Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Prefaţă 15
Capitolul 2 25
2. Diferenţe de coordonate geografice. Deplasarea est-vest. Lungimea unităţii
de arc pe elipsoid. Unităţi de măsură utilizate în navigaţie................................ 25
2.1. Diferenţe de coordonate geografice............................................................. 25
2.2. Deplasarea est-vest....................................................................................... 28
2.3. Lungimea unităţii de arc pe elipsoid............................................................ 30
2.4. Unităţi de măsură utilizate în navigaţie........................................................ 31
2.4.1. Unităţi de măsură pentru lungime............................................. 31
2.4.2. Unităţi de măsură pentru viteză................................................ 33
2.4.3. Unităţi de măsură pentru timp................................................... 34
Întrebări de control................................................................................................... 35
Exerciţii.................................................................................................................... 35
Soluţiile exerciţiilor.................................................................................................. 36
Capitolul 4 43
4. Sisteme de contare a drumurilor şi relevmentelor. Noţiuni de orizont.
Orizontul geometric, orizontul vizibil, distanţa la orizontul vizibil................... 43
4.1. Sisteme de contare a drumurilor şi relevmentelor......................................... 43
4.1.1. Sistemul circular....................................................................... 43
4 Cuprins
Capitolul 5 54
5. Magnetismul terestru, declinaţia magnetică. Magnetismul navei, deviaţia
compas. Descrierea şi funcţionarea compasului magnetic. Corecţia totală
compas, convertirea drumurilor şi relevmentelor.............................................. 54
5.1. Noţiuni generale despre magnetism.......................................................... 55
5.2. Magnetismul terestru, declinaţia magnetică.............................................. 56
5.2.1. Elementele magnetismului terestru........................................... 57
5.2.1.1. Intensitatea totală a magnetismului terestru.......... 58
5.2.1.2. Înclinaţia magnetică.............................................. 58
5.2.1.3. Declinaţia magnetică............................................. 59
5.2.1.4. Componenta orizontală şi verticală a
magnetismului terestru......................................... 61
5.2.2. Calculul declinaţiei magnetice pe anul în curs.......................... 61
5.3. Magnetismul navei, deviaţia compas........................................................ 64
5.3.1. Magnetismului temporar al navei ............................................ 64
5.3.2. Magnetismul permanent al navei.............................................. 65
5.3.3. Câmpul magnetic al navei. Deviaţia compas............................ 66
5.4. Descrierea şi funcţionarea compasului magnetic ..................................... 69
5.5. Corecţia totală compas, convertirea drumurilor şi relevmentelor............. 72
5.5.1. Corecţia totală a compasului magnetic (Δc)............................. 72
5.5.2. Convertirea drumurilor şi relevmentelor .................................. 73
Întrebări de control.................................................................................................. 76
Exerciţii.................................................................................................................... 76
Soluţiile exerciţiilor.................................................................................................. 77
Capitolul 6 78
6. Proprietăţile mecanice ale giroscopului liber. Transformarea giroscopului în
girocompas. Descrierea instalaţiei girocompasului. Erorile girocompasului.
Corecţia totală giro. Măsurarea şi convertirea drumurilor şi relevmentelor
giro........................................................................................................................... 78
6.1. Noţiuni introductive.................................................................................. 78
6.2. Proprietăţile mecanice ale giroscopului liber........................................... 79
6.2.1. Inerţia giroscopică .................................................................... 79
6.2.1.1. Mişcarea aparentă la poli...................................... 79
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 5
Capitolul 7 98
7. Lochul hidrodinamic, lochul electromagnetic, lochul ultrason Doppler :
principiul de funcţionare, descriere. Elicea navei ca loch, determinarea
factorului de corecţie a lochului. Clasificarea sondelor, sonda de mână.
Funcţionarea sondei ultrason................................................................................ 98
7.1. Generalităţi despre lochuri........................................................................ 98
7.1.1. Lochul hidrodinamic: principiul de funcţionare, descriere...... 99
7.1.2. Lochul electromecanic: principiul de funcţionare, descriere... 101
7.1.3. Lochul electromagnetic: principiul de funcţionare, descriere.. 102
7.1.4. Lochul ultrason Doppler: principiul de funcţionare, descriere. 103
7.1.5. Elicea navei ca loch.................................................................. 104
7.1.6. Lochul improvizat..................................................................... 105
7.1.7. Determinarea factorului de corecţie al lochului........................ 106
7.2. Generalităţi despre sonde.............................................................................. 108
7.2.1. Sonda de mână.......................................................................... 108
7.2.2. Sonda ultrason: descriere, funcţionare...................................... 109
Întrebări de control.................................................................................................. 110
Exerciţii.................................................................................................................... 111
6 Cuprins
HĂRŢI MARINE.
ASIGURAREA HIDROGRAFICĂ A NAVIGAŢIEI
Capitolul 8 113
8. Generalităţi. Loxodroma şi ortodroma. Condiţii care se cer unei hărţi
marine. Conţinutul hărţilor marine................................................................... 113
8.1. Generalităţi privind hărţile marine............................................................... 114
8.2. Loxodroma şi ortodroma.............................................................................. 115
8.3. Condiţii care se cer unei hărţi marine........................................................... 116
8.4. Conţinutul hărţilor marine............................................................................ 117
Întrebări de control.................................................................................................. 122
Exerciţii................................................................................................................... 122
Soluţiile exerciţiilor................................................................................................ 122
Capitolul 9 123
9. Proiecţia centralo-cilindrică dreaptă. Proiecţia Mercator................................ 123
9.1. Proiecţia centralo-cilindrică dreaptă............................................................. 123
9.2. Proiecţia Mercator........................................................................................ 126
Întrebări de control.................................................................................................. 130
Exerciţii................................................................................................................... 130
Soluţiile exerciţiilor................................................................................................ 130
Capitolul 10 131
10. Calculul canevasului harţii Mercator................................................................ 131
10.1. Modulul hărţii............................................................................................. 131
10.2. Algoritmul calculului şi trasării canevasului hărţii în proiecţie Mercator.. 132
10.3. Scara grafică a latitudinilor şi longitudinilor.............................................. 136
Întrebări de control.................................................................................................. 138
Exerciţii.................................................................................................................. 138
Soluţiile exerciţiilor............................................................................................... 138
Capitolul 11 139
11. Proiecţii gnomonice, Proiecţia gnomonică ecuatorială, polară şi oblică.
Proiecţia UTM....................................................................................................... 139
11.1. Generalităţi privind proiecţiile gnomonice.............................................. 139
11.2. Proiecţia gnomonică ecuatorială.............................................................. 139
11.3. Proiecţia gnomonică polară ....................................................................... 142
11.4. Proiecţia gnomonică oblică ....................................................................... 143
11.5. Proiecţia UTM............................................................................................ 145
Întrebări de control................................................................................................. 149
Exerciţii................................................................................................................... 149
Soluţiile exerciţiilor................................................................................................ 149
Capitolul 12 150
12. Mijloace pentru asigurarea hidrografică a navigaţiei...................................... 150
12.1. Generalităţi privind mijloacele de asigurare hidrografică a navigaţiei...... 150
12.2. Mijloace luminoase................................................................................... 150
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 7
Capitolul 13 168
13. Sistemul rutelor de navigaţie. Terminologie şi simboluri. Metode de
separare a traficului maritim.............................................................................. 168
13.1. Generalităţi privind sistemul rutelor de navigaţie.................................... 168
13.2. Terminologie şi simboluri......................................................................... 169
13.2.1. Terminologie............................................................................ 169
13.2.2. Simboluri folosite pe hărţile marine.......................................... 170
13.3. Metode de separare a traficului maritim.................................................... 170
13.3.1. Separarea traficului maritim prin zone sau linii de separaţie.... 171
13.3.2. Separarea traficului maritim prin obstacole naturale şi obiecte
definite geografic...................................................................... 171
13.3.3. Separarea traficului maritim prin zone de trafic costier............ 171
13.3.4. Separarea traficului maritim prin sectoare, în apropierea
punctelor de convergenţă a traficului ...................................... 172
13.3.5. Separarea traficului maritim prin zone de sens giratoriu.......... 172
13.3.6. Separarea traficului maritim prin rute de apă adâncă, rute în
ambele sensuri sau drumuri recomandate................................. 173
13.4. Reguli de navigaţie pe schemele de separare a traficului maritim............. 174
Întrebări de control.................................................................................................. 175
Exerciţii................................................................................................................... 175
Capitolul 14 176
14. Sistemul Internaţional de Balizaj Maritim IALA, regiunea A......................... 176
14.1. Generalităţi privind Sistemul Internaţional de Balizaj Maritim IALA.... 177
14.2. Semne laterale............................................................................................ 178
14.3. Semne cardinale.......................................................................................... 182
14.4. Semne de pericol izolat.............................................................................. 182
14.5. Semne de ape sigure................................................................................... 182
14.6. Semne speciale........................................................................................... 183
14.7. Semne pentru pericole noi.......................................................................... 184
Întrebări de control.................................................................................................. 184
Exerciţii................................................................................................................... 185
Soluţiile exerciţiilor................................................................................................ 185
Capitolul 15 186
15. Documente nautice. Păstrarea şi actualizarea documentelor nautice............. 186
15.1. Documente nautice..................................................................................... 186
15.2. Păstrarea documentelor nautice la bord...................................................... 188
15.3. Actualizarea documentelor nautice la bord................................................ 188
8 Cuprins
Capitolul 16 192
16. Generalităţi, problema directă şi inversă a estimei. Acţiunea vântului
asupra deplasării navei, deriva de vânt. Estima grafică la deriva de vânt..... 192
16.1. Generalităţi, problema directă şi inversă a estimei.................................... 193
16.1.1. Problema directă a estimei........................................................ 194
16.1.2. Problema inversă a estimei....................................................... 195
16.2. Acţiunea vântului asupra deplasării navei, deriva de vânt........................ 196
16.2.1. Vântul şi elementele lui caracteristice...................................... 196
16.2.2. Deriva de vânt........................................................................... 199
16.3. Estima grafică la deriva de vânt............................................................... 200
Întrebări de control................................................................................................. 201
Exerciţii.................................................................................................................. 201
Soluţiile exerciţiilor............................................................................................... 202
Capitolul 17 203
17. Acţiunea curentului asupra deplasării navei, deriva de curent. Estima
grafică la estima de curent.................................................................................. 203
17.1. Generalităţi privind curenţii marini........................................................... 203
17.2. Acţiunea curentului asupra deplasării navei. Deriva de curent................ 204
17.3. Determinarea grafică a derivei de curent................................................... 205
17.3.1. Problema Nr.1 de navigaţie în curenţi...................................... 205
17.3.2. Problema Nr.2 de navigaţie în curenţi...................................... 208
17.3.3. Problema Nr.3 de navigaţie în curenţi...................................... 210
17.3.4. Determinarea grafică a vectorului vitezei curentului................ 211
17.4. Estima grafică la deriva de curent............................................................. 212
Întrebări de control................................................................................................. 214
Exerciţii.................................................................................................................. 215
Soluţiile exerciţiilor.............................................................................................. 216
Capitolul 18 217
18. Mareele. Curentul de maree. Estima grafică în zone cu maree....................... 217
18.1. Generalităţi despre maree......................................................................... 217
18.1.1. Mareea lunară............................................................................ 218
18.1.2. Mareea solară ........................................................................... 219
18.1.3. Mareea lunisolară..................................................................... 219
18.2. Curenţii de maree...................................................................................... 221
18.3. Estima grafică în zone cu maree............................................................... 224
Întrebări de control................................................................................................. 226
Exerciţii.................................................................................................................. 226
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 9
Capitolul 19 228
19. Acţiunea combinată a vântului, valurilor şi curentului asupra deplasării
navei, deriva totală. Estima grafică la deriva totală. Precizia estimei
grafice.................................................................................................................... 228
19.1. Acţiunea combinată a vântului, valurilor şi curentului asupra deplasării
navei, deriva totală.................................................................................... 228
19.2. Estima grafică la deriva totală................................................................... 229
19.2.1. Metoda generală de determinare a derivei totale...................... 229
19.2.2. Determinarea derivei totale cu ajutorul relevmentelor
succesive la un obiect , măsurate la intervale egale de timp..... 230
19.2.3. Determinarea derivei totale cu ajutorul relevmentelor
succesive la un obiect, măsurate la intervale oarecare de timp 231
19.2.4. Determinarea derivei totale cu un aliniament sau cu ajutorul
unui obiect îndepărtat................................................................ 232
19.2.5. Estima grafică la deriva totală.................................................. 233
19.3. Precizia estimei grafice............................................................................ 233
Întrebări de control................................................................................................ 235
Exerciţii.................................................................................................................. 236
Soluţiile exerciţiilor............................................................................................... 238
Capitolul 20 239
20. Giraţia navei. Trasarea curbei de giraţie în estima grafică............................. 239
20.1. Giraţia navei......................... ................................................................... 239
20.1.1. Definirea şi descrierea curbei de giraţie a navei....................... 239
20.1.2. Elementele curbei de giraţie şi determinarea lor....................... 240
20.2. Trasarea curbei de giraţie în estima grafică............................................... 243
20.2.1. Trasarea curbei de giraţie folosind raza de giraţie.................... 243
20.2.2. Trasarea curbei de giraţie folosind bisectoarea unghiului
dintre drumul iniţial şi cel final................................................. 243
20.2.3. Trasarea curbei de giraţie folosind avansul şi abaterea laterală 244
20.2.4. Trasarea noului drum considerând curba de giraţie un cerc..... 245
Întrebări de control................................................................................................ 245
Exerciţii.................................................................................................................. 246
Capitolul 21 247
21. Estima prin calcul. Formulele diferenţelor de latitudine şi longitudine.
Problemele directă şi inversă ale estimei.......................................................... 247
21.1. Estima prin calcul - definiţie , conţinut, utilizare...................................... 247
21.2. Formulele diferenţelor de latitudine şi longitudine................................... 248
21.3. Problemele directă şi inversă ale estimei................................................. 251
21.3.1. Rezolvarea problemei directe a estimei prin calcul folosind
latitudinea medie...................................................................... 251
21.3.2. Rezolvarea problemei directe a estimei funcţie de latitudinea
crescândă................................................................................... 252
21.3.3. Rezolvarea problemei inverse a estimei prin calcul folosind
latitudinea medie...................................................................... 253
21.3.4. Rezolvarea problemei inverse a estimei prin calcul funcţie de
latitudinea crescândă................................................................. 254
10 Cuprins
Capitolul 22 262
22. Linii de poziţie costiere : clasificare, definiţii, trasarea pe harta Mercator.
Precizia liniilor de poziţie costiere: erori ale dreptei de relevment.
Transportul liniilor de poziţie............................................................................ 262
22.1. Linii de poziţie costiere: clasificare, definiţii, trasarea pe harta Mercator 263
22.1.1. Dreapta de relevment................................................................ 264
22.1.2. Arcul de cerc capabil de unghiul orizontal observat între două
obiecte (locul de egală diferenţă de relevment)....................... 265
22.1.3. Cercul de egală distanţă............................................................ 267
22.1.4. Aliniamentul.............................................................................. 268
22.1.5. Linia de egală adâncime a apei................................................ 268
21.2. Precizia liniilor de poziţie costiere: erori ale dreptei de relevment........... 269
22.2.1. Eroarea în corecţia compasului................................................. 269
22.2.2. Eroarea în înclinarea alidadei.................................................... 270
21.3. Transportul liniilor de poziţie.................................................................... 271
22.3.1. Transportul unei drepte de relevment....................................... 271
22.3.2. Transportul unui arc de cerc capabil de un unghi orizontal sau
al unui cerc de egală distanţă ................................................... 272
22.3.3. Transportul unei linii batimetrice.............................................. 273
Întrebări de control................................................................................................. 273
Exerciţii.................................................................................................................. 274
Capitolul 23 275
23. Măsurarea relevmentelor: reguli de alegere a reperelor, reguli de
măsurare. Alidada simplă şi alidada optică : descriere. Determinarea
punctului navei cu două relevmente simultane : metoda grafică,
algoritmul operaţiunilor la bord. Reducerea erorilor de nesimultaneitate.... 275
23.1. Măsurarea relevmentelor: reguli de alegere a reperelor, reguli de
măsurare.................................................................................................... 276
23.2. Alidada simplă şi alidada optică: descriere........................................... 276
23.2.1. Alidada simplă......................................................................... 276
23.2.2. Alidada optică........................................................................... 277
23.3. Determinarea punctului navei cu două relevmente simultane: metoda
grafică, algoritmul operaţiunilor la bord.. ................................................ 278
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 11
Capitolul 24 284
24. Determinarea punctului navei cu trei relevmente simultane : metoda
grafică, algoritmul operaţiunilor la bord. Precizia determinării. Reducerea
erorilor sistematice şi de nesimultaneitate........................................................ 284
24.1. Determinarea punctului navei cu trei relevmente simultane : metoda
grafică, algoritmul operaţiunilor la bord.................................................. 284
24.1.1. Metoda grafică......................................................................... 284
24.1.2. Algoritmul operaţiunilor la bord .............................................. 285
24.1.2.1. Pregătirea observaţiilor........................................... 286
24.1.2.2. Efectuarea observaţiilor.......................................... 286
24.1.2.3. Calcule şi lucrul pe hartă........................................ 286
24.2. Precizia determinării punctului navei cu trei relevmente simultane......... 287
24.3. Reducerea erorilor sistematice şi de nesimultaneitate............................... 290
24.3.1. Reducerea erorilor sistematice.................................................. 290
24.3.1.1 Procedeul triunghiurilor asemenea........................ 290
24.3.1.2. Procedeul locurilor de egală diferenţă de
relevment............................................................... 291
24.3.2. Reducerea erorilor de nesimultaneitate..................................... 291
Întrebări de control................................................................................................ 291
Exerciţii.................................................................................................................. 292
Soluţiile exerciţiilor............................................................................................... 292
Capitolul 25 293
25. Determinarea punctului navei cu două relevmente succesive : cazul
general, metoda cu distanţa pe al doilea relevment. Cazuri particulare ....... 293
25.1. Determinarea punctului navei cu două relevmente succesive : cazul
general, metoda cu distanţa pe al doilea relevment................................... 293
25.1.1. Cazul general............................................................................. 293
25.1.1.1 Procedeul Nr.1....................................................... 294
25.1.1.2. Procedeul Nr.2........................................................ 295
25.1.1.3. Procedeul Nr.3........................................................ 296
25.1.2. Metoda cu distanţa pe al doilea relevment................................ 296
25.2. Cazuri particulare...................................................................................... 298
25.2.1. Procedeul unghiului dublu........................................................ 298
25.2.2. Procedeul unghiului de 90o între relevmente............................ 299
25.2.3. Procedeul distanţei la travers.................................................... 299
25.2.4. Procedeul relevmentelor succesive din seria Traub.................. 299
25.2.5. Procedeul relevmentelor succesive la două obiecte.................. 300
25.2.6. Procedeul determinării punctului navei cu două relevmente
succesive în condiţii de derivă.................................................. 300
Întrebări de control................................................................................................. 301
Exerciţii.................................................................................................................. 302
Soluţiile exerciţiilor............................................................................................... 303
12 Cuprins
Capitolul 26 304
26. Sextantul : destinaţie. Compunere, principiul dublei reflexii, reglajul cu
orizontul şi cu Soarele. Măsurarea unghiurilor orizontale şi verticale cu
sextantul................................................................................................................. 304
26.1. Destinaţia sextantului................................................................................. 304
26.2. Compunerea sextantului, principiul dublei reflexii, reglajul cu orizontul
şi cu Soarele ............................................................................................... 305
26.2.1. Compunerea sextantului............................................................ 305
26.2.2. Principiul dublei reflexii........................................................... 306
26.2.3. Reglarea sextantului cu orizontul şi cu Soarele........................ 309
26.2.3.1. Controlul şi reglajul perpendicularităţii oglinzii
mari ....................................................................... 309
26.2.3.2. Controlul şi reglajul perpendicularităţii oglinzii
mici ... .................................................................... 309
26.2.3.3. Controlul şi reglajul paralelismului oglinzilor ....... 310
26.2.3.4. Eroarea indexului.................................................... 310
26.2.3.5. Determinarea erorii indexului................................ 311
26.3. Măsurarea unghiurilor orizontale şi verticale cu sextantul......................... 313
26.3.1. Măsurarea unghiurilor orizontale ............................................. 313
26.3.2. Măsurarea unghiurilor verticale................................................ 313
26.3.2.1 Măsurarea înălţimilor la Soare şi la Lună .............. 314
26.3.2.2. Măsurarea înălţimilor la stele şi planete................. 315
Întrebări de control.................................................................................................. 315
Exerciţii................................................................................................................... 315
Soluţiile exerciţiilor................................................................................................ 316
Capitolul 27 317
27. Determinarea punctului navei cu două unghiuri orizontale simultane:
principiul procedeului, algoritmul operaţiunilor. Metoda segmentelor,
metoda grafo-analitică, utilizarea staţiografului. Cazul de nedeterminare,
cazul intersecţiei optime....................................................................................... 317
27.1. Determinarea punctului navei cu două unghiuri orizontale simultane:
principiul procedeului, algoritmul operaţiunilor....................................... 317
27.1.1. Principiul procedeului............................................................... 318
27.1.2. Algoritmul procedeului............................................................. 318
27.2. Metoda segmentelor, metoda grafo-analitică, utilizarea staţiografului...... 320
27.2.1. Metoda segmentelor................................................................... 320
27.2.2. Metoda grafo-analitică de determinare a centrelor celor două
cercuri capabile de unghiurile orizontale măsurate................... 320
27.2.3. Folosirea staţiografului pentru trasarea punctului navei cu
două unghiuri orizontale............................................................ 321
27.3. Cazul de nedeterminare şi cel al intersecţiei optime a cercurilor capabile
de cele două unghiuri orizontale măsurate................................................. 322
27.3.1. Cazul de nedeterminare............................................................. 322
27.3.2. Cazul intersecţiei optime a cercurilor capabile de cele două
unghiuri orizontale măsurate..................................................... 323
Întrebări de control.................................................................................................. 324
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 13
Exerciţii................................................................................................................... 324
Soluţiile exerciţiilor................................................................................................ 325
Capitolul 29 334
29. Determinarea distanţei la un obiect al cărui vârf se vede pe linia orizontului
vizibil. Precizia distanţei determinate din unghiul vertical măsurat cu
sextantul................................................................................................................. 334
29.1. Determinarea distanţei la un obiect al cărui vârf se vede pe linia
orizontului vizibil...................................................................................... 334
29.2. Precizia distanţei determinate din unghiul vertical măsurat cu sextantul .. 336
29.2.1. Influenţa preciziei măsurării unghiului vertical........................ 337
29.2.2. Influenţa preciziei înălţimii H a obiectului observat................. 337
29.2.3. Precizia determinării distanţei în cazul în care unghiul
vertical măsurat şi înălţimea obiectului observat sunt afectate
de erori...................................................................................... 338
Întrebări de control.................................................................................................. 338
Exerciţii................................................................................................................... 338
Soluţiile exerciţiilor............................................................................................... 339
Capitolul 30 340
30. Determinarea punctului navei cu distanţe. Procedee combinate: relevment
(aliniament) şi unghi orizontal; unghi orizontal şi o distanţă; relevment şi
sondaj. Utilizarea unei singure drepte de poziţie. Ancorarea într-o poziţie
determinată............................................................................................................ 340
30.1. Determinarea punctului navei cu distanţe................................................. 340
30.1.1. Determinarea punctului navei cu două distanţe simultane........ 341
30.1.2. Determinarea punctului navei cu două distanţe succesive la
două obiecte costiere................................................................. 341
30.1.3. Determinarea punctului navei cu două distanţe succesive la
un singur obiect costier............................................................ 342
14 Cuprins
FIGURA PĂMÂNTULUI.
ORIENTAREA PE MARE
OBIECTIVE DIDACTICE
Capitolul 1
GENERALITĂŢI. FORMA ŞI DIMENSIUNILE
PĂMÂNTULUI. ELEMENTELE SFEREI TERESTRE ŞI
ELIPSOIDULUI TERESTRU. SISTEMUL DE COORDONATE
GEOGRAFICE
Obiective operaţionale
1.1. GENERALITĂŢI
Planeta pe care locuim, „a treia planetă de la Soare” sau „Planeta Albastră”, aşa cum
au văzut-o cosmonauţii, are, după cum ştim noi astăzi, o formă sferică. Abordarea problemei
legate de forma şi dimensiunile Pământului conduce la mai multe soluţii funcţie de gradul de
precizie al metodei de studiu abordate. De-a lungul timpului, ea a constituit motiv de dispută
ştiinţifică ba chiar şi prilej de încălcare a dogmelor religioase, fapt ce a asmuţit inchiziţia
asupra celor care au avut curajul să iasă din canoanele prelaţilor vremii.
O primă formă imaginată pentru planeta noastră a fost aceea a uni disc plutind pe
ocean. Aşa îşi imaginau vechii mesopotamieni Pământul şi acest concept a stat la baza
întocmirii primelor hărţi greceşti de către Anaximandru şi Hecataeus.
Pe măsura trecerii timpului şi dezvoltării cunoaşterii umane a apărut ideea sfericităţii
Pământului. Ea este îmbrăţişată pentru prima dată de către Pitagora care o susţinea din motive
pur estetice, considerând că Pământul trebuie să aibă o formă sferică pentru că aceasta este
cea mai frumoasă formă pe care o poate avea un corp. In extensso, el considera că aceeaşi
formă trebuie să o aibă şi celelalte corpuri cereşti.
Aristotel a adus primele explicaţii, de altfel foarte evidente pentru oricine, potrivit
cărora Pământul are forma unei sfere. Astfel, el observa că:
- unei nave care se îndreaptă către orizont îi dispare la început corpul şi apoi catargul şi
invers (figura 1-1);
- pentru toţi cei care se deplasează de la nord spre sud, pe măsura deplasării lor,
constelaţiile sudice răsar cu mult deasupra orizontului;
- umbra Pământului pe Lună în timpul eclipselor de Lună este rotundă.
Figura 1-1
Figura 1-1
Forma sferică a Pământului mai poate fi pusă în evidenţă şi de alte situaţii cum sunt:
- călătorind spre est sau spre vest dintr-un anumit punct de pe glob, la sfârşitul
călătoriei, se ajunge în acelaşi punct venind din sens invers;
- orizontul văzut de către un observator, oriunde s-ar afla el, are forma unui cerc.
- zborul omului în cosmos a făcut posibilă fotografierea Pământului şi filmarea lui
secvenţială, dovadă de netăgăduit a formei sale sferice.
Deoarece α este în general mic, valoarea lui α 2 se poate neglija şi relaţia de mai sus
devine:
e = 2α
2
(1 -3)
Semiaxele, ecuatorul, meri-
dianele, turtirea şi excentricitatea P
sunt elementele definitorii ale Meridian
elipsoidului de rotaţie. Elipsoidul de
rotaţie cu care este asemuit b
Pământul se obţine prin rotirea
secţiunii elipsoidale în jurul a
semiaxei mici PP’ (figura 1 - 2). Q Q’
Această formă este
satisfăcătoare pentru cei care se
ocupă cu geodezia şi ea reprezintă o Ecuator
formă perfectă, având o suprafaţă
netedă. P’
Figura 1-2
20 Capitolul 1
Geoid
Elipsoid de revoluţie
Figura 1-3
Pentru nevoile de astronomie sau de cartografie, Pământul este considerat un elipsoid
de revoluţie. Cât priveşte navigaţia, aceasta face excepţie şi de turtirea Pământului, neglijabilă
în calcule şi consideră Pământul o sferă.
Pentru măsurarea razei Pământului Eratostene a folosit o construcţie geometrică
identică cu cea din figura 1-4 în care se determină în prealabil unghiul la centrul Pământului
dintre razele care trec prin două puncte de pe suprafaţa acestuia precum şi distanţa dintre ele.
A
Formula cu care se poate determina
raza Pământului, R, este următoarea:
180° ⋅ l
Meridian R= (1- 4)
π ⋅ n°
în care l este lungimea arcului de meridian
n° B
terestru subântins de unghiul n cu vârful la
centrul Pământului determinat de verticalele
O locului celor două puncte.
Figura
Figura1-4
1-4
1/ 50
Ale xandria Ra zele Soarelui
1/ 50
Syena Verticala Syenei coincide
cu raze le Soarelu i
Figura 1-5
cerc denumit ecuatorul terestru. Planul ecuatorului terestru împarte sfera terestră în două
emisfere: emisfera nordică şi emisfera sudică.
Intersecţia sferei terestre cu un plan oarecare, paralel cu planul ecuatorului terestru şi
deci perpendicular pe axa polilor, reprezintă un cerc mic denumit cerc paralel sau paralel.
Cercul terestru mare este linia imaginară determinată de intersecţia suprafeţei sferei
terestre cu un plan care trece prin centrul său. Acesta este cel mai mare cerc care poate fi
trasat pe suprafaţa sferei terestre. Drumul cel mai scurt dintre două puncte este reprezentat de
o porţiune de arc de cerc mare. În termeni geodezici el este considerat a fi o linie geodezică.
Un cerc terestru mare se aproximează bine cu o linie geodezică pentru cele mai multe
probleme de navigaţie.
Din acest punct de vedere, ecuatorul terestru poate fi definit ca fiind cercul terestru
mare al cărui plan este perpendicular pe axa polilor.
Cercul terestru mare al cărui diametru este axa polilor este cercul care conţine
meridianul şi antimeridianul. Meridianul zero separă suprafaţa terestră în emisfera estică şi
emisfera vestică. Antimeridianul meridianului zero este meridianul de 180o şi este denumit
meridianul de schimbare a datei.
Paralela sau paralela de latitudine este un cerc mic, paralel cu planul ecuatorului. Ea
conţine punctele de egală latitudine. Putem defini ecuatorul terestru ca fiind cercul mare a
cărui latitudine este 0o iar polii Pământului ca fiind puncte unice având latitudinea egală cu
90o. Cu excepţia polilor care sunt două puncte şi a ecuatorului care este un cerc mare, toate
cercurile de latitudine sunt cercuri mici.
Meridianul reprezintă o jumătate de cerc mare care uneşte cei doi poli trecând prin
punctul la care facem referinţă.
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Care sunt elementele ce dovedesc faptul 9. Ce sunt polii geografici?
că Pământul are o formă sferică? 10. Ce este ecuatorul terestru şi cum
2. Care este forma reală a Pământului şi cum împarte el sfera terestră?
se poate ajunge la această formă? 11. Ce este cercul paralel?
3. Care sunt elementele care definesc 12. Ce este un cerc mare?
elipsoidul de rotaţie? 13. Ce este meridianul zero?
4. Care este denumirea atribuită de geodezi 14. Ce este meridianul de schimbare a
corpului Pământului? datei?
5. Care este forma atribuită de navigatori 15. Ce este paralela?
Pământului? 16. Ce este meridianul?
6. Care este modelul care stă astăzi la baza 17. Care sunt coordonatele
cartografierii suprafeţei terestre şi care geografice?
este modelul care va fi introdus în viitorul 18. Ce este latitudinea, cum se
apropiat? măsoară ea şi cum se notează?
7. Care este mărime razei sferei terestre? 19. Ce este longitudinea, cum se
8. Ce este axa de rotaţie a Pământului? măsoară ea şi cum se notează?
EXERCIŢII
1. Cum va fi notată paralela punctului situat zero?
la 14°08' S sud de ecuator? 5. Cum se vor nota coordonatele unui
2. Cum va fi notată paralela punctului situat punct Z dispus la 17°26 ' nord de
la 27°23' nord de ecuator? ecuator şi la 32°45 ' est de
3. Cum va fi notat meridianul punctului meridianul zero?
situat la 24°14 ' spre est de meridianul 6. Cum se vor nota coordonatele unui
zero? punct Z dispus la 52°27 ' sud de
4. Cum va fi notat meridianul punctului ecuator şi la 68°51' vest de
situat la 76°23' spre vest de meridianul meridianul zero?
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. ϕ = 14°08 ' S ; ⎧ϕ = 52°27 ' S
5. Z⎨ ;
2. ϕ = 27°23' N ; ⎩λ = 068°51'W
3. λ = 024°14 ' E ; ⎧ϕ = 17°26 ' N
4. λ = 076°23'W ; 6. Z⎨
⎩λ = 032°45' E
25
Capitolul 2
DIFERENŢE DE COORDONATE GEOGRAFICE.
DEPLASAREA EST-VEST. LUNGIMEA UNITĂŢII DE ARC
PE ELIPSOID. UNITĂŢI DE MĂSURĂ UTILIZATE ÎN
NAVIGAŢIE
Obiective operaţionale
meridian între paralelele lor. Diferenţa de latitudine se determină scăzând aritmetic valoarea
cea mai mică din cea mai mare atunci când cele două puncte se găsesc de aceeaşi parte a
ecuatorului şi este suma valorilor celor două latitudini atunci când cele două puncte se găsesc
de o parte şi de alta a ecuatorului.
Formula de determinare a diferenţei de latitudine este următoarea:
Δϕ = ϕ 2 − ϕ 1 (2 – 1)
Diferenţa de latitudine se consideră pozitivă sau nordică dacă deplasarea navei în
raport cu paralelul punctului de plecare se face către nord, fapt ce logic duce la concluzia că
ϕ 2 > ϕ 1 şi negativă sau sudică dacă deplasarea navei în raport cu paralelul punctului de
plecare se face către sud.
