight at sea be closed at the start of the voyage?
Before leaving the pilot station
Before leaving the berth
Before leaving the port
Before entering open waters
88) What does this crane signal indicate?
Lower the boom, raise the load
All ok!
Raise the boom, lower the load
Raise the load
89) What does this crane signal indicate?

Raise the boom
Raise the load
All ok!
Raise the boom,lower the load
90) A combined vessel (wet/dry) is equipped with 2 Gantry Cranes and certified to carry HC petroleum
products. Crane No.1 is dedicated for hose handling and crane No.2 has all functions interlocked when
in 'Wet cargo Mode'. The vessel is at anchor having a cargo of naphtha onboard, Chief Eng. is
requesting to have one of the cranes prepared in order to take onboard spares. What will be the best
crane to use?
Crane No.2 if spares are going to the engine room
None of the gantry cranes
Crane No.1
Any of the cranes depending on where spares are going
91) Cargo Gear/Cranes should at regular intervals be thoroughly examined and load tested by a
recognised company/yard. How often should such examination/load test take place?
Every 4th year
Every 2 1/2 year
Every 5th year
Annually
92) The vessel`s cranes are marked: 'SWL 29,5 tons x 22 M/R (including lifting beam weight 1,5
tons)'. You are going to lift onboard a 28 tons load being placed on the berth. What will be the
maximum distance from C/L of crane to the load you are going to lift in order to have a 'safe'
operation?
20m
28m
29,5m
22m
93) When should gangway nets be rigged?
Whenever the gangway is regarded as unsafe
Between sunset and sunrise
Whenever the gangway is rigged
When it is deemed necessary by the Master of the Chief Officer
94) During mooring operations; which is the safe position to be in?
Behind the fairlead, but inside the zone
Behind the point of restraint, but inside the zone

Between the 'point of break' and the 'fairlead'
Outside the coloured zone
95) What kind of safety equipment must be worn during anchoring?
All of the mentioned equipment
Boiler suit, working gloves
Safety goggles
Safety helmet, safety shoes
96) Which one of the following types of rope is the most dangerous to work with?
Manila
Polypropylene
Nylon
Steel wire
97) What is the strain on each of the two slings?
1) 5tons 2) 5tons
1) 5tons 2) 5tons
1)10tons 2) 5tons
1) 2tons 2) 1ton
98) What is the correct definition of:-lee side?
The side from the wind
Starboard side
Port side
The side against the wind

99) Your ship is equipped with 2 different types of grabs,small and large, with cubic capacities of 5m3
and 10m3 respectively. Maximum crane load for grab service is 16 tons including grab weight. You are
going to discharge a dry commodity having a stowage factor of 1,4 T/m3. What will be the suitable
grab for this operation?
Small
Any of them
Large
None of the mentioned alternatives
100) Your crane is designed for Grab Service with a hoisting load of 16 tons including grab weight.
Grab weight: 8 tons, Grab cubic: 10m3. You are going to discharge a cargo of dry minerals having a
stowage factor of 0,7-0,8 t/m3. What will be the maximum weight of the cargo you are allowed to
have in each grab?
8 tons
16 tons
7 tons
15 tons
101) What is the correct definition of:-let go?
Cast off the rope
Let the seafarers go ashore
Leave the ship
Tight the slack in a rope
102) The vessel is going through the illustrated turning procedure. What is the name of this turning
procedure?
Scharnow Turn
Williamson Turn
Direct Turn
Evinrude Turn
procedure?
Direct Turn
Evinrude Turn
Williamson Turn
Scharnow Turn
procedure?
WilliamsonTurn
Evinrude Turn
Direct Turn
Scharnow Turn
105) Replies from life-saving stations or maritime rescue units to distress signals made. What is the
meaning of the signal?
In general: Negative (Specifically: Slack away-avast hauling)
Landing here is highly dangerous
In general: Positive (Specifically: Rocket line is held, tail block is made fast, haul away, etc)
You are seen-assistance will be given as soon as possible
106) Signals used by aircraft engaged in search and rescue operations to direct ships towards an
aircraft, ship or person in distress. What is the meaning of the signal?
Require medical assistance
The aircraft is directing a vessel towards an aircraft or vessel in distress
The assistance of the vessel is no longer required
107) Signals used by aircraft engaged in search and rescue operations to direct ships towards an
aircraft, ship or person in distress. What is the meaning of the signal?
The assistance of the vessel is no longer required
The aircraft is directing a vessel towards an aircraft or vessel in distress
Require medical assistance
108) What is the meaning of this signal performed by an aircraft to survivors on the surface?
Procedures performed by an aircraft as illustrated below.
The aircraft has to leave the survivors due to fuel shortage
The aircraft has to leave, but will return within 5 hours
The aircraft wishes to inform or instruct survivors
Please try to contact nearest coastal radio station
109) All designated SAR aircraft and civil aircraft carry equipment operating on the international
aeronautical distress frequencies (amplitude modulation). The aeronautical distress frequencies are ?
123,8MHz and/or 247,6MHz
121,5 MHz and/or 123,1 MHz (civil aviation)
110) What is the search pattern system called where 1 ship and 1 plane are involved?
SOLAS
Flight Cross
Coordinated Crab
Patterton
111) What is the search pattern system called using more than one ship?
Parallel System
Cross System
Circle System
Triangle System
112) What is the possible position of a ship in distress called?
R-Point
D-Point
S-Point
Zero-Point
113) Every inflatable liferaft, inflatable lifejacket and hydrostatic release units shall be serviced:
Every 18 months
Every 36 months
Every 12 months
Every 24 months
114) What is a hydrostatic release unit?
An important part connected to the sea-anchor
A unit for inflating the liferaft
A unit which automatically releases the liferaft/lifeboat at a depth of approx 4 metres
A unit which automatically all securing when abandon the vessel
115) A person wearing lifejacket or immersion suit, shall be able to turn from a face-down to a face-
up position in not more than:
8 seconds
10 seconds
15 seconds
5 seconds
116) How many MOB (combined light and smoke) signal buoys are placed on board, and where are
they located?
2 pcs (1 on each bridgewing)
3 pcs (1 aft and one on each bridgewing)
4 pcs (1 fwd, 1 aft and one on each bridgewing)
5 pcs (1 midships, 1 aft, 1 fwd and 1 on each bridgewing)
117) You are duty officer on the bridge. An eye-witness is reporting man-overboard. Which of the
following actions are to be considered as the correct manoeuvre in this situation?
Direct Turn
Evinrude Turn
Williamson Turn
Scharnow Turn
118) You are standing on the bridge and are eye witness to a man falling over board. Which of the
following actions are to be considered as the correct manoeuvre in this situation?
Direct Turn
Williamson Turn
Scharnow Turn
Evinrude Turn
119) You are duty officer on the bridge. A person is reported missing. Which of the following actions
are to be considered as the correct manoeuvre in this situation?
Direct Turn
Evinrude Turn
Scharnow Turn
Williamson Turn
120) What is the signal used by a life saving station or rescue unit indicating that distress signals are
observed at night time?
3 White star rockets
2 Blue star rockets

3 Yellow star rockets
1 Green star rocket
121) What is the search system pattern called using 1 vessel?
Square System
Single System
Lonely System
Sector System
122) A 6-men inflatable liferaft shall be carried as far forward as is reasonable and practicable. Where
is the best stowing position?
Under the forecastle
Aft of the forecastle, secured with wire and turnbuckle
All forward on the forecastle and secured with the use of hydrostatic release device
Aft of the forecastle secured with the use of hydrostatic release device
123) The distress message is used when the vessel is threatened by a serious and imminent danger
and is in need of immediate assistance. What is the telegraphy and telephony distress message like?
SOS 9Telegraphy)/MAYDAY (Telephony)
XXX (Telegraphy)/PAN-PAN (Telephony)
FFF(Telegraphy)/RESCUE-RESCUE (Telephony)
TTT (Telegraphy)/SECURITE (Telephony)
124) What is the minimum number of lifebuoys carried by a cargo vessel of more than 200 metres in
length?
18
20
14
12
125) What is the name of the IMO publication giving guidance in Search and Rescue operations?
EPIRB
RASSO
IAMSAR
AMVER
126) What is the Morse Code Signal Letter used by a vessel in response to an aircraft is request for
assistance in a rescue operation?
127) Romanian merchant-and fishing vessels have to participate in the AMVER system. What is the
purpose of AMVER?
Automated mutual vessel rescue system for plotting vessels with the purpose of rescue
World wide telecommunication system
A NATO reporting system in case of joining a war-convoy

Weather routing
128) What colour flare is used to signal a safe landing for small boats?
Green
Yellow
Blue
White
129) If requested by a coastal radio station to participate in a rescue operation, what is the most
important information you may give?
Your position, name, call sign and speed
Your own cargo owner
Your destination
Your crews nationality

130) Which letter from the Morse code is used to signal a safe landing place (sound or light)?
131) What colour flare is used to signal a highly dangerous landing place?
Red
Blue
Orange
Yellow
132) Which letter from the Morse code is used to signal a highly dangerous landing place?
S
133) What is the colour of the smoke signal used by life-saving station or rescue units indicating that
distress signals are observed in daylight?
Yellow
Blue
Green
Orange
134) Who should be informed first when receiving a distress signal from an other ship/vessel?
AMVER
Associated Press
Coast Earth Station or RCC
Your own company
135) What sound signal shall be used on ship`s whistle when man-over-board?
3 long blasts repeatedly
6 short blasts repeatedly
5 short blasts repeatedly
4 long blasts repeatedly