Diferenţa de latitudine poate lua valori cuprinse între 0o şi 180o. Valoarea maximă de
180 o ar corespunde unei deplasări efectuate din Polul nord la Polul sud.
Diferenţa de latitudine se notează fie însoţită de semnele algebrice „plus” (+) sau
„minus” (-) fie însoţită de literele N sau S.
Exemplu:
Δϕ = + 5°12'.3 sau Δϕ = 5°12 '.3N
Δϕ = −3°23',8 sau Δϕ = 3°23'.8S
În continuare sunt prezentate situaţiile specifice calculului diferenţei de latitudine.
Atenţie la tipul de calcul folosit! Semnul egal trebuie să fie pe aceeaşi verticală, la fel gradele,
minutele şi zecimile de minut. Linia va fi perfect orizontală şi va fi trasată cu echerul .
a). Nava se găseşte în emisfera nordică şi se deplasează spre nord (1) sau spre sud (2) sau
invers, se găseşte în emisfera sudică şi se deplasează spre sud (3) sau spre nord (4), fără a
trece dintr-o emisferă în alta.
0ϕ 2 = 44°12 '.9 N 0ϕ 2 = 43°28'.7 N
1. 2.
−ϕ 1 = 43°17 '.5 N −ϕ 1 = 44°52 '.3 N
Δϕ = 00°55'.4N Δϕ = 01°23'.6S
b). Nava se găseşte în emisfera nordică şi se deplasează în emisfera sudică (1) sau invers,
se găseşte în emisfera sudică şi se deplasează în cea nordică (2):
1. φ1 = 41o26’.6 S 2. φ1 = 41o13’.5 N
+ φ2 = 15o48’.2 N + φ2 = 12o17’.4 S
Δφ = 57o14’.8 N Δφ = 53o30’.9 S
Regulă: se adună valorile celor două latitudini iar Δφ primeşte numele latitudinii de sosire.
Δλ = λ 2 − λ 1 (2 – 2)
Diferenţa de longitudine se consideră pozitivă sau estică dacă deplasarea navei se
execută spre est faţă de meridianul punctului de
PN plecare şi negativă sau vestică dacă deplasarea se
Meridianul execută spre vest de meridianul punctului de
Greenwich B
plecare.
A Diferenţa de longitudine poate lua valori
O Q' cuprinse între 0 o şi 180o spre est sau spre vest.
Q
λA Diferenţa de longitudine se notează fie
Δλ
însoţită de semnele algebrice „plus” (+) sau
Ecuatorul
terestru
λB „minus” (-), fie însoţită de literele E sau W.
Exemplu:
PS Δλ = + 15o43’.7 sau Δλ = 15o43’.7 E
Figura 2-2 Δλ = - 12o31’.2 sau Δλ = 12o31’.2 W
Figura 2-2
În continuare sunt prezentate situaţiile
specifice calcului diferenţei de longitudine.
a). Punctul de plecare şi cel de sosire se găsesc în aceeaşi emisferă: estică (1 şi 2) sau
vestică (3 şi 4):
Regulă: se scade longitudinea mai mică din longitudinea mai mare iar Δλ se notează
cu E dacă punctul de sosire este la est de cel de plecare şi cu W dacă punctul de sosire se
găseşte la vest de punctul de plecare.
b). Punctul de plecare se găseşte în emisfera estică iar cel de sosire în emisfera vestică
(1) şi invers, punctul de plecare se găseşte în emisfera vestică iar punctul de sosire se găseşte
în emisfera estică (2):
0λ 2 = 007°17 '.2 E 0λ 2 = 095°42 '.3W
1. 2.
−λ 1 = 102°23 '.5W −λ 1 = 029°15 '.2 E
Δλ = 109°40 '.7E Δλ = 114°57 '.5W
Regulă:
- se însumează cele două longitudini iar Δλ se notează la fel ca longitudinea punctului
de sosire;
- dacă suma obţinută este mai mare de 180o, se scade rezultatul din 360o şi se schimbă
notaţia lui Δλ . Acest lucru reiese din figura 2-3.
0λ 2 = 146°19 '.8 E
−λ 1 = 132°23 '.5W
Δλ = 278°43'.3E
va fi egală cu produsul dintre arcul de ecuator (Δλ) şi cosinusul paralelului în cauză. Aşadar,
se poate scrie:
e = Δλ ⋅ cos ϕ (2 – 4)
În relaţia de mai sus vom introduce valoarea lui Δλ în minute-arc şi ca urmare valoarea
lui e va rezulta în mile marine.
Cu această relaţie se poate determina o altă relaţie, care ne pune la dispoziţie o
modalitate de calcul pentru diferenţa de longitudine a punctelor de plecare şi de sosire
exprimată în minute-arc:
Δλ = e ⋅ sec ϕ (2 – 5)
Calculul deplasării est-vest folosind relaţia (2 - 5) se poate face prin logaritmare (se va
aborda în capitolul destinat navigaţiei estimate) sau folosind valorile naturale ale funcţiilor
trigonometrice.
În acest scop vom apela la Tabla 67a din „Table nautice DH-90”. Această tablă este
întocmită pentru valorile arcelor de la 0° la 44° , intrând direct în tablă, de sus în jos şi de la
46° la 89° , intrând în tablă de jos în sus. Atenţie la rubricile care conţin denumirea funcţiilor
trigonometrice . Ele nu sunt aceleaşi pentru ambele sensuri de intrare în tablă!
Pentru că în cazul de faţă este vorba de cosinusul unei latitudini, să vedem cum se
determină valoarea naturală a acesteia cu ajutorul tablei 67a.
Exemplu: Să se determine valoarea naturală pentru cosinusul latitudinii
ϕ = 36°14 '.4 N .
Rezolvare: se intră în tabla 67a la pagina corespunzătoare valorii de 36° (pag.328).
Coborâm pe verticală până în dreptul valorii de 14’ şi aşezăm sub această cifră cartonul pe
care este imprimată tabla 62 sau un echer. Ne deplasăm spre dreapta până în dreptul coloanei
pe care este înscrisă funcţia cosinus. Valoarea înscrisă aici este de 0,80662.
Constatăm că mărimea latitudinii noastre de 36°14 '.4 este cuprinsă între 36°14 ' şi
36°15 ' . Va trebui să scoatem şi valoarea cosinusului pentru 36°15 ' . Aceasta este 0,80644.
Observăm în dreapta, pe coloana D (diferenţe) , valoarea 18 ceea ce reprezintă 0,80662 -
0,80644. Observăm de asemenea sensul descrescător al valorilor funcţiei. Intrăm în tabla 62
cu argument vertical 18 şi argument orizontal 4 care reprezintă numărul de zecimi de minut al
latitudinii noastre. La intersecţia acestor două argumente găsim valoarea 7,2. Întrucât am
determinat faptul că valorile din tablă scad pe măsură ce unghiul creşte, vom atribui semnul
minus (-) valorii calculate cu tabla 62. Aşadar vom scădea 7 unităţi din valoarea de 0,80662 şi
vom obţine 0,80655.
Deci cos 36°14 '.4 = 0,80655 .
Să folosim această valoare deja determinată pentru a calcula mărimea deplasării est-
vest pe paralelul de 36°14 '.4 N între două puncte având următoarele longitudini:
λ1 = 063°17 '.2W şi λ 2 = 103°25'.7W .
Vom proceda astfel:
1. calculăm diferenţa de longitudine Δλ
λ 2 = 103°25'.7W
- λ 1 = 063°17 '.2W
Δλ = 040°08'.5W
2. transformăm valoarea obţinută în minute arc (Mm).
Pentru aceasta vom înmulţi gradele cu 60 şi vom aduna minutele şi zecimile de minut.
Δλ = 2.408,5Mm
3. calculăm deplasarea est-vest cu formula cunoscută:
e = Δλ ⋅ cos ϕ = 2.408,5 × 0,80655 = 1.942,57 ≈ 1.942, 6 Mm
30 Capitolul 2
1 ⎛a+b a −b ⎞
l= ⎜ −3 cos 2ϕ ⎟ (2 – 8)
3437,7568 ⎝ 2 2 ⎠
Mai jos este prezentată o tabelă calculată pentru câteva latitudini reprezentative (din
15 în 15o). Putem compara valoarea obţinută cu cea din tabel.
o
Ţara noastră a aderat la sistemul metric în anul 1883. Sistemul metric are un etalon
confecţionat din iridiu-platină a cărui secţiune transversală aduce cu forma literei X şi se
păstrează în condiţii constante de presiune, temperatură şi umiditate la Biroul Internaţional de
măsuri şi greutăţi de la Sèvres (Franţa). Aliajul ales are un coeficient de dilataţie termică
deosebit de redus şi pentru acest motiv a fost ales pentru confecţionarea etalonului de
lungime. Lungimea sa la temperatura de 0o este egală cu a zecea milioana parte dintr-un sfert
de meridian pământesc. Acest etalon se mai numeşte metrul legal.
Pe măsură ce acurateţea în determinarea dimensiunilor Pământului a crescut, s-a
constat că acest metru legal nu mai corespunde noilor măsurători şi că ar fi, de fapt, cu 0,23
mm mai scurt decât a zecea milioana parte a sfertului de meridian terestru. Pentru a evita
ulterioarele modificări ale etalonului, s-a acceptat valoarea atribuită metrului legal la
Conferinţa internaţională de măsuri şi greutăţi care a avut loc la Paris în anul 1899.
Metrul este elementul de referinţă şi pentru celelalte sisteme de măsură, convertirea
unităţilor de măsură ale acestora făcându-se în multiplii şi submultiplii metrului.
Mila marină (nautical mile) reprezintă lungimea arcului de meridian terestru la
latitudinea de 45o. Este folosită pentru măsurarea lungimilor şi uneori pentru determinarea
suprafeţelor unor raioane sau zone maritime, caz în care acestea se determină în mile marine
pătrate (square nautical miles) .
Origine termenului derivă din limba latină – de la cuvântul „milla” care însemna o
mie, mai precis o mie de paşi .
Pe suprafaţa elipsoidului terestru, după cum se considera anterior, lungimea unui arc
de meridian de 1’ variază funcţie de latitudinea locului, conform relaţiei (2 – 9) astfel:
l = 1852,3 − 9,3 ⋅ cos 2ϕ
Relaţia de mai sus atribuie arcului de 1’ de meridian valori cuprinse între 1843 m la
ecuator şi 1.861,6 m la poli. De aici, făcând media aritmetică, rezultă valoarea de 1.852,3 m
pe latitudinea de 45 o.
Această valoare a fost adoptată ca valoare standard de lungime în navigaţie la
Conferinţa hidrografică internaţională din 1929.
Pornind de la determinările moderne a semiaxelor elipsoidului internaţional de rotaţie
(a şi b), lungimea arcului de 1’ de meridian al sferei terestre poate fi determinată la precizie
folosind relaţia matematică de mai jos:
2πR 2π 3 a 2 b
1Mm = = = 1.852,3m
360°.60' 360°.60'
Lungimea milei marine diferă, totuşi, de la ţară la ţară, fără diferenţe semnificative,
diferenţe care sunt neglijabile.
Navigatorii englezi au considerat că lungimea unei mile marine trebuie să reprezinte
lungimea unui arc de 1’ de meridian la latitudinea unde se măsoară şi din această cauză, în
apele englezeşti mila marină măsoară 1.853,182 m, echivalentul arcului de 1’ de meridian
măsurat la latitudinea de 48 o.
Pentru americani, valoarea unei mile marine este de 1.853,248, deoarece ei au
considerat că trebuie luată ca mărime de calcul valoarea lungimii arcului de 1’ de meridian al
unei sfere terestre a cărei suprafaţă este egală cu cea a elipsoidului de rotaţie.
O serie de ţări ca Italia, Olanda şi Danemarca au optat pentru valoarea de 1.851,85 m
plecând de la ideea că lungimea unui minut de meridian trebuie calculată dintr-un cadran de
meridian a cărui lungime este egală cu 10.000.000 m. Introducând această lungime în formula
de mai jos se obţine valoarea pe care aceste state au adoptat-o oficial.
10.000.000
1Mm = = 1.851,85m
360°.60'
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 33
Alte state europene printre care şi România au adoptat ca lungime a milei marine
valoarea de 1852,3 m.
Subdiviziunea milei marine este cablul (cable) care reprezintă a zecea parte dintr-o
milă marină şi are deci lungimea de 185,2 m. Cablul se foloseşte, de regulă, pentru a exprima
distanţele mai mici de o milă marină sau pur şi simplu ca diviziune a milei marine sub forma :
5,8 Mm = 5 mile şi 8 cabluri. În unele cazuri el este utilizat în locul milei marine . De
exemplu, în loc de 5,8 Mm putem spune 58 de cabluri.
În determinarea unor relaţii matematice specifice navigaţiei estimate se foloseşte şi
mila ecuatorială (Me), care reprezintă lungime arcului de ecuator de 1’ al elipsoidului
terestru.
Cunoscând faptul că raza ecuatorului elipsoidului terestru este egală cu semiaxa mare
(a), lungimea unei mile ecuatoriale poate fi determinată cu relaţia:
a a
1Me = a. sin 1' = = = 1.855,39m
cos ec1' 3.437,75
Pentru încă o perioadă bună de timp unităţile din sistemul metric şi cele anglo-saxone
vor continua să coexiste. Din această cauză sunt prezentate în continuare şi unităţile de
lungime folosite în sistemul anglo-saxon.
Unitatea de măsură etalon este yardul (similar metrului). Un yard are o lungime de
0,914 m. El este realizat sub forma unei bare de bronz pe care sunt marcate două repere din
aur dispuse la distanţa etalon de mai sus. „Imperial Standard Yard” – cum se numeşte
etalonul, este păstrat la temperatura de 62oF (12,2o C).
Unele scări de pescaj sunt marcate în picioare şi inci. Notaţia valorilor pescajelor se face
după cum urmează: 27 picioare şi 9 inci = 27’ 09”.
Exemple:
1. Câţi centimetri reprezintă 16 de inci? 16x2, 54 = 40, 64cm
34 Capitolul 2
Unitatea de măsură pentru viteza navelor este nodul (knot) şi reprezintă viteza unei nave
care se deplasează cu o milă marină în intervalul de timp de o oră.
1Nd = 1Mm/h
Adeseori, se exprimă în mod greşit şi total neprofesional: „Nava are o viteză de 12 noduri
pe oră”.
În calculele matematice şi în reprezentările grafice, se impune de multe ori folosirea şi
altor etaloane de viteză cum ar fi cablul/minut şi metrul/secundă. Pentru rapiditatea acestor
calcule vom proceda astfel:
noduri
- din noduri în cabluri/minut : = cbl / min Exemplu: 12 Nd = 2 cab/min;
6
noduri
- din noduri în m/s : = m / s Exemplu 10 Nd = 5 m/s.
2
Pentru a transforma invers, vom înmulţi cabluri/minut cu 6 şi vom obţine noduri şi vom
înmulţi m/s cu 2 şi vom obţine tot noduri.
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Ce este diferenţa de latitudine dintre deplasării est-vest şi cum se determină ea?
două puncte şi care este relaţia cu care 10. Care este formula de calcul a lungimii
se calculează? unui arc de meridian de un minut la o
2. Cum se calculează diferenţa de latitudine oarecare şi cum se obţine ea?
latitudine în cazul în care se navigă 11. Care sunt unităţile de măsură pentru
dintr-o emisferă în alta? lungime folosite în navigaţie?
3. Cum se calculează diferenţa de 12. Ce este mila marină, care este valoarea ei
latitudine în cazul în care se navigă în şi cum s-a ajuns la această valoare?
aceeaşi emisferă (nordică sau sudică)? 13. Ce este mila ecuatorială şi care este
4. Ce este diferenţa de longitudine dintre mărimea ei?
două puncte şi care este relaţia cu care 14. Ce este cablul şi când se utilizează?
se calculează? 15. Care sunt unităţile de măsură anglo-
5. Cum se calculează diferenţa de saxone pentru lungime folosite în
longitudine când punctul de plecare şi navigaţie?
cel de sosire se găsesc în aceeaşi 16. Care sunt unităţile de măsură pentru
emisferă (estică sau vestică)? viteză utilizate în navigaţie?
6. Cum se calculează diferenţa de 17. Cum transformăm viteza din noduri în
longitudine când punctul de plecare şi cabluri pe minut?
cel de sosire se găsesc în emisfere 18. Cum transformăm viteza din noduri în
diferite? metri pe secundă?
7. Ce este deplasarea est-vest? 19. Cum transformăm viteza din cabluri pe
8. Care este diferenţa dintre deplasarea minut în noduri?
est-vest şi diferenţa de longitudine? 20. Cum transformăm viteza din metri pe
9. Care este formula de calcul a secundă în noduri?
EXERCIŢII
1. Care este diferenţa de latitudine între 6. Care este diferenţa de latitudine între
două puncte situate unul pe paralelul două puncte situate unul pe paralelul
ϕ 1 = 62°14 ' N şi celălalt pe paralelul ϕ 1 = 24°15'.3S şi celălalt pe paralelul
ϕ 2 = 56°18' N ? ϕ 2 = 43°27 '.9N ?
2. Care este diferenţa de latitudine între 7. Care este diferenţa de longitudine
două puncte situate unul pe paralelul dintre două puncte situate unul pe
ϕ 1 = 28°13' N şi celălalt pe paralelul meridianul λ 1 = 028°59 '.2E şi celălalt
ϕ 2 = 51°08' N ? pe meridianul λ 2 = 035°14 '.7E ?
3. Care este diferenţa de latitudine între 8. Care este diferenţa de longitudine
două puncte situate unul pe paralelul dintre două puncte situate unul pe
ϕ 1 = 14°28 '.0S şi celălalt pe paralelul meridianul λ 1 = 032°21'.4E şi celălalt
ϕ 2 = 46°17 ' S ? pe meridianul λ 2 = 029°05 '.3E ?
9. Care este diferenţa de longitudine
4. Care este diferenţa de latitudine între dintre două puncte situate unul pe
două puncte situate unul pe paralelul
meridianul λ 1 = 007°19 '.5W şi celălalt
ϕ 1 = 38°12 '.0S şi celălalt pe paralelul pe meridianul λ 2 = 113°52 '.4W ?
ϕ 2 = 06°18' S ? 10. Care este diferenţa de longitudine
5. Care este diferenţa de latitudine între dintre două puncte situate unul pe
două puncte situate unul pe paralelul meridianul λ 1 = 085°42 '.3W şi celălalt
ϕ 1 = 18°54 '.3N şi celălalt pe paralelul pe meridianul λ 2 = 001°26 '.9W ?
ϕ 2 = 26°13'.9S ?
36 Capitolul 2
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. Δϕ = 5°56 ' S ; 12. Δϕ = 5°56 ' S ;
2. Δϕ = 22°55 ' N ; 13. Δϕ = 22°55 ' N ;
3. Δϕ = 31°49 ' S ; 14. Δϕ = 31°49 ' S ;
4. Δϕ = 31°54 ' N ; 15. Δϕ = 31°54 ' N ;
5. Δϕ = 45°08 '.2S ; 16. Δϕ = 45°08 '.2S ;
6. Δϕ = 67°43'.2N ; 17. Δϕ = 67°43'.2N ;
7. Δλ = 6°15 '.5E ; 18. Δλ = 6°15 '.5E ;
8. Δλ = 3°16 '.1W 19. Δλ = 3°16 '.1W
9. Δλ = 106°32 '.9W 20. Δλ = 106°32 '.9W
10. Δλ = 84°15 '.4E 21. Δλ = 84°15 '.4E
11. Δλ = 86°50 '.9W 22. Δλ = 86°50 '.9W
37
DETERMINAREA
DIRECŢIILOR PE MARE
OBIECTIVE DIDACTICE
Capitolul 3
PLANE ŞI LINII PRINCIPALE ALE OBSERVATORULUI PE
SFERA TERESTRĂ. DRUMURI ŞI RELEVMENTE:
DEFINIŢII, REPREZENTĂRI, RELAŢII
Obiective operaţionale
3.1. GENERALITĂŢI
Deplasarea pe mare nu se desfăşoară la întâmplare. Mişcarea navei pe suprafaţa
terestră, aidoma oricărei forme de mişcare , trebuie să fie caracterizată de o direcţie şi un sens
de deplasare. Dacă sensul este predominant către înainte, direcţia de deplasare trebuie definită
clar pornind de la un punct sau o direcţie de referinţă.
Trebuie să existe aşadar un sistem clar de orientare pe mare definit de linii şi planuri în
care sunt cuprinse elementele de orientare necesare navigatorului.
Ansamblul de cunoştinţe nautice necesare navigatorului pentru a stabili precis drumul
navei astfel încât navigaţia să se desfăşoare în maximum de siguranţă şi cât mai eficient din
punct de vedere economic se grupează în ceea ce numim orientarea pe mare.
Încă din cele mai vechi timpuri omenirea a căutat să descopere mijloace şi procedee
adecvate orientării pe mare deoarece reperele existente la tot pasul pe o cale de comunicaţie
terestră nu pot fi întâlnite pe întinderile nesfârşite ale mărilor şi oceanelor.
Acestea trebuie să fie sigure ca folosire şi nealterabile în timp.
Na R1 Da = Ra + RpBd (3 - 2)
Ra = Da + RpTd (3 - 3)
Ra
RpBd Ra = Da – RpBd (3 - 4)
Da
RpTd = Ra – Da (3 - 5)
Ra
RpTd
R2 RpBd = Da - Ra (3 - 6)
Da = 90° Ra = 316°
− Ra = 63° − Da = 270°
RpTd = 127° RpBd = 146°
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 41
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Ce este verticala locului? 12. Ce este relevmentul adevărat la un
2. Ce este un plan vertical? obiect, cum se notează şi cum se
3. Ce este un plan orizontal? măsoară?
4. Cum se numeşte planul orizontal care 13. Ce este relevmentul prova, cum se
trece prin ochiul observatorului? notează şi cum se măsoară?
5. Cum poate fi definit planul 14. Care sunt relaţiile cu care putem
meridianului adevărat? determina drumul adevărat din
6. Cum poate fi definită direcţia nord- relevmentul adevărat şi relevmentul
sud? prova tribord sau babord?
7. Cum poate fi definită direcţia est- 15. Care sunt relaţiile cu care putem
vest? determina relevmentul adevărat din
8. Ce este planul primului vertical? drumul adevărat şi relevmentul prova
9. Ce este direcţia nord adevărat şi cum tribord sau babord?
se notează? 16. Care sunt relaţiile cu care putem
10. Care sunt cele patru cadrane ale determina relevmentul prova tribord
orizontului adevărat? sau babord funcţie de drumul adevărat
11. Ce este drumul adevărat al navei, cum şi relevmentul adevărat?
se notează şi cum se măsoară?
EXERCIŢII
1. Să se determine drumul adevărat al iar relevmentul prova tribord la
navei cunoscând că relevmentul acelaşi obiect este RpTd = 42° .
adevărat la un obiect este Ra = 128° 4. Să se determine drumul adevărat al
iar relevmentul prova babord la navei cunoscând că relevmentul
acelaşi obiect este RpBd = 42° . adevărat la un obiect este Ra = 98°
2. Să se determine drumul adevărat al iar relevmentul prova tribord la
navei cunoscând că relevmentul acelaşi obiect este RpTd = 40° .
adevărat la un obiect este Ra = 35° 5. Să se determine relevmentul adevărat
iar relevmentul prova babord la la un obiect costier cunoscând că
acelaşi obiect este RpBd = 47° . drumul adevărat al navei
3. Să se determine drumul adevărat al este Da = 270° iar relevmentul prova
navei cunoscând că relevmentul tribord la obiect este RpTd = 32° .
adevărat la un obiect este Ra = 216°
42 Capitolul 3
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. Da = 170° ; 7. Ra = 19° ;
2. Da = 82° ; 8. Ra = 212° ;
3. Da = 174° ; 9. RpBd = 66° ;
4. Da = 58° : 10. RpBd = 92° ;
5. Ra = 302° ; 11. RpTd = 15° ;
6. Ra = 209° ; 12. RpTd = 64° .
43
Capitolul 4
SISTEME DE CONTARE A DRUMURILOR ŞI
RELEVMENTELOR. NOŢIUNI DE ORIZONT.
ORIZONTUL GEOMETRIC, ORIZONTUL VIZIBIL,
DISTANŢA LA ORIZONTUL VIZIBIL
Prezentul capitol se înscrie în tematica orientării pe mare prezentând
sistemele de contare a drumurilor şi relevmentelor. În cuprinsul lui sunt prezentate
originile de la care se face măsurarea unghiurilor pe mare şi sunt introduse noţiunile
de orizont geometric şi orizont vizibil. În final, este prezentată o metodă de calcul
matematic sau tabular pentru determinarea distanţei la orizontul vizibil.
Obiective operaţionale
Celelalte puncte cardinale au şi ele valori în grade după cum urmează: punctul
cardinal est - 90o, punctul cardinal sud -180o şi punctul cardinal vest – 270 o.
Sistemul circular este cel mai uzitat sistem de contare a drumurilor şi relevmentelor în
navigaţia zilelor noastre.
În figura 4 - 1 este redată o navă aflată în marş care navigă în drum adevărat 60 o, ceea
ce înseamnă că axul său longitudinal
N
face cu direcţia nord un unghi de 60
o
. Acest unghi reprezintă drumul
0° adevărat al navei.
Da Drumul adevărat al unei
nave în sistem circular este unghiul
°
9 0 ° 0°
, în sens orar, la axul longitudinal al
navei.
W 270° 90° E Drumurile pot lua valori de la
0°
90
°
Da = Ra – Rp (4 -1)
Ra = Da + Rp (4 -2)
Rp = Ra – Da (4 -3)
Condiţia folosirii acestor relaţii este ca toate elementele să fie măsurate în sistemul
circular. Ca modalitate de exprimare vom folosi următoarele expresii :” Nava navigă în drum
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 45
adevărat ...grade”, „Farul ... se află în relevment adevărat ... grade”, „ Intrarea pe .... se află în
relevment prova... grade”.
4.1.2. Sistemul semicircular
50
°
sistem şi că el este dedicat numai relevmentelor.
RpB d
RpTd
Relaţia de calcul cu ajutorul căreia
90°
90°
Ra = Da ± Rp Td (4 -4)
Bd
Ca modalităţi de exprimare, vom folosi:
„Navă în staţionare în relevment prova
tribord...grade” sau „Baliza de aterizare în Figura
Figura 44--22
relevment prova babord...grade”.
Sistemul cuadrantal este folosit cu precădere pentru rezolvarea prin calcul a unor
probleme de navigaţie, sau cum mai sunt ele numite de anglo-saxoni „Navigational
Mathematics”, probleme care folosesc cu precădere funcţiile trigonometrice în cadranul întâi
al cercului trigonometric. Valorile obţinute pentru acest cadran trebuiesc dispuse în cadranul
de orizont corespunzător. Dar ce este un cadran de orizont?
După cum se observă din figura 4-3 planul orizontului este împărţit în patru sectoare
egale, fiecare măsurând 90o .
Împărţirea aceasta nu este făcută la întâmplare ci după cele două direcţii cardinale
principale: direcţia nord-sud şi direcţia est-vest.
46 Capitolul 4
90°
90°
W E
Sistemul serveşte atât la contarea
drumurilor cât şi a relevmentelor. După cum se
observă din figură nava navigă în Da = SE 45o =
în timp ce relevmentul măsurat este Ra = 72o. Da °
45
SE
Cel mai adesea sistemul este folosit în 0°
90°
⊥ Td
reprezentând axul navei.
Expresii folosite în practica de la
bordul navelor : „Navă în marş în
30°
relevment prova tribord…grade”, „Navă
Pp 180°
p Td
Bd P cu viteză mare în relevment pupa babord
…grade, „Farul …la travers tribord
(babord).”
Pupa
Devenit deja un arhaism pentru practica navigaţiei moderne , cartul servea în vechime
pentru stabilirea drumului şi măsurarea relevmentelor. Astăzi a fost înlocuit de gradul
sexagesimal în măsurarea drumurilor iar pentru relevmente se foloseşte arareori pentru a
indica poziţia aproximativă a unor obiecte în planul orizontului sau pentru a ne referi la
direcţia din care suflă vântul.
Cartul este unitatea de măsură unghiulară corespunzătoare unui arc de cerc a cărui
lungime este egală cu a 32-a parte din lungimea unui cerc.
Modalitatea prin care s-a ajuns la această mărime constă în împărţirea succesivă a
orizontului prin intermediului unor linii diametrale. Desigur aceste linii nu au fost alese
întâmplător ci după următoarea logică:
- iniţial orizontul a fost împărţit în
10 0 10
patru cadrane prin intermediul 20 20
30
3 0
liniilor cardinale NS şi EW. Cele 340 3 50 0 10
20 40
40 33
0 3 0
patru cadrane au primit următoarele 32
0 40
50
50
denumiri: cadranul I- NE; cadranul
N la W
0
N la E
31
50
NN N
60
NE NE
60
II – SE; cadranul III – SW; cadranul
NW
N
00
la
60
N
3
la
NW
IV – NW. Fiecare cadran măsoară
70
70
E
la
260 270 280 290
1 01 2
70
o W N la W 32 34 NE E
90 . punctele de referinţă pe cercul W EN
80
80
4
80
5
W la N
56
E
de orizont sunt tocmai cele patru E la N
876
7 87 6
90
90
90
punctele cardinale : N, E, S, W.
7
W la S E la S
56
100
- s-a procedat apoi la împărţirea ES E
5
80
80
S W S
4
4
W El 32
la W
3
aE
110
01 2 1
50
70
70
SSW S
SE
12
240
SS E
S la W
S la E
0
la
SW
60
60
13
0
0
14
0
50
0 0
5
22
rezultând opt octante fiecare 40
0
21
150
40
măsurând 45o. Au rezultat încă patru
160 200
17 0
180 190 3300
30
20
repere pe cercul de orizont după
20
10 0 10
Orizontul geometric, ca toate cercurile mari sau mici de pe suprafaţa terestră este un
cerc imaginar.
Pentru a determina valoarea distanţei la orizontul geometric (d’) vom folosi triunghiul
ABO în care aplicăm teorema lui Pitagora.
AO 2 = AB 2 + BO 2 şi AB 2 = AO 2 − BO 2 în care: BO = R (raza terestră);
AO = R + i ; AB = d’, deci: d’2 = ( R+i) 2 – R2
d’2 = R2+ 2Ri +i 2 – R2 = 2Ri + i 2
Ţinând cont de faptul că valoarea lui i este neglijabilă comparativ cu produsul 2Ri
putem concluziona că distanţa la orizontul geometric este dată de relaţia:
d '= 2 Ri (4 -5)
Pentru rezolvarea unor probleme de determinare a distanţei la orizontul geometric va
trebui să acordăm atenţie faptului că dacă exprimăm raza terestră în kilometri, la fel va trebui
să fie exprimată şi înălţime ochiului observatorului.
Exemplu: să se determine distanţa la orizontul geometric cunoscând că mărimea razei terestre
este de 6.368 Km iar înălţimea ochiului observatorului este de 8,5 m.
Rezolvare:
d ' = 2 Ri = 2 ⋅ 6.368 ⋅ 0, 0085 = 108, 256 = 10, 4km = 5, 6Mm .
Distanţa determinată astfel la orizontul geometric este o distanţă sigură de descoperire
vizuală şi cu ajutorul radarului. Altfel spus, distanţa la orizontul geometric este o distanţă în
linie dreaptă, neafectată de neuniformitatea atmosferei terestre.
Cele prezentate mai sus au o valoare teoretică deoarece existenţa atmosferei terestre cu
influenţa ei asupra propagării razelor de lumină impune o abordare puţin modificată.
Atmosfera terestră nu reprezintă un mediu omogen de propagare pentru razele de
lumină şi ca urmare acestea vor suferi fenomenul de refracţie. Neomogenitatea atmosferei este
determinată de mai mulţi factori dintre care amintim: presiunea şi temperatura aerului,
diferenţa dintre temperatura aerului şi
temperatura apei mării, umiditatea Z
atmosferică, gradul de puritate a aerului.
Fenomenul de refracţie variază cu A
înălţimea dar el va fi mai puternic în zona H Orizontul adevărat H’
al observatorului
atmosferică mai apropiată de suprafaţa apei.
Manifestarea lui produce curbarea razei i P d'
luminoase care pleacă, să spunem, de la un
B’ B
obiect situat pe linia orizontului către ochiul
observatorului (figura 4-7). D E
Prin analogie cu tangentele la
suprafaţa terestră la care ne refeream în
subcapitolul anterior, aceste raze curbate vor
Orizontul geometric Orizontul vizibil
determina şi ele un cerc mic, cu diametrul
ceva mai mare decât cel al orizontului
geometric, orizont pe care îl vom denumi
orizontul vizibil.
Curba pe care va sosi la observator
informaţia luminoasă are concavitatea
îndreptată spre suprafaţa terestră. Ea poartă Figura 4-7
numele de curba refracţiei terestre. Vorbind
50 Capitolul 4
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Care sunt cele trei sisteme de contare 9. La ce se foloseşte sistemul de contare
a drumurilor şi relevmentelor? cuadrantal?
2. Care este originea sistemului circular 10. Definiţi traversul ca relevment prova.
de contare faţă de care se măsoară 11. Câte carturi are orizontul?
drumurile şi relevmentele adevărate? 12. Care este valoarea unui cart în grade
3. Care este originea de contare în sexagesimale?
sistemul circular pentru relevmentele 13. Ce este orizontul geometric?
prova? 14. Care este relaţia matematică folosită
4. Care sunt relaţiile care se stabilesc pentru determinarea distanţei la
între drumul adevărat, relevmentul orizontul geometric?
adevărat şi relevmentul prova în 15. Cum definiţi orizontul vizibil funcţie
sistemul circular de contare a de orizontul geometric?
drumurilor şi relevmentelor? 16. Care sunt factorii care contribuie la
5. Care este originea de contare a neomogenitatea atmosferei terestre?
relevmentelor în sistemul semicircular 17. Ce este curba refracţiei terestre?
şi cum se măsoară acestea? 18. Care este relaţia cu ajutorul căreia se
6. Este folosit sistemul semicircular determină distanţa la orizontul vizibil
pentru contarea drumurilor? Dacă nu, când înălţimea ochiului observatorului
de ce? este exprimată în metri?
7. Care este relaţia de calcul a 19. Care este relaţia cu ajutorul căreia se
relevmentului adevărat funcţie de determină distanţa la orizontul vizibil
relevmentul prova şi drumul adevărat? când înălţimea ochiului observatorului
8. Care este originea de contare a este exprimată în picioare?
relevmentelor şi drumurilor în 20. Care este tabla conţinută de „Table
sistemul cuadrantal? nautice DH-90” cu care determinăm
distanţa la orizontul vizibil?
EXERCIŢII
1. Care este valoarea în grade sexagesi- de 6.368 Km, să se determine distanţa
male a relevmentului prova în sistem la orizontul geometric pentru o
semicircular pentru un obiect care se înălţime a ochiului observatorului i =
vede la travers în bordul tribord? 12m.
2. Care este valoarea în grade sexagesi- 6. Care este distanţa la orizontul vizibil
male a relevmentului prova în sistem pentru o înălţime a ochiului
semicircular pentru un obiect care se observatorului de 8 m?
vede în 15° înapoia traversului în 7. Care este distanţa la orizontul vizibil
bordul tribord? pentru o înălţime a ochiului
3. Care este valoarea în grade sexagesi- observatorului de 10m?
male a relevmentului prova în sistem 8. Care este distanţa la orizontul vizibil
semicircular pentru un obiect care se pentru o înălţime a ochiului
vede în 30° înaintea traversului în observatorului de 11 m?
bordul babord? 9. Care este distanţa la orizontul vizibil
4. Care este valoarea în grade sexagesi- pentru o înălţime a ochiului
male a relevmentului prova în sistem observatorului de 12 m?
semicircular pentru un obiect care se 10. Care este distanţa la orizontul vizibil
vede în relevment pupa babord 35° ? pentru o înălţime a ochiului
5. Cunoscând că raza sferei terestre este observatorului de 13 m?
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 53
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. RpvTd = 90° ;
2. RpvTd = 105° ;
3. RpvBd = 60° ;
4. RpvBd = 145° ;
5. d ' = 12, 36km = 6, 67 Mm ;
6. 5,9 Mm;
7. 6,6 Mm;
8. 6,9 Mm;
9. 7,2 Mm;
10. 7,5 Mm.
54 Capitolul 5
DETERMINAREA DIRECŢIILOR LA
BORDUL NAVEI, A VITEZEI ŞI A
DISTANŢEI PARCURSE.
MĂSURAREA ADÂNCIMII APEI
OBIECTIVE DIDACTICE
Însuşirea corectă a cunoştinţelor despre elementele „măsurabile” la
bordul navei trebuie să permită:
- definirea exactă a corecţiei totale compas şi a corecţiei totale giro
şi convertirea cu uşurinţă a valorilor citite la compasul magnetic şi
la girocompas în mărimi adevărate;
- descrierea amănunţită a compasului magnetic şi a compasului
giroscopic şi înţelegerea corectă a principiilor de funcţionare ale
acestora;
- înţelegerea principiilor de funcţionare a lochurilor şi sondelor;
- înţelegerea corectă a modului de determinare a vitezei şi a
factorului de corecţie a lochurilor în baza de viteze;
- cunoaşterea tipurilor de sonde şi a modului de utilizare a sondei de
mână;
- înţelegerea principiului fizic care stă la baza construcţiei sondei
ultrason şi descrierea modului de funcţionare al acesteia.
Capitolul 5
MAGNETISMUL TERESTRU, DECLINAŢIA MAGNETICĂ.
MAGNETISMUL NAVEI, DEVIAŢIA COMPAS.
DESCRIEREA ŞI FUNCŢIONAREA COMPASULUI
MAGNETIC. CORECŢIA TOTALĂ COMPAS,
CONVERTIREA DRUMURILOR ŞI A RELEVMENTELOR
În acest capitol va fi analizat magnetismul terestru ca proprietate naturală a
planetei care determină orientarea acului magnetic către nord, acesta devenind astfel
un instrument cu ajutorul căruia pot fi stabilite direcţiile pe mare. În strânsă corelaţie
cu magnetismul terestru este prezentat magnetismul navei, cauzele care îl determină
şi modul în care el influenţează indicaţiile compasului magnetic aflat la bord.
Abordarea teoretică a acestor problematici are ca finalizare stabilirea unor
metode de calcul a declinaţiei şi a deviaţiei magnetice însumate în corecţia totală a
compaselor şi stabilirea unor relaţii de calcul pentru convertirea drumurilor şi
relevmentelor.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 55
Obiective operaţionale
- câmpul unui magnet ale cărui linii de forţă sunt paralele între ele este considerat un
câmp magnetic uniform şi în altfel de situaţii, câmp magnetic neuniform;
- interacţiunea dintre doi magneţi are următoarea regulă: polii de semne contrare se
atrag în timp ce polii de acelaşi semn se resping;
- orice magnet conţine o anumită cantitate de magnetism de un anumit semn pe care o
denumim masă magnetică. Conform legii generale a echilibrului natural, masa
magnetică nordică a unui magnet este egală cu cea sudică. Unitatea de măsură pentru
masa magnetică este reprezentată de masa magnetică în stare să atragă sau să
respingă, în vid, o masă magnetică identică, cu o forţă de o dină;
- forţa de atracţie sau de respingere a doi magneţi este direct proporţională cu produsul
maselor acestora şi invers proporţională cu pătratul distanţei dintre ele (Legea lui
Coulomb):
m 1 .m 2
F =k 2
(5 - 1)
r
(unde k = constantă de permeabilitate magnetică);
- intensitatea câmpului magnetic într-un anumit punct al acestuia este egală cu
mărimea forţei cu care acţionează câmpul magnetic asupra unităţii de masă pozitivă
aflată în acel punct. Unitatea de măsură a intensităţii câmpului magnetic se numeşte
oersted. Intensitatea câmpului magnetic se reprezintă vectorial pe o direcţie tangentă
la linia de forţă în punctul considerat;
- momentul magnetic al unui magnet este egal cu produsul dintre masa magnetică a
unui pol şi distanţa dintre poli:
Mo = m ⋅ l (5 - 2)
- forţele care acţionează asupra polilor
unui ac magnetic suspendat în centrul
său de greutate într-un câmp magnetic
uniform creat de un magnet permanent
sunt egale şi de sens contrar. Acul
magnetic se va orienta pe tangenta la
linia de forţă care trece prin centrul
acului, cu polul său sud către polul nord
al magnetului şi cu polul său nord către
polul sud al magnetului. Cele două forţe Figura 5 - 2
care acţionează asupra acului magnetic Figura 5-2
Figura 5-2
formează un cuplu directiv (figura 5-2)
al cărui moment este dat de relaţia
următoare:
M = m ⋅ l ⋅ H ⋅ sin α sau M = Mo ⋅ H ⋅ sin α (5 - 3)
Intensitatea totală a magnetismului terestru este forţa care acţionează în orice punct al
câmpului magnetic terestru pe o direcţie tangentă la linia de forţă care trece prin acel punct.
Acul magnetic se va orienta, în afara oricăror alte influenţe externe magnetismului terestru,
după direcţia ei de acţiune.
Notăm intensitatea totală a magnetismului terestru cu litera F. Valoarea ei este maximă la
pol şi minimă la ecuator.
5.2.1.2. Înclinaţia magnetică.
Considerăm pentru început că acul magnetic liber suspendat în centrul său de greutate se
găseşte în punctul A (figura 5 - 4), punct situat în emisfera nordică. După cum ştim, prin acest
punct trece verticala locului–reprezentată de dreapta AO şi planul orizontului adevărat,
perpendicular pe verticala locului, notat cu HH’. Tot prin acest punct va trece şi linia de forţă
magnetică care face ca acul magnetic să se orienteze către nord după tangenta la această linie.
După cum se observă din figură, B
acul magnetic nu se va afla în planul
orizontului, axa lui făcând cu planul
orizontului adevărat un unghi notat cu H
θ A
litera „θ” , unghi ce reprezintă θ
Z F
înclinaţia magnetică, astfel că polul N P
acului magnetic este sub orizont şi negativă (-) sau sudică dacă polul sud al acului magnetic se
află sub orizont.
Valoarea în grade a înclinaţiei magnetice într-un punct oarecare de pe glob se măsoară cu
ajutorul unui instrument numit busolă de înclinaţie.
Tot prin convenţie s-a stabilit că ecuatorul magnetic de care aminteam mai sus împarte
sfera terestră în două emisfere magnetice: emisfera magnetică nordică şi emisfera magnetică
sudică. Convenţia a fost necesară deoarece ecuatorul magnetic nu este un cerc perfect ci este
o curbă foarte neregulată şi în acelaşi timp axa polilor magnetici nu trece în mod real prin
centrul Pământului.
Liniile imaginare care unesc punctele de aceeaşi înclinaţie magnetică de pe glob se
numesc izocline. Ele sunt trasate pe un planiglob intitulat „Harta izoclinelor”. Deoarece ele
sunt în general paralele cu ecuatorul magnetic au fost denumite şi paralele magnetice. De aici,
prin similitudine, înclinaţia magnetică este considerată a fi latitudine magnetică.
Pe glob există puncte în care intensitatea câmpului magnetic terestru este aceeaşi. Liniile
care unesc punctele de egală intensitate a câmpului magnetic se numesc izodiname. La fel ca
izoclinele, izodinamele sunt trasate pe „Harta izodinamelor”
5-6
Figura 5-6
Figura
Curba care uneşte punctele de egală declinaţie se numeşte izogonă în timp ce curba ce
uneşte punctele de declinaţie zero se numeşte agonă. O hartă a izogonelor şi agonelor este
redată în figura 5 - 6.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 61
zăcămintelor de minereuri feroase repartizate neuniform sub scoarţa terestră. Întinderea unor
astfel de zone cu anomalii nu depăşeşte câteva mile.
La tipărirea hărţilor, fiecare editor de hărţi înscrie valoarea declinaţiei la anul editării
hărţii sub forma unei roze magnetice (figura 5 – 8). Mesajul conţinut de hartă are o
reprezentare grafică şi una sub formă de text.
În partea grafică vom
distinge o roză compas gradată în
sistemul circular dispusă cu direcţia
N-S în lungul meridianului
geografic. Gradaţiile acestei roze
sunt realizate spre interiorul
cercului azimutal şi numerotate din
8°10’ W
10o în 10o. În interiorul ei se află o
1988 (1’ E)
a doua roză concentrică , de un
diametru mai mic decât al celei
amintite anterior, cu gradaţiile
dispuse spre exterior şi numerotată
din 30o în 30o.
Direcţia N-S a acestei roze
este decalată dreapta sau stânga faţă
de axa N-S a rozei mari de un unghi
egal cu unghiul pe care îl face axa
teoretică a polilor magnetici,
presupusă a trece prin centrul
Pământului, cu axa polilor
geografici. Figura
Figura5-8
Figura
Figura 5-8
5-8
5-8
Rolul ei este de a reda cât
mai sugestiv, dintr-o singură
privire, valoarea aproximativă a deviaţiei la anul editării hărţii precum şi felul ei, estică sau
vestică.
Pe axa N-S a rozei mici este trecută informaţia sub formă de text care, de regulă, are
următoarea compunere:
- valoarea în grade şi minute a declinaţiei;
- anul pentru care ea este valabilă
- legea de variaţie anuală : valoric şi ca tendinţă.
Exemplu: pe diametrul rozei mici din figura 5 - 8 este înscrisă valoarea declinaţiei de 8 o
10’ E pentru anul 1998 şi faptul că tinde câte 11’ anual către est (11’ E).
Mesajul text, reunit , are deci următoarea formă: 8 o 10’ E 1998 (11’ E).
Pe harta de navigaţie vom vedea că sunt dispuse mai multe astfel de roze. O vom alege
pe cea mai apropiată de drumul navei.
Determinarea declinaţiei pe anul în curs este necesară în vederea stabilirii corecţiei
totale a compasului magnetic care, după cum vom vedea în continuare, va îngloba şi un
element determinat de magnetismul navei.
Aşa cum arătam, pe harta nautică este dată valoarea declinaţiei pentru anul înscris în
roză. Va fi necesar să calculăm declinaţia pentru anul în curs. Pentru aceasta va trebui să
determinăm iniţial diferenţa de ani dintre anul înscris în hartă şi anul în curs. Acest număr de
ani îl vom înmulţi cu variaţia anuală exprimată în minute arc. Valorii obţinute îi atribuim un
semn funcţie de tendinţa de variaţie a declinaţiei .
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 63
Câteva exemple:
Exemplul 1: Pe roza magnetică din hartă, cea mai apropiată de drumul navei, se citeşte:
7 o 13’ E 1995 ( 9’ E). Să se determine declinaţia pentru anul în curs (2004).
Exemplul 2: Pe roza magnetică din hartă, cea mai apropiată de drumul navei, se citeşte:
9 o 17’ E 1994 ( 7’ W). Să se determine declinaţia pentru anul în curs (2004).
Exemplul 3: Pe roza magnetică din hartă, cea mai apropiată de drumul navei, se citeşte:
6 o 15’ W 1997 ( 8’ E). Să se determine declinaţia pentru anul în curs (2004).
Exemplul 4: Pe roza magnetică din hartă, cea mai apropiată de drumul navei, se citeşte:
8 o 22’ W 1996 ( 4’ W). Să se determine declinaţia pentru anul în curs
(2004).
d1996 = - 8 o 22’ (este semnul „-” deoarece declinaţia este vestică)
+ var (8 x 4') = - 0 o 32’ (este semnul „-” deoarece variaţia tinde către vest)
d2004 = - 8 o 54’ = - 8 o.9
64 Capitolul 5
După cum se observă din exemplele de mai sus, declinaţia calculată pentru anul în
curs are în mod obligatoriu un semn algebric şi se exprimă în grade sexagesimale şi zecimi de
grad.
Acest lucru se datorează faptului că, în final, această valoare va intra în formula
corecţiei totale a compasului magnetic la care nu putem măsura drumuri şi unghiuri de ordinul
gradelor şi minutelor, ci de ordinul gradelor şi zecimilor de grad.
Dacă pentru o lungă perioadă de vreme construcţia din lemn a corpului navei nu a pus
prea mari probleme navigatorilor în ceea ce priveşte încrederea lor în indicaţiile compasului
de la bord, o dată cu apariţia navelor cu corpul metalic a fost necesar să se analizeze modul în
care nava îl influenţează, studiindu-se în mod serios comportamentul navei ca un magnet cu
un câmp magnetic propriu, capabil să modifice indicaţiile compasului magnetic.
Analiza metalelor de la bord şi modul în care acestea se magnetizează şi compun
câmpul magnetic al navei a dus la concluzia că la bordul unei nave metalice există două
componente feroase: fier tare din punct de vedere magnetic şi fier moale din punct de vedere
magnetic.
Fierul tare din punct de vedere magnetic este fierul cu conţinut ridicat de carbon (oţel,
fontă, oţeluri speciale pe bază de tungsten şi molibden, etc.) care are un proces îndelungat de
magnetizare sub influenţa unui câmp magnetic inductor indiferent de natura lui şi care îşi
păstrează un timp îndelungat proprietăţile magnetice dobândite, chiar şi după încetarea
acţiunii câmpului inductor. Magnetismul indus în fierul tare de la bord determină magnetismul
permanent al navei.
Fierul moale din punct de vedere magnetic, spre deosebire de cel tare, se
magnetizează foarte repede, chiar instantaneu, dar îşi pierde imediat proprietăţile magnetice
după încetarea acţiunii câmpului magnetic inductor. Magnetismul indus în fierul moale de la
bord determină magnetismul temporar al navei.
În analiza acestor două feluri de magnetism al navei vom considera că atât fierul tare
de la bord cât şi cel moale este reprezentat de nişte bare dispuse longitudinal, transversal şi
vertical, bare care însumează, separat, proprietăţile magnetice ale fierului tare şi separat, cele
ale fierului moale.
Atunci când un corp din fier moale din punct de vedere magnetic se introduce într-un câmp
magnetic, în el se va induce o cantitate de magnetism a cărui intensitate este dată de relaţia:
f = K ⋅S ⋅F (5 - 8)
în care K este coeficientul de capacitate inductivă, S este secţiunea
corpului iar F este intensitatea câmpului magnetic inductor.
Relaţia este valabilă pentru cazul în care corpul în cauză este F
dispus pe o direcţie tangentă la liniile de forţă ale câmpului magnetic α
F cos α
inductor. În cazul în care bara de fier moale formează un unghi
oarecare cu direcţia liniilor de forţă ale câmpului magnetic inductor,
relaţia de mai sus va căpăta următoarea formă:
f = K ⋅ S ⋅ F ⋅ cos α (5 – 9)
în care α este unghiul făcut de direcţia de orientare a barei de fier
moale cu direcţia liniilor de forţă ale câmpului magnetic inductor
(figura 5 - 9).
Să considerăm acum o navă al cărei fier moale de la bord este Figura 5-9
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 65
reprezentat de o bară dispusă longitudinal în corpul navei. Asupra acestei bare va acţiona
câmpul magnetic terestru pe care îl considerăm ca fiind singurul câmp magnetic inductor.
Putem aprecia că atât intensitatea F a câmpului terestru cât şi constanta de capacitate
inductivă K, într-un anumit loc şi pentru o anumită perioadă de timp sunt constante. În aceste
condiţii, intensitatea f a câmpului magnetic indus în fierul moale din corpul navei va fi direct
proporţional cu cosinusul unghiului α pe care bara de fier moale rezultantă o face cu liniile
câmpului magnetic terestru inductor.
Interpretarea relaţiei (5 - 9) ne duce la concluzia că intensitatea câmpului magnetic
indus „f” va fi maximă pentru α = 0o şi nulă pentru α = 90o.
Ţinând cont de faptul că orientarea liniilor de forţă ale câmpului magnetic terestru
determină direcţia de orientare a meridianului magnetic, putem trage uşor concluzia că
unghiul α nu este altceva decât drumul magnetic al navei.
În acelaşi timp, putem aprecia că rezultanta tuturor elementelor din fier moale de la
bord, dispuse vertical este o bară din fier moale dispusă de asemenea vertical în corpul navei.
Asupra ei va acţiona componenta verticală a câmpului magnetic terestru a cărei valoare este
dată de relaţia :
Z = F sin θ = H ⋅ tgθ
Intensitatea câmpului magnetic indus de către această forţă va fi dată de relaţia
următoare:
f = K ⋅ S ⋅ Z sau
f = K ⋅ S ⋅ H ⋅ tgθ (5 -10)
fapt care ne arată că intensitatea câmpului magnetic indus variază funcţie de latitudinea
magnetică a locului.
Forţele date de relaţiile (5 – 9) şi (5 - 10) sunt componentele câmpului magnetic
temporar al navei.
Concluzionând asupra câmpului magnetic temporar al navei, putem afirma că:
- se datorează magnetizării prin inducţie a fierului moale de la bord sub acţiunea
câmpului magnetic terestru;
- are o direcţie constantă în navă atâta timp cât barele de fier moale de la bord îşi menţin
direcţia avută iniţial;
- intensitatea lui variază funcţie de drumul navei şi de latitudinea magnetică (înclinaţia
magnetică) a locului.
Astfel, pentru o cală orientată N-S, inducţia magnetică este maximă pentru fierul tare
dispus longitudinal şi nulă pentru cel dispus transversal. Situaţia este inversă pentru
dispunerea calei de construcţie pe direcţia E-W.
- latitudinea magnetică a şantierului constructor, în funcţie de care variază
componentele H şi Z;
- tehnologia de construcţie folosită.
În figura 5 – 10a este redat modul în care se formează câmpul magnetic permanent al unei
nave construite pe o cală orientată N – S, dispusă în emisfera magnetică nordică. Se observă
formarea polului nord spre prova, dispus în partea inferioară a navei şi a polului sud în partea
superioară a cocii. Unghiul pe care axa celor doi poli o face cu planul orizontului este egal cu
latitudinea magnetică (înclinaţia magnetică).
În figura 5 – 10b cala este orientată E -W iar prova navei se găseşte în vest. În aceste
condiţii se va forma un magnet orientat tribord-babord, cu polul nord mai coborât decât polul
sud, axa polilor făcând cu planul orizontal un unghi, de asemenea egal cu latitudinea
magnetică a locului.
După lăsarea navei la apă şi schimbarea orientării faţă de meridianul magnetic, lucru
recomandat pe timpul armării navei, o parte din magnetismul permanent căpătat pe timpul
construcţiei se pierde. Procesul magnetizării permanente se consideră încheiat la părăsirea
şantierului constructor şi începerea navigaţiei.
Figura 5-10
După cum se observă din figură, din compunerea lor rezultă vectorul P, care reprezintă
câmpul magnetic al navei.
Câmpul magnetic al navei este caracterizat de cele două componente ale sale, astfel:
- are o direcţie fixă în interiorul navei în raport cu sistemul de axe reprezentat
(x,y,z);
- are o intensitate variabilă funcţie de drumul navei şi de latitudinea magnetică la
care se navigă.
Rezultanta P are ca proiecţie în
planul orizontului componenta orizontală P’
care va acţiona asupra rozei compasului
provocând devierea acesteia. Modul în care
rezultanta câmpului magnetic al navei se
descompune pe cele trei axe este prezentat
în figura 5 -12. După cum se poate observa ,
proiecţia P’ se află în planul orizontului, în
timp ce rezultanta P are o reprezentare
tridimensională.
Să vedem în continuare care va fi
comportamentul compasului magnetic la
Figura
Figura 55 -- 12
Figura 10
5-12 bordul unei nave metalice, navă care, după
cum arătam anterior, se comportă ca un
magnet uriaş.
După cum se vede din figura
5 -13, în absenţa navei şi a influenţei
sale, acul magnetic (secvenţa din
medalion) s-ar orienta după liniile de
forţă ale câmpului magnetic terestru
care au ca orientare direcţia vectorului
H (componenta orizontală a
magnetismului terestru). Dacă
aducem acul magnetic la bord,
influenţa câmpului magnetic al navei
(P’) va produce devierea lui, astfel că
el se va orienta pe o direcţie rezultantă Figura 5 - 13
Figura 5-13
Figura 5-13
H’.
Să analizăm mai în profunzime comportamentul compasului magnetic la bordul unei
nave metalice cu ajutorul figurii 5 - 14.
Magnetismul terestru va fi manifest prin
componenta sa orizontală H orientată pe direcţia
nord magnetic (Nm), în timp ce componenta sa
verticală Z nu va avea nici o influenţă, ca urmare a
menţinerii cutiei compasului în permanenţă în
planul orizontului adevărat sub acţiunea sistemului
cardanic de susţinere a acesteia (se va vedea în
continuare la descrierea compasului magnetic).
Magnetismul navei va acţiona prin componenta sa
orizontală P’. Ca urmare a acţiunii celor două forţe,
roza compasului magnetic se va orienta pe o
direcţie pe care o vom denumi direcţia
meridianului compas sau direcţia nord compas
Figura
Figura
Figura
Figura 55
Figura --514
5-14
5-14 -14
12
68 Capitolul 5
(Nc). Această direcţie este dată de intersecţia planului vertical care trece prin axa N-S a rozei
compasului magnetic, plan denumit planul meridianului compas, cu planul orizontului.
Rezultanta H’ este forţa care produce devierea rozei compasului de la direcţia nord magnetic
(Nm) la nord compas (Nc) şi se numeşte forţa directivă a rozei compasului magnetic.
Unghiul orizontal format între direcţia nord magnetic şi direcţia nord compas se
numeşte deviaţia compasului magnetic şi se notează cu litera grecească δ.
Deviaţia compasului magnetic se consideră:
- pozitivă şi se notează cu plus (+) dacă direcţia nord compas (Nc) se găseşte la est
(la dreapta) faţă de direcţia nord magnetic (Nm);
- negativă şi e notează cu minus (-) dacă direcţia nord compas (Nc) se găseşte la vest
(la stânga) faţă de direcţia nord magnetic (Nm).
Variaţia deviaţiei compasului magnetic este dată de:
- drumul navei care determină o orientare diferită a componentei orizontale P’ a
magnetismului navei faţă de meridianul magnetic , precum şi o modificare a
intensităţii acesteia, datorită modificării câmpului magnetic temporar al navei;
- latitudinea magnetică a locului care modifică magnetismul temporar al navei.
Figura 5 – 15 ilustrează modul
în care variază deviaţia compasului
magnetic şi forţa directivă H’ a rozei
compasului magnetic funcţie de drumul
navei. Componenta orizontală P’ a
câmpului magnetic al navei a fost
considerată ca acţionând în axul navei.
În figură sunt prezentate opt
situaţii de drum ale navei şi pentru
fiecare, orientarea componentei
orizontale H a magnetismului terestru
va fi cea a meridianului nord magnetic
(Nm).
În poziţia I nava are prova
orientată pe direcţia meridianului
magnetic. Componenta orizontală P’ a
câmpului magnetic al navei va avea
aceeaşi direcţie cu componenta H a
câmpului magnetic terestru iar
rezultanta H’ va avea valoarea maximă,
Figura
Figura -513
- 15
5 5-15
dată de suma H + P’. Întrucât unghiul Figura
dintre H şi P’ este zero, valoarea
deviaţiei compasului magnetic (δ) va fi zero.
În poziţia III, H şi P’ sunt perpendiculare şi deoarece nava se găseşte cu prova în est
deviaţia compasului magnetic (δ) va avea o valoare maximă pozitivă, deoarece H’ şi deci şi
direcţia nord compas (Nc) se vor găsi la est (la dreapta) de direcţia nord magnetic (Nm).
În poziţia V, H şi P’ se compun după diferenţa lor, astfel că H’ va avea o valoare
minimă iar deviaţia compasului magnetic (δ) va fi:
- zero dacă H > P’;
- 180o dacă H < P’.
În poziţia VII, nava este cu prova orientată în vest magnetic şi cele două forţe, H şi P’
sunt din nou perpendiculare ca în poziţia III iar deviaţia produsă de ele va fi maximă ca
valoare dar negativă, deoarece H’ şi deci şi direcţia nord compas (Nc) se vor găsi la vest (la
stânga) de direcţia nord magnetic (Nm).
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 69
magnetice iar axa 0o-180o este axa de simetrie al sistemului de ace magnetice.
În partea inferioară a flotorului se găseşte un orificiu tronconic având la capăt, către
partea superioară a flotorului, o ceşculiţă care este de fapt montura unei pietre dure (safir sau
agat) care se sprijină pe un pivot
metalic dintr-un material dur fixat în
centrul cutiei compasului. Flotorul are
menirea de a micşora presiunea rozei
pe pivot, reducând astfel fricţiunea
dintre roză şi pivot pe timpul oscilaţiilor
rozei. Flotorul reduce din flotabilitatea
negativă a rozei dar nu o reduce total,
astfel că piatra dură din ceşculiţă se
sprijină pe pivot, apăsând pe vârful
acestuia cu o forţă de câteva grame.
Suspendarea rozei pe pivot mai este
asigurată şi de faptul că prin dispunerea
acelor magnetice pe fundul flotorului,
centrul de greutate al ansamblului se
găseşte sub punctul de sprijin.
Cutia compasului cuprinde
două camere care comunică între ele
prin intermediul unor orificii practicate
în placa orizontală care le separă. În
camera superioară, care este camera
principală, se găseşte roza compasului Figura
Figura 5-17
Figura
Figura55--17
5-17
15
orizontalitatea pe ruliu. La rândul său, acest inel are şi el un ax, reprezentat de două tije scurte
care ies în afara lui, coaxiale, care oscilează pe tangaj pe sprijinul montat pe gâtul suportului
compasului. În acest fel cutia compasului are două grade libertate şi odată cu ea şi roza
compasului care se poate roti liber în jurul pivotului.
Postamentul compasului este construit dintr-un aliaj amagnetic de siliciu şi aluminiu
numit silumin. La partea inferioară se găseşte o flanşă de fixare în punte care are practicate pe
ea găuri alungite pentru orientarea suportului în axul navei , conform liniei de credinţă a cutiei
compasului. Între această flanşă şi puntea metalică se interpune un disc de lemn. Pentru
consolidarea fixării postamentului, acesta se leagă de punte prin intermediul unui sistem de
vergele cu întinzători, orientate oblic faţă de punte, către prova, cu un capăt în punte şi cu un
capăt în nişte ochiuri practicate din turnare în postament. La partea superioară a
postamentului compasului se fixează un manşon de cupru, numit gâtul compasului, de care se
leagă sistemul de suspensie cardanică al cutiei compasului printr-un sistem de arcuri şi
corectorii de fier moale. Către pupa, postamentul are o uşă de acces care se păstrează încuiată
tot timpul.
Dispozitivul de compensare este format dintr-un tub vertical coaxial cu postamentul.
Pe acest tub culisează două brăţări pe care se fixează magneţii compensatori longitudinali (B)
iar pe cealaltă magneţii compensatori transversali (D). Aceste brăţări se fixează în poziţia
dorită prin intermediul unor şuruburi. La partea superioară a tubului este introdus un alt
magnet permanent, legat cu un lanţ din material amagnetic cu ajutorul căruia se reglează
apropierea sau depărtarea acestuia faţă de roza compasului. Acest magnet se numeşte
corectorul de bandă. Corectorii de fier moale se fixează, după cum arătam mai sus, de gâtul
compasului.
Instalaţia de iluminare este reprezentată de un bec electric, fixat într-o nişă la partea
inferioară a cutiei compasului, a cărui tensiune alternativă de alimentare trece printr-un
potenţiometru care permite reglarea nivelului de luminozitate a rozei la un nivel convenabil.
Habitaclul are o formă semisferică şi este confecţionat din cupru. El este destinat să
protejeze cutia compasului de lovituri şi intemperii. Habitaclul se poate roti liber pe gâtul
compasului cu ajutorul unor role. Pentru observarea rozei şi pătrunderea luminii zilei în
interiorul cutiei compasului, habitaclul are trei ferestre din care una mai mare, rabatabilă spre
observator (timonier) sau către pupa şi două fixe către prova.
După modul cum sunt instalate la bord, compasele magnetice pot fi:
- compase etalon - se dispun pe puntea cea mai de sus, de regulă deasupra timoneriei,
fiind ferite de orice influenţe magnetice. Aceste compase pot servi şi pentru măsurarea
relevmentelor.
- compase de drum - se instalează în timonerie şi servesc pentru ţinerea drumului de
către timonier.
În epoca modernă s-a creat un tip de compas care reuneşte cele două feluri de compase
în unul singur. Este aşa-numitul compas cu reflexie. Practic există un singur compas magnetic
situat în axul navei pe puntea de deasupra timonieriei. Printr-un sistem de oglinzi şi lentile,
imaginea rozei şi a liniei de credinţă prova este captată şi transmisă printr-un tub care pleacă
de la partea superioară a compasului, străbate puntea etalon şi intră în timonerie în dreptul
timonierului. Oglinda finală în care se reflectă imaginea rozei în poziţie normală este fixată de
o parte telescopică a tubului de reflexie, astfel că înălţimea ei deasupra punţii timoneriei se
poate regla funcţie de înălţimea timonierului.
Legat de funcţionarea compasului magnetic la bordul navei, distingem următoarele
elemente definitorii:
- momentul magnetic al rozei compasului (Mr) reprezintă suma momentelor
magnetice ale acelor magnetice ale rozei şi este dat de relaţia:
Mr = ∑ m ⋅ l (5 - 11)
72 Capitolul 5
unde m este masa magnetică a unui pol al acului magnetic considerat iar l este distanţa
dintre cei doi poli ai acului magnetic.
În cazul în care o forţă deviatoare scoate roza din meridianul compas şi o
roteşte de un unghi α, atunci se formează un cuplu directiv dat de relaţia:
M = Mr ⋅ H '⋅ sin α (5 - 12)
- sensibilitatea rozei reprezintă unghiul minim (ε) de abatere a rozei din meridianul
compas, prin rotirea ei în orizont, la care momentul directiv mai este capabil să
aducă roza în poziţia de echilibru magnetic, adică în meridianul compas;
- stabilitatea rozei reprezintă capacitatea rozei de a-şi menţine poziţia orizontală,
opunându-se forţelor exterioare (ruliu, tangaj) care tind să o scoată din această
poziţie.