136) What is a 'Search and Rescue Region' (SRR)?
An area where a search and rescue operation is under way
An area of limited dimension in which rescue vessels are permanently stationed
An area of defined dimensions within which search and rescue services are provided
An area of defined dimension where an international organization is responsible for search and
rescue operations
137) Your vessel is acting as the on scene commander during a distress rescue. Various vessels are
interfering the distress traffic on the VHF. What message would you use to stop them interfering with
this traffic?
Seelonce mayday
Seelonce distress
Seelonce pan
Seelonce securite
138) On which frequencies do most satellite EPIRB's COSPAS/SARSAT operate ?
121.5/406MHz
2182 kHz
121.5Khz
500Khz
139) On which frequency are navigational and meteorological messages normally sent on the NAVTEX
system?
518KHz
2182 kHz
500KHz
2187.2KHz
140) By what date must ALL vessels fully comply with GMDSS requirements?
1st February 1995
1st February 1997
1st February 1999
1st February 1994
141) Comunications in radio telephony what is the 'URGENCY CALL' which should be used to indicate
that you have a very urgent message to transmit concerning the safety of another vessel or person?
Pan Pan (3 times)
Mayday (3 times)
Securite (3 times)
Victor (3 times)
142) You have an important navigational or meteorological message to transmit. What call should
proceed this message when made on the radio telephone?
Securite (3 times)
Mayday (3 times)
Pan Pan (3 times)
Victor (3 times)
143) On what wave band does the search and rescue radar transponder operate?
9 GHz
8 GHz
2182KHz
6GHz
144) Your vessel is not in distress and not taking part in a distress operation. How would you impose
radio silence on vessels which are interfering the distress traffic?
Seelonce Pan
Seelonce Securite
Seelonce Distress
Seelonce Mayday
145) If requested by a coastal radio station to participate in a rescue operation, what is the most
important information you may give?
Your position, name, call sign and speed
Your own cargo owner
Your destination
Your crews nationality
146) The portable VHF radio-telephones required to be carried by GMDSS regulations should have
which channels as a minimum?
Channel 16 and minimum others simplex channel in VHF band
Channel 16 only
Channels 13 and 16
Channels 6 and 16
147) What is the minimum number of portable two way VHF radio-telephones for use in survival craft,
that should be carried onboard vessels which comply with GMDSS regulations > 500 GRT ?
minim2 sets
minim 1set
There is no requirement to carry them
minim 3 sets
148) What is the meaning of this flag in the International code of signals?
You should stop your engines and watch for my signals
You are running into danger
I am in distress and need immediate assistance

Keep clear of me, I am manoeuvring with difficulty
149) You are approaching a port when you see three flashing red lights in a vertical line at the
entrance.What does this indicate?
Vessels may proceed in with caution
Use main channel only as secondary channel closed
Serious emergency-all vessels to stop or divert according to instructions
Port closed
150) In the international code of signals what does this flag mean?
You should stop your vessel and watch for my signals
I am in distress and need immediate assistance

I am manoeuvring with difficulty. Keep clear of me
151) What does this signal indicate?
A fishing vessel whose nets have come fast on an obstruction
A vessel requiring medical assistance
I require assistance
A fishing vessel engaged in trawling
152) Which VHF channel should be used for intership navigation safety communications?
Ch.13
Ch.16
Ch.12
Ch.06
153) Under GMDSS which VHF channel is used for Digital Selective Calling (DSC)?
Ch.06
Ch.13
Ch.70
Ch.16
154) On the radio telephony 2182KHz frequency when are the 'silence periods'?
For 3 minutes starting on the hour and half hour
For 3 minutes starting at quarter past and 45 minutes past
For 6 minutes starting on the hour and half hour
For 6 minutes starting at quarter past and 45 minutes past
155) Non distress calls on 2182 KHz and VHF channel 16 should not exceed:
One minute
Two minutes
Three minutes
Five minutes
156) What does this two flag hoist signal indicate?
I am in distress and require assistance
Keep clear I have divers down
I require medical assistance
I require a tow
157) You receive a distress alert on HF Radio. What should you do?
Acknowledge receipt
Relay the message immediately on 2182KHz
Wait three minutes and if no acknowledgement is heard from a coast station you should relay
the alert
No response is necessary providing the vessel is more than 24 hours away
158) What is the meaning of this single letter signal?
I am dragging my anchor
I require medical assistance
I require a tug
159) What is the meaning of this flag signal?
G3221
L3221
L2330
L2320
160) Code signals concerning requests and general information on medical matters normally consist
of:
Letter M plus two other letters
Letter H plus two other letters
Letter D plus two other letters
Letter P plus two other letters
161) Which signal should you send to show that you have completed your morse code transmission?
Morse signal END
Morse signal ED
Morse signal AR
Morse signal EE
162) Under GMDSS rules the trading area A1 can be considered to be:
Within the coverage of INMARSAT
Polar region
Within the radiotelephone coverage of at least one VHF coastal station in which continuos DSC
available
Within range of MF coast radio stations
163) Under GMDSS rules the trading area A3 can be considered to be:
Within VHF range
Within MF range
Polar region
An area, excluding sea areas A1 and A2, whithinthe coverage of on INMARSAT geostationary
satelitte in which continues allerty is available
164) Which one of the listed requirements regarding lifebuoys do not correspond to present
regulations? (SOLAS III/31)
Every lifebuoy shall be constructed of inherently buoyant material or have sifficient air
compartment for buoyancy
Every lifebuoy shall have a mass of less than 2.5 kilos
Every lifebuoy shall, if being fitted with light or smoke signal, have a weight of not less than 4
kilos
Every lifebuoy shall be fitted with a grab line
165) An alarm signal consisting of seven short blast followd by one prolonged blast is sounded by the
ship`s whistle and alarm bells. What are you to do?
Go to your lifeboat station
Go to your fire station
Report on the bridge (deck crew) or engine room (engine crew) for further orders
Go to (or remain in) your cabin and await further orders

166) Which one of the given requirements regarding survival craft muster and embarcation
arrangements do not correspond with present regulations?(SOLAS III/10)
Searchlight to be provided at the launching station
Davit-launched surviuvalcraft muster and embarcation stations shall be arranged to enable

stretchers to be placed in survival craft
Muster and embarcation stations shall be readily accesible from accomodation and work areas
Where necessary, men shall be provided for holding the davit-launched craft against the shipside
for embarcation
167) Which one of the listed requirements regarding the stowage of a survival craft do not correspond
withpresent regulations? (SOLAS III/13.1)Each survival craft shall be stowed:
So that neither craft nor stowage arrangement interfere with the general operation of the ship
As near the water surface as is safe and practicable
In a state of continous readiness so that two crewmembers can prepare for embarcation and
launching in less than 5 minutes
In a secure and sheltered position and protected from damage by fire or explosion
168) Which one of the listed requirements regarding the stowage of lifeboats and liferafts do not
correspond to present regulations? (SOLAS II/13.3-13.6)
Liferafts intended for throw-overboard launching shall be stowed midships secured to means for
transfer to either side
Lifeboats shall be stowed attached to launching appliances
Liferafts shall be so stowed as to permit manual release from their securing arrangements
Davit-launched liferafts shall be stowed within reach of the lifting hooks unless adequate means
of transport is provided
169) Which one of the listed requirements regarding the stowage of rescue boats do not correspond to
present regulations? (SOLAS III/14)
Rescue boatsshall be stowed in aposition suitable for launching and recovery
Rescue boats shall be stowed so neither the rescue boat nor its launching arrangements will
interfere with any survival craft at any other launching station
Rescue boats shall be stowed attached to launching appliances

Rescue boats shall be stowed in a state of continous readiness for launching in not more than 5
minutes
170) Which one of the listed requirements regarding the launching and recovery arrangements for
rescue boats do not correspond to present regulations? (SOLAS III/16)
The release mechanism shall be of an automatic type approved by the Administration
Embarcation and launching arrangements shall be such that the rescue boat can be boarded and
launched in the shortest possible time
Launching shall be possible at ship`s headway speed up to 5 knots in calm weather
Rapid recovery shall be possible with the boats full compliment of persons and equipment
171) How often are abandon ship drill and fire drill required to be held on passenger ships, according
to SOLAS?
Weekly
Every second week

Once a month
Every third week
172) How much liferaft capacity should be provided on a conventional cargo ship of more than 85
meters in length, built after July 1986?
25% of the complement on each side of the ship
100% of the complement if it can be readily launched on either side of the ship. If it cannot be
readily launched on either side, 100% must be provided on each side
173) How much liferaft capacity should be provided on a conventional cargo ship of more than 85
meters in length?
100% of the ships complement on each side
174) During helicopter evacuation of an injured man, what course should the ship steer?
Directly into the wind
With the wind fine on the bow opposite to the helicopter operating area
As instructed by the helicopter pilot
With the wind astern so that the effect of the wind is reduced as much as possible
175) How ofter should the lifeboat wire falls be turned and renewed?
Turned at intervals of not more than 30 months and renewed every 5 years
Turned every 2 years and renewed every 4 years
Turned every 30 months and needs only to be renewed if the wire is in poor condition
Renewed every three years
176) A ship is fitted with david launched liferafts. How often should onboard training take place,
including, when practicable, the inflation and lowering of a liferaft?
Every three months
Every year
Every four months
Every month
177) Having boarded the liferaft, how do you release the painter?
Cut it with the axe provided
Wait for it to break as it is provided with a weak link
Cut it with the safety knife stowed on the exterior of the canopy close to the painter attachment
point
Let go the quick release toggle
178) How many thermal protective aids are carried in each liferaft?
10%of the number of persons the liferaft is designed to carry, or two, whichever is the greatest
Nil
179) How many buoyant smoke signals are carried in each liferaft?
Nil
Doua
180) How many hand held distress flares are carried in each liferaft?
4
12
181) How many rocket parachute flares are carried in each liferaft?
12
Nil
182) How many buoyant smoke signals are carried in each liferaft?
4
12
183) How many hand held distress flares are carried in each lifeboat?
12
4
184) How many rocket parachute flares are carried in each lifeboat?
12
Nil
185) How many 'thermal protective aids' are required to be carried on vessels with open lifeboats?
Each lifeboat should carry the same number of thermal protective aids as the number of persons
it is designed to carry
They are not required, providing the boat has a canvas canopy which can be rigged in cold
weather
10 in each lifeboat
One for each person on board who is not provided with an immersion sui
186) What is the minimum number of immersion suits that are required to be provided for each open
lifeboat under SOLAS rules?
Nil
One per person
187) How would you know how many people a lifeboat is supposed to hold?
Ask one of the deck officers
No fixed number as it depends on the people`s size
The number of persons should be clearly stated on the outside of the boats bow
Fill the boat up until no more space is left
188) How much water would you allow per person as officer in charge of the lifeboat, following an
abandon ship operation?
Nothing for the first 24 hours, then 1/2 litre per day (more in the tropics)
1/2 litre immediately, followed by 1/4 litre per day (more in the tropics)
Nothing for the first 48 hours, then 1/4 litre per day (more in the tropics)
Nothing for the first 24 hours, then 1/4 litre per day (more in thetropics)
189) How much water per person is provided in a lifeboat not equiped with a desalting apparatus?
3 litre
5 litre
2 litre
1,5 litre
190) How much water per person is provided in a lifeboat not equiped with a desalting apparatus?
1,5 litre
5 litre
2 litre
3 litre
191) You are approaching the shore in a lifeboat when you see a person holding a white flag. He is
moving it in a horizontal motion from side to side. What does this indicate?
Stay offshore, rescue boat is coming
Standby for a rocket line to assist you
It is OK to land here
192) Approaching the shore in a lifeboat you see a person holding a white flag which he moves in a
vertical motion. What does this indicate?
Wait offshore, assistance will be sent to you
Landing here is highly dangerous, you should proceed in the direction of the flag
This is the best place to land
193) Which of the following actions should be done before throwing this type of inflatable liferaft over
the side?
Check that the painter is made fast to a secure point and that the sea below is clear
Inflate it on deck and then launch it if clear below
Take the top off the container to enable raft to inflate once in the water. If all clear, throw raft
over side
Disconnect the painter and launch it, checking that all is clear below
194) How should the painter of a liferaft which is fitted with a hydrostaticrelease be secured to the
ship?
Directly to a secure point on the ship
Secure to the part of the hydrostatic release that is designed to break free
It should not be secured in any way
Secured via a weak link to a secure part of the ship
195) How much food per person is supplied on a liferaft?
Not less than 5000kj
None-only barley sugar sweets supplied