Ţinerea drumului după compasul magnetic se face la precizie de 0o.5. Acest lucru este
realizat de către timonier prin citirea directă a rozei compasului şi compararea valorii de drum
ordonată cu linia de credinţă prova. Acţiunea lui are ca efect menţinerea gradaţiei ordonate
mereu în coincidenţă cu această linie, fapt care va face ca prova navei să fie înscrisă în
permanenţă pe direcţia de deplasare.
Practic, ţinerea drumului de către timonier se realizează astfel: dacă roza „fuge” către
dreapta, el va pune cârma tot dreapta pentru a corecta abaterea navei de la drum şi invers,
dacă roza „fuge” către stânga , timonierul va pune cârma stânga. Cum se explică acest lucru?
Dacă roza „fuge” către dreapta înseamnă că nava iese din drum către stânga, pentru că
de fapt, roza stă pe loc iar linia de credinţă a compasului, împreună cu nava, se roteşte faţă de
roză către stânga. În mod aparent, timonierul observă rotirea rozei către dreapta şi nu a navei
către stânga. Punând cârma dreapta, aşa cum fuge roza, na va veni la dreapta, timonierul
corectând astfel abaterea navei către stânga.
Un al doilea scop deosebit de important al compasului magnetic la bord constă în
măsurarea cu ajutorul lui a relevmentelor care pot fi considerate ca unghiuri făcute între
meridianul adevărat, ochiul observatorului şi direcţia la obiect sau între axul longitudinal al
navei, ochiul observatorului şi direcţia la un obiect. Măsurarea acestui unghi se face cu
ajutorul unui accesoriu al compasului numit alidadă care este de formă circulară şi este
prevăzută cu un sistem de vizare similar cu cel instalat pe armele de foc. Alidada se montează
pe cercul azimutal al compasului, este concentrică cu acesta şi se poate roti cu uşurinţă pe
direcţiile vizat.
mare.
5.5.2. Convertirea drumurilor şi relevmentelor
Figura 5 -18 prezintă modul în care sunt contate drumurile şi relevmentele faţă de cele
trei direcţii importante: direcţia nord adevărat (Na), direcţia nord magnetic (Nm) şi direcţia
nord compas (Nc). Pentru drumuri vom distinge:
- drumul adevărat al navei (Da) -
(true course) - care reprezintă
unghiul format între direcţia nord
adevărat (Na) şi axul longitudinal
al navei;
- drumul magnetic al navei (Dm) -
(magnetic course) - care
reprezintă unghiul format între
direcţia nord magnetic (Nm) şi
axul longitudinal al navei;
- drumul compas al navei (Dc) -
(compass course) - care
reprezintă unghiul format între
direcţia nord compas (Nc) şi axul
longitudinal al navei;
Similar, vom denumi şi conta şi
relevmentele:
- relevment adevărat (Ra) - (true
bearing) - care reprezintă
F
unghiul format între direcţia nord
adevărat (Na) şi direcţia de la
Figura5-18
Figura 55- -16
18 navă la obiectul observat;
Figura
- relevment magnetic (Rm) -
(magnetic bearing) - care
reprezintă unghiul format între direcţia nord magnetic (Nm) şi direcţia de la navă la
obiectul observat;
- relevment compas (Rc) - (compass bearing) - care reprezintă unghiul format între
direcţia nord compas (Nc) şi direcţia de la navă la obiectul observat.
Atunci când vom măsura relevmente compas sau relevmente prova, simultan se va citi
şi drumul compas (Dc) . Cu ajutorul Dc vom scoate din tabla de deviaţii valoarea lui δ cu o
precizie de 0o.1 -0o.2.
Câteva cuvinte despre folosirea tablei de deviaţii a compasului magnetic. Această
tablă, după cum arătam mai sus, se găseşte la bord şi este specifică fiecărui compas în parte.
Ea se întocmeşte la bord şi nu în altă parte deoarece compasul funcţionează la bord şi suferă
influenţa magnetismului navei. Ea se determină periodic şi în mod obligatoriu după ieşirea
navei din şantier sau după coborârea de pe doc.
Exemplul 1.
Data : 28 iunie 2004. O navă se deplasează în Da = 175o. Cunoscând că pe roza magnetică cea
mai apropiată de drumul navei trasat pe hartă se citeşte 6o19’E 1998 (6’E) să se determine
drumul compas care va fi ordonat timonierului.
Rezolvare:
a). Calculul d b) Calculul Dc
d1998 = + 6o19’ Da = 175o
+ var (6 x 6’) = + 0o36’ - d = - (+ 6o.9)
d2004 = + 6o55’ = + 6o.9 Dm = 168o.1 → δ = - 2o.7 pentru Dm = 168o
- δ = - ( - 2o.7)
Dc = 170o.8 ≅ 171o
Exemplul 2.
Data : 19 august 2004. Se adoptă Dc = 327o. Cunoscând că pe roza cea mai apropiată de
punctul de schimbare a drumului se citeşte 7o13’W 1994 (5’E), să se determine drumul
adevărat care va fi trasat pe hartă.
Rezolvare:
a). Calculul d b) Calculul Δc c) Calculul Da
o o
d1994 = - 7 13’ d= - 6 .4 Dc = 327 o
+ var (10 x 5’) = + 0o50’ + δ = + ( +3o.1) pentru Dc = 327o + Δc = - 3o.3
o o o
d2004 = - 6 23’ = - 6 .4 Δc = - 3 .3 Da = 323o.7
Da ≅ 324o
Exemplul 3.
Data : 1 septembrie 2004. Se măsoară un relevment compas la un far, Rc = 272o.5 şi simultan
se citeşte drumul compas al navei: Dc = 173o.5 Cunoscând că pe roza cea mai apropiată de
drumul navei trasat pe hartă se citeşte 5o29’E 1996 (6’W), să se determine relevmentul
adevărat la far care va fi trasat pe hartă.
Rezolvare:
a). Calculul Δc b) Calculul Ra
o
d1996 = + 5 29’ Rc = 272o.5
+ var (8 x 6’) = - 0o48’ + Δc = + 2o.4
o o
d2004 = + 4 41’ = + 4 .7 Ra = 274o.9 = 275o
+δ= + ( - 2o.3) pentru Dc = 173o.5
Δc = + 2o.4
Exemplul 4.
Data : 25 septembrie 2004. Se navigă în Dc = 328o . Se decide schimbarea drumului navei în
momentul în care farul A va fi relevat în Ra = 273o. Cunoscând că pe roza cea mai apropiată
de drumul navei trasat pe hartă se citeşte 6o43’W 1998 (7’E), să se determine relevmentul
compas (Rc) la far în momentul începerii întoarcerii la noul drum.
Rezolvare:
a). Calculul Δc b) Calculul Rc
d1998 = - 6o43’ Ra = 273o
o
+ var (6 x 7’) = + 0 42’ - Δc = - (- 2o.9)
d2004 = - 6o01’ = - 6o.0 Rc = 275o.9
o o
+δ= + ( + 3 .1) pentru Dc = 328
Δc = - 2o.9
Exemplul 5.
Data : 24 iulie 2004. Se navigă după compasul magnetic, Dc = 26o . Se măsoară RpBd = 73o
la farul Q. Să se determine relevmentul adevărat la far ţinând cont că pe roza cea mai
apropiată de drumul navei trasat pe hartă se citeşte 9o46’W 1998 (4’E).
Rezolvare:
a). Calculul Δc b) Calculul Ra
o
d1998 = - 9 46’ Dc = 26o
+ var (6 x 4’) = + 0o24’ + Δc = +(- 8o.3)
o o
d2004 = - 9 22’ = - 9 .4 Da = 17o.7
+δ= + ( + 1o.1) pentru Dc = 26o - RpBd = - 73o
o
Δc = - 8 .3 Ra = 304o.7
76 Capitolul 5
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Ce sunt magneţii şi de câte feluri sunt 11. Ce este deviaţia compasului
ei? magnetic?
2. Prin ce este caracterizat câmpul unui 12. Explicaţi când deviaţia compasului
magnet? este pozitivă şi când este negativă.
3. Care sunt elementele magnetismului 13. De ce depinde deviaţia compasului
terestru? magnetic?
4. Ce este înclinaţia magnetică, ce 14. Ce este tabla de deviaţii a compasului
denumire mai poartă ea şi de ce şi ce magnetic?
valori poate lua? 15. Descrieţi compasul magnetic folosind
5. Ce este declinaţia magnetică, cum se figura 5 - 16.
măsoară şi cum i se atribuie semnele 16. Ce realizează suportul cardanic al
algebrice? cutiei compasului?
6. Descrieţi roza magnetică aflată pe 17. La ce foloseşte dispozitivul de
hărţile nautice şi reprezentată de compensare?
figura 5 -8. 18. Ce este corecţia totală a compasului
7. Cum se calculează deviaţia magnetică magnetic?
pentru anul în curs? 19. Care sunt relaţiile matematice cu
8. Cum se explică magnetismul navei? ajutorul cărora se convertesc
9. Ce este magnetismul temporar al drumurile?
navei şi cine îl determină? 20. Care sunt relaţiile matematice cu
10. Ce este magnetismul permanent al ajutorul cărora se convertesc
navei şi de cine este produs? relevmentele?
EXERCIŢII
1. Cunoscând că declinaţia magnetică se calculeze valoarea declinaţiei
pentru anul 1993 este d 1993 = 3°27 'W pentru anul 2004.
şi că variaţia ei anuală este de 2 'W 6. Cunoscând că declinaţia magnetică
să se calculeze valoarea declinaţiei pentru anul 1999 este d 1999 = 3°25 ' E
pentru anul 2004. şi că variaţia ei anuală este de 1'W să
2. Cunoscând că declinaţia magnetică se calculeze valoarea declinaţiei
pentru anul 1994 este d 1994 = 2°36 ' E pentru anul 2004.
şi că variaţia ei anuală este de 1'W să 7. Folosind tabla de deviaţii din curs să
se calculeze valoarea declinaţiei se determine valoarea deviaţiei
pentru anul 2004. compasului magnetic pentru
3. Cunoscând că declinaţia magnetică Dc = 63° .
pentru anul 1995 este d 1995 = 1°28' E 8. Folosind tabla de deviaţii din curs să
şi că variaţia ei anuală este de 2 ' E să se determine valoarea deviaţiei
se calculeze valoarea declinaţiei compasului magnetic pentru
pentru anul 2004. Dc = 72° .
4. Cunoscând că declinaţia magnetică 9. Folosind tabla de deviaţii din curs să
pentru anul 1996 este d 1996 = 4°42 ' E se determine valoarea deviaţiei
şi că variaţia ei anuală este de 1'W să compasului magnetic pentru
se calculeze valoarea declinaţiei Dc = 46° .
pentru anul 2004. 10. Folosind tabla de deviaţii din curs să
5. Cunoscând că declinaţia magnetică se determine valoarea deviaţiei
pentru anul 1992 este d 1992 = 4°14 ' E compasului magnetic pentru
şi că variaţia ei anuală este de 1' E să Dc = 167° .
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 77
11. Folosind tabla de deviaţii din curs să 19. Să se determine drumul compas care
se determine valoarea deviaţiei se va ordona timonierului cunoscând
compasului magnetic pentru că drumul adevărat trasat pe hartă
Dc = 215° . este Da = 130° şi că declinaţia pe anul
12. Folosind tabla de deviaţii din curs să în curs are valoarea d = +2°.7
se determine valoarea deviaţiei iar deviaţia compasului este
compasului magnetic pentru δ = −3°.6
Dc = 324° . 20. Să se determine drumul compas care
13. Cunoscând că declinaţia pentru anul se va ordona timonierului cunoscând
în curs este d = +3°.2 iar deviaţia că drumul adevărat trasat pe hartă este
scoasă din tablă este δ = −1°.1 să se Da = 164° şi că declinaţia pe anul în
determine corecţia totală a curs are valoarea d = −2°.3 iar
compasului magnetic. deviaţia compasului este δ = +4°.1 .
14. Cunoscând că declinaţia pentru anul 21. Să se determine drumul compas care
în curs este d = +3°.7 iar deviaţia se va ordona timonierului cunoscând
scoasă din tablă este δ = −1°.3 să se că drumul adevărat trasat pe hartă este
determine corecţia totală a Da = 213° şi că declinaţia pe anul în
compasului magnetic. curs are valoarea d = +1°.7 iar
15. Cunoscând că declinaţia pentru anul deviaţia compasului este δ = +3°.3 .
în curs este d = −4°.2 iar deviaţia 22. Să se determine relevmentul adevărat
scoasă din tablă este δ = +3°.6 să se la un obiect costier cunoscând
determine corecţia totală a relevmentul compas măsurat la obiect
compasului magnetic. este Rc = 163°.5 iar declinaţia şi
16. Cunoscând că declinaţia pentru anul deviaţia au valorile următoare:
în curs este d = +2°.8 iar deviaţia d = +2°.4 ; δ = +4°.3 .
scoasă din tablă este δ = −4°.1 să se 23. Să se determine relevmentul adevărat
determine corecţia totală a la un obiect costier cunoscând
compasului magnetic. relevmentul compas măsurat la obiect
17. Cunoscând că declinaţia pentru anul este Rc = 217°.4 iar declinaţia şi
în curs este d = −1°.3 iar deviaţia deviaţia au valorile următoare:
scoasă din tablă este δ = −3°.4 să se d = +1°.7 ; δ = −3°.7 .
determine corecţia totală a 24. Să se determine relevmentul adevărat
compasului magnetic. la un obiect costier cunoscând
18. Cunoscând că declinaţia pentru anul relevmentul compas măsurat la obiect
în curs este d = +1°.6 iar deviaţia este Rc = 146°.2 iar declinaţia şi
scoasă din tablă este δ = +0°.9 să se deviaţia au valorile următoare:
determine corecţia totală a d = +3°.1 ; δ = +2°.8 .
compasului magnetic.
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. d 2004 = −3°.8 ; 7. δ = −0°.9 ; 13. Δc = +2°.1 ; 19. Dc = 130°.9 ≅ 131° ;
2. d 2004 = +2°.4 ; 8. δ = −1°.6 ; 14. Δc = +2°.4 ; 20. Dc = 162°.2 ≅ 162° ;
3. d 2004 = +1°.8 ; 9. δ = +0°.2 ; 15. Δc = −0°.6 ; 21. Dc = 208°.0 ;
4. d 2004 = +4°.6 ; 10. δ = −2°.7 ; 16. Δc = −1°.3 ; 22. Ra = 170°.2 ≅ 170° ;
5. d 2004 = +4°.4 ; 11. δ = +1°.7 ; 17. Δc = −4°.7 ; 23. Ra = 215°.4 ≅ 215°.5 ;
6. d 2004 = +3°.3 ; 12. δ = +3°.3 ; 18. Δc = +2°.5 ; 24. Ra = 152°.1 ≅ 152° 2.
78 78
Capitolul 6
PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE GIROSCOPULUI
LIBER. TRANSFORMAREA GIROSCOPULUI ÎN
GIROCOMPAS. DESCRIEREA INSTALAŢIEI
GIROCOMPASULUI. ERORILE GIROCOMPASULUI.
CORECŢIA TOTALĂ GIRO.
MĂSURAREA ŞI CONVERTIREA DRUMURILOR ŞI
RELEVMENTELOR GIRO
Acest capitol debutează cu prezentarea giroscopului liber şi a proprietăţilor
sale care stau la baza funcţionării girocompasului. După parcurgerea etapei
transformării giroscopului liber în girocompas sunt prezentate părţile componente ale
unui girocompas şi modul de instalare la bord. Erorile girocompasului şi corecţia
totală giro sunt analizate individual. În final sunt prezentate metodele de măsurare şi
de convertire a drumurilor şi relevmentelor.
Obiective operaţionale
roti în jurul axei CD şi cercul cardanic vertical care se poate roti în jurul axei EF.
Să considerăm cele trei axe AB, CD şi EF definite de un sistem ortogonal de axe x-x’,
y-y’ şi z-z’. Ţinând cont de acest sistem de axe şi de sistemul cardanic aferent, putem descrie
mişcările pe care le poate efectua giroscopul astfel:
- o mişcare de rotaţie rapidă în jurul axei x-x’, considerată a fi axa proprie de rotaţie sau
axa principală a giroscopului;
- o mişcare de rotaţie în jurul axei y-y’ care permite orientarea axei principale a
giroscopului în planul orizontului adevărat;
- o mişcare de rotaţie în jurul verticalei z-z’ care face posibilă orientarea axei principale
a giroscopului în raport cu meridianul adevărat al locului.
Un astfel de giroscop a cărui axă poate lua orice orientare în spaţiu se numeşte giroscop cu
trei grade de libertate sau giroscop liber. Caracteristic pentru un astfel de giroscop este faptul
că sistemul ortogonal de axe, de care aminteam mai sus, are originea plasată exact în centrul
de greutate al giroscopului care coincide cu centrul său de suspensie.
Dacă unui giroscop cu trei grade de libertate i se imprimă o mişcare de rotaţie rapidă şi
continuă, axa sa principală de rotaţie se va menţine paralelă cu ea însăşi. Această proprietate
este denumită inerţia giroscopică.
Pentru a pune în evidenţă această proprietate vom considera câteva poziţii succesive
pe globul terestru ale unui astfel de giroscop liber.
În figura 6 - 2a s-a considerat giroscopul dispus la polul nord (PN) cu axa principală în
continuarea axei de rotaţie a Pământului. Ca urmare a proprietăţii de inerţie giroscopică, axa
principală a giroscopului nu va
avea nici un fel de mişcare Z
aparentă comparativ cu
P
obiectele din jur dispuse pe N
Rotaţia
Pământ, de exemplu în punctul Rotaţia
Pământului
P.Dacă axa sa principală este în Pământului Ora 6
S
poziţie orizontală (figura 6 - 2b), W Ecuatorul terestru
E
Ora 12 A Ora 0
Ora 0 Ora 0
E W E A W
W Rotaţia W Rotaţia
E E
Pământului Pământului
Ora 6 Ora 18 Ora 6 Ora 18
PN PN
A A
E E
W W
W E W E
A
Ora 12 Ora 0
Ora 12
a)
Ora 6 Ora 12 b)
A
Ora 18
c)
Figura 6 - 3
Figura
Figura 6-3
Figura 6-3
6-3
sa principală în planul N φ
N
N N
meridianului locului (orientată N
Ora 18 N
2φ
A
N-S) şi orizontală, făcând cu Ora 0
A E A
W α
Ora 12
axa Pământului un unghi egal A
E
cu latitudinea locului (φ) . S W
Ora 6
În figura 6 - 6 este redată acţiunea forţei exterioare f care acţionează asupra axei principale de
rotaţie. În mod normal, axa principală de rotaţie ar trebui să se încline sub orizont, urmând
sensul indicat de săgeată.
În realitate, axul nu se va deplasa în jos ca în figura 6 - 6 ci în sensul indicat de
săgeata din figura 6 - 7.
z
z
ωp
y’ y’
f
B d A B d A
O Ω
Ω
x’ x x’ x
M ωp ρ
ρ f 2
y
y 2 M
z’ z’
Figura 6 - 6 Figura 6-76 - 7
Figura 6-6 Figura
Figura 6-7
capătul A al axei iar degetul mare să indice direcţia de acţiune a forţei exterioare. Îndoim
degetul mijlociu astfel încât să fie perpendicular pe planul celor două degete. Direcţia lui va
indica direcţia mişcării de precesie.
Pentru a putea folosi cele două proprietăţi ale giroscopului liber prezentate mai sus în
vederea transformării lui în girocompas a fost necesar să se reducă unul din gradele sale de
libertate astfel încât axa sa principală de rotaţie să se orienteze în meridianul adevărat şi să îşi
piardă independenţa faţă de mişcarea de rotaţie a Pământului. În acest sens s-au căutat
modalităţi practice prin care axa principală de rotaţie să fie obligată să se orienteze permanent
în meridian apelându-se în acest sens la precesia giroscopică. Desigur, precesia giroscopică
este un efect al acţiunii unei forţe exterioare şi de aceea a fost nevoie să se găsească şi o forţă
capabilă să acţioneze permanent, cu o mărime constantă şi mai ales în mod independent.
Această forţă nu este alta decât forţa de gravitaţie a Pământului, notată în fizică prin simbolul
literal G.
Pentru a face acţională această forţă a fost nevoie ca să i se creeze condiţii de lucru
adică: să i se dea un punct de aplicaţie şi un braţ. Acţiunea forţei de gravitaţie nu face altceva
decât să menţină prin efectul precesiei axa principală de rotaţie a giroscopului în planul
meridianului. Acest lucru se realizează prin deplasarea centrului de greutate al ansamblului
giroscopic mai jos de centrul de figură al torului giroscopic care, după cum ştim, coincide şi
cu centrul sistemului de suspensie cardanică. Modalităţile practice utilizate constau fie în
ataşarea unei greutăţi sub centrul de sprijin al ansamblului giroscopic, fie prin ataşarea unor
vase comunicante cu mercur de o parte şi de alta a axei principale de rotaţie a giroscopului.
Prin ambele metode, forţa de gravitaţie a fost pusă să creeze precesia necesară orientării axei
principale de rotaţie a giroscopului în meridian. S-a creat astfel un giroscop cunoscut în
literatura de specialitate ca giroscopul cu două grade de libertate şi un grad de libertate
limitat în orizont.
punctul, notată cu -P, este egală şi de sens contrar cu forţa de gravitaţie P, fapt ce determină
flotabilitatea zero a girosferei.
y(V) V
x’ z
B
-P -P
90o
B A α
x(H) H’ f ωp H
x’(H’)
O O f’
G C 90o
G
A
x
z’ P
z’(V)’ V’
a) b)
Figura
Figura 6-9
6-9
Mr = P ⋅ a ⋅ sin α (6 - 1)
Acest moment este dat de cuplul de forţe P şi -P, egale şi de sens contrar care readuc
girosfera în poziţia de echilibru, adică cu axa AB în planul orizontului. Poziţia de echilibru nu
se va realiza imediat, girosfera oscilând pentru câteva momente în jurul acestei poziţii.
Distanţa OG, notată cu a, dintre centrul de suspensie al giroscopului şi centrul de
greutate al ansamblului giroscopic, similar principiilor folosite la calculul stabilităţii navei, se
numeşte înălţimea metacentrică a girosferei. Momentul de redresare va fi cu atât mai mare şi
acţiunea sa cu atât mai rapidă cu cât înălţimea metacentrică va fi mai mare.
Considerăm girosfera înclinată de unghiul α ca mai sus şi alimentăm cu energie
electrică giromotorul (figura 6 - 9b). Vom constata apariţia unei mişcări de precesie realizate
de cuplul de forţe f şi -f’ care, conform regulii unghiului de înclinare prezentate anterior, va
realiza aducerea axului principal al giroscopului în planul orizontului nu pe o direcţie inversă
a direcţiei forţei care a provocat scoaterea din orizont a axei principale de rotaţie a
giroscopului ci pe o direcţie perpendiculară acesteia. Vom observa că axa giroscopului se va
roti în jurul axei verticale z - z’ până când va ajunge din nou în planul orizontului, adică în
poziţia de echilibru caracterizată de situarea celor doi centri, de suspensie şi de greutate, pe
aceeaşi verticală.
În cazul analizat, înclinarea axei principale de rotaţie a giroscopului a fost produsă de acţiunea
voluntară a omului. În realitate, scoaterea ei din planul orizontului este rezultatul proprietăţii
de inerţie coroborată cu mişcarea de rotaţie a planului orizontului determinată de mişcarea de
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 85
rotaţie a Pământului. Altfel spus, nu se deplasează axa giroscopului din planul orizontului ci
planul orizontului se roteşte odată cu Pământul, comparativ cu axa giroscopului.
La apariţia acestei situaţii se creează momentul de redresare datorat acţiunii
gravitaţiei terestre care va produce mişcarea de precesie, precesie care va readuce axul în
orizont făcând ca momentul de redresare să înceteze. Afirmaţia este valabilă pentru intervale
de timp teoretice. Practic, mişcarea Pământului este continuă şi constantă, astfel că orizontul
îşi va modifica permanent poziţia faţă de axa giroscopului, fapt care va face ca momentul de
redresare, la o valoare infinit de mică, să se producă permanent iar axa giroscopului să fie
dirijată continuu, datorită proprietăţii de precesie, către o direcţie fixă care este meridianul
locului.
Observăm aşadar că giroscopul la care am coborât centrul de greutate cu ajutorul unei
greutăţi suplimentare, dispusă sub centrul de suspensie, începe să se comporte ca un
girocompas.
Modul în care coborârea centrului de greutate influenţează comportamentul
giroscopului poate fi analizat cu ajutorul figurii 6 - 10.
Planul de instalare a
giroscopului este planul ecuatorului
terestru iar imaginea Pământului
este cea văzută de la polul nord.
Axa principală a giroscopului x-x’
este orientată în planul orizontului,
axa orizontală y-y’ este orientată
perpendicular pe planul figurii iar
axa verticală z-z’ este orientată pe
direcţia verticalei locului (poziţia I).
Forţa de gravitaţie a Pământului P
acţionează pe direcţia verticalei
locului iar momentul ei este zero
deoarece braţul ei este punctiform.
După un mic interval de
timp în care Pământul s-a rotit cu
unghiul α , giroscopul se va afla în
situaţia din poziţia II, în care forţa
de gravitaţie P face cu verticala din
poziţia I unghiul α cu care s-a rotit
Pământul iar axa principală de Figura
Figura 6-10
Figura 6-10
6 - 10
Aceste etape de dezvoltare ale giroscopului liber, descrise mai sus, în drumul spre
crearea unui girocompas nu sunt suficiente deoarece capătul nordic al giroscopului nu este
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 87
6.4.1. Girosfera
Girosfera este elementul sensibil al girocompasului. Se prezintă sub forma unei sfere
metalice în interiorul căreia se află, de regulă, două giroscoape ale căror axe principale de
rotaţie sunt perpendiculare între ele. Axele lor sunt legate printr-un sistem de pârghii cuplate
la o pârghie centrală care este legată de corpul girosferei prin intermediul unor resoarte.
88 Capitolul 6
Piesele exterioare ale girocompasului servesc pentru fixarea lui de navă şi pentru
asigurarea funcţionării lui. Cele mai importante sunt: vasul suport cu lichidul de susţinere,
sistemul de resoarte, sistemul de inele cardanice, habitaclul, sistemul de răcire a lichidului de
susţinere, corectorul şi masa cu aparatele de control. Tot ceea ce este susţinut de vasul suport
formează ansamblul definit în mod curent la bord ca fiind girocompasul mamă.
Funcţionarea girocompasului la bord este asigurată şi de o altă serie de subansamble
um sunt: comutatorul general, reostatul automat de pornire, amplificatorul, cutia cu
ampermetre, aparatele de semnalizare şi alarmă, pompa centrifugă a sistemului de răcire,
aparatul de comandă a întreruperii amortizării, aparatul de reglare a corectorului de la distanţă
şi altele.
În figura 6 -15 este redată o schemă de principiu a dispunerii unui girocompas la bord.
Principalele elemente redate în această figură sunt:
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 89
1. tabloul de alimentare
2. girocompasul mamă
3. grupul convertizor
4. transformatorul de alimentare a
repetitoarelor giro
5. cutia de distribuţie
6. repetitorul de drum din pilotul
automat
7. repetitoarele de relevment
8. înregistratorul de drum
9. sistemul de alarmă.
6.4.4.Funcţionarea girocompasului
mai moderne, la care informaţia de viteză de la loch se transmite automat la girocompas, este
nevoie doar de introducerea corecţiei pentru latitudine.
nord giro spre care tinde să se orienteze axa principală a giroscopului sub acţiunea vitezei
proprii şi a vitezei de rotaţie a Pământului.
Unghiul format între direcţia nord adevărat şi direcţia nord giro se numeşte deviaţia
giorocompasului sau eroarea de viteză. Se notează δg.
Valoarea lui δg se poate determina din triunghiul OFG, astfel:
V ⋅ cos D
tgδg = − (6 - 3)
ω ⋅ R ⋅ cos ϕ
unde ω este viteza unghiulară de rotaţie a Pământului, R este raza terestră iar φ este
latitudinea locului. Înlocuind tgδg cu δg relaţia (6 - 3) devine:
V ⋅ cos D
δg = −
ω ⋅ R ⋅ cos ϕ
360°
unde viteza de rotaţie a Pământului ω = h
= 15° / h . Rezultă că viteza de rotaţie a unui
24
punct aflat pe ecuatorul terestru este egală cu viteza de rotaţie a Pământului OF din
figura 6 - 16 şi are valoarea OF = 15o x 60’ = 900’/h. Pentru un punct aflat la o latitudine
oarecare această viteză va fi: OF = 900 cosφ. Relaţia cu ajutorul căreia vom determina
valoarea lui δg în grade cunoscând viteza (V) exprimat în noduri, drumul (D) în grade şi
latitudinea locului (φ) în grade şi minute, va fi deci următoarea:
V ⋅ cos D
δg = − (6 - 4)
900 ⋅ cos ϕ
Semnul deviaţiei girocompasului (δg) va fi :
- plus (+) pentru cadranele de orizont nordice - deci drumuri cuprinse între 90o şi 270o prin
nord;
- minus (-) pentru cadranele de orizont sudice - deci drumuri cuprinse între 90o şi 270o prin
sud.
Valoarea deviaţiei girocompasului creşte cu latitudinea astfel că la latitudini sub 60o şi
viteze mai mici de 20 Nd valoarea medie pentru δg este de ± 2°.5 .
Această eroare se produce pe timpul cât viteza navei creşte sau descreşte la o nouă
valoare sau pe timpul în care nava schimbă de drum. De reţinut faptul că valoarea acestei erori
de indicare a girocompasului este manifestă numai pe durata variaţiei vitezei sau giraţiei
navei. Imediat după ce nava s-a stabilizat în noua viteză sau în noul drum, această eroare nu se
mai produce.
La schimbările de drum sau variaţiile de viteză ale navei, mişcarea de precesie, care
apare ca urmare a acestor variaţii, face ca axa girocompasului să fie orientată pe o nouă
direcţie, producându-se astfel o modificare a deviaţiei giro δg pe care o vom nota Δδg. Va
92 Capitolul 6
apărea deci un nou nord giro faţă de care va fi orientată axa principală a girocompasului
pentru o perioadă de timp. Unghiul format la un moment dat între axa principală a
girocompasului şi noua direcţie nord giro se numeşte eroare rămasă. Valorile ei nu depăşesc
± 1° . Durata de manifestare a acestei erori rămase este funcţie de mărimea înălţimii
metacentrice a a girocompasului.
Mişcările de ruliu şi tangaj ale navei produc asupra giroscopului mişcări suplimentare
de precesie a căror perioade sunt egale cu perioada ruliului şi tangajului. Aceste mişcări de
precesie produc o eroare de indicare a girocompasului numită eroare de balans. Eroarea de
balans este evidentă la girocompasele cu un singur giroscop în drumurile intercardinale unde
poate atinge valori de până la 30o. Pentru reducerea acestei erori s-a apelat la varianta
constructivă de compas bigiroscopic care are în girosferă două giroscoape cu axele dispuse
perpendicular una pe cealaltă. În acest fel, eroarea de balans a devenit aproape neglijabilă.
Erorile accidentale sunt generate întâmplător şi pot ajunge uneori la valori apreciabile.
Principalele erori accidentale sunt următoarele:
- eroarea de antrenare - datorată frecării excesive a elementului sensibil al
girocompasului de elementele solidare cu corpul navei. În aceste condiţii, la
schimbările de drum, girosfera este antrenată de mişcarea navei în de giraţie a acesteia.
Apariţia acestui gen de eroare denotă uzuri mecanice şi condiţii anormale de
funcţionare a elementului sensibil în vasul suport;
- erorile cauzate de vibraţiile corpului navei - se reduc printr-o alegere judicioasă de
dispunere a girocompasului mamă la bord;
- erorile generate de variaţia vitezei de rotire a giroscoapelor - apar ca urmare a
variaţiilor de tensiune din reţeaua bordului. Condiţia ca aceste erori să fie neglijabile
este ca frecvenţa curentului de la bord să fie cât mai constantă.
Dg
Da
Între acestea se stabilesc următoarele
Rg relaţii:
Exemplul 1: Exemplul 2:
Se navigă după girocompas fără Se navigă după girocompas fără
corector în Da = 176° . Latitudinea locului corector şi urmează să se adopte
este ϕ = 28°17 ' N , viteza navei V = 16 Nd . Da = 137° . Cunoscând că se navigă la
Se determină punctul navei prin metode latitudinea de ϕ = 12°29 ' N , că viteza navei
independente de girocompas şi se stabileşte este V = 15 Nd şi că eroarea constantă a
pe hartă relevmentul adevărat la farul F de girocompasului este A = +001°.4 , să se
valoare Ra = 278° . Se măsoară Rg = 279° determine drumul giro ( Dg )care va fi
la acelaşi far. Să se determine: Δg, δg şi A. ordonat timonierului.
Rezolvare:
Ra = 0278° Rezolvare:
- Rg = −279° A = +001°.4 Da = 0137°
Δg = −001° + δ g = +000°.7 - Δg = −002°.1
- δ g = +001°.2 Δg = +002°.1 Dg = 0134°.9
A = +000°.2
Exemplul 3: Exemplul 4:
Se navigă după girocompas cu corector Drumul trasat pe hartă este Da = 316° .
automat. Se măsoară Rg = 0268°.5 la unul Cunoscând că valoarea corecţiei girocom-
din obiectele aliniamentului QQ’ a cărui pa sului este Δg = +001° să se determine
orientare din hartă este 90° − 270° . drumul giro ( Dg ) care se va ordona
Să se determine corecţia totală a timonierului.
girocompasului.
Rezolvare: Rezolvare:
Ra = 0270° Da = 0316°
- Rg = −268°.5 - Δg = −001°
Δg = +001°.5 Dg = 0315°
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Ce este giroscopul liber? meridianul locului? Ce concluzie se
2. Care sunt gradele de libertate ale desprinde de aici?
unui giroscop liber? 6. Ce este precesia giroscopică?
3. Care sunt proprietăţile unui giroscop 7. Cum se determină direcţia mişcării
liber? de precesie?
4. Ce este inerţia giroscopică? 8. Cum se poate transforma giroscopul
5. Cum se manifestă axa principală de liber în girocompas?
rotaţie a giroscopului liber faţă de
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 95
EXERCIŢII
1. Se navigă după girocompas fără de 16 Nd . Să se determine: Δg, δg şi A
corector în drum adevărat Da = 134° cunoscând că relevmentul adevărat
la latitudinea ϕ = 34°16 ' N cu viteza la un obiect costier este Ra = 304° iar
de 14 Nd . Să se determine: Δg, δg şi relevmentul giro măsurat la el
A cunoscând că relevmentul adevărat este Rg = 303°.5 .
la un obiect costier este Ra = 142° iar 4. Se navigă după girocompas fără
relevmentul giro măsurat la el este corector cu viteza de 12 Nd la
Rg = 143°.5 . latitudinea ϕ = 10°20 ' N . Cunoscând
2. Se navigă după girocompas fără că drumul adevărat este Da = 45° , să
corector în drum adevărat Da = 214° se determine drumul giro pentru o
la latitudinea de ϕ = 43°24 ' N cu eroare constantă a girocompasului
viteza de 15 Nd . Să se determine: Δg, A = + 1° .
δg şi A cunoscând că relevmentul 5. Se navigă după girocompas fără
adevărat la un obiect costier este corector cu viteza de 14 Nd la
Ra = 116° iar relevmentul giro latitudinea de ϕ = 25°14 ' N .
măsurat la el este Rg = 115° . Cunoscând că drumul adevărat este
3. Se navigă după girocompas fără Da = 138o, să se determine drumul
corector în drum adevărat Da = 328° giro pentru o eroare constantă a
la latitudinea de ϕ = 0°40 ' S cu viteza girocompasului A = 0° .
96 Capitolul 6
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. Δg = −1°.5 ; δ g = +0°.7 ; A = −2°.2 ; 10. Ra=171o; 19. Rg = 117o
2. Δg = +1° ; δ g = +1° ; A = 0° ; 11. Ra=222o; 20. Rg = 206o.5
3. Δg = +0°.5 ; δ g = −0°.9 ; A = +1°.4 ; 12. Ra=301o; 21. Rg = 349o.5
13. Dg = 45o ; 22. Ra=246o;
4. Δg = +0°.5 ;
14. Dg = 123o.5; 23. Ra=90o;
5. Δg = +0°.7 15. Dg = 317o; 24. Ra=251o;
6. Δg = −0°.5 ; 16. Da = 53 o.5 25. Ra=3o.5;
7. Δg = − 1° 17. Da = 164 o.5 26. Ra=94o;
8. Δg = + 1° 18. Da = 307 o. 27. Ra=256o.5;
9. Δg = −1°.5
98
Capitolul 7
LOCHUL HIDRODINAMIC, LOCHUL HIDROMECANIC,
LOCHUL ELECTROMAGNETIC, LOCHUL ULTRASON
DOPPLER : PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE, DESCRIERE.
ELICEA NAVEI CA LOCH. DETERMINAREA FACTORULUI
DE CORECŢIE A LOCHULUI. CLASIFICAREA SONDELOR,
SONDA DE MÂNĂ. FUNCŢIONAREA SONDEI ULTRASON
Obiective operaţionale
Hγ = Pt = presiunea totală
p = Ps = presiunea statică
2
V
γ = Pd = presiunea dinamică (7 - 4)
2g
Relaţia (7 - 3) se poate scrie, deci, sub forma următoare:
Pt = Ps + Pd
Pd = Pt − Ps (7 - 5)
Din relaţia (7 - 4) se observă că presiunea dinamică este direct proporţională cu
pătratul vitezei navei.
Integrarea relaţiei (7 - 5) se face cu ajutorul unei instalaţii similare cu cea din
figura 7 - 2 la care distingem următoarele
elemente: 10
- tubul Pitot de presiune totală (1); 8 9
- tubul de presiune statică (2); 7
Pd
- transmiţătorul presiunii dinamice (3), 66
55
la care distingem:
Ps
- camera de presiune totală (4); 3
- camera de presiune statică (5); Pt
2
4
- membrana transmiţătorului (6);
- tija transmiţătorului (7);
1
- pârghia (8);
- pivot (9);
- indicatorul de viteză (10). Figura
Figura
Figura 7-2
7 -7-2
2
Cunoscut şi sub numele de lochul Chernikeeff, acest tip de loch foloseşte pentru
măsurarea vitezei navei o mică elice plasată sub chila navei care se roteşte ca urmare a
înaintării navei. Principalele părţi componente ale unui loch hidromecanic sunt următoarele
(figura 7 - 3):
- lochul propriu-zis cu mecanismul de 2
transmisie; 1 4
- suportul lochului;
- aparatul central; 7
- contorul de distanţă parcursă; 5
- indicatorul de viteză.
Lochul propriu-zis cu mecanismul de transmisie
(1) este format din două părţi: 6
- partea superioară care rămâne în interiorul
navei, de forma unui tub cu mâner care
serveşte la introducerea lochului în suportul
3
său sau pentru scoaterea lui din suport.
Fixarea corectă a lochului la post se Prova
realizează cu ajutorul a doi pivoţi de ghidare
(2) fixaţi tot de partea superioară; Figura7-3
Figura
Figura 7 -7-3
Figura 7-3
3
de sisteme de roţi dinţate cuplate între ele care au ca element motor rotiţa centrală a sistemului
pe care este fixat acul roşu. La fiecare impuls sosit la contorul de distanţă parcursă rotiţa
centrală se roteşte cu 1/400 din circumferinţa sa, astfel că acul roşu va face o rotaţie completă
a cadranului după 400 de impulsuri ceea ce corespunde unei distanţe parcurse de 1Mm . Prin
sistemul de angrenaje se rotesc şi celelalte ace, după cum urmează: acul negru face o rotaţie
completă la 100 de rotaţii ale acului roşu, astfel că el va indica milele parcurse de la 1 la
100 Mm ; acul de pe cadranul mic din stânga face o rotaţie completă la 10 rotaţii ale acului
negru şi la 1.000 de rotaţii ale acului roşu, el indicând distanţa parcursă de la 1 la 1.000 Mm ;
acul de pe cadranul mic din dreapta, face o rotaţie completă la 10 rotaţii complete ale acului
cadranului mic din stânga, ceea ce corespunde la 100 de rotaţii complete ale acului negru şi la
10.000 de rotaţii ale acului roşu, indicând o distanţă parcursă de la 1 la 10.000 Mm .
La oprirea lochului indicaţiile celor patru cadrane nu revin la zero aşa că lochul trebuie
citit imediat după punerea în funcţiune.
Indicatorul de viteză serveşte la citirea directă a vitezei navei. În interiorul lui se
găsesc trei relee care fac ca acul indicator de viteză să fie rotit într-un timp de 18 secunde cu
un unghi proporţional cu viteza navei în noduri şi menţinut în această poziţie atâta timp cât
viteza este constantă.
În cazul în care lochul de la bord nu este prevăzut cu indicator de viteză, pentru
determinarea acesteia se va folosi tabela aflată pe capacul contorului de distanţă intitulată
„Speed Table” astfel:
- cu ajutorul unui secundometru se măsoară, la precizie de 0,1 secunde, intervalul scurs
între 21 de impulsuri, fapt materializat de aprinderea succesivă de 21 de ori a unui bec
aflat deasupra tabelei;
- cu timpul măsurat în secunde se intră în tabla afişată pe capac pe coloana „Time in
Seconds” şi se citeşte viteza navei pe coloana „Speed in Knots”
Tabela rezolvă relaţia de mai jos:
20 × 3600
V ( Nd ) =
n × 400 (7 - 6)
unde n este numărul de secunde scurs între cele 21 de sclipiri ale becului care înseamnă 20 de
intervale între sclipiri.
vom nota cu litera B. Drept conductor aflat în mişcare a fost aleasă apa de mare, aflată în
mişcare aparentă faţă de senzorii carcasei care sunt două butoane dintr-un material cu
proprietăţi conductive electrice ridicate.
Viteza cu care se deplasează conductorul închipuit de apă va fi notat cu litera V, astfel
că putem scrie relaţia cu care poate fi determinată tensiunea electromotoare care se culege la
nivelul celor doi senzori:
E = KVB
în care K este coeficientul de conductibilitate al apei în care se navigă.
Din relaţie se observă că tensiunea electromotoare indusă va depinde de doi factori şi
anume: viteza de curgere a apei pe lângă cei doi senzori şi coeficientul de conductibilitate al
apei. Aşadar tensiunea electromotoare indusă care se transmite apoi la sistemul de indicare va
fi cu atât mai mare cu cât viteza navei va fi mai mare şi cu cât salinitatea apei deci implicit
capacităţile sale conductive vor fi mai mari.
Cele enunţate mai sus duc la concluzia că precizia în indicare a lochului este foarte
bună, el fiind capabil să furnizeze cu mare acurateţe viteze între zero şi 35 noduri dar
indicaţiile sale vor fi afectate de coeficientul K scăzut al apelor salmastre sau dulci. Furnizorii
asigură o precizie de indicare de 1,5%. Lochul est capabil să indice viteza navei şi pe marş
înapoi.
Figura 7 - 5
Figura 7-5
Figura
Figura 7-4
7-5 Δf = 2V ⋅ cos θ f
v (7 - 7)
în care:
- Δf este diferenţa dintre frecvenţa impulsului emis şi a celui recepţionat (frecvenţa Doppler);
- V este viteza de deplasare a navei;
- v este viteza de propagare a sunetului prin apă;
- f este frecvenţa impulsului emis.
104 Capitolul 7
Întrucât informaţia despre viteză este afectată de componenta verticală a mişcării navei
se foloseşte un sistem de emisie recepţie în configuraţie Ianus ( zeu roman cu două feţe, de la
care vine şi numele lunii ianuarie care priveşte cu o faţă spre vechiul an şi cu alta spre cel
nou), astfel încât se realizează emisia şi recepţia impulsurilor ultrasonore, simultan spre prova
şi pupa. Diferenţa dintre frecvenţa de emisie şi cea de recepţie în configuraţie Ianus va fi dată
4V ⋅ cos θ
ΔfIanus = f
de relaţia: v
Determinarea vitezei navei cu un astfel de loch se realizează cu mare precizie. Spre
deosebire de alte lochuri el permite şi măsurarea vitezei navei pe marş înapoi. De regulă
sistemul se foloseşte pentru manevra unor nave foarte mari în bazine portuare restrânse sau
pentru poziţionarea unor platforme marine gigant deoarece cu astfel de instalaţii se poate
măsura inclusiv viteza laterală.
V 1 +V 2
V=
2
În cazul unei baze de viteze cu curenţi de maree, se execută trei treceri, iar în cazul în
care curentul este foarte puternic se execută 4 treceri. Relaţiile de calcul pentru aceste cazuri
vor fi următoarele:
V 1 +V 2 +V 3 V1 +V 2 +V 3 +V 4
V= V=
3 4
Rezultatele probelor se trec într-o tablă a navigatorului dispusă în camera hărţilor.
În situaţia în care nava se află la ancoră, cu ajutorul acestui procedeu improvizat se poate
determina viteza curentului.
Procedeul este impracticabil noaptea şi pe vizibilitate redusă sau în condiţii de mare rea.
Ca toate aparatele, şi lochurile, indiferent de tipul lor, sunt afectate de anumite erori.
Din această cauză, este necesar ca periodic să se determine valoarea erorii constante de
indicare a lochului de la bord. Eroarea constantă conţinută de indicaţiile lochului se elimină cu
ajutorul unei corecţii exprimată ca factor de corecţie sau ca o corecţie în procente.
Procedeul de determinare a corecţiei lochului este simplu şi este cunoscut sub numele
de etalonarea lochului. Aşadar, etalonarea lochului se execută astfel:
- se parcurge o distanţă între două puncte precis determinate (în baza de viteze sau între
două puncte determinate cu ajutorul a două unghiuri orizontale);
- se face citirea lochului Cl1 în punctul de începere şi apoi citirea la loch Cl2 în punctul
de terminare a etalonării lochului. Diferenţa dintre cele două citiri o notăm cu ml şi ea
reprezintă distanţa parcursă după loch. Distanţa parcursă după loch este dată de relaţia
următoare:
ml = Cl 2 − Cl1 (7 - 10)
- se determină din hartă distanţa reală parcursă între cele două puncte notată cu litera m;
- se determină factorul de corecţie al lochului , f, cu relaţia:
m
f =
ml (7 - 11)
De aici putem deduce următoarele formule:
m = f × ml
m
ml =
f
În afară de factorul de corecţie al lochului se mai foloseşte şi corecţia lochului care
este o formă procentuală de exprimare. Ea se notează cu Δl şi care se calculează cu
ml
relaţia: Δl = 100% (7 - 12)
m
Cu aceste două formule a fost întocmită tabla 13 din „Table nautice DH-90” care
poate fi folosită atât cu corecţia lochului (Δl %) cât şi pentru factorul de corecţie (f).
Tabla 13 are ca argument vertical de intrare diferenţa citirilor la loch Cl 2 − Cl 1 .
Argumentul orizontal este factorul de corecţie al lochului (f) denumit în tablă coeficientul
lochului sau corecţia în procente a lochului (Δl %). Corecţiilor procentuale pozitive corespund
valori supraunitare pentru coeficientul lochului în timp ce corecţiilor procentuale negative le
corespund valori subunitare ale coeficientului lochului.
Exemplul 1.
O navă se deplasează din punctul Z1 în punctul Z2. Cunoscând că factorul de corecţie
al lochului este f = 1,03 şi că cele două citiri ale lochului sunt Cl1 = 1.236,7 şi Cl2 = 1.249,3,
să se determine distanţa reală parcursă de navă.
Rezolvare:
Formula de calcul: m = f × ml
- calculul distanţei parcurse după loch 0Cl 2 = 1.249,3 ( ml ):
−Cl1 = 1.236, 7
00ml = 0012, 6
- calculul distanţei reale( m )
m = 1, 03x12, 6 = 12, 978 ≅ 13Mm
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 107
Exemplul 2.
O navă urmează să parcurgă între două puncte Z1 şi Z2 trasate pe hartă, distanţa de
14,5 Mm (distanţă reală m). Cunoscând că factorul de corecţie al lochului este 0,92 şi că
citirea la loch Cl1 în punctul Z1 este 2.432,9 să se determine citirea la loch la ajungerea în
punctul Z2 .
Rezolvare:
m
Formula de calcul: ml =
f
- calculul distanţei parcurse după loch ( ml ):
14,5
ml = = 15, 76 ≅ 15,8
0,92
- calculul celei de a doua citiri la loch ( Cl 2 ):
ml = 15 + 0,8 = 15,8Mm
Cl 2 = Cl1 + ml = 2.432, 9 + 15,8 = 2.448, 7 Mm
În cazul variantei b) calculăm următoarele diferenţe:
14,7 - 13,8 = 0,9 şi 16 - 15 = 1
14,7 - 14,5 = 0,2
„Regula de trei simplă” va avea următoarea formă:
0,9................................1
0,2...........................Δml
0, 2
Δml = = 0, 222 ≅ 0, 2Mm
0,9
ml = 16 − 0, 2 = 15,8Mm
Cl 2 = Cl1 + ml = 2.432, 9 + 15,8 = 2.448, 7 Mm
că dacă fundul este stâncos, suprafaţa seului va fi afectată de amprenta lăsată de pietrele
fundului. Dacă fundul este nisipos, grăunţe de nisip se vor lipi de seu. La fel şi în cazul argilei,
când pe seu vor rămâne urme argiloase.
Raportarea adâncii apei măsurate cu sonda de mână se face astfel: „ Prova babord,
metri 25, fund nisip, nava merge înainte!”. Dacă greutatea nu a ajuns la fund, fapt ce denotă
că adâncimea este mai mare decât saula sondei, se raportează astfel: „prova tribord, metri 42,
fără fund, nava merge înapoi!”.
Sonda de mână se foloseşte cu precădere:
- pentru măsurarea adâncimilor până la 50 m, la o viteză a navei de maximum 6 Nd;
- pentru determinarea naturii fundului;
- la ancoră, pe vreme rea , pentru a stabili dacă ancora derapează sau nu;
- pe timpul încărcării navei în porturi cu adâncime limitată;
- în caz de eşuare a navei pentru a stabili modul de „prindere” a navei pe uscat, caz în
care se întocmeşte o schiţă a sondajelor, pe număr de coaste ale navei.
-
7.2.2. Sonda ultrason - descriere şi funcţionare
90
semnal electric care este amplificat de
80
20 30 40
5
amplificatorul (10). De la amplificator, curentul
70
se transmite la tubul cu neon cu aprindere
60
50
12
instantanee.
În momentul aprinderii sale, tubul cu 10 11
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Care sunt tipurile de lochuri pe care le 8. Care sunt părţile componente ale
cunoaşteţi? lochului hidromecanic?
2. Care este principiul de funcţionare al 9. Descrieţi părţile componente ale
lochului hidrodinamic? lochului hidromecanic folosind
3. Care sunt părţile componente ale figura 7 - 3.
lochului hidrodinamic? 10. Câte cadrane se găsesc pe
4. Descrieţi funcţionarea lochului înregistratorul de distanţă parcursă al
hidrodinamic folosind figura 7 - 2. lochului hidromecanic şi care este
8. Care sunt aparatele lochului destinate destinaţia fiecăruia?
citirii vitezei şi a distanţei parcurse şi 11. Care este principiul de funcţionare al
unde sunt ele amplasate la bord? lochului electromagnetic?
6. Care sunt avantajele pe care le 12. De ce depinde precizia de indicare a
prezintă lochurile hidrodinamice? acestui loch?
7. Care este principiul care stă la baza 13. Care este principiul de funcţionare
funcţionării lochului hidromecanic? al lochului ultrason Doppler?
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 111
EXERCIŢII
1. Să se determine distanţa reală parcursă m = 286 Mm iar factorul de corecţie al
de o navă între două puncte cunoscând lochului este f = 1, 04 .
că diferenţa citirilor la loch este 8. Să se determine citirea la loch pentru
Cl 2 − Cl1 = 14,8 iar factorul de corecţie momentul în care o navă ajunge în
este f = 1, 02 . punctul de destinaţie cunoscând că
2. Să se determine distanţa reală parcursă citirea la loch în punctul de plecare este
de o navă între două puncte cunoscând Cl1 = 3.697,5 , distanţa parcursă
că diferenţa citirilor la loch este este m = 324 Mm iar factorul de corecţie
Cl 2 − Cl1 = 12,9 iar factorul de corecţie al lochului este f = 1, 06 .
este. f = 1, 04 . 9. Să se determine citirea la loch pentru
3. Să se determine distanţa reală parcursă momentul în care o navă ajunge în
de o navă între două puncte cunoscând punctul de destinaţie cunoscând că
că diferenţa citirilor la loch este citirea la loch în punctul de plecare este
Cl 2 − Cl1 = 13, 6 iar factorul de corecţie Cl1 = 6.417,8 , distanţa parcursă
este f = 1, 07 . este m = 178Mm iar factorul de corecţie
4. Să se determine distanţa reală parcursă al lochului este f = 1, 04 .
de o navă între două puncte cunoscând 10. Să se determine citirea la loch pentru
că diferenţa citirilor la loch este momentul în care o navă ajunge în
Cl 2 − Cl 1 = 12, 7 iar factorul de corecţie punctul de destinaţie cunoscând că
este f = 0,92 . citirea la loch în punctul de plecare este
5. Să se determine distanţa reală parcursă Cl1 = 4.613,5 , distanţa parcursă este
de o navă între două puncte cunoscând m = 264 Mm iar factorul de corecţie al
că diferenţa citirilor la loch este lochului este f = 0,92 .
Cl 2 − Cl1 = 15, 3 iar factorul de corecţie al 11. Să se determine citirea la loch pentru
lochului este f = 0,96 . momentul în care o navă ajunge în
6. Să se determine distanţa reală parcursă punctul de destinaţie cunoscând că
de o navă între două puncte cunoscând citirea la loch în punctul de plecare este
că diferenţa citirilor la loch este Cl1 = 5.914,1 , distanţa parcursă este
Cl 2 − Cl1 = 11, 4 iar factorul de corecţie al m = 314 Mm iar factorul de corecţie al
lochului este f = 0,94 . lochului este f = 0,94 .
7. Să se determine citirea la loch pentru 12. Să se determine citirea la loch pentru
momentul în care o navă ajunge în momentul în care o navă ajunge în
punctul de destinaţie cunoscând că punctul de destinaţie cunoscând că
citirea la loch în punctul de plecare este citirea la loch în punctul de plecare este
Cl1 = 2.436, 4 , distanţa parcursă este Cl1 = 6.463,5 , distanţa parcursă este
lochului este f = 0,97 . m = 189 Mm iar factorul de corecţie al
112 Capitolul 7
13. Care este adâncimea apei în raionul de 14. Care este adâncimea apei în raionul de
navigaţie cunoscând că sonda indică o navigaţie cunoscând că sonda indică o
adâncime de 12,4 la un pescaj de 6,2m? adâncime de 18,5m la un pescaj de
7,4m?
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. 15 Mm; 8. 4.003,2 Mm;
2. 13,4 Mm; 9. 6.588,9 Mm;
3. 14,5 Mm; 10. 4.900,5 Mm;
4. 11,7 Mm; 11. 6.248,1 Mm;
5. 14,7 Mm; 12. 6.658,3 Mm;
6. 10,7 Mm; 13. 18,6 m;
7. 2.711,4 Mm; 14. 25,9 m.
Capitolul 8 113
Capitolul 8
GENERALITĂŢI. LOXODROMA ŞI ORTODROMA.
CONDIŢII CARE SE CER UNEI HARŢI MARINE.
CONŢINUTUL HĂRŢILOR MARINE
Acest capitol face introducerea în domeniul hărţilor marine abordând
conceptul de sistem de proiecţie cartografică. Întrucât drumul urmat pe suprafaţa
terestră poate fi executat în linie dreaptă sau în lungul unui cerc mare, este făcută o
analiză comparată a acestor două modalităţi de a naviga.
Este abordată problema cerinţelor ce se impun unei hărţi marine şi este redat
pe larg conţinutul acesteia.
Obiective operaţionale
Scara hărţii reprezintă raportul dintre lungimea unui segment unitar de pe hartă (1 mm, 1
cm, 1 dm, etc) şi lungimea reală a segmentului corespunzător de pe teren, exprimată în
aceeaşi unitate de măsură.
1
Exemplu: scara unei hărţi este . Aceasta înseamnă că unui centimetru de pe hartă
250.000
îi corespund pe teren 250.000 cm.
O astfel de scară se numeşte scară numerică. Cu ajutorul acestei scări putem
determina cu uşurinţă lungimea reală din teren între două puncte măsurând distanţa dintre
reprezentările acestora pe hartă.
1
Dacă pe o hartă la scara vom măsura 6 cm între două puncte, distanţa de pe
250.000
teren va fi egală cu 6 × 250.000cm = 1.500.000cm = 15.000m = 15km .
Funcţie de scara lor, care înseamnă grad de detaliere a informaţiilor conţinute, hărţile
pot fi :
- hărţi la scară mare, care sunt hărţi ale porturilor, ale zonelor de ancoraj şi ale
raioanelor cu pericole de navigaţie;
- hărţi la scară medie , care sunt hărţile care se folosesc în navigaţia costieră;
- hărţi la scară mică , care sunt hărţile folosite pentru navigaţia la larg şi pentru
planificarea traversadelor.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 115
În afară de scara numerică există şi scara grafică. Scara grafică se prezintă sub forma unei
drepte împărţite în segmente egale deasupra cărora se înscriu cifrele corespunzătoare
lungimilor reale de pe teren, exprimate în Mm. Scara grafică o vom găsi în mod obligatoriu pe
hărţile la scară mare care reprezintă arealurile porturilor şi ale radelor. În figura 8 - 1 este
redat un exemplu de scară grafică.
FiguraFigura
8 - 1 8-1
Pentru a fi utilă navigaţiei, harta marină trebuie să fie cât mai actuală. Actualizarea
hărţii se face fie printr-o nouă re editare, fie prin corectarea ei cu informaţiile primite prin
avizele pentru navigatori.
Cu toate că drumul ortodromic este mai scurt decât drumul loxodromic, actualele
mijloace de navigaţie nu permit decât ţinerea unui drum în linie dreaptă , deci loxodromic. La
studiul navigaţiei ortodromice se vor analiza metodele specifice acestui gen de navigaţie.
Atunci când distanţa dintre punctul de plecare şi punctul de sosire este mică, se
optează automat pentru navigaţia loxodromică. În cazul traversadelor oceanice, atunci când
condiţiile meteorologice sunt favorabile, se recomandă navigaţia pe ortodromă care reduce
timpul de navigaţie şi care duce, evident, la economii de resurse materiale.
O astfel de hartă a fost realizată pentru prima dată de către geograful flamand Gerhard
Krämer cunoscut sub numele de Mercator. Harta concepută de el poartă numele de harta
Mercator şi este folosită în exclusivitate la bordul tuturor navelor.
NORTH SEA
DOVER STRAIT
TO
WESTERSCHELDE
DEPTHS IN METRES
SCALE 1:50 000 at lat 51o00’
Seria şi titlul hărţii sunt trecute şi pe versoul hărţii, astfel ca hărţile să poată fi
identificate în sertarele de păstrare fără a mai fi despăturite;
- data publicării - este tipărită pe marginea de jos a hărţii sub forma următoare:
”Published at Taunton 22nd August 1986 under the Superindence of Rear Admiral....,
Hydrografer of the Navy”;
- data tipăririi - este înscrisă tot în partea de jos a cadrului hărţii , sub forma următoare:
„New Editions 4th Sept 1987, 10th June 1994”;
- dimensiunile hărţii - sunt înscrise în colţul din dreapta jos sub forma următoare:
(1150.0 × 650.0mm) . După cum se observă, hărţile mai noi, în sistem metric, au
dimensiunile date în milimetri comparativ cu hărţile vechi ale căror dimensiuni erau
prezentate în inci. Motivul pentru care sunt trecute aceste dimensiuni este acela de a
da posibilitatea verificării existenţei unor eventuale deformaţii a materialului pe care
este tipărită harta.
- scara grafică a latitudinilor crescânde - delimitează suprafaţa reprezentată spre est şi
spre vest;
- scara grafică a longitudinilor - delimitează suprafaţa hărţii spre nord şi spre sud;
- reţeaua cartografică - este reprezentată de meridiane şi paralele trasate din grad în
grad, multipli sau subdiviziuni ai acestuia, funcţie de scara numerică a hărţii şi
extinderea zonei reprezentate;
- scara numerică a hărţii - este indicată sub titlul hărţii, aşa cum se poate vedea mai sus.
De observat că se indică şi latitudinea de referinţă.
- scara grafică a hărţii - este trecută numai pe hărţile la scară mare;
- linia coastei - este redată funcţie de particularităţile pe care le prezintă;
118 Capitolul 8
- topografia coastei - de absolut folos atunci când se navigă în apropierea unor coaste
necunoscute;
- simboluri şi abreviaţiuni - sunt folosite în conformitate cu „Standardul 57 privind
simbolurile şi abreviaţiunile folosite pe hărţile nautice” elaborat de Organizaţia
Hidrografică Internaţională.
- pericole de navigaţie - sunt reprezentate prin semne convenţionale şi sunt însoţite de
abreviaţiuni;
- sondaje - în metri pe hărţile noi şi braţe şi picioare pe cele vechi. Modalitatea de
măsurare se înscrie sub titlul hărţii.
- linii batimetrice ( izobate) - sunt redate de regulă din 5 în 5 metri;
- înălţimi ale reperelor de navigaţie - sunt exprimate în metri pe hărţile noi.
În figura 8 - 3 este redat un crochiu dintr-o hartă nautică pentru a exemplifica multitudinea
informaţiilor conţinute.
Uscat
Uscat acoperit
pe timpul
ma reelor
Funduri mici
Figura8-3
Figura
Figura 8-3
5 Building Clădire
8 Ruin, Ruined Ruine, ruină-obiect costier
landmark
10 Motorway Autostradă
II DEPTHS - ADÂNCIMI
1 ED Existence doubtful Există dubii
2 SD Sounding of doubtful Sondaj îndoielnic
depth
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Ce este harta marină? 12. Care este diferenţa dintre loxodromă şi
2. Ce este o reţea cartografică? ortodromă ca formă şi mărime?
3. Ce este un sistem de proiecţie 13. Enumeraţi condiţiile care se cer unei
cartografică? hărţi marine.
4. Cum se clasifică proiecţiile 14. Explicaţi ce înseamnă ca o hartă să fie
cartografice? conformă.
5. Enumeraţi principalele proiecţii 15. Ce este seria hărţii, care este forma sa
cartografice. de redare şi unde este înscrisă pe hartă?
6. Ce este scara hărţii şi de câte feluri 16. Ce este titlul hărţii?
poate fi ea? 17. Ce este scara grafică a longitudinilor?
7. Ce este scara numerică şi cum se 18. Ce este scara grafică a latitudinilor
reprezintă? crescânde?
8. Ce este scara grafică şi cum se 19. În baza cărui standard se fac
reprezintă? înscrisurile, reprezentările şi
9. Cum se clasifică hărţile marine abreviaţiile pe harta marină?
funcţie de scară? 20. Ce alte elemente conţine o hartă
10. Definiţi loxodroma. marină?
11. Definiţi ortodroma.
EXERCIŢII
1 1
1. Pe o hartă la scara se 5. Pe o hartă la scara se
250.000 1.000.000
măsoară între două puncte distanţa de măsoară între două puncte distanţa de
2 cm. Ce distanţă corespunde în 6 cm. Ce distanţă corespunde în
realitate? realitate?
1 6. Folosind imaginile extrase din
2. Pe o hartă la scara se „Standardul Internaţional 57”
300.000
măsoară între două puncte distanţa de identificaţi elementele principale care
3 cm. Ce distanţă corespunde în redau:
realitate? - factori naturali;
1 - factori culturali;
3. Pe o hartă la scara se - obiecte costiere;
500.000
- adâncimi;
măsoară între două puncte distanţa de
- stânci , epave, obstrucţii;
4 cm. Ce distanţă corespunde în
- lumini, faruri;
realitate?
- mijloace de semnalizare pe
1
4. Pe o hartă la scara se timp de ceaţă;
750.000 - zone , limite.
măsoară între două puncte distanţa de
5 cm. Ce distanţă corespunde în
realitate?
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. 5 km; 2, 7Mm ; 4. 37,5 km; 20, 2Mm
2. 9 km; 4,9Mm ; 5. 60 km; 32, 4Mm
3. 20 km; 10,8Mm
123Capitolul 9 123
Capitolul 9
PROIECŢIA CENTRALO-CILINDRICĂ DREAPTĂ.
PROIECŢIA MERCATOR
Prezentul capitol prezintă proiecţia centralo-cilindrică dreaptă încercând să
determine dacă această proiecţie este utilă pentru realizarea hărţilor marine.
Concluzia va rezulta în urma tratării problemei.
Modul în care Mercator a adaptat această proiecţie la proiecţia care îi poartă
numele va fi explicat în detaliu.
În cuprinsul capitolului este prezentată diferenţa de latitudine crescândă şi se
explică modul practic de calcul al acesteia.
Obiective operaţionale
b) meridianele - apar ca linii drepte, paralele între ele şi echidistante pentru o aceeaşi
diferenţă de longitudine şi perpendiculare pe ecuator.
Pe sfera terestră, lungimea uni arc de paralel scade de la ecuator spre poli cu cosinusul
latitudinii, (vezi capitolul 2) aşa cum este cazul arcului de paralel AE :
c c’
AE = QH ⋅ cos ϕ A
În proiecţia centralo-cilindrică
NP
b f b’
dreaptă, segmentul ae, corespunzător
B’
C’
F
C
B arcului AE, este egal cu segmentul Qh
A’ E
A a ee a’ corespunzător diferenţei de longitudine
Q’ O Q Hh Ii Jj K
k
Δλ . Rezultă:
R Q’
λ ae = QH = AE ⋅ sec ϕ (9 - 1)
K J I H Δ
Concluzie: deformaţia cauzată de
proiecţia centralo-cilindrică dreaptă
SP determină creşterea distanţelor de-a
lungul paralelelor cu sec ϕ .