196) How much food per person is supplied in a lifeboat?
None-only barley sugar sweets supplied
197) For how long and at what speed is a fully loaded lifeboat designed to operate in calm weather?
6 knots for 24 hours

198) How many Radar Transponders (SART) are required to be carried onboard a ship for use in
survival crafts?
One in each lifeboat
Two on each side of the ship
2 pieces for ships of 500 GRT and upwards and all passager ships
One on each side of the ship
199) GMDSS regulations require that vessels carry two-way VHF for survival craft. How many are
required, and when do the regulations apply?
None at present. 3sets on all ships from August 1995
One per lifeboat and one spare from August 1993
3 sets for ships of 500 GRT and upwards and all passager ships
3 sets. All vessels from August 1993
200) What is the minimum number of channels required for the portable two-way VHF`s for survival
craft?
Channel 16 only
Channels 16&12
Channels 6,12&16
Channel 16 and minimum others simplex channel in VHF band
201) During a helicopter evacuation, the helicopter lowers his winch wire to the deck. Which of the
following should NOT be done with the winch wire?
All of the mentioned actions
Secure it to a strong point on deck
Touch the wire with bare hands
Secure it to the deck with a weak link

202) How should the hook be released from a david lowered liferaft?
Wait until the raft is waterborne, then pull the lanyard
Cut the weak link on the wire with the axe provided
Just prior to reaching the water, the lanyard should be pulled. This sets the hook which will
automatically release once the raft is waterborne
Unscrew the shackle pin
203) How many rescue boats should be provided on passenger ships of 500 gross tons and above?
One up to 2000 gross tons, then two rescue boats
None providing the ship has lifeboats

Two
One
204) What equipment is provided in a liferaft to help you keep warm in cold weather?
At least 10% of the rafts complement with a minimum of 2 thermal protective aids are provided
Thermal protective aids for each person the floor of the raft has a second layer which can be
inflated to
Help insulation, in addition to the thermal protective aids (10% of complement, minimum 2)
The floor of the raft has a second layer which can be inflated to give additional insulation from
the cold water
205) You are starting to get low on water in the lifeboat. What should you do?
Collect rain water
Use sea water

Mix sea water with 50% fresh water
Drink urine
206) You have abandoned ship in a liferaft. Which of the following actions should you take?
Organize a lookout system
Start paddling in the direction of the nearest land
Join up with any other survival craft and stream the sea anchor
Organize a lookout system and join up with other survival craft if possible. You should also
stream the sea anchor
207) A lifejacket should be provided with:

A light
On ships built after February 1992 all lifejackets should be fitted with a light
A whistle and a light
A whistle
208) An enclosed lifeboat is fitted with a self-contained air support system. With the engine running,
what is the minimum period of time the air should remain safe and breathable?
10 minutes
5 minutes
20 minutes
30 minutes
209) During search and rescue operations an aircraft crosses the wake of your vessel close astern at
low altitude. What does it indicate, if the aircraft rocks its wings, opens and closes the throttle or
changes the propeller pitch?
Follow my direction to the ship in distress
Please remain where you are and await further instructions

Please call me on VHF 16 as you are not answering my calls
Your assistance is no longer required
210) What signal, if any, is specified in SOLAS as the 'Abandon ship' signal?
Seven short blasts followed by one long blast
Four long blasts
The 'Abandon ship' signal is not specified, only the general emergency alarm signal is stated
Six short blasts followed by one long blast
211) Passenger ships have a normal requirement of 1 lifejacket per person +10% for children. In
addition to this, how many lifejackets have to be provided on deck or at the muster stations?
15% extra
25% extra
5% extra
10% extra
212) How ofter should each lifeboat be lowered into the water and manoeuvred with its operating crew
aboard under SOLAS regulations?
At least every three months
Monthly
At least every six months
Once a year
213) Referring to the SOLAS convention, how often should a crew member on a cargo ship participate
in one abandon ship drill and one fire drill?
Every second week
This is only required when he joins the ship
Monthly
Weekly
214) Which one of the listed routine test and inspections of life-saving appliances is not required by
the regulations?
Inspection of life-saving appliances, including lifeboat equipment shall be carried out monthly to
ensure they are complete and in good order
Survival crafts and rescue boats with launching appliances shall be visually inspected weekly to
ensure they are ready for use
Lifeboat engines to be run for at least 3 minutes every week
General emergency alarm to be tested daily
215) Which radio frequency/channels are reserved for distress, urgensy and safety communication ?
2182kHz/VHF channel 6
2188 kHz/VHF channel 8
2182 kHz and VHF channel 16
2128kHz/VHF channel 16
216) Which of the following types/sizes of vessels in international trade do not have to be fitted with a
radiotelephone station?
Passenger ships of less than 100 tons gross
Passenger ships carrying less than 36 passengers

Cargo ships of 300-1600 tons gross
Cargo ships below 300 tons gross
217) Each ship fitted with a VHF radiotelephone installation shall according to the regulations listen on
the distress frequency during navigation. Listening shall be:
A period of 5 minutes after every half hour
A period of 5 minutes after every full hour
8 hours a day
Continous
218) What is the correct definition of:-boat drill?

To secure the boats
To launch the boats
Training in lifeboat handling
To drill all boats
219) Deplasarea maselor de aer intr-un ciclon tropical este caracterizata de :
O miscare a giratiei vantuluio in spirale
O miscare de 'translatie' a sistemului depresionar
O miscare a giratiei vantu;lui cu viteze din ce in ce mai mari pe masura ce se apropie spre ochiul
ciclonului
Toate trei
220) Semicercul periculos se situeaza, in raport cu directia de deplasare a depresiunii tropicale, in

emisfera sudica :
In partea dreapta
In partea stanga
In SE fata de traiectorie
Pe directia deplasarii depresiunii
221) Semicercul periculos se situeaza, in raport cu directia de deplasare a depresiunii tropicale, in

emisfera nordica :
In partea dreapta
In partea stanga
In spatele directiei de deplasare a depresiunii
Pe directia deplasarii depresiunii

222) Cand nava se afla in semicercul periculos vantul deriveaza nava catre :
Partea din dreapta a traiectoriei ciclonului
Partea din stanga a traiectoriei ciclonului
Centrul ciclonului
Semicercul manevrabil
223) Viteza vantului este de regula mai mare in :
Semicercul manevrabil
Semicercul periculos
Centrul ciclonului
In urma ciclonului
224) In cazul in care se cunoste directia de deplasare a ciclonului tropical, semicercul manevrabil va fi
determinat :
Stand cu fata catre centrul ciclonului
Stand cu fata in vant
Stand cu fata in directia de deplasare a depresiunii tropicale
Stand cu spatele catre centrul ciclonului
225) Cand o nava aflata in semicercul manevrabil poate pãrãsi mai repede zona de actiune a ciclonului
?
Dupa formarea ciclonului, acesta fiind pe o traiectorie ascendenta
Dupa ce ciclonul si-a schimbat traiectoria
In cazul curbarii traiectoriei
Cand nava are vantul din pupa
226) Ce se intelege prin 'cadranul mai periculos' ?
Cadranul din partea stanga fata de traiectoria ciclonului
Cadranul din partea dreapta fata de traiectoria ciclonului
Cadranul in care depresiunea este in crestere
Cadranul anterior al semicercului periculos
227) O nava suprinsa de ciclon in emisfera nordica se afla in semicercul periculos :
Cand nava tine o capa preventiva, iar vantul gireaza in sens retrograd
Cand nava tine o 'capa preventiva', iar vantul gireaza in sens direct
Cand vantul vine din pupa navei
Cand vantul taie izobarele sub un unghi de 45 grade
228) O nava suprinsa de ciclon in emisfera sudica se afla in semicercul manevrabil :
Cand vantul bate din Pv Tb
Cand vantul bate din Pv Bd
Cand vantul gireaza in sens direct
Cand vantul gireaza in sens retrograd
229) Mentinand nava stopata, vantul isi pastreaza directia, insa isi mareste viteza, barometrul indica o
scadere a presiunii :
Nava se afla in semicercul manevrabil
Nava se afla in semicercul periculos
Nava se afla pe traiectoria ciclonului sau in imediata apropiere a acestuia si anume in semicercul
sau posterior
Nava se afla pe traiectoria ciclonului sau in imediata apropiere a acestuia si anume in semicercul
sau anterior
230) Daca vantul isi mentine directia, marindu-si viteza, iar presiunea barometrica creste :
Nava se afla in semicercul periculos
Nava se afla in semicercul manevrabil
Nava se afla pe traiectoria ciclonului dar inapoia centrului ciclonului si anume in semicercul sau
posterior
Nava se afla pe traiectoria ciclonului, dar inaintea centrului acestuia si anume in semicercul sau
anterior
231) Cand se stabileste relevmentul centrului ciclonului si semicerculin care se afla nava, in situatia
cand nava se afla langa vortex :
Vantul taie izobarele sub un unghi de 45 grade
Vantul taie izobarele sub un unghi de 60 grade
Vantul are o directie neregulata
Vantul bate aproape paralel cu izobarele
232) Ciclonii se nasc ca regula generala pe paralele de latitudine la :
0 - 7 grade
0 - 10 grade
7 - 15 grade
15 - 20 grade
233) In emisfera nordica, cand nava se afla in semicercul periculos, aceasta trebuie sa mentina :
Vantul din pupa Tb
Vantul din pupa Bb
O alura de capa preventiva, cu vantul din Pv Tb intre 10 - 45 grade
O alura de capa preventiva, cu vantul din Pv Bb intre 15 - 25 grade
234) In emisfera sudica, cand nava se afla in semicercul periculos, aceasta trebuie sa mentina :
O alura de capa preventiva, cu vantul din Pp Bb intre 1-2 carturi
O alura de capa preventiva, cu vantul din Pv Bb intre 10 - 45 grade
O alura de capa preventiva, cu vantul din Pv Tb intre 15 - 25 grade
Vantul din pupa
235) In emisfera nordica, cand nava se afla in semicercul manevrabil, aceasta trebuie sa mentina :
O alura cu vantul din Pp Bd
O alura cu vantul din Pv Bb
O alura cu vantul din Pp Tb
O alura cu vantul din Pv Tb
236) In emisfera sudica, cand nava se afla in semicercul manevrabil, aceasta trebuie sa mentina :
O alura cu vantul din Pp Bd
O alura cu vantul din Pv Bb
O alura cu vantul din Pp Tb
O alura cu vantul din Pv Tb
237) Daca nava se afla centrului ciclonului, este suficient :
Sa marim viteza navei
Sa mentinem un drum cu vant de pupa
Sa mentinem drumul si viteza
Sa micsoram viteza pentru a lasa ciclonul sa se indeparteze
238) Fenomene meteorologice tipice, care preced aparitia ciclonului sunt :

Cresterea temperaturii aerului, cresterea presiunii, intretinerea brizelor si musonilor, aparitia
norilor Cumulus
Aparitia pescarusilor, cresterea presiunii, valuri mari
Variatia anormala a presiunii, aparitia hulei, schimbarea directiei vantului, aparitia norilor Cirrus,
incetarea brizelor
Valuri de furtuna, cresterea presiunii, aparitia norilor Stratus, mentinerea directiei vantului
239) Ce se urmãreºte atunci când se realizeazã a schiþã a sondajelor în jurul unei nave eºuate?
Stabilirea naturii fundului, direcþia cea mai favorabilã pentru ieºire ºi posibilitãþile de lansare la
apã a mijloacelor de salvare
Stabilirea adâncimii apei, gradul de avariere a corpului navei, posibilitãþi de folosire a ancorelor
proprii
Stabilirea naturii fundului, dacã elicea este liberã, direcþia cea mai convenabilã pentru ieºire,
locul unde nava este în contact cu fundul apei
Stabilirea dacã se poate folosi elicea, locul unde nava este în contact cu fundul apei, modificarea
asietei navei
240) Ce manevrã se recomandã în cazul unei eºuãri iminente pentru a reduce impactul cu fundul apei?
Stoparea maºinii ºi punerea cârmei într-un bord pânã la întoarcerea navei cu bordul spre locul de
eºuare
Stoparea maºinii ºi punerea cârmei într-un bord, pânã la întoarcerea navei cu pupa spre locul de
eºuare
Deplasarea de greutãþi spre prova navei pentru protejarea cârmei ºi a elicei
Stopare maºinii ºi punerea pe marº înapoi, cu scopul de a anula miºcarea de inerþie înainte a
navei ºi stoparea acesteia
241) Manevra pilotinei de apropiere de navã se executã
În sensul curentului ºi pe direcþia vântului sub un unghi cât mai ascuþit
Nu are importanþã, dar se va executa cu atenþie pentru evitarea coliziunii
Sub un unghi ascuþit ºi mereu în bordul de sub vânt ºi curent
Conform indicaþiilor comandantului navei
242) Între douã traverse ale scãrii de pilot nu trebuie sã fie mai mult de:
7 trepte
9 trepte
10 trepte
Nu are importanþã
243) Scara de pilot trebuie sã fie instalatã astfel ca pilotul sã nu urce mai mult de
8m
9m
10 m
10 trepte
244) Manevra navei la ambarcarea /debarcarea pilotului pe timp de noapte, presupune executarea
urmãtoarelor activitãþi:
Se va aduce în bordul de sub vânt o vestã de salvare pentru pilot
Se aprind luminile de marº sau de ancorã, conform Colreg
Se iau mãsuri de iluminare a bordului de acostare, de primire a pilotului, se pregãteºte scara de

pilot
Se completeazã documentul pentru plata activitãþii de pilotaj
245) Urmãtoarele activitãþi sunt obligatorii pentru executarea manevrei de ambarcare/debarcare

pilot:
Se menþine nava din cârmã ºi maºini cu prova în vânt pentru a uºura manevra de acostare a
pilotinei
Se instaleazã un observator instruit pe puntea etalon pentru dirijarea pilotinei
Se aduce registrul de schelã în zona ambarcãrii/debarcãrii pilotului la bord
Se stabileºte bordul de sub vânt ºi curent pentru acostarea pilotinei, se pregãtesc baloane de
acostare ºi parâmele de legãturã ce trebuie date la pilotinã
246) În timpul navigaþiei prin zone cu adâncimi mici se va þine cont de faptul cã:
Efectul cârmei este mai mic, nava guverneazã mai greu, iar viteza se reduce cu 20 – 25%
Efectul cârmei este mai mare, nava guverneazã bine
La apariþia unei diferenþe mari de adâncime, nava va abate brusc cu prova spre adâncimea mai
micã
Zonele de navigaþie cu adâncimi mici nu sunt considerate dificile pentru manevra navei
247) În timpul navigaþiei prin zone cu adâncimi mici

Nava formeazã valuri mari numai la prova, proporþional cu viteza navei, mãrind rezistenþa la
înaintare cu 50%
Nava formeazã valuri mari la prova ºi la pupa, proporþional cu viteza navei, mãrind rezistenþa
laînaintare cu 25 – 30%
Nava formeazã valuri mari numai la pupa, care vor reduce înaintarea, proporþional cu viteza
navei
Valurile mari formate, ajutã înaintarea navei, mãrind viteza cu 25 – 30%
248) La navigaþia în zone înguste, trebuie:

Distanþa la travers între navele care se depãºesc, sã nu fie mai micã de 3 lãþimi ale navei care
depãºeºte, pentru evitarea efectului de sucþiune
Sã circule cu vitezã sporitã, pentru a nu incomoda celelalte nave
Sã circule pe centrul ºenalului pentru a evita eºuarea
Sã navige la cel mult 2 lãþimi de navã, de marginea dreapta a ºenalului, pentru a evita efectul
de sucþiune
249) La navigaþia prin scheme de separare a traficului, navele trebuie sã manevreze astfel:
Sã se circule cât mai aproape de linia sau zona de separare a traficului

Sã se intre în schema de separare pe cât posibil pe un drum perpendicular pe direcþia generalã
de deplasare
Sã se navige cu vitezã cât mai mare, pentru a parcurge cât mai repede zona respectivã, evitând
astfel aglomerãrile
Navele care se deplaseazã de-a lungul cãii de navigaþie, trebuie sã navige îndreapta liniei,zonei
de separaþiesau faþã de punctul de convergenþã
250) Conducerea navei prin zone înguste ºi cu adâncimi mici se efectueazã respectându-se
urmãtoarele mãsuri de siguranþã a navigaþiei
Evitarea tendinþei navei de a se îndrepta cu prova spre zonele cu adâncimi mici, datoritã
efectului de sucþiune;
Se va circula cu vitezã suficient de mare pentru a degaja cât mai repede zona respectivã de
navigaþie
Se utilizeazã hãrþi la scarã mare/planuri, iar trasarea drumului se face þinând cont de giraþia
navei
Prin mãrirea corespunzãtoare a vitezei se vor forma valuri de însoþire ce vor determina
modificarea asietei navei (apupare), ceea ce va determina creºterea calitãþilor manevriere ale
navei
251) Pentru executarea navigaþiei în siguranþãpe vreme rea vor fi luaþi în considerare urmãtorii
factori
Analiza forþei ºi direcþiei vântului, a alurilorcorecte, în funcþie de suprafaþa velicã ºi
comportarea navei
Verificarea instalaþiilor de ancorare ºi remorcare, pentru utilizarea lor în situaþii neprevãzute
Analiza posibilitãþilor de utilizare a mijloacelor colective de salvare în situaþii neprevãzute
Analiza condiþiilor de navigaþie pe vreme rea, þinându-se cont de vânt
252) La manevra navei pe vreme rea se va:

Determina forma ºi aspectul valurilor din raionul de navigaþie, pentru a deduce oscilaþiile
periculoase ale navei
Analiza forþa de izbire a valurilor, alura corectã faþã de val ºi consecinþele asupra rezistenþei
navei
Asigura un bord liber minim necesar, pentru a reduce astfel suprafaþa velicã
Umple toate tancurile de apã ºi balast, pentru a avea un centru de greutate cât mai coborât
253) Pentru a se evita situaþiile periculoase, atunci când nava trebuie sã întoarcã la drum opus în vânt
ºi val, manevra se executã astfel
Se reduce viteza pe cât posibil, dupã care se începe giraþia
Se mãreºte viteza pe cât posibil ( pentru a trece cât mai repede prin poziþia cu valul din
travers), dupã care seîncepe giraþia
Se mãreºte viteza pe cât posibil, schimbarea de drum fãcându-se cu cârma banda, pentru
evitarea intrãrii navei în sincronism
Schimbarea de drum se va face cu unghi mare de cârmã, indiferent de viteza navei, giraþia
fãcându-se cu atenþie
254) Pentru a se evita situaþiile periculoase, atunci când nava manevreazã cu valul ºi vântul din pupa,
pentru a întoarce la drum opus, se procedeazã astfel
Se micºoreazã viteza navei înainte de începerea giraþiei (deoarece înclinarea navei datoratã
întoarcerii se vaînsuma cu înclinarea produsã de vânt ºi valuri, ceea ce poate duce la rãsturnarea
navei), apoi se mãreºte viteza navei pentru a se depãºi poziþia între valuri
Se mãreºte viteza pe cât posibil, pentru a o depãºi pe aceea a valului, evitându-se astfel intrarea
în sincronism
Se mãreºte viteza pe cât posibil, pentru a trece cât mai repede prin poziþia cu valul din travers,
dupã care se începe giraþia
Indiferent de viteza navei, giraþia navei trebuie fãcutã cu atenþie, sau dacã nu se poate, mai
bine se renunþã pentru a se evita crearea unei situaþii de pericol
255) Tangajul navei depinde de raportul dintre lungimea navei (L) ºi lungimea de undã a valului (?),
situaþia cea mai nefavorabilã fiind atunci când:
L >?, nava calcã pe mai multe valuri în acelaºi timp
L < ?, nava urcã ºi coboarã pe coama valului – tangaj foarte pronunþat
L = ?, nava se poate afla când cu prova ºi pupa pe câte un val, când cu centrul pe coama valului
iar prova ºi pupa suspendate
Indiferent de raportul dintre L ºi?, tangajul cel mai periculos este cu valul din prova, deoarece
nava primeºte lovituri puternice din prova ºi ambarcã multã apã pe punte
256) Conducerea navei în zona acoperitã de o schemã de separare a traficului se face respectându-se
urmãtoarele reguli:
Intrarea/ieºirea în scheme de separare se va face sub un unghi cât mai mare, pentru a scurta
durata manevrei
Navigaþia se desfãºoarã în direcþia sãgeþilor fluxului, intrare/ieºirea în culoar se face pe la
capetele acestuia evitându-setraversarea ºi ancorarea în interiorul acestora
Traversarea schemelor de separare a traficului se va face sub un unghi cât mai ascuþit, pentru a
se evita intersectãrile cu drumurile navelor aflate în marº în interiorul schemei
Navigaþia se desfãºoarã în direcþia sãgeþilor fluxului, cu vitezã minimã de guvernare ºi cu
atenþie sporitã, pentru evitarea unor situaþii de foarte mare apropiere între navele aflate în trafic
257) În general coliziunea produce avarii la corpul navei care genereazã de cele mai multa ori gãuri de
apã. Apa îmbarcatã prin acestea poate provoca urmãtoarele situaþii la bord, care va afecta stabilitatea
navei:
Înclinarea, apuparea sau aprovarea navei
Creºterea uniformã a pescajului navei
Deteriorarea calitãþii mãrfurilor din magazii
Dezafectarea compartimentelor inundate, de sub punte
258) În caz de coliziune a unei nave, primele mãsuri care se vor lua la bord sunt:
Transmitereamesajului de pericol ºi evitarea de a se mai face manevre cu navele, dacã acestea
sunt blocate una în cealaltã
Determinarea pericolului de explozie sau de incendiu, închiderea tuturor porþilor etanºe,
inspectarea compartimentelor desub linia de plutire pentru depistarea eventualelor fisuri sau
gãuri de apã
Transmiterea mesajelor de ajutor de la caz la caz ºi pregãtirea echipajului pentru abandonarea
navei
Închiderea tuturor porþilor etanºe de sub punte ºi orientarea navei cu viteza cea mai mare spre
cel mai apropiat port sau loc de eºuare, pentru evitarea pericolului de rãsturnare sau scufundare
259) Concomitent cu lupta pentru menþinerea vitalitãþii navei în situaþii de coliziune, se vor executa
manevre pentru ca nava sã fie menþinutã într-o alurã care sã limiteze pãtrunderea apei astfel:
Închiderea tuturor porþilor etanºe ºi orientarea navei cu viteza cea mai mare spre cel mai
apropiat port sau loc de eºuare, pentru evitarea pericolului de rãsturnare sau scufundare
Stoparea maºinii ºi menþinerea navei în derivã pentru a se limita astfel viteza de pãtrundere a
apei în interior
Manevrarea navei pentru ca gaura de apã sã fie menþinutã sub vânt ºi valuri, redresarea navei
prin deplasare de greutãþi ºi balastare/debalastare de tancuri de lichide, fãrãa pune în pericol
stabilitatea navei, pentru ridicarea gãurii de apã deasupra nivelului mãrii
Manevrarea navei ºi pregãtirea mijloacelor ºi a echipajului pentru abandon, conform rolului
260) Manevra navei cu incendiu la bord presupune executarea urmãtoarelor activitãþi:

Orientarea navei astfel încât flãcãrile incendiului ºi fumul sã fie aduse sub vânt, fãrã a pune în
pericol bãrcile de salvare ºi plutele de salvare
Orientarea navei cu pupa în vânt astfel ca flãcãrile ºi fumul sã nu afecteze prea mult zona pupa
unde se aflã suprastructura
Transmiterea mesajului de ajutor de la caz la caz ºi pregãtirea echipajului pentru abandonarea
navei
Concomitent cu lupta de localizare ºi stingere a incendiului nava va fi manevratã pentru a se
putea asigura un bord sub vânt în vederea lansãrii la apã a mijloacelor de salvare colective, în
caz de nevoie
261) Pe timpul manevrei navei prin zone cu gheþuri, la intrarea dintr-o zonã liberã într-o zonã cu
sloiuri, se va þine cont de urmãtoarele aspecte:
Se va intra cu vitezã suficient de mare care sã permitã spargerea gheþii ºi învingerea rezistenþei
opusã la înaintare de sloiurile plutitoare
Se va înainta cu minimum de vitezã pentru evitarea ºocurilor puternice suferite de corpul navei,
manevrând cu unghiuri mari de cârmã pentru ocolirea sloiurilor de gheaþã (gheþurile având
partea imersatã mult mai mare decât cea emersatã, 1/9)
Înainte de contactul cu gheaþa se va stopa de fiecare datã maºina, astfel ca impactul cu gheaþa
sã se facã numai din inerþie ºi aceasta destul de redusã
Se va reduce mult viteza pentru ca la contactul cu gheaþa sã nu aibã de suferit corpul navei, iar
cârma va fi manevratã cu unghiuri mici ºi numai la marº înainte
262) Patrula Internaþionalã a Gheþarilor detecteazã gheþurile ºi emite avize pentru navigatori, unde
se transmit urmãtoarele date:
Coordonatele punctelor ce delimiteazã zonele de pericol, sau coordonatele gheþurilor, informaþii
despre gheþarii din zonã
Drumurile recomandate pentru navele aflate în zona supravegheatã
Drumurile probabile de derivã a gheþurilor din zona supravegheatã
Numãrul navelor aflate în trafic prin zona supravegheatã
263) Care este cel mai important element de care trebuie sa se tina cont la dezesuarea navei ?
Valurile
Lungimea lantului de ancora
Natura fundului
Ora mareei inalte
264) La esuarea voluntara a navei ancorele se fundarisesc :
Dupa atingerea fundului
Cand masina este incet inapoi
Cu circa 200 - 250 m inainte de atingerea fundului
Dupa esuarea navei
265) Esuarea voluntara a navei trebuie sa se faca pe un teren :
Stancos
Argilos
Nisipos
Malos
266) Ce semne trebuie sa poarte o nava esuata ziua ?
O bula neagra
Doua bule negre
Un bicon
Trei bule negre
267) Ce lumini trebuie sa poarte o nava esuata noaptea
O lumina rosie
Trei lumini rosii pe verticala
Doua lumini rosii, una la prova si alta la pupa
Doua lumini rosii pe verticala si luminile de ancora
268) In cazul in care nava este in pericol iminent de scufundare, comandantul navei va alege pentru
esuare un teren :
Cu coeficient mare de frecare
Cu coeficient mic de frecare
Cu coeficient mediu de frecare
Cel mai apropiat cu coeficient de frecare cat mai mic

269) Inainte de esuarea voluntara a navei pescajul trebuie :
Mentinut
Crescut
Micsorat
Nu are importanta
270) Inaintea inceperii operatiunii de dezesuare pescajul navei trebuie :
Mentinut
Crescut
Micsorat
Nu are importanta
271) Pescajele unei nave esuate cu prova pe mal trebuie inaintea inceperii operatiunii de dezesuare :
Sa creasca la prova si sa se micsoreze la pupa
Sa creasca la pupa si sa se micsoreze la prova
Sa creasca foarte mult la prova si sa se mentina la pupa
Sa se mentina la prova si sa creasca la pupa
272) Cantitatea de marfa necesara a fi descarcata, pentru a aduce nava in stare de plutire se face
dupa formula :
P = 100 ?T*t
P = 12 ?T*t
P = ?T*S
Toate trei sunt corecte
273) Este corecta legarea la ureche ( prova si pupa) a unui remorcher la o nava esuata ca jetul
curentului de apa respins de elicele remorcherului sa spele solul de langa bordul navei esuate ?
Da
Nu
Nu, pentru ca pericliteaza stabilitatea navei
Nu pentru ca nava se poate rasturna
274) Cum trebuie sa actioneze un remorcher salvator pentru a usura scoaterea navei de pe uscat ?
Sa mentina dirctia remorcii in planul diametral al navei esuate
Sa mentina directia remorcii perpendiculara pe coasta
Sa execute manevra de tractionare cu storturi repetate

Remorcand nava alternativ intr-un bord si in altul pentru a-I face loc sa se degajeze mai usor
inapoi
275) Cum trebuie voltata remorca la bordul navei esuate ?
De vinciul de ancora
De la centrul navei
Pe mai multe perechi de babale intarite special pentru remorcaj
Folosind o laba de gasca
276) La ce distanta trebuie voltat remorcherul salvator fata de nava esuata ?
Cat mai aproape posibil
La o distanta suficienta care sa-I permita remorcherului sa-si foloseasca puterea maxima de
tractiune
La circa 25 - 50 metri
La circa 50 - 75 metri
277) La dezesuarea navei cu mijloacele bordului, masina si carma se folosesc :
Toata masina inapoi, carma mijloc
Toata masina inapoi, carma banda drepta
Toata masina inapoi, carma banda stanga
Alternativ masina inainte si inapoi si carma intr-un bord si altul
278) Elementul principal de scoatere a navei de pe uscat il constituie :
Vremea
Natura fundului
Cantitatea de marfa la bord
Viteza de deplasare a navei
279) Coeficientul de tractiune/impingere, ale remorcherelor cu elice cu pas fix este :
0,18 - 0,20 tone la fiecare unitate de putere
280) Esuarea voluntara a navei se face :
Nava se lasa in voia valurilor

Cu o viteza suficienta guvernarii navei
Cu nava stopata
Cu viteza mare pentru a preintampina scufundarea navei
281) Ce este mai important in cazul unei esuari voluntare ?
Salvarea navei
Salvarea marfii
Prevenirea poluarii
Toate trei sunt corecte
282) O nava se considera esuata atunci cand exista :
Atingerea fundului in mars
Atingerea repetata a unor bancuri
O scurta intarziere a navei cauzata de atingerea fundului
Imobilizarea navei datorita esuarii accidentale sau voluntare
283) Codul International de semnale se utilizeaza pentru:
Comunicatii nava-nava
Comunicatii nava-autoritati
Comunicatii nava-echipe de salvare
Legatura intre nave-puncte de supraveghere de coasta si ambarcatiunile de salvare in caz de

pericol
284) Semnificatia pavilionului 'B' din Codul International este:
Am scafandru la apa
Pescuiesc cu plase / carlige laterale
Am persoane bolnave la bord
Ambarc, debarc, transport marfuri periculoase bunkerez sau transfer bunker la/ de la alta nava
285) Semnificatia pavilionului 'A' din Codul International este:
Am scafandru la apa, navigati cu precautiune si reduceti viteza in apropiere
Adunarea echipajului la bord
Nava in carantina sanitara
Nava stanjenita de pescaj
286) Semnificatia pavilionului 'G' din Codul International este:

Am marfuri periculoase la bord
Nava cu capacitate de manevra redusa
Nava gata de a parasi portul
Am nevoie de pilot
287) Semnificatia pavilionului 'H' din Codul International este:
Am nevoie de pilot
Astept instructiuni de debarcare
Cer libera practica
Am pilot la bord
288) Cand o nava nu are pavilionul tarii in care face escala cu ce pavilion de cod il inlocuieste?
Litera 'A'
O combinatie de pavilioane reprezentand indicativul de apel al navei
Pavilioanele 'G' si 'N' ridicate pe aceeasi verticala 'G' sus
Litera 'H'
289) Semnificatia pavilionului 'Q' din Codul International este:
Cer libera practica sanitara
Cer pilot
Prezenta echipajului la bord
Cer urgent ajutor medical
290) Semnificatia pavilionului 'P' din Codul International este:
Adunarea echipajului la bord, nava gata de plecare
Pescuim, nu deranjati
Executam lucrari la elica
Pituram corpul navei, tineti-va la distanta
291) Semnificatia pavilionului 'O' din Codul International este:
Ambarc, debarc, transport marfuri periculoase
Ocoliti-ma sunt esuat pe un banc
Suntem pregatiti pentru interventie
Om la apa, feriti zona de recuperare

292) Un semnal format din 7 sunete scurte transmis prin soneriile de alarma ale navei inseamna:
Abandonarea navei
Incendiu la bord
Adunarea echipajului in salon pentru comunicari
Pasagerii sa se prezinte la controlul autoritatilor
293) Care sunt mijloacele cu care se pot transmite semnale morse luminoase de la nava?
Proiector
Lampa ALDIS
Lampile fixe de la crucetele catargelor
Toate mijloacele de la a,b si c
294) Pe timpul remorcajului, lungimea remorcii trebuie sã fie egalã cu:
Jumãtate din lungimea de undã a valului;
Lungimea de undã a valului sau cu un multiplu al acestei mãrimi;
Lungimea valului;
d) multiplu de lungime a valului.
295) Dacã: R1- tensiunea pe remorcã; Re- rezistenþa elicelor stopate de la nava remorcatã; Ra-
rezistenþa aerului pe care o întâmpinã nava remorcatã; tensiunea totalã la care este supusã remorca
(R) se poate calcula cu formula:
R= R1+ Re+ Ra;
R= R1- Re+ Ra;
R= R1+ Re- Ra;
R= R1- Re- Ra;
296) Lungimea parâmei de remorcaj în porturi trebuie sã fie:
În funcþie de lungimea de undã a valului;
Cât mai micã, cu lungimi de 25 – 50 m;
În funcþie de starea vremii, perioada valului ºi tonajul navei remorcate;
Cât mai lungã ºi grea.
297) Ruperea unei parâme de remorcaj pe timpul marºului de lungã duratã se produce datoritã
faptului cã:
Nu s-a folosit o parâmã de remorcaj rezistentã, lungã, grea ºi suficient de elasticã;
S-a folosit o parâmã de remorcaj vegetalã sau sinteticã în loc de o parâmã metalicã;
În calculul rezistenþei la rupere nu s-a þinut cont de diametrul parâmei ºi de lungimea remorcii;
Nu s-a folosit o parâmã de remorcaj suficient de rezistentã.
298) Manevra de apropiere de nava ce urmeazã a fi remorcatã în siaj, trebuie sã se facã:
Pe un drum paralel cu nava remorcatã ºi la o distanþã de 5- 10 m;
Pe acelaºi drum cu nava remorcatã, la 10- 20 m, în prova acesteia;
Pe un drum paralel cu nava remorcatã la o distanþã de 20- 30 m, prin bordul din vânt;
Pe un drum paralel cu nava remorcatã la o distanþã de 20 -30m, prin bordul de sub vânt.
299) Care sunt procedeele de remorcaj?:
În siaj, cuplat, mixt ºi prin împingere;
În siaj la ureche ºi prin tragere;
În siaj, cuplat, la ureche, prin împingere, la edec ºi mixt;
În siaj, la ureche, prin împingere, la edec ºi mixt.
300) Pentru manevrele de remorcaj portuar, numãrul de remorchere se stabileºte astfel:
De comandantul navei prin pilot, în funcþie de tipul manevrei;
De pilot, în funcþie de mãrimea ºi pescajul navei remorcate;
De comandantul navei prin pilot, în funcþie de condiþiile meteo ºi de mãrimea navei;
De comandantul navei, în funcþie de condiþiile meteo ºi de mijloacele de propulsie ale navei

remorcate.
301) Pe timpul remorcajului schimbãrile de drum:
Se fac progresiv pentru evitarea ruperii remorcii;
Nu trebuie sã fie mai mari de 5 – 8 puncte la cârmã;
Se fac astfel încât remorca sã aibã aceeaºi tensiune ca ºi pe drum;
Se fac dupã ce viteza navei remorcate s-a reglat sã fie mai micã cu aproximativ 2 Nd decât
viteza remorcherului, pentru a menþinepermanent remorca întinsã
302) Pe timpul marºului la remorcã se vor executa urmãtoarele activitãþi:
Supravegherea permanentã a remorcii ºi respectarea vitezei de remorcaj;
Calculul rezistenþei la rupere, a diametrului ºi lungimii remorcii;
Calculul rezistenþei navei remorcate (RNR) ºi a tensiunii totale la care este supusã remorca;
Întinderea permanentã a remorcii, pentru a se evita ruperea acesteia.
303) Care din regulile urmãtoare privind marºul cu nava la remorcã NU este corectã?
Se va evita pe cât posibil remorcajul pe lângã coastã, în special când vântul bate dinspre larg;
Dacã remorcherul trebuie sã întoarcã, nava remorcatã trebuie sã orienteze cârma în bordul
întoarcerii pentru a slãbi parâma de remorcaj ºi astfel a înlesni întoarcerea;
Mãrirea vitezei pe timpul marºului se va realiza din nod în nod;
În zone cu curenþi puternici se va naviga, în limita posibilitãþilor, perpendicular pe curent.
304) Care din urmãtoarele mãsuri de siguranþã pe timpul remorcajului maritim NU este corectã?
Aprinderea luminilor, ridicarea semnelor ºi darea semnalelor de remorcaj, conform COLREG;
Nu se va recurge la variaþii mari ale vitezei de remorcaj;
Schimbãrile de drum vor fi pe cât posibil limitate;
Pe timpul remorcajului nu se va mai modifica lungimea parâmei de remorcaj.
305) Ce se intelege prin reperare?
Observarea supravietuitorilor sau a ambarcatiunilor de salvare
Determinarea pozitiei supravietuitorilor sau a ambarcatiunilor de salvare
Determinarea teoretica a pozitiei supravietuitorilor sau ambarcatiunilor de salvare
Localizarea mijloacelor de salvare în derivã
306) Lansarea plutelor de salvare se face prin:
Degajare libera
lansare automata
inlaturarea dispozitivului de siguranta si aruncarea plutei la apa
inlaturarea dispozitivului de siguranta
307) Costumul hidrotermic este:
Un costum ce nu permite intrarea apei
Un costum de protectie ce reduce pierderile de caldura ale corpului unei persoane afundata in
apa rece
Un costum imblanit
Un costum de scafandru
308) Barca de urgenta este:
Barca destinata pentru a salva persoanele aflate in pericol si a grupa ambarcatiunile de salvare
Barca de salvare cu motor
Salupa de croaziera a navei
O ambarcatiune speciala destinata pescuirii persoanelor cazute in mare

309) Material reflectorizant este considerat:
Orice material ce reflecta lumina
O banda vopsita in argintiu ce se vede de la distanta pe timp de noapte
O vopsea luminiscenta
Un material ce reflecta in directia opusa un fascicol luminos dirijat asupra sa
310) Ambarcatiunea de supravietuire este:
O barca de salvare cu motor
O pluta de salvare de mare capacitate
O barca de urgenta
O ambarcatiune ce poate sa mentina in viata persoane aflate in pericol din momentul

abandonarii navei
311) Un mijloc de protectie termica este:
Un costum etans ce protejeaza corpul contra temperaturilor scazute
Un costum confectionat dintr-un material ce nu permite schimbul de caldura
Orice mijloc de protectie contra frigului
Un sac sau costum din material impermeabil cu conductibilitate termica redusa
312) Numarul de aparate de emisie receptie VHF bicanal pentru o nava de pasageri sau nava de
transport marfuri mai mare sau egal de 500 TR este de:
Trei
Doua
Unul fix si doua mobile
SOLAS nu prevede expres
313) Numarul transponderelor radar ce sunt prevazute pentru o nava de pasageri sau nava de
transport marfuri mai mare de 500 TR este:
Unu
Doua
Trei
314) Numarul de transpondere radar ce sunt necesare pe navele de transport mai mare sau egal cu
300 TR dar nu mai mare de 500 TR este:
Doua
Nici unul
Unu
315) Transponderele radar se depoziteaza:
In barcile de salvare
Pe puntea mijloacelor de salvare langa instructiunile de lansare a acestora
In comanda de navigatie
In asa fel incat sa poata fi rapid plasate pe orice ambarcatiune de salvare
316) Radiobalizele EPIRB COSPAS/SARSAT emit pe frecventa de:
121,5 MHz
243 MHz
406 MHz sau 406/121,5 MHz
121,5 si 406 MHz
317) Radiobalizele EPIRB se plaseaza la bord:
In barca de salvare cu motor
La puntea mijloacelor de salvare
Pe puntea de comanda afara in bordul Bd
Intr-un loc astfel incat sa poata fi rapid amplasate in orice ambarcatiune de salvare
318) Instalatia de alarmare generala se foloseste pentru:
Anunturi la bord
Adunarea pasagerilor si echipajului la locurile de adunare pentru declansarea operatiunilor

indicate de rolul de apel
Comunicatii intre compartimentele navei
Transmiterea informatiilor utile catre autoritati
319) Numarul minim al rachetelor de semnalizare depozitate pa sau langa puntea de navigatie este:
6 rachete parasuta albe si 6 rachete parasuta verzi
12 rachete parasuta rosii
6 rachete parasuta albe si 6 rachete parasuta rosii
8 rachete parasuta de culori diferite
320) Colacii de salvare trebuie sa fie fixati:
Pe suporturi fixe, pe toate puntile navei