⎛π ϕ ⎞
de unde: ϕ c = R ⋅ ln tg ⎜ + ⎟ (9 - 10)
⎝4 2⎠
Relaţia (9 - 10) exprimă valoarea distanţei ϕ c de la ecuator la un paralel de
latitudine oarecare în proiecţie Mercator care este cunoscută sub numele de latitudine
crescândă.
Deoarece paralelele de latitudine vor fi trasate pe harta Mecator la distanţe variabile
faţă de ecuator, potrivit relaţiei (9 -11), această hartă va deveni conformă.
Raportul următor arată că în proiecţia Mercator distanţele de-a lungul meridianelor
cresc proporţional cu sec ϕ , la fel cu creşterea distanţelor de-a lungul paralelelor în proiecţia
centralo-cilindrică dreaptă neconformă:
dϕ
R
ac dϕ c cos ϕ 1
= = = = sec ϕ (9 - 11)
AC R ⋅ dϕ R ⋅ dϕ cos ϕ
Să vedem în continuare cum apare loxodroma în proiecţia Mercator. Vom pleca de la
expresia unghiului de drum pe sfera terestră, determinată cu relaţia (9 - 4):
d λ ⋅ cos ϕ
tgD =
dϕ
În proiecţia Mercator, valoarea unghiului de drum se obţine din triunghiul caf cu
relaţia:
cf R ⋅ d λ R ⋅ dλ d λ ⋅ cos ϕ
tgD ' = = = = (9 - 12)
ca dϕ c dϕ d ϕ
R
cos ϕ
Rezultă că D = D ' , ceea ce înseamnă că drumurile loxodromice trasate pe o hartă în
proiecţie Mercator sunt egale cu cele corespunzătoare de pe sfera terestră. Deoarece
meridianele în proiecţia Mercator apar ca drepte verticale paralele între ele şi echidistante,
128 Capitolul 9
Aşa cum arătam mai sus, cu ajutorul relaţiei (9 - 10) se poate determina valoarea
distanţei ϕ c de la ecuator la un paralel de latitudine oarecare în proiecţie Mercator. După
cum se observă , relaţia este valabilă pentru sferoidul terestru. Pentru o mai mare precizie în
determinarea acestei distanţe se apelează la elipsoidul internaţional şi nu la sferoid, situaţie în
care relaţia de calcul pentru ϕ c este următoarea:
e
⎛π ϕ ⎞ ⎛ 1 − e ⋅ sin ϕ ⎞ 2
ϕ c = a ⋅ ln tg ⎜ + ⎟ ⎜ ⎟ (9 - 13)
⎝ 4 2 ⎠ ⎝ 1 + e ⋅ sin ϕ ⎠
în care a este semiaxa mare şi e excentricitatea elipsoidului terestru. În această situaţie ϕ c se
exprimă în mile ecuatoriale. Lungimea unei mile ecuatoriale este dată de lungimea arcului de
ecuator l subântins unui unghi de 1’ la centrul elipsoidului. Mila ecuatorială se notează cu Me
iar mărimea ei este dată de relaţia:
1Me = l = a ⋅ arc1' = 1855,39m
Aşadar:
1Me = 1855,39m (9 - 14)
Pentru ca latitudine crescândă să poată fi exprimată în mile ecuatoriale a fost necesar
să se exprime lungimea semiaxei mari în mile ecuatoriale:
l
a= = 3437, 7468Me (9 - 15)
arc1'
O a doua operaţie necesară a fost înlocuirea logaritmilor naturali cu logaritmi zecimali
folosind modulul M dat de relaţia:
1
ln A = log A (9 - 16)
M
în care M = 0, 4342945 . În acest fel, relaţia (9 -13) va căpăta următoarea configuraţie:
e
1 1 ⎛ π ϕ ⎞ ⎛ 1 − e ⋅ sin ϕ ⎞ 2
ϕc = ⋅ log tg ⎜ + ⎟ ⎜ ⎟
arc1' M ⎝ 4 2 ⎠ ⎝ 1 + e ⋅ sin ϕ ⎠
Introducând valorile numerice se obţine:
e
3437, 7468 ⎛ π ϕ ⎞ ⎛ 1 − e ⋅ sin ϕ ⎞ 2
ϕc = log tg ⎜ + ⎟ ⎜ ⎟
0, 4342945 ⎝ 4 2 ⎠ ⎝ 1 + e ⋅ sin ϕ ⎠
e
⎛πϕ ⎞ ⎛ 1 − e ⋅ sin ϕ ⎞ 2
sau: ϕ c = 7915', 70447 log tg ⎜ + ⎟ ⎜ ⎟ (9 - 17)
⎝ 4 2 ⎠ ⎝ 1 + e ⋅ sin ϕ ⎠
Relaţia de mai sus a fost aplicată elipsoidului lui Krasovski. Aceeaşi relaţie aplicată
elipsoidului internaţional are următoarea formă:
e
⎛ π ϕ ⎞ ⎛ 1 − e ⋅ sin ϕ ⎞ 2
ϕ c = 7915 ', 704674 log tg ⎜ + ⎟ ⎜ ⎟ (9 - 18)
⎝ 4 2 ⎠ ⎝ 1 + e ⋅ sin ϕ ⎠
În proiecţia Mercator, distanţa măsurată pe meridian între două paralelele se numeşte
diferenţă de latitudine crescândă. Ea se exprimă în mile ecuatoriale şi se determină făcând
diferenţa dintre latitudinile crescânde ale punctelor respective, cu ajutorul relaţiei:
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞICOSTIERĂ 129
Δϕ c = ϕ c 2 ± ϕ c1 (9 - 19)
în care, semnul este plus (+) dacă latitudinile sunt de semne contrare şi minus (-) dacă
latitudinile sunt de acelaşi semn. Interpretarea practică a regulii de mai sus este următoarea:
cele două latitudini crescânde se adună dacă sunt de semne contrare şi se scad, cea mai mică
din cea mai mare, dacă sunt de acelaşi semn.
Pe baza relaţiei (9 - 17) a fost întocmită tabla 4 din „Table nautice DH-90” denumită
„Latitudini crescânde pentru elipsoidul internaţional”. Această tablă foloseşte la rezolvarea
relaţiei (9 - 19) utilizată în construcţia expeditivă a canevasului hărţii Mercator precum şi în
rezolvarea unor relaţii folosite în navigaţia estimată, aşa cum se va vedea într-o temă special
destinată acestui gen de navigaţie.
Cu relaţia (9 - 18) au fost întocmite table care le putem găsi în NORIE’S sau
TAVOLE NAUTICHE. Oricum, peste câţiva ani, ele se vor recalcula pentru elipsoidul
sistemului WGS -84.
Modul de calcul al diferenţei de latitudini crescânde cu ajutorul tablei 4/DH-90 este
redat în exemplele următoare:
Exemplul 1:
Să se determine diferenţa de latitudine crescândă între paralelele de latitudine
ϕ 1 = 34°12 '3 N şi ϕ 2 = 46°24 '.7 N.
Modul de utilizare a tablei 4/DH-90.
Cu ajutorul acestei table determinăm valorile latitudinilor crescânde corespunzătoare
latitudinilor geografice. Să începem cu ϕ 2 = 46°24 '.7 N:
- intrăm în tablă şi alegem coloana corespunzătoare pentru 46o. Coborâm pe ea până în
dreptul minutelor, care sunt 24’, unde citim valoarea latitudinii crescânde care este 3133,5;
- citim valoarea latitudinii crescânde imediat următoare care este 3135,0 şi facem diferenţa:
3135, 0 − 3133, 5 = 1,5
- înmulţim numărul de zecimi de minut, în cazul nostru 7 zecimi, cu diferenţa şi rezultă
7 ×1,5 = 1, 05 ≅ 1
- adunăm valoarea corespunzătoare celor 7 zecimi la prima citire din tablă corespunzătoare
gradelor şi minutelor după următorul tip de calcul:
pentru ϕ 2 = 46°24 ' ............................... ϕ c 2 = 3133,5 dif =1,5
pentru Δϕ = 0 '.7 0, 7 × 1, 5 = 1, 05 Δϕ c 2 = 0001, 0
pentru ϕ 2 = 46°24 '.7 ............................ ϕ c 2 = 3134, 5 Me
Procedăm la fel şi pentru ϕ 1 = 34°12 '3 N
pentru ϕ 1 = 34°12 ' .................................. ϕ c1 = 2173, 0 dif =1,2
pentru Δϕ = 0 '.3 0,3 ×1.2 = 0,36 Δϕ c1 = 0000, 4
pentru ϕ 1 = 34°12 '3 ϕ c1 = 2173, 4 Me
NOTĂ: în notele explicative ale „Tablelor nautice DH-90” este redată situaţia în care
latitudinile geografice sunt exprimate în grade, minute şi secunde. Tipul de calcul este similar.
Exemplul 2:
Să se determine diferenţa de latitudine crescândă între paralelele de latitudine:
ϕ 1 = 12°17 '.5 S şi ϕ 2 = 27°39 '.9 N.
a. regula semnelor: latitudini de semn contrar - adunăm ( Δϕ c = ϕ 1 + ϕ 2 )
b. tip de calcul:
pentru ϕ 1 = 12°17 '.5 ............................. ϕ c1 = 0738, 4
pentru ϕ 2 = 27°39 '9 .......................... + ϕ c 2 = 1717, 7
Δϕ c = 2456,1 Me
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Pe ce se realizează proiecţia suprafeţei 8. Care este esenţa intervenţiei lui
terestre în proiecţia centralo-cilindrică Mercator în această proiecţie?
dreaptă? 9. Ce a realizat Mercator prin proiecţia
2. Cum este dispus cilindrul de proiecţie sa?
şi cum este el poziţionat faţă de 10. Ce este latitudinea crescândă şi care
elipsoidul terestru? este relaţia matematică de determinare
3. De ce această proiecţie se numeşte a ei?
proiecţia centralo-cilindrică? 11. Cum se prezintă loxodroma în
4. Ce se întâmplă cu distanţele de-a proiecţia Mercator?
lungul paralelelor în proiecţia 12. Care este relaţia matematică prin care
centralo-cilindrică dreaptă? se exprimă unghiul de drum în
5. Prezentaţi sinteza analizei proiecţiei proiecţia Mercator?
centralo-cilindrice drepte. 13. Ce este diferenţa de latitudine
6. Care este concluzia finală privind crescândă?
utilitatea proiecţiei centralo-cilindrice 14. Care este regula semnelor în cazul
drepte în realizarea hărţilor marine? diferenţei latitudinilor crescânde?
7. Cum este reprezentată loxodroma în 15. Ce concluzii putem trage despre
proiecţia centralo-cilindrică dreaptă? proiecţia Mercator?
EXERCIŢII
1. Să se determine diferenţa de latitudini ϕ 1 = 46°31'.9 N şi ϕ 2 = 32°07 '.5 N .
crescânde între paralelele: 4. Să se determine diferenţa de latitudini
ϕ 1 = 14°28 '.3N şi ϕ 2 = 28°14 '.6 N . crescânde între paralelele:
2. Să se determine diferenţa de latitudini ϕ 1 = 31°12 '.7 S şi ϕ 2 = 12°18'.3N .
crescânde între paralelele: 5. Să se determine diferenţa de latitudini
ϕ 1 = 27°29 '.3N şi ϕ 2 = 07°16 '.1S . crescânde între paralelele:
3. Să se determine diferenţa de latitudini ϕ 1 = 09°12 '.4S şi ϕ 2 = 04°13'.5 N .
crescânde între paralelele:
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. Δϕ c = 884,7 Me; 4. Δϕ c = 2700,0 Me;
2. Δϕ c = 2140,2 Me; 5. Δϕ c = 803,1 Me;
3. Δϕ c = 1119,9 Me;
Capitolul 10 131
Capitolul 10
CALCULUL CANEVASULUI HĂRŢII MERCATOR
Uneori este nevoie ca navigatorul să se transforme în cartograf pentru
trasarea reţelei cartografice a unei zone de navigaţie din care lipsesc contururile
coastei sau pericolele de navigaţie.
Prezentul capitol pune la dispoziţie un algoritm de calcul care se finalizează cu
stabilirea unui cadru al hărţii zonei de navigaţie în cauză şi cu trasarea meridianelor
echidistante şi a paralelelor dispuse unele faţă de altele pe scara latitudinilor
crescânde, aidoma unei hărţi Mercator.
Obiective operaţionale
în care:
- p = r ⋅ arc1' = lungimea în milimetri a unui arc de un minut pe paralelul de referinţă
de latitudine φ;
- r este raza paralelului de referinţă, de latitudine φ, a cărui valoare în cazul
elipsoidului terestru este următoarea:
a ⋅ cos ϕ
r= 1
( )
1 − e2 ⋅ sin 2 ϕ 2
Dacă este necesar să se realizeze reţeaua cartografică a unei zone mai puţin extinse sau
atunci când nu se impune o precizie riguroasă, vom considera Pământul un sferoid. Şi în acest
caz, determinarea modulului hărţii depinde de poziţia cilindrului de proiecţie. Considerăm
aceleaşi situaţii ca mai sus:
a) cilindrul de proiecţie este tangent la ecuatorul sferei terestre. Modulul hărţii va fi dat
de relaţia următoare:
1
m = 1.852 × 1.000 ×
Se
b) cilindrul de proiecţie este secant la sfera terestră după linia paralelului de referinţă de
latitudine φ. Modulul hărţii se calculează cu relaţia:
1
m = 1852 × cos ϕ × 1.000 ×
Sϕ
În relaţiile de mai sus, 1.852 reprezintă lungimea unul arc de un minut de ecuator al
sferei terestre.
9. se calculează distanţa grafică ΔLϕ dintre un paralel oarecare şi paralelul superior sau
inferior, pentru fiecare paralel în parte, înmulţind modulul hărţii cu diferenţa de
latitudine crescândă a celor două paralele;
10. se trasează paralele la distanţele calculate conform procedurii de mai sus.
Exemplul 1:
Să se construiască reţeaua cartografică în proiecţie Mercator pentru zona oceanică
dispusă între paralelele: ϕ 1 = 0° N şi ϕ 2 = 25° N şi meridianele : λ 1 = 045° şi λ 2 = 070° W.
Proiecţia se face pe un cilindru tangent la elipsoidul terestru. Scara la ecuator
1
Se = . Meridianele şi paralelele vor fi trasate din 5° în 5° .
2.500.000
Rezolvare:
1. Calculul modulului hărţii (m):
1
Formula de calcul: m = 1.855, 39 × 1.000 ×
Se
1
m = 1855,39 × 1.000 × = 0, 742156
2.500.000
2. Calculul lungimi cadrului hărţii ( Lλ ):
Formula de calcul: Lλ = m ⋅ Δλ Δλ = 70° − 45° = 25°× 60 ' = 1.500 '
Lλ = m × Δλ = 0, 742156 ×1.500 = 1113, 2 mm
3. Calculul lăţimii cadrului hărţii ( Lϕ ):
Formula de calcul: Lϕ = m ⋅ Δϕ Tabla4/DH-90
ϕ 2 = 25°.......................ϕ c 2 = 1.540,3
ϕ 1 = 0°..........................ϕ c1 = 0.000, 0
.....................................Δϕ c = 1.540,3
Lϕ = m × Δϕ c = 0, 742156 × 1.540,3 = 1143,1 mm
În acest fel a rezultat reţeaua cartografică similară cu cea din figura 10 - 1. Să analizăm
succint reţeaua cartografică realizată. Meridianele apar ca linii verticale, perpendiculare pe
paralelele de latitudine şi echidistante, intervalul dintre ele fiind de 222,6mm. Paralelele de
134 Capitolul 10
latitudine au o distanţă variabilă faţă de ecuator şi între ele, fapt datorat proiecţiei centralo-
cilindrice drepte şi corectată de proiecţia Mercator astfel încât să se realizeze conformitatea.
După cum se observă, distanţa de la ecuator la 25°N
primul paralel ( ϕ = 5° N) este de 221,5 mm.
Distanţa de la ecuator la paralelul următor 20°N
( ϕ = 10° ) este de 444,6 mm în timp ce distanţa de
la el la paralelul de latitudine inferior este de
444, 6 − 221,5 = 223,1 mm. Se observă creşterea 15°N
faţă de distanţa de 221,5 care separă ecuatorul de
primul paralel de latitudine trasat.
10° N
Exemplul 2:
Să se calculeze şi să se traseze reţeaua 5°N
cartografică în proiecţie Mercator pentru zona
oceanică dispusă între paralelele: ϕ 1 = 55°00 ' N şi 0°
ϕ 2 = 65°00 ' N şi meridianele: λ 1 = 020°00 ' W şi 070°W 065°W 060°W 055°W 050°W 045°W
1 930046,53
1. Calculul modulului hărţii (m): m= p = = 0,3720186
Sϕ 2.500.000
Modulul a fost calculat folosind extrasul de mai jos din tabla III din Tavole Nautiche,
publicaţie editată de Institutul Hidrografic al Marinei Militare Italiene. În această tablă este
redată lungimea în metri a arcului de 10’ de meridian
Latitudinea 10’ de paralel (m) şi de paralel pentru diferite latitudini ale elipsoidului
59°40 ' 9393,8646... terestru. După cum se observă în extrasul de mai sus,
60°00 ' 9300,4653... valoarea în metri a unui arc de 10’ de paralel la
60°20 ' 9206,7469... latitudinea medie a zonei alese ϕ m = 60°00 ' N este
9300,4653. Aceasta înseamnă că valoarea în metri a
unui minut de paralel la această latitudine este 930,04653 iar valoarea aceluiaşi minut,
exprimată în mm, este 930046,53, aşa cum a fost introdusă în relaţia de mai sus.
065° N
064° N
063° N
062° N
061° N
060° N
059° N
058° N
057° N
056° N
055° N
035°W
034°W
033°W
032°W
031°W
030°W
029°W
028°W
027°W
026°W
025°W
024°W
023°W
022°W
021°W
020°W
Figura 10-2
Exemplul 3:
Să se construiască reţeaua cartografică a zonei de navigaţie definită de paralelele:
ϕ 1 = 26°20 ' N şi ϕ 2 = 27°50 ' N şi de meridianele λ 1 = 160°00 ' E şi λ 2 = 161°30 ' E. (Ca
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 137
50'
40'
30'
20'
10'
27°00' N
50'
40'
ϕ m = 27°
30'
26°20' N
10' 20' 30' 40' 50' 10' 20' 30'
160°00 ' E 161°00 ' E
Figura 10-4
INTREBĂRI DE CONTROL
EXERCIŢII
1. Să se calculeze modulul unei hărţi la 5. Să se calculeze lungimea
1 cadrului hărţii folosind modulul
scara de pentru situaţia în calculat la exerciţiul 1.
1.000.000
6. Să se calculeze lăţimea cadrului
care cilindrul de proiecţie este tangent la
hărţii folosind modulul calculat
elipsoidul de rotaţie.
la exerciţiul 1.
2. Să se calculeze modulul unei hărţi la
7. Să se calculeze lăţimea grafică
1
scara de pentru situaţia în dintre două meridiane alăturate
5.000.000 folosind modulul calculat la
care cilindrul de proiecţie este secant la exerciţiul 1 pentru o hartă ce
elipsoidul de rotaţie pe paralelul de acoperă o zonă geografică a cărei
ϕ = 60° . diferenţă de longitudine este de
3. Să se calculeze modulul unei hărţi la 10o, cunoscând că trasarea
1 meridianelor se va executa din
scara de pentru situaţia în
2.500.000 grad în grad.
care cilindrul de proiecţie este tangent la 8. Să se calculeze distanţa grafică
sfera terestră. de la ecuator la fiecare paralel,
4. Să se calculeze modulul unei hărţi la din grad în grad, pentru o zonă
1 de navigaţie cuprinsă între
scara de pentru situaţia în ecuator şi paralelul de latitudine
5.000.000
care cilindrul de proiecţie este secant la ϕ = 10° N folosind modulul
sfera terestră pe paralelul de ϕ = 44° . calculat la exerciţiul 1.
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. m = 1,85539 ; 2. m = 0,1841349 ; 3. m = 0, 7408 ; 4. m = 0, 266434 ; 5. Lλ = 1.113, 2mm ;
6. Lϕ = 1.111,5mm ; 7. ΔLλ = 111, 3mm ; 8. 110,5mm; 221,1mm; 331,9mm; 426,7mm;
536,7mm; 664,8mm; 775,9mm; 887,6mm; 993mm; 1111,5mm.
139
Capitolul 11
PROIECŢII GNOMONICE, PROIECŢIA GNOMONICĂ
ECUATORIALĂ, POLARĂ ŞI OBLICĂ. PROIECŢIA UTM
Obiective operaţionale
După cum arătam mai sus, planul de proiecţie este tangent la sfera terestră într-un
punct situat pe ecuator (figura 11 - 1). Să notăm acest punct cu litera „Q” deoarece el aparţine
140 Capitolul 11
ecuatorului terestru QQ’. Punctul Q este considerat punctul central al proiecţiei iar meridianul
PQP’ se numeşte meridianul principal al proiecţiei. Ecuatorul terestru proiectat pe planul de
proiecţie va fi reprezentat de dreapta eqe’.
Un meridian oarecare PCP’ care face unghiul λ cu meridianul principal va fi
reprezentat de verticalul gcg’ , paralel cu
x meridianul principal şi perpendicular pe
b’ proiecţia ecuatorului eqe’.
p
Distanţa Qc dintre proiecţia meridianului
P F principal PP’ şi proiecţia gcg’ a meridianului
oarecare considerat, se poate determina din
λ
y’
triunghiul OQc, dreptunghic în Q, cu relaţia
b următoare:
a e’
A’ B
A
Qc = R ⋅ tg λ (11 - 1)
φ
Din cele prezentate până aici deducem
O
Q’ R φ
λ
Q că în proiecţia gnomonică ecuatorială:
C
- meridianele apar ca drepte paralele între
ele şi perpendiculare pe ecuator;
c
- distanţa de la meridianul principal la un
e meridian oarecare creşte proporţional cu
y p’
tangenta diferenţei de longitudine dintre
P’ acestea;
x’
- meridianele situate la 90o spre est şi spre
g’ vest de meridianul principal nu sunt
reprezentate în proiecţie deoarece tg 90o
Figura
Figura 11-111 - 1 plasează proiecţia lor la infinit
Figura 11-1
( tg 90° = ∞ ).
Să vedem în continuare care este situaţia proiecţiei paralelelor de latitudine pe planul de
proiecţie. Pentru aceasta vom considera un paralel oarecare AA’ de latitudine φ. Punctul A
aparţinând acestui paralel, aflat la intersecţia cu meridianul principal se proiectează pe planul
de proiecţie în punctul a de pe verticalul pQp’, la distanţa Qa de ecuator, dată de relaţia:
Qa = R ⋅ tgϕ (11 - 2)
x
secλ =
R ⋅ tgϕ
y
tg λ =
R
x2
sec2 λ =
R 2 ⋅ tg 2ϕ
y2
tg λ = 2
2
Dacă vom scădea egalităţile de mai sus membru cu membru, ţinând cont de faptul că
sec λ = 1 + tg 2λ , va rezulta relaţia următoare:
2
x2 y2
− =1 (11 - 4)
R 2tg 2ϕ R 2
Relaţia de mai sus reprezintă ecuaţia canonică a unei hiperbole raportată la axele x şi
y, având:
- semiaxa mare m = R ⋅ tgϕ ;
- semiaxa mică n = R ;
- semidistanţa focală q = m 2 + n 2 = R 1 + tg 2 ϕ = R ⋅ sec ϕ .
Aşadar, curba bab’ , care reprezintă proiecţia paralelului AA’ pe planul de proiecţie, este
un arc de hiperbolă cu vârful în a, dispus la distanţa R ⋅ tgϕ faţă de centrul proiecţiei, distanţă
egală cu semiaxa mare şi având focarul în F, situat la distanţa FQ = R ⋅ sec ϕ = Oa faţă de
centrul proiecţiei.
Determinarea grafică a cestei hiperbole se poate face pe cale geometrică apelând la
intersecţia unui con de rotaţie cu două pânze, realizat de infinitatea razelor care pleacă din
centrul Pământului spre infinitatea punctelor care compun cercurile de latitudine egală cu +ϕ
şi −ϕ , cu un plan paralel cu axa conului de rotaţie (figura 11 - 2).
P Apelând la teorema lui Dandelin
(Germinal Pierre Dandelin, 1794-1847)
A’ A
constatăm că secţiunea făcută de un plan
Hiperbolă
într-un con de rotaţie este o conică. Dacă
intersecţia planului cu conul de rotaţie se
Plan de
intersecţie face după două generatoare distincte, atunci
+φ
conica este o hiperbolă.
Aşadar, în cazul nostru , intersecţia
-φ
planului cu conul de rotaţie se va face după o
Con de
rotaţie
Hiperbolă hiperbolă, fapt susţinut şi în demonstraţia
anterioară.
Putem concluziona că intersecţiile
L’ L succesive, de la ecuator spre paralelul de
latitudine φ, ale planului de proiecţie cu
conul de rotaţie vor determina arce de
FiguraFigura
11 - 2 11-2
hiperbolă.
142 Capitolul 11
Relaţia de mai sus demonstrează că reţeaua de paralele este formată dintr-un ansamblu
de cercuri concentrice ale căror raze cresc proporţional cu cotangenta latitudinii
(figura 11 - 5).
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 143
P’
Figura
Figura 11-6
Figura 11 - 6
11 -6
Δλ
q”
se găseşte în punctul T. Axa
q’ q
O
Q’ ordonatelor yTy’ va fi reprezentată de
Q φ0
A
proiecţia meridianului principal iar
a
M A’ axa absciselor xTx’ va fi
perpendiculară pe cea a ordonatelor în
m α T
punctul T (figura 11- 8).
P Să alegem pe sfera terestră un punct
p oarecare M, de coordonate ϕ şi λ .
Proiecţia acestui punct în planul de
proiecţie va fi punctul m.
Figura
Figura 11-7
11 - 7 Coordonatele rectangulare plane ale
punctului m în sistemul de axe
considerat mai sus vor fi următoarele:
144 Capitolul 11
cos ϕ ⋅ sin Δλ
x=R (11 - 6)
sin ϕ ⋅ sin ϕ 0 + cos ϕ ⋅ cos ϕ 0 ⋅ cos Δλ
E
150 o
150
E o
0
12
12
deduse din teorema lui Dandelin:
oW
0 o
W
o
PN
o
- pentru ϕ > 90° − ϕ 0 - paralelul apare de forma
90 W 90 E
60 o unei elipse;
- pentru ϕ = 90° − ϕ 0 - paralelul apare de forma
60 o
60 o
unei parabole;
- pentru ϕ < 90° − ϕ 0 - paralelul apare de forma
W
o E
60
o
40
20 o
unei hiperbole.
Ecuator
Reţeaua cartografică în proiecţia gnomonică
oblică apare astfel:
W
30
30 o
0o
perpendiculară pe ecuator;
Figura 11
Figura -9
11-9
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 145
- meridianele apar ca drepte convergente către pol. Meridianele care fac un unghi de 90o
cu meridianul principal, apar ca perpendiculare pe acesta;
- paralelele apar ca o reţea de conice.
Ortodroma apare ca o dreaptă care taie meridianele sub unghiuri diferite.
Uniune Sovietică, Japonia şi partea de sud-est a Asiei, Everest 1830 pentru India şi sud-estul
Asiei şi HAYFORD 1909 pentru celelalte zone ale lumii.
Ca urmare a posibilităţilor create de explorarea cosmosului a fost posibilă şi
reevaluarea formei şi dimensiunilor Pământului , astfel că există tendinţa de generalizare a
elipsoidului asociat sistemului de referinţă internaţional W.G.S.-84 , WORLD GEODETIC
SYSTEM, elipsoid care a început să fie folosit de către SUA încă din 1984.
Teoretic vorbind, proiecţia UTM se poate realiza
alegând orice meridian ca meridian central. Dacă vom
alege de exemplu meridianul care trece prin Atena, vom
putea reprezenta cu mare acurateţe toate zonele alăturate
acestuia din nordul Norvegiei până în Africa de Sud, dar
orice altă hartă folosind acest meridian ca meridian
central, pentru a reda zone de pe continentul american sau
de pe cel asiatic vor fi complet distorsionate. Acest lucru
reiese din figura 11 - 11.
Se observă cu uşurinţă acurateţea redării suprafeţei
terestre în această proiecţie în apropierea meridianului
central şi distorsiunile uriaşe produse lateral de acesta. În
partea din dreapta, sus, apar Africa, Marea Mediterană şi
Peninsula Arabică, greu de recunoscut ca formă şi ca
dimensiuni, în timp ce, cele două Americi, dispuse central,
arată aşa cum ştim că trebuie să arate.
În ceea ce priveşte alegerea meridianului central ar Figura
1111 -12
Figura
Figura 11-11
- 11
putea exista nenumărate soluţii. Prin convenţie, s-au
stabilit 60 de meridiane care sunt meridianele centrale
pentru 60 de proiecţii diferite. Fiecare meridian central stabilit prin această convenţie
defineşte o zonă de proiecţie UTM (UTM Zone). Termenul de „UTM Zone” a intrat în
vocabularul celor care folosesc în activitatea lor hărţile. După cum se poate deduce uşor,
lăţimea unei zone UTM este de 6 grade de longitudine, meridianul central fiind situat, aşa
cum arătam mai sus, la 3 grade faţă de marginile din dreapta şi din stânga ale zonei. În acest
fel, distanţa dintre punctul extrem al unei zone şi meridianul central nu va fi mai mare de 3
grade de longitudine. Fâşiile orientate nord-sud pe sfera terestră care conţin cele 60 de zone
UTM se realizează rotind cilindrul de proiecţie, pas cu pas, fiecare pas având 6 grade, în jurul
axei nord-sud a elipsoidului de rotaţie.
Zona 1 UTM începe de la meridianul de 180o pe o lăţime de 6o, deci este cuprinsă între
meridianele 180o şi 174o E, aşadar meridianul său central este cel de 177o E. Numerotarea
zonelor UTM continuă în ordine crescătoare către est, de la 1 la 60.
Pe latitudine, fiecare zonă este notată cu o literă a alfabetului latin, începând de la sud
cu litera A şi terminând la nord cu litera Z. Au fost excluse literele I şi O pentru a nu fi
confundate cu cifrele unu şi zero. Atribuirea acestor litere s-a făcut după cum urmează:
- la sud de paralelul de latitudine ϕ = 80°S , deci pentru zece grade de latitudine s-au
repartizat literele A şi B;
- în continuare, până la paralelul de latitudine ϕ = 72° N , pentru fiecare fâşie de 8° de
latitudine s-au repartizat literele de la C până la W;
- cu X a fost notată fâşia cuprinsă între paralelele ϕ = 72° N şi ϕ = 84° N , deci lată de
12o;
- cu Z a fost notat intervalul dintre latitudinea ϕ = 84° N şi polul nord.
Se poate reţine uşor că fâşia M se află imediat la sud de ecuator în timp ce fâşia N se află
imediat la nord de ecuator.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 147
H
G
T
D
Q
F
L
E
X
J
S
Figura 11 -12
Y,Z > 84 o N
148 Capitolul 11
Zona 10 Zona 11
Meridianul central Zona de joncţiune Meridianul central
După cum se observă din figura 11 -
13, între două zone alăturate, în zona lor
de joncţiune, există o suprapunere de 40
km.
Această suprapunere asigură
continuitatea de la o zonă la alta.
Cum se poate determina în ce zonă
UTM şi în ce fâşie se află un punct de
coordonate oarecare?
Suprapunere 40 km Suprapunere 40 km
Pentru determinarea zonei UTM vom
apela la longitudinea locului şi vom
proceda după cum urmează:
- vom considera longitudinea
o
126 W o
123 W o
120 W o
117 W o
114 W vestică drept negativă şi cea estică
drept pozitivă;
Figura
Figura 1111-13
-13 - la longitudinea astfel „prelucrată”
vom adăuga 180o. Va rezulta o sumă între 0 şi 360o;
- împărţim suma rezultată la 6 şi rotunjim rezultatul obţinut către valoarea superioară.
Pentru a afla litera aferentă fâşiei vom împărţi numărul de grade al latitudinii şi vom
rotunji rezultatul către valoarea superioară. Funcţie de latitudine, vom conta la nord sau la sud
de ecuator, începând cu litera N în sus, pentru emisfera nordică sau începând cu litera M în
jos, pentru emisferica sudică.
Să alegem, ca exemplu, coordonatele generale ale Constanţei: ϕ = 44°10 ' N ;
λ = 28°38 ' E .
a) determinarea zonei:
b) determinarea fâşiei:
Ca referinţă exactă putem spune acum despre Constanţa că se află în zona 35 T UTM.
Caracteristice pentru acest sistem de proiecţie sunt următoarele:
- reprezentarea în proiecţie este o reprezentare conformă;
- meridianul central în proiecţie apare ca o linie dreaptă, faţă de care proiecţia este
simetrică;
- valoarea scării în lungul meridianului central este k0 = 0,9996 fapt datorat secanţei
cilindrului la elipsoidul de rotaţie;
- fiecare zonă (sau fus) are sistemul său propriu de coordonate;
- reţeaua cartografică este improprie pentru navigaţie, meridianele şi paralele nefiind
paralele între ele şi perpendiculare unele pe altele. În plus reţeaua cartografică nu este
o reţea în coordonate geografice ci este o reţea kilometrică, astfel că poziţia unui punct
este exprimată în kilometri faţă de ecuator şi faţă de meridianul central al zonei.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 149
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Ce set caracteristic unei proiecţii 14. Cum poate fi descrisă reţeaua
gnomonice? cartografică în proiecţia gnomonică
2. Câte feluri de proiecţii gnomonice polară?
sunt cunoscute? 15. Cum apare ortodroma în proiecţia
3. Care este proprietatea de bază a unei gnomonică polară?
proiecţii gnomonice? 16. Care este poziţia planului de proiecţie
4. Care este poziţia planului de proiecţie faţă de elipsoidul terestru în proiecţia
faţă de elipsoidul terestru în proiecţia gnomonică oblică?
gnomonică ecuatorială? 17. Cum poate fi descrisă reţeaua
5. Cum apare ecuatorul în proiecţia cartografică în proiecţia gnomonică
gnomonică ecuatorială? oblică?
6. Cum apar paralelele în proiecţia 18. Cum apare ortodroma în proiecţia
gnomonică ecuatorială? gnomonică oblică?
7. Cum apar meridianele în proiecţia 19. Caracterizaţi proiecţiile gnomonice
gnomonică ecuatorială? din punct de vedere al utilităţii lor
8. Cum apare ortodroma pe o hartă pentru navigaţie.
construită în proiecţia gnomonică 20. Cum este dispus cilindrul de proiecţie
ecuatorială? faţă de elipsoidul terestru în cazul
9. Care este poziţia planului de proiecţie proiecţiei UTM?
faţă de elipsoidul terestru în proiecţia
gnomonică polară? 21. Care este lăţimea în grade a unei zone
10. Cum apar meridianele în proiecţia UTM?
gnomonică polară? 22. Câte zone UTM acoperă suprafaţa
11. Care este mărimea unghiului dintre terestră?
două meridiane alăturate în proiecţia 23. Ce este meridianul central al unei
gnomonică polară? zone UTM?
12. Cum apar paralelele în proiecţia 24. Cum se notează zonele UTM pe
gnomonică polară? longitudine?
13. Cum apare ecuatorul în proiecţia 25. Cum se notează fâşiile de paralele pe
gnomonică polară? latitudine?
EXERCIŢII
1. Să se determine zona UTM în care ϕ = 27o19’N; λ = 058o14’W.
este inclus punctul de coordonate: 4. Să se determine zona UTM în care
ϕ = 52o17’N; λ = 015o23E. este inclus punctul de coordonate:
2. Să se determine zona UTM în care ϕ = 51o14’S; λ = 148o21’E.
este inclus punctul de coordonate: 5. Să se determine zona UTM în care
ϕ = 24o28’S; λ = 116o43’E. este inclus punctul de coordonate:
3. Să se determine zona UTM în care ϕ = 42o29’S; λ = 027o19’W.
este inclus punctul de coordonate:
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. 33 U; 4. 55 F;
2. 50 K; 5. 26 G.
3. 21 R;
150
Capitolul 12
MIJLOACE PENTRU ASIGURAREA HIDROGRAFICĂ A
NAVIGAŢIEI
Pentru orice navigator apropierea de uscat înseamnă o navigaţie mai precisă
din două puncte de vedere: pentru că trebuie să fie mai precisă pentru a feri nava de
pericolele şi obstacolele de orice fel şi pentru că poate să fie mai precisă datorită
existenţei mijloacelor de asigurare hidrografică a navigaţiei care jalonează drumul şi
permite, în orice moment, să se determine cu precizie poziţia navei prin observaţii
directe la obiectele costiere.
Obiective operaţionale
La începuturile navigaţiei rolul farurilor era îndeplinit de focuri care ardeau pe coastă.
Distanţa lor de vizibilitate era însă insuficientă pentru nevoile navigaţiei şi în plus, necesitau o
mare cantitate de masă lemnoasă care să întreţină procesul de ardere.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 151
A rămas în istorie farul din Alexandria, una din cele şase minuni ale lumii antice.
Localizarea lui este precis cunoscută în timp şi spaţiu din scrierile rămase din acea vreme.
Construcţia lui a fost executată de Sostratos din Knidos, pe Insula Pharos din apropierea
Alexandriei şi a durat 11 ani (299-288 î.Hr.). Pentru lumea latină, numele insulei a dat
denumirea mijlocului de navigaţie pe care şi noi îl numim far. Pentru vremea lui, farul era o
construcţie gigantică , măsurând 130 metri de la bază până la oglinda sa despre care, în unele
legende se spune că era capabilă, prin concentrarea razelor soarelui, să producă incendierea
navelor inamice înainte ca ele să ajungă la coastă. Farul s-a prăbuşit în urma unui cutremur de
pământ.
Folosirea unor focuri pe timp de noapte pentru a marca intrarea în porturi
(precursoarele geamandurilorluminoase de astăzi), este cunoscută în antichitatea greacă încă
din secolul cinci î.Hr., când un astfel de mijloc de semnalizare exista la intrarea în portul
Pireu.
Un turn de semnalizare cu foc pe timpul nopţii, numit Torre de Hercules, a fost ridicat
de spanioli în secolul întâi d.Hr. pe coasta localităţii Coruña, turn care este folosit şi astăzi ca
far.
Domnitorul Ştefan cel Mare a donat bani pentru construirea unui „turn pentru corăbii”
la mănăstirea Zoografos de pe muntele Athos, necesar orientării pânzarelor acelei vremi.
Întreţinerea farurilor din taxe colectate de la navele în trecere pe lângă ele a fost
iniţiată de neguţătorii spanioli care au construit farul de la Cordouan cu banii strânşi din
colecte de la navele aflate în trecere prin acel loc. Situat la intrarea pe fluviul Gironde,
construit cu o triplă destinaţie: far, reşedinţă regală şi biserică, farul a fost declarat apoi de
francezi al doilea monument istoric al Franţei după catedrala Notre-Dame.
După locul unde sunt dispuse farurile pot fi :
- faruri dispuse pe litoral;
- faruri dispuse pe apă.
Din punct de vedere constructiv, farurile dispuse pe litoral pot fi (figura 12 – 1 a –f):
a) b) c) d) e) f)
Figura 12 - 1
Figura 12-1
- construcţii din lemn;
- construcţii din zidărie (din piatră sau din piatră cioplită);
- construcţii din cărămidă;
- construcţii metalice sub forma unui turn metalic;
- construcţii metalice de tipul unui schelet metalic;
- construcţii din beton armat.
Tot din punct de vedere constructiv, farurile dispuse în apă pot fi (figura 12- 2a - e):
- construcţii pe piloţi;
- construcţii pe chesoane metalice;
- construcţii pe fundaţii din beton;
- construcţii înglobate în diguri
- construcţii tip „turn Texas” .
152 Capitolul 12
a) b) c) d) e)
Figura 12 - 2
Farurile de aterizare trebuie să aibă lumina cea mai puternică din zonă în timp ce
farurile de dirijare, care sunt necesar a fi recunoscute doar de la o distanţă de câteva mile, au o
intensitate luminoasă mult mai redusă .
Standardele internaţionale prevăd următoarele culori ale luminii farurilor, notate pe hărţile
nautice astfel:
- W - white -alb
- R - red - roşu
- G - green - verde
- Bu - blue - albastru
- Vi - violet - violet
- Y - yellow - galben
- Or - orange - portocaliu
- Am - amber -ambrozie
Dacă pe hartă nu este specificată nici o literă cu care este abreviată culoarea unui far,
înseamnă că aceasta este albă. Descrierea semnalului luminos emis de un far se face cu
ajutorul caracteristicii şi a perioadei.
Caracteristicile prevăzute de standardele internaţionale sunt redate în tabelul de mai jos:
- F - fixed - lumină fixă
- Oc - single occulting - o singură ocultaţie
- Oc(2) - group occulting - grup de (2) ocultaţii
- Oc(2+3) - composite group occulting - grup mixt de ocultaţii
- Iso - isophase - izofază
- Fl - single flashing - o singură sclipire
-Fl(3) - group flashing - grup de sclipiri
-Fl(2+1) - composite group flashing - grup mixt de sclipiri
- LFl - long flashing (flash 2sec or longer) - sclipire lungă ( sclipire de 2sec sau mai mare)
- Q - continuous quick - repezi continue
- Q(3) - group quick - grup de ...repezi
- IQ - interrupted quick - repezi întrerupte
- VQ - continuous very quick - continue foarte repezi
- VQ(3) - group very quick - grup de ...foarte repezi
-IVQ - interrupted very quick - foarte repezi şi întrerupte
- UQ - continuous ultra quick - continuie ultra-repezi
- IUQ - interrupted ultra quick - ultra-repezi intrerupte
- Mo(K) - Morse Code - în cod Morse litera K
- FFl - aixed and flashing - fixe şi cu sclipiri
- Al.WR - alternating - alternative
Perioada este exprimată în secunde şi ea reprezintă intervalul dintre începutul a două
caracteristici succesive.
Putem da acum un exemplu de abreviere completă a caracteristicilor luminii unui far,
astfel: Fl(3)WRG. 15s13m7-5M înseamnă: grup de 3 sclipiri: alb, roşu, verde; perioada 15
secunde; înălţimea farului 13 Mm; 3 distanţe de vizibilitate, din care lumina principală (albă)
7Mm şi cele colorate nu mai puţin de 5Mm.
Referitor la forma caracteristicii luminilor se prezintă mai jos câteva din principalele
modelele de compunere a lor.
Fixed Lumină fixă
Lumina acestui far nu sclipeşte, este fixă şi are o intensitate
constantă.
154 Capitolul 12
Ocultaţie
Ocultaţia este opusă sclipirilor. Un far cu ocultaţii poate fi
Occulting (Occ) deosebit de celelalte faruri cu sclipiri prin faptul că la el nu se
observă rotirea razelor luminoase. În sistemul său de lucru se
observă stingerea şi aprinderea luminii, lucru realizat prin plasarea
în faţa luminii a unui ecran fapt care produce secvenţa de întuneric
şi apoi înlăturarea ecranului care produce secvenţa de lumină.
Izofază
Isophase (Iso) Durata luminii pe timpul unei perioade este egală cu cea de
întuneric. O perioadă constă din două intervale egale, din care unul
de lumină şi altul de întuneric. Perioada mai este denumită şi
perioadă de egal interval (Equal Interval + E Int).
Sclipiri lungi
Long-Flashing (LFL) Perioada acestui semnal luminos este caracterizată de o
sclipire lungă (minimum 2 secunde) apoi un moment de întuneric.
Cod Morse
Morse "U" (Mo (U)) Acest semnal luminos este compus, după cum se vede, din
două sclipiri scurte urmate de o sclipire lungă, ceea ce în cod
morse reprezintă litera U.
Alternanţă
O lumină cu alternanţă îşi schimbă culoarea. Acest tip de lumină
Alternating (AL) este folosit în situaţiile în care este nevoie să se acorde o atenţie
deosebită pasajului de navigaţie respectiv. Prescurtarea pentru
exemplul dat este ALT.WG şi sugerează schimbarea alternativă a
culorii de la alb la verde.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 155
Figura 12-4
Figura 12 - 1
de 12 Mm.
Mai putem observa că farul posterior (cel din spatele aliniamentului) are o distanţă de
vizibilitate mai mare. Explicaţia este logică ţinând cont de faptul că lumina lui este situată mai
sus decât cea a farului anterior.
Figura 12 - 5 vine cu unele detalii în plus în
afară de valoarea relevmentului care aici este
225o.3. Din informaţia hărţii aflăm că înălţimea
deasupra mării a luminii posterioare este de 24 m
în timp ce înălţimea luminii anterioare deasupra
mării este de 8m. Putem astfel determina intervalul
pe verticală dintre cele două lumini care este de 16
m. Mai putem observa că distanţa de vizibilitate
este de 15 Mm pentru lumina superioară şi 12 Mm
pentru lumina inferioară. În plus, putem măsura cu
echerul raportor limitele sectoarelor de vizibilitate
ale celor două lumini .
Un astfel de aliniament este vizibil şi utilizabil Figura12 12
Figura
Figura
Figura 12 ---512
12-5
şi pe timp de zi fapt ce a determinat ca în paginile
cărţilor farurilor descrierea construcţiei şi culoarea
acesteia să fie făcută cu precizie, fără posibilităţi de interpretare care ar putea duce la unele
confuzii.
Farurile cu sector luminos dirijat emit lumina pe un anumit sector de orizont pentru a
marca un anumit sector care se impune a fi urmat pentru siguranţă sau pentru a indica o zonă
de pericol.
156 Capitolul 12
negru pe sensul opus deplasării grilei mobile. Acelaşi lucru se produce şi dacă pe materialul
translucid desenăm o spirală fără sfârşit pe care o deplasăm stânga dreapta faţă de un desen
format din o multitudine de cercuri concentrice, echidistante, având razele egale cu razele
succesive ale spiralei. Revenind la faruri, o lumină de far cu efect Moiré are aspectul unei
lumini în mişcare sau altfel spus este o lumină cu aspect dinamic.
Marcarea zonelor periculoase se poate realiza
în mai multe feluri. Astfel în figura 12 - 11 este
prezentat un far a cărui lumină principală este vizibilă
pe tot orizontul şi care este dotat suplimentar cu o
lumină de culoare roşie care este o lumină de sector
care luminează într-un sector care acoperă pericolul
reprezentat pe hartă.
După cum se vede, bătaia luminii principale
(25 Mm) este mai mare decât a celei secundare (12
Mm).
Figura
Figura12
12 -- 11 În figura 12 - 12, putem observa modul în care
Figura
Figura -8 11
12-11
12
o navă care vine de la larg este
atenţionată să nu meargă mai la nord de
limita trasată pe hartă. Acest lucru se
realizează cu ajutorul luminii farului care
este mai intensă la sud de linia marcată şi
mai slabă la nord de ea. O astfel de
lumină este cunoscută sub numele de Figura
Figura12
Figura 12 -- 12
12-12 9
lumină cu sector slab.
În figura 12 - 13 se oservă un far
cu o lumină cu un sector obscur suprapus
pe sectorul de cuprindere a pericolului de
navigaţie. Navigaţia este sigură dacă
vedem lumina farului. Dacă am intrat în
zona obscură şi suntem în apropierea
pericolului ieşim la larg. Figura12
Figura
Figura 12--10
12-13 13
În figura 12 - 14 este prezentat
opusul situaţiei din figura 12 - 9. Aceasta
este o lumină cu un sector mai intens (Light with
intensified sector). Drumul favorabil este în
limitele în care lumina este mai intensă. Dacă
intensitatea luminii scade înseamnă că nava este
în afara sectorului favorabil şi trebuie să
manevreze pentru a reveni în el, punând cârma
în bordul unde s-a pierdut lumina cu intensitate
Figura
Figura12
Figura 12--11
12-1414
Figura 12-14 mai mare.
În figura 12 - 15a este prezentat un far
care se aprinde ocazional pentru uzul strict al navelor de pescuit sau al feriboturilor sau poate
fi chiar o lumină care arde în scopuri
particulare. Figura 12 - 15 b ne prezintă
un far care arde şi ziua având o intensitate
mai scăzută. Situaţia este valabilă pentru a) b)
Farul Mangalia
Farul Mangalia FarulTuzla
Farul Tuzla Farul
Farul Constanţa
Constanţa
Farul Midia
Farul Midia Farul Gura
Farul Gura Portiţei
Portiţei FarulSfântul
Farul Sf.Gheorghe
Gheorghe
Este greu să facem o diferenţă între geamandură şi baliză în limba română. Totuşi,
dacă aprofundăm explicaţiile diverselor dicţionare putem constata că geamandura este în
exclusivitate un mijloc plutitor în timp ce baliza este un mijloc de semnalizare care poate fi
dispus oriunde, pe uscat, pe turnuri, pe faruri, inclusiv pe apă, situaţie în care este numită
baliză plutitoare. În limba engleză vom găsi Semn de vârf
termenul de buoy pentru geamandură şi
termenul de beacon pentru baliză. Vom găsi şi Lumină
Rolul geamandurilor este de a marca limitele laterale ale unui şenal de navigaţie,
capătul unei pase de navigaţie sau de marca pericole de navigaţie , de suprafaţă sau
submarine.
Sistemele de marcare cu geamanduri se grupează în:
- marcaje laterale;
- marcaje cardinale;
- marcaje de pericol izolat;
- marcaje de apă sigură;
- marcaje speciale.
Aceste sisteme vor fi prezentate într-un capitol următor.
Forma geamandurilor poate fi de mai multe feluri. Vom întâlni geamanduri de formă
conică, ogivală, cilindrică, sferică, de şcondru, de baston, de butoi etc. Mai jos este prezentat
modul de redare a formei geamandurilor pe hărţile nautice.
Supergeamandură
Culoarea geamandurii este redată pe hartă prin litere care reprezintă iniţialele culorii
respective. În cazul în care geamandurile sunt vopsite în mai multe culori, harta prezintă
succesiunea culorilor de sus în jos pentru geamandurile vopsite în benzi colorate dispuse
orizontal sau o succesiune care începe cu culoarea cea mai închisă în cazul geamandurilor
vopsite în benzi dispuse vertical sau diagonal. Modul de reprezentare a culorii geamandurilor
pe hărţile de navigaţie este redat în tabelul de mai jos
Semnele purtate de geamanduri în vârful lor sunt de regulă de formă sferică, de formă
cilindrică, de formă conică. În cazul în care geamandura poartă şi un reflector radar ,
reprezentarea ei pe harta nautică va fi de forma prezentată în text.
Putem citi: geamandură de formă conică, de culoare
verde, semnul de vârf este un con, are reflector radar şi are
denumirea de “geamandura Nr.3”.
Bază de viteze.
Mijloacele mecanice de semnalizare sonoră sunt şi ele la fel de vechi, poate chiar mai
vechi decât cele explozive.
Dintre mijloacele mecanice de semnalizare sonoră, cel mai vechi şi cel mai sigur este
clopotul. O geamandură dotată cu un astfel de mijloc sonor de semnalizare poartă numele de
bell bouy. În figura 12 – 17 este redat acest mijloc de semnalizare sonoră.
Principiul de funcţionare este foarte simplu.
Corpul clopotului este fixat de corpul geamandurii. Limba
clopotului este lestată la partea inferioară astfel că,
indiferent de poziţia geamandurii, va tinde să păstreze o
poziţie verticală. Clopotul va urma mişcările produse
geamandurii de către val, lovindu-se de limba clopotului.
Se produce în acest fel bătaia de clopot. Aceste mijloace
nu au caracteristici proprii deoarece frecvenţa bătăilor de
clopot este aleatoare, chiar şi intensitatea, şi dependente
amândouă de frecvenţa şi perioada valurilor.
Un al doilea mijloc mecanic de semnalizare sonoră
este gongul. El est un disc metalic confecţionat din acelaşi Figura
Figura 1212-17
- 17
aliaj cu cel al clopotului, solidar cu corpul geamandurii.
Asupra lui se produce bătaia unui ciocănel care este fixat la capătul unei tije metalice care are
la partea opusă o greutate sferică. Între cele două capete, tija este articulată pe corpul
geamandurii printr-un ax în jurul căruia poate oscila la mişcările ondulatorii ale valurilor.
Mişcarea valurilor produce intrarea în oscilaţie a pendulului cu ciocănel şi astfel, dacă există
valuri mecanismul de percuţie funcţionează producând un sunet diferit de cel al clopotului.
Mijloacele pneumatice de semnalizare sonoră există într-o gamă foarte largă din care
fac parte: diafonul, tyfonul, sirena, fluierul, cornul de ceaţă. Câteva cuvinte despre fiecare.
Cel mai simplu mijloc este fluierul (whistle). Principiul lui de funcţionare se bazează
pe trecerea aerului comprimat printr-un orificiu de diametru mic, moment în care se produce
un sunet caracteristic, şuierător. Acest mijloc poate fi operat automat, manual sau prin forţa
valurilor. Operarea automată presupune un compresor electric, o butelie de aer comprimat, un
sistem de programare electrică sau electronică a caracteristicilor semnalului şi fluierul
propriu-zis. Sistemul manual este realizat dintr-un fluier şi o pompă de mână. Sistemul
acţionat de valuri foloseşte mişcarea unui pendul pentru acţionarea cozii unui piston care se
mişcă într-un cilindru comprimând aerul necesar funcţionării fluierului. Este de la sine înţeles
că un astfel de fluier va emite sunete intermitente a căror durată este condiţionată de mişcarea
geamandurii pe val.
Diafonul (diaphone) foloseşte aerul comprimat şi emite un sunet bitonal (de aici
denumirea de diafon). Sunetul este la început puternic şi de tonalitate joasă ca apoi să se
termine brusc printr-o tonalitate şi mai joasă similară grohăitului.
164 Capitolul 12
Sirena (siren) foloseşte aerul comprimat pentru producerea sunetelor şi există o mare
varietate de tipuri care diferă între ele ca tonalitate şi putere.
Ancia (reed) este tot un fel de fluier care foloseşte aerul comprimat pentru a emite un
sunet slab ca intensitate şi de tonalitate înaltă.
Tyfonul (tyfon) este un mijloc sonor a cărui diafragmă este acţionată de aer comprimat
sau de vapori.
Cornul de ceaţă (horn) are diafragma de asemenea acţionată de aer comprimat sau
vibrează electric şi există într-o mare varietate de tonuri şi puteri.
Geamandură cu clopot
Aceste mijloace sunt întâlnite în general pe marile canale de navigaţie cum este, de
exemplu, canalul Suez. Ele sunt mijloace de dirijare şi servesc ca mijloace de rezervă pentru
luminile geamandurilor. În principiu este vorba de nişte poliedre de formă cubică vopsite în
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 165
culoare verde sau roşie reflectorizantă (aşa cum sunt vopsite panourile reflectorizante de pe
şosele) care devin extrem de vizibile atunci când sunt iluminate de lumina puternică a unui
proiector.
După cum se ştie, pe canalul Suez se navigă zi şi noapte iar pe timp de noapte se
instalează la prova, în etravă , un proiector foarte puternic numit în limbajul curent al
marinarilor „proiector de Suez” . Proiectorul este manevrat de echipe de electricieni egipteni
sosiţi la bord odată cu pilotul. La lumina acestui proiector, canalul este iluminat aidoma unei
şosele cu marcaje reflectorizante.
De reţinut este faptul că ele se instalează la partea superioară a geamandurilor,
deasupra luminii acestora.
Reflector radar
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Cum se clasifică mijloacele de 17. Ce sunt farurile de dirijare?
semnalizare maritimă în funcţie de 18. Ce este un aliniament luminos?
scopul pentru care au fost instalate? 19. Ce sunt farurile cu sector dirijat?
2. Cum se clasifică farurile după locul 20. Ce culori pot avea luminile într-un
lor de instalare? sector dirijat?
3. Cum se clasifică farurile după 21. Există faruri care luminează conform
materialul utilizat pentru realizarea codului Morse?
construcţiei? 22. Descrieţi marcajul luminos care
4. Cum se identifică farurile pe timp de foloseşte efectul Moiré.
zi? 23. Ce este un sector obscur?
5. Cum se identifică farurile pe timp de 24. Ce este un sector cu lumină mai
noapte? intensă?
6. Care sunt culorile luminilor farurilor 25. Ce înseamnă lumină care arde
în conformitate cu standardele în ocazional?
vigoare? 26. Există faruri car ard şi ziua?
7. Ce este caracteristica luminii uni far? 27. Descrieţi farul de aterizare Mangalia.
8. Ce înseamnă lumină fixă? 28. Descrieţi farul de aterizare Tuzla .
9. Ce înseamnă ocultaţie? 29. Descrieţi farul de aterizare Constanţa .
10. Ce este izofaza? 30. Descrieţi farul de aterizare Cap Midia.
11. Ce înseamnă sclipire? 31. Descrieţi farul de aterizare Gura
12. Ce înseamnă sclipiri lungi? Portiţei .
13. Ce înseamnă sclipiri repezi? 32. Descrieţi farul de aterizare Sfântul
14. Ce înseamnă sclipiri foarte repezi? Gheorghe.
15. Ce înseamnă sclipiri foarte repezi 33. Descrieţi farul de aterizare Sulina .
întrerupte? 34. Ce sunt geamandurile luminoase?
16. Ce sunt farurile de aterizare?
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 167
EXERCIŢII
1. Ce semnificaţie are notaţia Oc.3s15M 7. Ce semnificaţie are notaţia Fl(2+1)
înscrisă pe hartă în dreptul unui far? G12s21m12M înscrisă pe hartă în
2. Ce semnificaţie are notaţia Fl(2) 12s dreptul unui far?
9M înscrisă pe hartă în dreptul unui 8. Ce semnificaţie are notaţia Mo(R)
far? înscrisă pe hartă în dreptul unui far?
3. Ce semnificaţie are notaţia 9. Ce semnificaţie are notaţia
Fl.WRG5s18m18-12M înscrisă pe QFl.R10s17m11M înscrisă pe hartă
hartă în dreptul unui far? în dreptul unui far?
4. Ce semnificaţie are notaţia 10. Ce semnificaţie are notaţia
LFl.R4s21m13M înscrisă pe hartă în Fl.12s32m24M (F.25m12M by day)
dreptul unui far? înscrisă pe hartă în dreptul unui far?
5. Ce semnificaţie are notaţia ALWG5s 11. Ce semnificaţie are notaţia Oc(2)G6s
înscrisă pe hartă în dreptul unui far? înscrisă pe hartă în dreptul unui far?
6. Ce semnificaţie are notaţia IsoR6s 12. Ce semnificaţie are notaţia
înscrisă pe hartă în dreptul unui far? Fl.R(ocass) înscrisă pe hartă în
dreptul unui far?
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. Lumină albă cu ocultaţii, perioada 3 bătaie 12 Mm.
sec., bătaie 15 Mm; 8. lumină albă care transmite litera R în
2. Lumină albă cu grup de sclipiri, cod morse.
perioadă 12 sec., bătaie 9 Mm; 9. lumină roşie cu sclipiri repezi,
3. Lumină de sector, cu sclipiri alb, roşu, perioadă 10 sec., înălţime 17m, bătaie
verde, perioadă 5 sec., 18 m înălţime, 11Mm.
bătaie 12 Mm; 10. lumină albă cu sclipiri perioadă 10
4. lumină roşie cu sclipiri lungi, perioadă sec., înălţime 32m, bătaie 24 Mm - pe
4 sec., 21 m înălţime, bătaie 13 Mm. timp de noapte iar ziua lumină albă
5. lumină cu alternanţă alb-verde, fixă, înălţime 25m, bătaie 12 Mm.
perioadă 5 sec. 11. lumină verde, grup de două ocultaţii,
6. lumină roşie, izofază, perioadă 6 sec. perioadă 6 sec.
7. lumină verde, grup mixt de sclipiri 12. lumină roşie cu sclipiri, arde
(2sclipiri plus una), 21 m înălţime, ocazional.
168
Capitolul 13
SISTEMUL RUTELOR DE NAVIGAŢIE. TERMINOLOGIE ŞI
SIMBOLURI. METODE DE SEPARARE A TRAFICULUI
MARITIM
Obiective operaţionale
- Drum recomandat (track) – este drumul care se recomandă a fi urmat între două
poziţii determinate; poate fi balizat sau nu.
- Rută de apă adâncă (deep water route) – reprezintă un areal care a fost atent
supravegheat din punct de vedere al pericolelor submarine de navigaţie, a cărui
adâncime minimă este strict specificată şi care este destinată traficului navelor cu
pescaj mare.
- Zona de precauţiune (precautionary zone) este o zonă special destinată pentru
observarea situaţiei de navigaţie şi alegerea momentului în care se poate continua
drumul pentru traversarea unui culoar de trafic sau pentru schimbarea direcţiei de
marş.
După cum se observă din tabelul de mai jos, explicaţiile la semnele convenţionale
folosite pe hărţile de navigaţie au sensul de reglementare, de impunere.
Zonă de precauţiune
13.3.2. Separarea traficului maritim prin obstacole naturale şi obiecte definite geografic
Scopul acestei metode este acela de a separa traficul de larg care este dirijat pe fiecare
coastă într-un singur sens, de traficul costier care se execută pe ambele coaste în ambele
sensuri.
În figura 13 – 4 se observă o schemă de separare a traficului constituită dintr-o zonă de
separaţie şi două culoare de trafic cu limitele lor laterale. Schema este adresată navelor care
172 Capitolul 13
în traficul rutier este că, pe mare, cel care vede prin tribord cedează trecerea. Navigaţia pe o
astfel de schemă permite alegerea cu uşurinţă a culoarului de trafic dorit . Schema permite şi
întoarcerea la drum opus cu respectarea tuturor regulilor pentru prevenirea abordajelor.
Elementul deosebit de important este viteza de deplasare care trebuie astfel aleasă
încât să se poată stopa imediat în caz că partenerul de trafic are o astfel de viteză şi culoarul
de trafic are un astfel de drum încât să fie întrunite condiţiile de coliziune. Regula de aur:
Relevment prova constant = coliziune” trebuie cunoscută de toţi cei care execută serviciul de
cart pe comanda de marş.
Această metodă este dedicată navelor de mare tonaj întâlnite cu semnul de navă
„stânjenită de pescajul său”. Măsura se instituie în scopul prevenirii punerii pe uscat a unor
astfel de coloşi care ar putea bloca traficul maritim. Rutele în ambele sensuri nu sunt separate
prin linii sau zone de separaţii (figura 13 – 7). Ele se completează cu rute recomandate.
În figura 13 – 7 este redată o reprezentare completă a situaţiilor care se pot întâlni în
instituirea unor rute de trafic.
Explicaţiile privind notaţiile la această figură conţin terminologia strict folosită în
sistemul rutelor de navigaţie şi sunt redate în continuare
Figura1313- -27
Figura
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Care este documentul internaţional oficial navigaţie, redat în acest capitol,
care prevede instituirea rutelor de elementele care definesc zona şi linia de
navigaţie? separaţie, culoarul de trafic, direcţia de
2. Care au fost motivele care au dus la marş, zona de sens giratoriu şi zona de
instituirea rutelor de navigaţie? precauţiune.
3. Care sunt obiectivele urmărite la 15. Care sunt metodele de separare a
instituirea rutelor de navigaţie? traficului maritim?
4. Ce înseamnă un sistem de rută de 16. Explicaţi metoda de separare a traficului
navigaţie? maritim prin zone sau linii de separaţie .
5. Ce este o schemă de separare a traficului 17. Explicaţi metoda de separare a traficului
maritim? maritim prin obstacole naturale .
6. Care sunt elementele constitutive ale unei 18. Explicaţi metoda de separare a traficului
scheme de separare a traficului maritim? maritim prin zone de trafic costier.
7. Ce este zona sau linia de separare a 19. Explicaţi metoda de separare a traficului
traficului maritim? maritim prin sectoare de trafic .
8. Ce este un culoar de trafic maritim? 20. Explicaţi metoda de separare a traficului
9. Ce este o zonă de sens giratoriu? maritim prin zone de sens giratoriu .
10. Ce este o rută în ambele sensuri? 21. Explicaţi metoda de separare a traficului
11. Ce este un drum recomandat? maritim prin rute de apă adâncă, rute în
12. Ce este o rută de apă adâncă? ambele sensuri sau drumuri recomandate.
13. Ce este o zonă de precauţiune? 22. Care sunt regulile de navigaţie pe
14. Identificaţi în tabelul cu semne schemele de separare a traficului
convenţionale folosite pe hărţile de maritim?
EXERCIŢII
Încercaţi să „navigaţi” pe culoarul din dreapta din partea de jos a figurii 13 - 7 (cuprins
între notaţiile „13” şi „14”) către est şi apoi către nord prin zona de precauţiune şi prin zona
de sens giratoriu luând drum de ieşire prin culoarul de trafic marcat cu cifra „3”.
176
Capitolul 14
SISTEMUL INTERNAŢIONAL DE BALIZAJ
MARITIM IALA, REGIUNEA „A”
Obiective operaţionale
În principiu, cele două sisteme sunt asemănătoare, diferenţa fiind că în sistemul IALA
„A” marcajele laterale atribuie culoarea roşie semnelor aflate la babord iar în sistemul
IALA”B” marcajele laterale atribuie culoarea roşie semnelor aflate la tribord.
Sistemul de balizaj maritim adoptat de IALA cuprinde 5 tipuri de semne distincte ce
se pot utiliza în combinaţie:
- semne laterale;
- semne cardinale;
- semne de pericol izolat;
- semne de ape sigure;
- semne speciale;
Se utilizează şi termenul de „semne de pericole noi” care va fi explicat pe parcurs.
Cu excepţia semnelor laterale, celelalte patru tipuri de semne sunt identice în
ambele regiuni de aplicabilitate a sistemul IALA.
a. semnul (geamandura) de
babord (figura 14-1)
- formă - cilindrică, cu
şarpantă sau şcondru;
- culoare - roşie;
- semn de vârf – un cilindru
roşu;
- culoarea luminii – roşie;
- ritm – o sclipire.