Pe suporturi fixe asigurati cu saule, pe puntile ce se extind pana la bordajul navei
In locuri adapostite de valuri
Astfel incat sa poata fi imediat accesibili in ambele borduri ale navei si pe cat posibil pe toate
puntile deschise ce se extind pana la bordajul navei
321) Care este procentajul minim de colaci prevazuti cu lumini cu autoaprindere?
0.25
0.5
0.75
322) Ce se scrie cu majuscule pe toti colacii de salvare?
Numele navei
Numele navei si compania armatoare
Numele navei si portul de inmatriculare
Numele navei si portul de inregistrare cu majuscule si in caractere latine
323) Numarul minim al vestelor de salvare aflate la bordul navelor de transport marfuri va fi:
Egal cu numarul de posturi din barca de salvare
Egal cu numarul membrilor de echipaj +25%
Egal cu numarul de persoane plus un numar suficient pentru personalul de cart si pentru
folosirea la posturile indepartate ale ambarcatiunilor de salvare
SOLAS nu precizeaza exact
324) Vestele de salvare gonflabile trebuie sa sustina persoana ce o foloseste daca:
Se umfla partial
Se umfla total
Se umfla 50% din compartimente
Se umfla numai partea din spate si gulerul
325) Instructiunile de exploatare pentru mijloacele de salvare se afiseaza:
In conditii de vizibilitate ale iluminatului de avarie
La puntea barcilor
Pe comanda de navigatie
In careurile echipajului, pe comanda si in sala masini
326) Unde se prevad a se stabili posturile de adunare?

Cat mai aproape de posturile de imbarcare
In incaperile de folosinta comuna ale navei
Pe puntea barcilor
Pe puntea de comanda pentru a fi usor de supravegheat de comandant
327) Posturile de adunare si imbarcare vor fi iluminate:
De reteaua curenta a navei
De o sursa independenta de curent cu tensiune normala
De un generator amplasat in apropiere
De o instalatie de iluminat alimentata de la sursa electrica de avarie
328) Coridoarele, scarile si iesirile ce conduc la posturile de adunare si de imbarcare vor fi marcate cu:
Linii rosii continui
Linii rosii continui trasate cu vopsea fosforescente
Sageti din materiale reflectorizante
Postere si indicatii de acces
329) Echipamentul mijloacelor de salvare colective trebuie sa fie depozitat:
In fiecare mijloc de salvare echipamentul complet alocat
In magazii apropiate gata oricand de ambarcare in mijloacele de salvare
Pe puntea de comanda in lazi etanse pentru a putea fi usor verificat si ambarcat in caz de
urgenta
330) Eliberarea barcilor de salvare din dispozitivele de fixare trebuie sa se poata face:
Manual
Usor, rapid, automat
Manual si automat
Automat la atingerea suprafetei marii
331) La ce adancime se declanseaza automat plutele de salvare ce au ramas pe nava la scufundare?
10 metri
6 metri
4 metri
12 picioare
332) Care este baremul de timp pentru lansarea barcii de urgenta?
3 min
5 min
1 minut
Cat mai repede posibil pentru a-si dovedi eficienta maxima
333) Care este frecventa exercitiilor de abandon a navei pentru echipaj?
Saptamanal
De 2 ori pe luna
Lunar
Saptamanal cu lansarea a minim o barca pe luna si cu manevrarea prin apa la cel putin 3 luni
pentru fiecare barca
334) Exercitiile de abandon se noteaza in:
Jurnalul de bord
Jurnalul de bord, dosarul de siguranta si caietul de cart
Jurnalul de bord, Jurnalul de roluri si antrenamente echipaj
Nu este obligatorie inregistrarea acestora
335) Un costum hidrotermic trebuie sa permita celui ce-l poarta:
Urcarea si coborarea scarilor de cel putin 5 m
Sa execute sarcinile de abandon
Sa sara de la 4,5 m si sa inoate pe distanta scurta
Toate
336) Mijloacele de protectie termica trebuie sa functioneze satisfacator pentru temperaturi ale aerului
intre:
Minus 30 grade C la plus 20 grade C
337) Un mijloc de protectie termica reduce pierderea de caldura prin:
Convectie
Evaporare
Stocare
Convectie si evaporare
338) Care este durata minima de emitere de fum cu debit uniform la plutirea in apa linistita pentru un
semnal combinat?
1 min
3 min
5 min
Cat mai mult posibil
339) Care este inaltimea maxima de lansare la apa a unei plute normale incat atat pluta cat si
echipamentul ei sa poata fi folosite in conditii normale?
18 m
15 m
20 m
12 m
340) Care este inaltimea de la care se poate sari repetat in pluta de salvare de catre persoanele ce se
ambarca atat cu / cat si fara cort ridicat?
3m
2,5 m
6m
4,5 m
341) Care este viteza de remorcare in apa calma, pentru o pluta de salvare complet incarcata si
echipata?
2,5 Nd
3 Nd
3,5 Nd
4 Nd
342) Care este greutatea maxima totala a unei plute de salvare a containerului si echipamentului, care
nu se lanseaza cu un dispozitiv de lansare aprobat?
90 Kg
120 Kg
165 Kg
185 Kg
343) La ce interval de timp se face verificarea plutelor de salvare si echipamentului acestora in
instalatiile specializate autorizate de fabricant?
La 6 luni
Annual
La 18 luni
La intrarea navei in santier
344) Care este materialul pirotehnic minim necesar pentru o pluta de salvare?
4 rachete parasuta, 6 facle de mana, 2 semnale fumigene plutitoare
4 rachete parasuta, 6 facle de mana, un semnal fumigen plutitor
2 rachete parasuta, 4 facle de mana, un semnal fumigen plutitor
4 rachete parasuta si 6 facle de mana
345) Cate kilocalorii trebuie sa asigure ratiile de hrana pentru fiecare persoana din pluta de salvare?
5000 Kcal
4000 Kcal
2800 Kcal
6000 Kcal
346) Care este cantitatea minima de apa pentru fiecare persoana din pluta de salvare?
1 litru
2 litri
2,5 litri
1,5 litri din care 0,5 litri poate fi inlocuit de un aparat de desalinizare
347) Care este numarul minim de mijloace de protectie termica ce trebuie sa se gaseasca in fiecare
pluta de salvare?
Pentru 20% din numarul de persoane pe care pluta este autorizata a le prelua
Nu sunt necesare
348) La ce adancime dispozitivul de eliberare automat trebuie sa elibereze pluta de salvare?
2m
3m
3,5 m
4m
349) Cate din compartimentele plutelor gonflabile pot fi avariate fara a diminua capacitatea plutei?
Un compartiment
50% din compartimente
25% din compartimente
2 compartimente diametral opuse
350) O barca de salvare trebuie sa poata fi lansata la apa cand nava este in mars cu o viteza maxima
de:
3 Nd
4 Nd
4,5 Nd
5 Nd
351) Inaltimea maxima de cadere libera in apa ce poate fi suportata de o barca de salvare complet
echipata si cu persoane la bord este de:
2,5 m
3,5 m
3m
4,5 m
352) Suprafetele pe care merg persoanele in barcile de salvare trebuiesc acoperite cu:
Vopsea
Podele de lemn
Gratare de lemn
Material antiderapant
353) Ce tip de motoare sunt aprobate pentru propulsia barcii de salvare
Cu aprindere prinscanteie
Cu aprindere prin compresie
Cu aburi
Electric
354) Care este temperatura minima si timpul necesar de start al motorului barcii de salvare?
minus 18 grade si 3 min
355) Care este timpul minim de functionare a motorului cand barca de salvare nu se gaseste in apa?
2 min
3 min
5 min
10 min
356) Viteza minima de mars inainte pentru o barca de salvare cu motor complet incarcata cu numarul
de persoane prevazut si echipament complet si cu tot echipamentul auxiliar in functiune este de:
4 Nd
5 Nd
5,5 Nd
6 Nd
357) Sursa de lumina din interiorul barcii de salvare trebuie sa asigure iluminatul timp de:
6 ore
12 ore
18 ore
24 ore
358) Care este numarul minim de cangi ce trebuie sa existe intr-o barca de salvare?
Una
Doua
Depinde de capacitate
Niciuna
359) Care este numarul de topoare cu saula ce trebuie sa existe intr-o barca de salvare?
Doua, cate unul la fiecare extremitate
Un topor la prova
Un topor la seful de barca
Depinde de capacitatea barcii

360) Care este cantitatea minima de apa ce trebuie sa existe pentru fiecare membru al barcii de
salvare?
3 litri de fiecare persoana autorizata sa transporte
3 litri de fiecare persoana autorizata sa transporte din care 1 litru poate fi inlocuit de un aparat
de desalinizare
3,5 litri de persoana
Oricat este posibil dar nu mai putin de 3 litri
361) Materialele pirotehnice necesare barcii de salvare sunt:
4 rachete parasuta, 6 facle de mana si un semnal fumigen
4 rachete parasuta, 8 facle de mana si 2 semnale fumigene
4 rachete parasuta, 6 facle de mana si 2 semnale fumigene portocalii
In functie de capacitatea barcii de salvare
362) Numarul colacilor de salvare cu saula de 30 metrii pentru fiecare barca de salvare trebuie sa fie:
Unu
Doi
In functie de capacitatea barcii
363) Mijloacele de protectie termica necesare in barca de salvare trebuie sa asigure:
Minim 10% din numarul autorizat de persoane
In functie de capacitatea barcii si la discretia Administratiei
364) Numele navei si portul de inregistrare se inscriu pe barca de salvare:
La prova, vizibil de sus
La prova in fiecare bord cu litere latine, vizibil de sus
La pupa navei, pe fiecare bord
Pe tenda de acoperire a barcii vizibil de sus
365) Numarul de aparate de lansare a bandulei la bordul unei nave trebuie sa fie de:
Doua
Trei
Patru
In functie de tonajul brut al navei
366) Manualul de instruire trebuie sa contina:

Instructiuni si informatii asupra mijloacelor de salvare din dotarea navei si cele mai bune metode
de supravietuire
Explicatii privind intretinerea si operarea mijloacelor de salvare
Notiuni de stabilitate si asieta pentru nava avariata
Notiuni de marinarie generala
367) Pe partea superioara a barcii de salvare inchise se inscrie:
Indicativul de apel al navei
Numele navei si indicativul de apel
Numele navei si portul de inregistrare
Indicativul navei si portul de inregistrare
368) Barcile de salvare protejate la foc trebuie sa fie dotate cu:
Instalatie cu CO2
Instalatie de pulverizare a apei
Instalatie de stins incendiu cu Haloni
O instalatie de protectie la foc combinata, eficienta pentru a rezista timp indelungat la actiunea
focului
369) Barcile de urgenta sunt barcile care:

Au o lungime de minim 3,5 m sau maxim 8 m si pot transporta 5 persoane in pozitia sezut si una
lungita
Orice fel de barca cu viteza mare
Orice barca de viteza rigida ce poate transporta de urgenta o persoana ranita
Au dimensiuni mici si se folosesc doar in situatii speciale
370) Echpamentul barcii de urgenta trebuie sa fie asigurat in interiorul barcii:
In totalitate
In totalitate, mai putin cangile
Numai echipamentul de interventie
371) Barcile de urgenta trebuie sa aiba fixat un dispozitiv de remorcat:
Cu caracter permanent
Cu caracter permanent si rezistent pentru remorcarea si manevrarea plutelor de salvare
Cu caracter temporar
Detasabil din lipsa de spatiu
372) La ce interval de timp se intorc curentii de la vinciurile de lansare a barcilor de salvare?
24 luni
36 luni
30 luni
48 luni
373) Comunicatii 'bridge to bridge' inseamna:
Comunicatii prin VHF
Comunicari prin telefonie mobila
Comunicatii de siguranta intre doua nave efectuate din locul din care se conduce in mod normal
o nava (puntea de navigatie)
Comunicare intre diferite compartimente ale navei
374) Ascultarea continua este:
Ascultarea radio neintrerupta
Ascultarea permanenta VHF
Ascultarea radio neintrerupta decat pentru intervale scurte cand capacitatea de receptie a navei
esteblocata de propriile comunicari
Legatura permanenta cu o alta nava aflata in situatie de pericol
375) Prin informatii de siguranta a navigatiei se intelege:
Avize de navigatie
Avize de furtuna
Avize de gheata
Avize de navigatie si meteo, buletine meteo si alte mesaje urgente privind siguranta, transmise
navelor
376) Serviciul International NAVTEX este serviciul de transmitere coordonata si receptie automata a
informatiilor privind siguranta navigatiei maritime in sistemul:
Telegrafie cu imprimare directa cu banda ingusta
Radiotelefonie in banda intermediara
Radiotelefonie de inalta frecventa
Radiotelefonie prin satelit

377) Zona Maritima A1 este zona in care comunicatiile sunt acoperite de:
Cel putin o statie radiotelefonica de coasta VHF
Cel putin o statie radiotelefonica de coasta VHF care sa asigure continu alertarea DSC VHF
O statie radiotelefonica de coasta si o statie mobila maritima
Minim 3 statii radiotelefonicede coasta cu alertare continua DSC
378) Zona Maritima A2 este zona in care comunicatiile sunt acoperite de cel putin:
O statie VHF cu alertare continua DSC
O statie Radio in Medie frecventa fara alertare DSC
O statie radiotelefonica de coasta in medie frecventa cu alertare continua DSC MF
O statie radiotelefonica de coasta in unde scurte cu DSC
379) Zona Maritima A3 este zona in care comunicatiile sunt acoperite de cel putin:
O statie radiotelefonica de coasta VHF cu alertare DSC si o statie de Medie frecventa
O statie radiotelefonica de coasta in Medie frecventa cu alertare DSC si o statie pentru unde
scurte cu alertare DSC
Un satelit geostationar INMARSAT in care se asigura alertare continua prin satelit
Un satelit INMARSAT, o statie de coasta in Medie frecventa si o statie de coasta VHF
380) Cerintele SOLAS pentru nave in ceeace priveste transmiterea mesajelor de pericol de la nava la
coasta sunt:
Cel putin 2 mijloace separate independente fiecare folosind un serviciu diferit de
radiocomunicatii
O radiobaliza EPIRB si o statie radiotelegrafica de medie frecventa
O radiobaliza EPIRB si un radiotelefon fix cu DSC
O radiobaliza EPIRB, un telex INMARSAT si un radiotelefon cu DSC
381) Statia radio a navei va fi marcata cu:
Indicativul de apel al navei
Codul IMMS
Indicativul de apel, codul IMMS si numarul de telex / satelit
Indicativul de apel, identitatea statiei, si cu alte coduri pentru operarea statiei radio
382) Comanda canalelor VHF trebuie sa fie asigurata din urmatoarele puncte ale puntii de navigatie:
In apropierea pozitiei de guvernare
In ambele borduri
Prin folosirea echipamentului portabil din orice punct

In apropierea pozitiei de guvernare si cand este necesar de pe partile laterale ale puntii de
navigatie
383) Sistemul GMDSS corespunzator Zonei Maritime A4 trebuie sa asigure:
Legatura cu orice punct al globului
Comunicatii cu intregul glob mai putin zonele polare
Receptia si transmiterea apelurilor de pericol din/spre orice statie terestra si Maritima mobila
Comunicatii nava-nava
384) DSC VHF transmite alerte de primejdie pe canalul :
VHF / CH.16
VHF / CH.70
VHF / CH.6
VHF / CH.13
385) Termenul EPIRB semnifica:
Emergency Position Indicating Radio Beacon
Nava in pericol
Apel fals de pericol pe mare
Nava in pericol ce-si transmite pozitia
386) În cadrul pregãtirilor pentru abandonarea navei într-o perioadã de timp delimitatã, ofiþerul de
cart va stabili:
Poziþia navei, coordonatele sale, ruta cea mai apropiatã de navigaþie a bãrcilor de salvare;
Coordonatele navei, direcþia pânã la þãrmul spre care se pot îndrepta mijloacele de salvare,
numãrul mijloacelor de salvare;
Poziþia navei, coordonatele sale, ruta cea mai apropiatã de navigaþie a bãrcilor de salvare,
numãrul bãrcilor de salvare;
Poziþia navei, direcþia pânã la þãrmul spre care se pot îndrepta mijloacele de salvare sau ruta
cea mai apropiatã de navigaþie.
387) Semnalul „ABANDONAÞI NAVA ” se va transmite:
Atunci când se constatã cã scufundarea navei se poate produce;
De cãtre ofiþerul de cart;
Atunci când existã riscul scufundãrii navei;
Numai la ordinul comandantului navei, când existã certitudinea unei scufundãri rapide a navei.

CSM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CSM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Acostarea reprezinta apropierea unei nave de:

2. Alegerea remorcii se face functie de:

3. Algoritmul executării manevrei de om la apă folosind curba lui SCHRANOW

4. Algoritmul executării manevrei de om la apă folosind curba lui

5. Ambarcatiunea de supravietuire este:

6. Ancorarea la mars inainte, pe calm si fara curent:

7. Andocarea navei reprezinta:

9. Ascultarea continua este:

10. Calculul locului de ancorare tine cont de:

11. Calitatile manevriere ale navei sunt:

12. Calitatile nautice ale navei sunt:

18. Cand se stabileste relevmentul centrului ciclonului si semicerculin care se afla

19. Cand se stabileste relevmentul centrului ciclonului si semicerculin care se afla

27. Ce este mai important in cazul unei esuari voluntare ?

28. Ce este mai important in cazul unei esuari voluntare ?

29. Ce lumini trebuie sa poarte o nava esuata noaptea

30. Ce lumini trebuie sa poarte o nava esuata noaptea

31. Ce manevră se recomandă în cazul unei eşuări iminente pentru a reduce

32. Ce manevră se recomandă în cazul unei eşuări iminente pentru a reduce

33. Ce semne trebuie sa poarte o nava esuata ziua ?

34. Ce semne trebuie sa poarte o nava esuata ziua ?

35. Ce tip de motoare sunt aprobate pentru propulsia barcii de salvare

36. Ce trebuie sa se verifice la nava inainte de iesirea de pe doc ?

37. Codul International de semnale se utilizeaza pentru:

40. Coridoarele, scarile si iesirile ce conduc la posturile de adunare si de imbarcare

41. Costumul hidrotermic este:

44. Cum trebuie voltata remorca la bordul navei esuate ?

45. Cum trebuie voltata remorca la bordul navei esuate ?

46. Daca nava se afla centrului ciclonului, este suficient :

47. Daca nava se afla centrului ciclonului, este suficient :

56. Efectele legaturilor – parama de etrava/etambou:

57. Efectele legaturilor – parama prova:

58. Efectele legaturilor – parama pupa:

59. Efectele legaturilor – springul prova:

61. Efectele legaturilor – traversa prova:

62. Efectele legaturilor – traversa pupa:

63. Efectele legaturilor combinate – parama prova si spring prova - faciliteaza:

64. Efectele legaturilor combinate – parama prova si spring prova - faciliteaza:

65. Efectele legaturilor combinate – parama prova si spring pupa - faciliteaza:

66. Efectele legaturilor combinate – parama pupa si spring prova - faciliteaza:

67. Efectele legaturilor combinate – parama pupa si spring prova - faciliteaza:

74. Elementul principal de scoatere a navei de pe uscat il constituie :

75. Elementul principal de scoatere a navei de pe uscat il constituie :

76. Esuarea voluntara a navei se face :

77. Esuarea voluntara a navei se face :

78. Esuarea voluntara a navei trebuie sa se faca pe un teren :

79. Esuarea voluntara a navei trebuie sa se faca pe un teren :

80. Fenomene meteorologice tipice, care preced aparitia ciclonului sunt :

81. Fenomene meteorologice tipice, care preced aparitia ciclonului sunt :

83. În cadrul pregătirilor pentru abandonarea navei într-o perioadă de timp

88. In cazul in care se cunoste directia de deplasare a ciclonului tropical,

89. In cazul in care se cunoste directia de deplasare a ciclonului tropical,

90. În condiţiile în care starea mării nu permite lansarea ambarcaţiunilor de

91. In emisfera nordica, cand nava se afla in semicercul manevrabil, aceasta

92. In emisfera nordica, cand nava se afla in semicercul manevrabil, aceasta

101. În timpul navigaţiei prin zone cu adâncimi mici

102. În timpul navigaţiei prin zone cu adâncimi mici

105. Inainte de esuarea voluntara a navei pescajul trebuie :

106. Inainte de esuarea voluntara a navei pescajul trebuie :

107. Inaintea inceperii operatiunii de dezesuare pescajul navei trebuie :

108. Inaintea inceperii operatiunii de dezesuare pescajul navei trebuie :

109. Inaltimea maxima de cadere libera in apa ce poate fi suportata de o barca de