Figura 14-1
Figura 14 - 1
b. semnul (geamandura)
de tribord (figura 14-2)
- formă - cilindrică, cu
şarpantă sau şcondru;
- culoare - verde;
- semn de vârf – un con
verde cu vârful în sus;
- culoarea luminii – verde;
- ritm – o sclipire.
Figura
Figura 1414-2
-2
Figura 14 - 3
Figura
Figura 14 -143 - 3
14-3
Figura
Semnele de vârf sunt două conuri pentru fiecare din cele patru semne, diferenţiindu-
se unul de altul după forma de dispunere a acestora. Vom deosebi deci semnele din
sistemul cardinal de cele din sistemul lateral prin simplul fapt că aici avem două conuri
şi nu unul ca în sistemul lateral. În plus, cele două conuri sunt vopsite în negru şi nu în
verde, în cazul semnului lateral de dreapta din regiunea „A” sau în roşu, în cazul
semnului lateral pentru dreapta din regiunea „B”.
Figura 14
Figura -5
14-5
180 Capitolul 12
NW NE
SW SE
Figura 14-9
Caracteristicile luminilor semnelor cardinale sunt prezentate în figura 14 – 10. Pe unele
hărţi perioada de 5s, 10s sau 15s uneori nu este specificată.
Timpul în secunde
Lu mină albă
Perioada
Semnul de
NORD
Semnul de
EST
Semnul de
SUD
Semnul de
VEST
Figura
Figura 14 - 10
14-10
182 Capitolul 12
Aceste semne nu sprijină direct navigaţia, ci indică o zonă specială sau o anumită
configuraţie menţionată în documentele nautice oficiale. Ele pot fi:
- semne pentru marcarea staţiilor de culegere a datelor oceanografice ;
- semne de separare a traficului, acolo unde balizajul clasic al şenalului poate duce la
confuzii;
- semne pentru marcarea raioanelor de descărcare a materialelor periculoase;
- semne ce indică raioanele în care, de regulă, se desfăşoară exerciţii militare;
- semne ce indică prezenţa cablurilor sau a conductelor submarine;
- semne ce indică zonele rezervate pentru agrement.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 183
Aspectul unui semn special poate fi prezentat astfel (figura 14- 13):
- forma - la alegere dar să nu fie confundabil cu semnele care dau indicaţii privind
navigaţia;
- culoare - galbenă;
- semn de vârf (dacă există) - un
singur semn galben în formă de
„X”;
- lumina (dacă există):
- culoare: galbenă;
- ritmul: oricare, în afară
de cele descrise la
paragrafele 3, 4 şi 5
Alte semne speciale.
In afară de semnele speciale
enumerate mai sus, administraţia
responsabilă poate instala, în cazuri
de excepţie şi alte semne, cu
Figura 14-13
Figura 14 - 13
condiţia ca ele să nu se confunde cu
semnele ce dau informaţii privind navigaţia. Aceste cazuri se aduc la cunoştinţa A.I.S.M.
(Asociaţia Internaţională de Semnalizare Maritimă) în timpul cel mai scurt.
Figura
Figura14 - 14
14-14
184 Capitolul 12
Figura 14 - 15
Figura 14-15
INTREBĂRI DE CONTROL
1. De ce a fost nevoie de instituirea unui 10. Descrieţi semnul cardinal de nord.
sistem internaţional de balizaj? 11. Descrieţi semnul cardinal de sud.
2. Care sunt tipurile de semne folosite de 12. Descrieţi semnul cardinal de est.
sistemul de balizaj IALA? 13. Descrieţi semnul cardinal de vest.
3. Care sunt elementele caracteristice ale 14. Care este semnificaţia semnelor de
semnelor utilizate? pericol izolat?
4. Care sunt ţările în care se aplică 15. Descrieţi semnul de pericol izolat.
regulile IALA A? 16. Care este semnificaţia semnelor de
5. Care sunt ţările regiunii IALA B? ape sigure?
6. Care este semnificaţia semnelor 17. Descrieţi semnul de ape sigure.
laterale? 18. Ce marchează semnele speciale?
7. Descrieţi semnul lateral de tribord. 19. Descrieţi un semn special.
8. Descrieţi semnul lateral de babord 20. Ce sunt semnele pentru pericole noi?
9. Care este semnificaţia semnelor 21. Cum sunt luminile semnelor care
cardinale? marchează pericole noi?
EXERCIŢII
1. Ce reprezintă o geamandură de navigaţie?
culoare roşie având ca semn de vârf 3. Ce reprezintă o geamandură vopsită în
un cilindru de culoare roşie, situată la negru sus şi galben jos având ca semn
intrarea într-un port din regiunea de vârf două conuri cu vârfurile în
IALA A şi cum se procedează în sus. Cum procedăm pentru a ne
navigaţie? deplasa în siguranţă?
2. Ce reprezintă o geamandură de 4. Ce reprezintă o geamandură vopsită în
culoare verde, având ca semn de vârf galben sus şi negru jos având ca semn
un con de culoare verde, situată la de vârf două conuri cu vârfurile în jos.
intrarea într-un port din regiunea Cum procedăm pentru a ne deplasa în
IALA A şi cum se procedează în siguranţă?
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 185
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. semnul lateral de babord; 8. semnul de pericol izolat;
2. semnul lateral de tribord; 9. semnul special;
3. semnul cardinal nord; se trece la nord 10. semnul lateral de babord;
de geamandură; 11. semnul lateral de tribord;
4. semnul cardinal sud; se trece la sud de 12. semnul cardinal nord;
geamandură; 13. semnul cardinal sud;
5. semnul cardinal est; se trece la est de 14. semnul cardinal est;
geamandură; 15. semnul cardinal vest;
6. semnul cardinal vest; se trece la vest de 16. semnul de apă sigură;
geamandură; 17. semnul de pericol izolat;
7. semnul de apă sigură; 18. semnul special.
186
Capitolul 15
DOCUMENTE NAUTICE. PĂSTRAREA ŞI ACTUALIZAREA
DOCUMENTELOR NAUTICE
Obiective operaţionale
Secţiunea „B” are un index geografic şi permite găsirea unor avize apelând la zona
geografică de interes. Pagina următoare permite aflarea paginii avizului selectând numărul
avizului. Textul complet al fiecărui aviz este redat în continuarea acestor prime pagini de
identificare.
190 Capitolul 15
Secţiunea „C” cuprinde modificările aduse cărţilor pilot. Şi aici , primele două pagini
conţin un index al elementelor de corectat care intră în vigoare la 1 ianuarie al anului pentru
care este tipărită publicaţia. În dreptul volumului de corectat este trecută şi pagina la care se
face corecţia.
Informaţiile scrise privind conţinutul avizelor pentru navigatori sunt difuzate şi sub
formă de broşuri care se transmit navelor de către autorităţile portuare la sosirea acestora în
port.
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Ce prevede SOLAS-1974 referitor la existe la bord?
dotarea navei cu hărţi şi documente 6. Cum se păstrează hărţile la bord?
nautice? 7. Cum se păstrează publicaţiile nautice
2. Cum se clasifică hărţile de la bordul la bord?
unei nave? 8. Cum se ţin la zi hărţile de navigaţie?
3. Cu ajutorul cărei publicaţii nautice se 9. Cum se ţin la zi cărţile nautice?
ţine evidenţa hărţilor la bord? 10. Cum se corectează hărţile de
4. Ce sunt hărţile tematice şi cum se navigaţie la bord?
clasifică ele? 11. Cum se corectează cărţile nautice la
5. Ce documente nautice trebuie să bord?
192
ESTIMA GRAFICĂ
ŞI ESTIMA PRIN CALCUL
OBIECTIVE DIDACTICE
Capitolul 16
GENERALITĂŢI, PROBLEMA DIRECTĂ ŞI INVERSĂ A
ESTIMEI. ACŢIUNEA VÂNTULUI ASUPRA DEPLASĂRII
NAVEI, DERIVA DE VÂNT. ESTIMA GRAFICĂ LA DERIVA
DE VÂNT
În absenţa reperelor costiere navigaţia se execută estimat, folosind indicaţiile
compasului şi lochului care dau distanţa şi viteza de deplasare a navei. La ceste
două instrumente esenţiale pentru navigaţie se alătură ceasul de bord care măsoară
timpul scurs între diferite etape de marş şi care poate fi citit ori de câte ori este
nevoie dar în mod obligatoriu din oră în oră, la bordul navelor mari care au serviciul
de cart bine organizat sau din patru în patru ore la velierele de plăcere care navigă la
larg. Navigaţia estimată se bazează pe o foarte veche relaţie din fizică prin care
spaţiul parcurs este definit ca fiind produsul dintre viteză şi timp. Aceasta este esenţa
navigaţiei estimate. Cât de simplă sau complicată este ea, vom vedea pe parcursul
acestui capitol şi în cele ce vor urma.
Obiective operaţionale
Estima grafică este procedeul de estimă prin care drumul, viteza şi coordonatele punctului
navei se determină cu ajutorul construcţiilor grafice pe hartă, folosirea calculelor matematice
fiind o operaţie auxiliară.
Estima prin calcul este procedeul de estimă prin care drumul, viteza, timpul şi
coordonatele punctului navei se determină pe baza metodelor de calcul matematic.
Folosirea în practică a procedeelor navigaţiei estimate se realizează prin rezolvarea
problemei directe şi a problemei inverse a estimei.
o
3 ,5 15.00
6
o
1 );
g=+ M m
Dc = 7.257,9 Da;
; (Δ
6 5 m= 12 ,7
4. trasăm pe hartă cu echerul drumul adevărat
o
Dg =
Z1
Da din punctul de plecare Z1;
14.00 5. notăm deasupra drumului trasat pe hartă
7.246,3
valoarea în grade şi zecimi de grad a
Figura 16-1
Figura 16 - 1 drumului girocompas (Dg), corecţia
girocompasului (Δg) şi drumul compas (Dc);
6. calculăm distanţa reală parcursă (m) folosind tabla 13-a sau 13-b din „Table nautice
DH-90” în care intrăm cu argumentele următoare:
- diferenţa dintre citirile la loch ml = Cl 2 − Cl1 ;
- factorul de corecţie a lochului (f).
7. cu ajutorul ghearei compas, măsurăm pe canevas, în dreptul latitudinii celei mai
apropiate de latitudinea punctului de plecare, distanţa corespunzătoare celei scoase din
tabla 13-a sau 13-b şi, cu vârful compasului în punctul de plecare Z1 intersectăm
drumul navei. Punctul astfel obţinut (Z2) este punctul în care se află nava la momentul
T2.
8. notăm în dreptul punctului obţinut, sub linie de fracţie , ora la numărător şi citirea la
loch la numitor;
9. notăm sub drum valoarea distanţei parcurse sub forma: m =…..Mm;
10. scoatem din hartă coordonatele punctului şi le notăm în jurnalul de navigaţie;
11. din punctul estimat Z2 trasăm drumul în care urmează să se continue navigaţia.
- vânt de prova - bate de la prova spre pupa într-un sector de două carturi, între un cart
la tribord şi un cart la babord;
- vânt dinaintea traversului - bate într-un sector de şase carturi în fiecare bord cuprins
între cartul 1 şi cartul 7;
- vânt de travers - bate într-un sector de două carturi la travers în fiecare bord, între
cartul 7 şi 9;
- vânt dinapoia traversului - bate într-un sector de şase carturi în fiecare bord cuprins
între cartul 9 şi cartul 15;
- vânt de pupa - bate într-un sector de două carturi dinspre pupa spre prova, câte un cart
în fiecare bord, cuprins între cartul 15 tribord şi cartul 15 babord.
Vânt de prova
În practica de zi cu zi, constatăm
schimbarea direcţiei vântului faţă de prova
Vânt dinaintea
navei în două situaţii:
Vânt dinaintea
trave rsului
1 0 1
trave rsului - fie că direcţia vântului se schimbă în
mod natural, drumul navei rămânând
constant;
Vânt de
7 7
Vânt de - fie că nava girează iar direcţia vântului
8 8
trave rs
9
trave rs
rămâne constantă.
9
uur
- Va – viteza vântului aparent,
vom putea scrie relaţia:
uur uur uur
Va = Vr + Vn (16 - 1)
D
drumul adevărat (Da). Dacă nu există nici o
forţă exterioară de forma vântului, valurilor
Da D
der
sau curenţilor, axul său longitudinal va
Df
coincide cu direcţia ei de deplasare.
der În cazul când intervine o astfel de
acţiune exterioară, nava îşi va menţine
der
drumul adevărat constant ca urmare a
der Figura 16 - 5 acţiunii de guvernare realizate de către
Figura
Figura 16 -16-5
4
timonier, însă direcţia ei de deplasare (DF)
nu va mai coincide cu axul longitudinal, făcând un unghi care este deriva.
Dacă deriva este provocată numai de vânt ea se numeşte derivă de vânt şi se notează
cu „α”.
Dacă deriva este provocată de curent se numeşte derivă de curent şi se notează cu „β”.
Atunci când asupra navei se combină acţiunea vântului cu a curentului se foloseşte
noţiunea de derivă care se notează cu „der”.
Valoarea derivei este constantă pe toată durata acţiunii forţelor exterioare în cauză.
Pentru a analiza influenţa vântului asupra corpului
D navei şi a pune în evidenţă fenomenul de derivă vom folosi
Df construcţia grafică din figura 16 - 6.
q W Presupunem o navă aflată în marş într-un drum general
D cu viteza Vrot care este viteza dată de rotaţiile elicei. Vântul
α real bate dintr-un sector prova cu o forţă dată şi face cu axul
Vrot navei un unghi notat q.
Vf Ca urmare a acţiunii vântului asupra corpului navei se
produce o forţă (F) al cărei punct de aplicaţie este centrul de
carenă al navei şi care are o anumită direcţie şi mărime.
Descompunând această forţă F după două sisteme de axe
Fy perpendiculare obţinem două componente Fx şi Fy.
C
Compunerea lui Fy cu Vrot determină ca rezultantă Vf
F care este viteza navei deasupra fundului mării şi care are ca
Fx
direcţie Df - drumul navei deasupra fundului. Observăm că
între D şi Df s-a format unghiul „α” care reprezintă chiar
deriva de vânt. Forţa Fx are ca urmare frânarea navei, deci
Figura
Figura 16 -16 -6
516-6
Figura odată cu deriva se produce şi o reducere a vitezei de deplasare.
Deriva de vânt este influenţată de următorii factori:
1. raportul dintre suprafaţa operei moarte şi suprafaţa operei vii – operă moartă mare
determină o derivă mare;
2. forţa vântului – acţiune dublă şi datorită producerii valurilor. Efect direct proporţional;
200 Capitolul 16
3. direcţia vântului în raport cu axul longitudinal al navei - minimă din prova şi din pupa
cu acţiune asupra vitezei, maximă cu vânt de travers;
4. viteza navei – invers proporţională cu deriva. Maşini stopate înseamnă derivă maximă;
5. ambardeea navei. Ambardeea navei este abaterea succesivă şi neregulată a axului
navei de o parte şi de alta a direcţiei de deplasare ca urmare a acţiuni valurilor şi a
punerii cârmei în bordul opus pentru a se reveni la direcţia de marş. Ea este
nesimetrică cu direcţia de deplasare şi poate produce mărirea sau micşorarea derivei.
Da = Df − α (16 - 3)
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 201
Deriva se consideră pozitivă atunci când nava derivează spre tribord şi negativă atunci
când nava derivează spre babord.
În formulele de mai sus, deriva intră cu semnul ei iar operaţiile se efectuează algebric.
Pentru a calcula drumul compas şi drumul giro este necesar să cunoaştem formulele
complete de convertire a drumurilor în cazul derivei de vânt.
Pentru compasul magnetic:
Df = Dc + Δc + α = Dc + δ + d + α (16 - 4)
Dc = Df − α − Δc = Df − α − d − δ (16 - 5)
Pentru girocompas:
Df = Dg + Δg + α (16 - 6)
Dg = Df − α − Δg (16 - 7)
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Ce este navigaţia estimată? comparativ cu axul longitudinal al
2. În ce constă problema directă a navei?
estimei? Enumeraţi elementele 12. Cum se produce deriva de vânt?
cunoscute şi elementele care trebuiesc 13. Care sunt factorii care influenţează
determinate. deriva de vânt?
3. În ce constă problema inversă a 14. Cum poate fi definită deriva de vânt
estimei? Enumeraţi elementele ca mărime unghiulară?
cunoscute şi elementele care trebuiesc 15. Cum se stabileşte semnul algebric al
determinate. derivei de vânt?
4. Descrieţi algoritmul rezolvării unei 16. Ce este drumul deasupra fundului?
probleme directe a estimei. 17. Explicaţi mecanismul prin care se
5. Descrieţi algoritmul rezolvării unei produce deplasarea navei pe drumul
probleme inverse a estimei. deasupra fundului sub acţiunea
6. Ce elemente se înscriu pe drumul vântului.
trasat pe hartă? 18. Când ia deriva valori maxime funcţie
7. Cum se înscrie ora şi citirea la loch în de unghiul pe care direcţia vântului o
dreptul fiecărui punct estimat? face cu direcţia axului navei?
8. Care sunt elementele definitorii ale Explicaţi de ce.
vântului? 19. Când ia deriva valori minime funcţie
9. Cu ce se măsoară viteza şi direcţia de unghiul pe care direcţia vântului o
vântului la bord? face cu direcţia axului navei?
10. Care este expresia marinărească Explicaţi de ce.
privind direcţia din care bate vântul? 20. Care sunt relaţiile de calcul pentru
11. Cum se denumesc sectoarele de drumuri în cazul derivei de vânt?
orizont din care bate vântul
EXERCIŢII
1. Să se determine direcţia şi viteza 2. Să se determine direcţia şi viteza
vântului real la bordul unei nave aflate vântului real la bordul unei nave aflate
în deplasare cunoscând: Da = 60° , în deplasare cunoscând: Da = 180° ,
viteza navei V = 15 Nd , direcţia viteza navei V = 14 Nd , direcţia
vântului aparent Dwa = 120° şi viteza vântului aparent Dwa = 240° şi
vântului aparent Vwa = 12m / s . viteza vântului aparent Vwa = 10m / s .
202 Capitolul 16
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. 160o; 10,4 m/s; 7. 183o;
2. 2849o; 8,8 m/s; 8. 186o.5;
3. 328o; 5 m/s; 9. 220o.5;
4. 275o; 4,7 m/s; 10. 44o;
5. 215o; 7,4 m/s; 11. 242 o;
6. 45o; 12. 312o.
203
Capitolul 17
ACŢIUNEA CURENTULUI ASUPRA DEPLASĂRII
NAVEI, DERIVA DE CURENT. ESTIMA GRAFICĂ LA
DERIVA DE CURENT
Mediul lichid în care nava îşi desfăşoară activitatea are legile lui. În zonele
costiere, dar şi în zonele de larg asupra navei acţionează curenţii marini, uneori
adevărate fluvii marine, caracterizate de o direcţie şi o viteză măsurată în noduri ca
cea a navei.
Prezenţa curenţilor nu poate fi neglijată deoarece ei produc devierea navei de
drumul fixat prin ceea ce numim derivă de curent.
Obiective operaţionale
este rezultanta compunerii celor doi vectori. Numim vectorul rezultant mişcarea reală a
navei.
Direcţia acestei rezultante se măsoară ca valoare unghiulară cu echerul iar mărimea ei
se evaluează pe o scară grafică.
Este de notat faptul că mişcarea curentului şi mişcarea reală a navei sunt direcţii
absolute deoarece ele se execută comparativ cu un element fix care este fundul mării, în timp
ce deplasarea navei prin apă este o mişcare relativă dat fiind faptul că această deplasare se
produce într-un mediu el însuşi în mişcare.
De aceea numim direcţia ADa, pe care nava se deplasează în raport cu apa, direcţie
relativă.
Unghiul format de direcţia relativă şi Na se numeşte drumul prin apă (Da). Analizând
cazul în absenţa derivei de vânt , direcţia relativă coincide cu direcţia axului longitudinal al
navei. Aşadar, în acest caz, drumul prin apă este egal cu drumul adevărat al navei (Da).
Direcţia ADf pe care se deplasează nava în raport cu globul pământesc, deci implicit
în raport cu fundul mării, o numim direcţie reală de deplasare sau pe scurt – direcţie de
deplasare. Această direcţie face cu meridianul Na un unghi pe care îl definim ca fiind drumul
deasupra fundului – Df.
Unghiul format între direcţia relativă ADa care este aceeaşi cu direcţia axului navei şi
direcţia de deplasare se numeşte derivă de curent pe care o notăm cu litera „β”.
Altfel spus, deriva de curent este unghiul format între axul longitudinal al navei şi
direcţia de deplasare a navei sub acţiunea curentului.
Unghiul format de axul longitudinal al navei şi direcţia curentului se numeşte unghiul
prova al curentului şi se notează cu qc
Triunghiul ABC format de vectorul vitezei după loch Vl, cel al vitezei curentului Vc şi
cel al vitezei reale a navei V, se numeşte triunghiul vitezelor.
Triunghiul AA1A1’ care are ca vârfuri punctul iniţial al navei în momentul to, punctul
estimat A1’ pe direcţia relativă în momentul t1 şi punctul adevărat A1 pe direcţia de deplasare
în acelaşi moment t1, se numeşte triunghiul distanţelor.
Formulele pentru convertirea drumurilor se deduc din construcţia grafică, astfel:
Df = Da + β (17 - 1)
Da = Df − β (17 - 2)
Deriva de curent est pozitivă atunci când nava derivează spre tribord (curentul este din
babord) şi este negativă atunci când nava derivează spre babord (curentul este din tribord).
Valoarea derivei de curent depinde de viteza curentului, viteza navei şi valoarea
unghiului curentului - qc. Valoarea maximă este atunci când curentul este la travers. Curentul
din prova micşorează viteza de deplasare în timp ce curentul din pupa o măreşte. În aceste
două cazuri deriva de curent este nulă.
Este problema cel mai des întâlnită în navigaţia în zone cu curenţi. Esenţa rezolvării
problemei constă în determinarea unui drum pe care să se deplaseze nava astfel încât să
parcurgă distanţa dintre cele două puncte în condiţii cât mai economice. Ca orice fel de
206 Capitolul 17
Exerciţiu practic:
O navă se deplasează din punctul A în punctul B dispus la 28 Mm într-un drum
deasupra fundului Df = 63o, având viteza după loch Vl = 12 Nd. Cunoscând că în raionul de
navigaţie curentul are direcţia 170o şi viteza de 3 Nd să se determine viteza reală a navei,
drumul adevărat, unghiul de derivă β şi timpul de ajungere T.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 207
Pentru rezolvarea grafică a problemelor de navigaţie, vom alege pe spaţiul alb al hărţii
o porţiune în care vom realiza construcţia astfel încât ea să se poată şterge uşor pentru ca harta
să poată fi folosită pentru ţinerea navigaţiei. Construcţiile grafice se pot realiza şi separat, pe
hârtie milimetrică sau pe coală albă, de preferinţă format A3 pentru a putea lucra cu echerele
de navigaţie.
În acest caz vom trasa pe mijlocul colii de hârtie o verticală care marchează
meridianul din harta de navigaţie. Pe această verticală vom marca punctul navei pe care îl
notăm cu litera A. Vom trasa drumul navei deasupra fundului Df = 63o cu ajutorul echerului
gradat astfel:
- aşezăm echerul gradat cu ipotenuza în sus şi cu vârful spre noi astfel încât reperul de
credinţă marcat pe mijlocul ipotenuzei sale să se găsească pe meridian;
- rotim uşor echerul, astfel încât linia meridianului să treacă prin punctul de credinţă de
pe ipotenuza echerului gradat şi gradaţia de pe limbul său corespunzătoare valorii de
63o ;
- trasăm drumul din punctul navei marcat pe meridian spre dreapta (în acest caz),
ghidând vârful creionului după ipotenuza echerului. ATENŢIE! Există riscul ca din
neatenţie să trasăm drumul (ca şi relevmentele, de altfel) la o diferenţă de 180o. În
cazul de faţă, dacă am trasa drumul spre stânga de punctul navei vom avea un drum de
243o. De aceea va trebui să avem în permanenţă în minte imaginea cercului de orizont
în sistem circular, cu valoarea 0o la nord şi faptul că drumurile şi relevmentele pe hartă
se trasează în sistem circular, în sensul acelor de ceasornic, de la nord către drumul sau
linia relevmentului respectiv;
- tot din punctul A vom trasa cu echerul-raportor vectorul vitezei curentului. Folosind
procedura de mai sus trasăm o direcţie de 170o;
- pe această direcţie de 170o vom trasa mărimea vitezei curentului de 3 Nd astfel:
considerăm ca scară grafică scara centimetrică trasată pe echerul-raportor şi cu vârful
metalic al compasului în gradaţia zero vom măsura 3 cm ; cu această deschidere, cu
vârful compasului în punctul A vom trasa un arc de cerc care va intersecta direcţia de
63o într-un punct pe care îl notăm cu C. Mărimea AC reprezintă vectorul vitezei
curentului;
- cu vârful compasului în punctul C şi cu o deschidere a compasului de 12 cm, cât
reprezintă viteza navei după loch, intersectăm direcţia drumului navei deasupra
fundului (direcţia ADf). Am obţinut punctul B care este vârful comun al vectorilor V şi
Vl;
- măsurăm cu compasul mărimea AB care este de 10,7 cm adică viteza reală a navei este
de 10,7 Nd;
- aşezăm ipotenuza echerului gradat paralelă cu vectorul vitezei după loch (segmentul
BC). Folosind cel de al doilea echer ca sprijin, translăm echerul gradat astfel încât
reperul său de credinţă să ajungă pe linia meridianului. Pentru aceasta vom aşeza
echerul de sprijin cu ipotenuza sa lipită de cateta din stânga a echerului gradat.
Apăsăm uşor echerul cu mâna stângă pentru a se menţine ferm pe hartă sau pe coala
de hârtie pe care lucrăm. Cu mâna dreaptă imprimăm o mişcare de alunecare a
echerului gradat spre stânga, astfel încât cateta sa aflată în contact cu echerul de sprijin
să gliseze pe ipotenuza acestuia până când reperul de credinţă ajunge pe meridian.
Citim pe limbul echerului valoarea 49o şi 229o. Vom alege valoarea de 49o deoarece va
trebui să urmăm sensul vectorului vitezei după loch care este de la C la B;
- am determinat astfel direcţia drumului adevărat care este aceeaşi cu direcţia vectorului
vitezei după loch Vl, deci Da = 49o;
- pentru a trasa drumul adevărat prin punctul A, vom aşeza ipotenuza echerului gradat
perfect suprapusă peste viteza după loch şi folosind echerul negradat ca echer de
208 Capitolul 17
sprijin vom transla echerul gradat astfel încât ipotenuza lui să treacă prin punctul A.
Drumul adevărat va avea sensul vectorului vitezei după loch, deci va fi trasat către
dreapta;
- aplicând relaţia β =Df - Da obţinem β = 63o - 49o = +14 o (deoarece nava este derivată
de la 49o la 63o adică spre dreapta);
- pentru a determina valoarea timpului necesar pentru parcurgerea distanţei de 28 Mm
vom folosi tabla 11 din „Table nautice DH-90” intitulată „Timpul necesar pentru a
parcurge o distanţă dată cu o viteză dată”. Pe verticală se intră cu viteza navei iar pe
orizontală cu distanţa parcursă . În cazul nostru vom descompune distanţa în 10 + 10 +
8 Mm şi vom aduna cei trei timpi care sunt daţi în minute. Transformăm apoi suma
obţinută în ore şi minute. Observăm că în tablă nu găsim valoarea exactă de 10,7 Nd.
Rotunjim la 11 Nd şi obţinem:
pentru viteza de 11 Nd ...... d = 10 Mm …….t = 54,55 minute
pentru viteza de 11 Nd ...... d = 10 Mm …….t = 54,55 minute
pentru viteza de 11 Nd ...... d = 8 Mm …….t = 43,64 minute
pentru viteza de 11 Nd ...... d = 28 Mm …….t = 152,74 minute =153m
153m = 2h33m.
Dacă avem la îndemână un calculator
vom proceda astfel: Da
- împărţim cele 28 Mm la viteza de
10,7 Nd şi vom obţine 2,61 ore. Na
B Df
Înmulţind această cifră cu 60 de V
minute ale unei ore obţinem 157 Vl
minute, ceea ce înseamnă 2 ore şi 37
de minute. Deci T = 2h 37m. Atenţie
A
şi la acest mod de scriere a orelor şi
minutelor.
Rezultatul mai exact este acesta din urmă Vc
deoarece nu am aproximat viteza reală a C
navei la 11 Nd ci am considerat-o la 10,7
Nd. Rezolvarea grafică a problemei este
redată în crochiul alăturat.
Cu ajutorul acestei probleme putem stabili dacă drumul nostru sub influenţa acţiunii
curentului nu trece printr-o zonă periculoasă.
Se consideră ca date cunoscute:
- drumul prin apă (Da);
- viteza după loch (viteza prin apă) a navei (Vl);
- direcţia şi viteza curentului.
Se cere să se determine:
- drumul navei deasupra fundului (Df);
- viteza reală a navei (V);
- deriva de curent.
Ne vom folosi de figura 17 - 3 prezentată mai jos.
Construcţie grafică:
1) considerăm că nava se află în punctul A şi urmează să se deplaseze într-un drum
adevărat Da. Trasăm din A o dreaptă care face cu meridianul Na un unghi egal cu Da;
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 209
vitezei reale a navei care are ca orientare direcţia drumului deasupra fundului.
Măsurăm cu compasul şi obţinem viteza reală a navei de 16 Nd în timp ce drumul
deasupra fundului va fi Df = 145o.
- folosind relaţia β =Df -Da obţinem β = 145o - 135o = +10 o (deoarece nava este
derivată de la 135o la 145o adică spre dreapta).
Am răspuns astfel la toate solicitările problemei. Rezolvarea grafică a problemei este
redată în crochiul din text.
Este genul de problemă care ne ajută să ştim cum ajungem dintr-un punct în altul într-
un anumit timp.
Se consideră ca date cunoscute:
- drumul deasupra fundului (Df);
- distanţa reală m dintre cele două puncte;
- viteza reală a navei (V);
- direcţia şi viteza curentului.
- timpul (T) în care trebuie să se execute deplasarea între cele două puncte.
Se cere să se determine:
- drumul adevărat (drumul prin apă) al navei (Da);
- viteza după loch (viteza prin apă) a navei (Vl);
- deriva de curent.
Vom folosi figura 17 - 4.
Construcţie grafică:
Na
1) trasăm pe hartă punctul de
plecare şi cel de sosire, A şi A1
şi .Prin unirea lor se determină
Vc drumul deasupra fundului (Df) şi
A’1 Da spaţiul (m) de parcurs între ele;
2) din raportul
m m
V= β V=
A
T B T
Df
A1 se obţine viteza reală (V);
Vc
Vl 3) cu originea în A construim pe
dreapta AA1 vectorul vitezei
Figura 17-4
Figura 17 -4 deasupra fundului (V); Notăm
vârful vectorului cu litera B;
4) tot în A, construim la o scară convenabilă vectorul vitezei curentului, (Vc) cu vârful în
C;
5) unim vârfurile celor doi vectori şi am obţinut triunghiul vitezelor ABC. Din acest
triunghi scoatem valoarea vitezei prin apă (Vl);
6) drumul prin apă (Da) se obţine ducând o paralelă la (Vl) prin punctul A. Valoarea lui
se măsoară cu echerul–raportor.
7) valoarea unghiului de derivă se determină măsurând unghiul dintre Da şi Df sau,
pentru valori mici, cu ajutorul formulei:
β = Df − Da
Pentru cazurile în care dorim să apelăm la triunghiul distanţelor, acesta se obţine
grafic ducând o paralelă la viteza curentului (Vc) din punctul A1. Am obţinut la intersecţia cu
(Da) punctul A1’.
Notaţiile laturilor triunghiului sunt următoarele:
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 211
punctul C;
- unim B cu C şi obţinem
viteza după loch care este de A
11,8 Nd şi direcţia drumului
adevărat care este Da =
110o;
Vc
- folosind relaţia β =Df - Da
obţinem β = 120o - 110o =
C
o Da
+10 (deoarece nava este
m
derivată de la 110o la 120o V=
T
adică spre dreapta). B
Am răspuns astfel la toate Vl
Rezolvarea acestei probleme este utilă în zonele costiere cu curenţi variabili în cursul
anului şi permite determinarea vitezei curentului după ce nava a parcurs un spaţiu după loch
într-un interval de timp cunoscut. Dacă acest interval de timp este o oră, atunci din construcţia
grafică putem scoate viteza curentului direct în noduri.
Presupunem că nava se deplasează într-un raion costier, având un drum adevărat rectiliniu
pe parcursul unui interval de timp dat (figura 17-5). La scurgerea intervalului de timp
determinăm cu ajutorul reperelor de la coastă punctul observat al navei. Vom avea aşadar trei
puncte din care două estimate (A) , (A1) şi unul observat (Z). Laturile acestui triunghi sunt:
- A A1 – reprezintă spaţiul parcurs după loch;
- AZ - reprezintă spaţiul deasupra fundului;
- A1Z – reprezintă deriva realizată de navă în intervalul de timp (T).
212 Capitolul 17
Df
Punerea pe hartă a punctului observat duce la concluzia că
Na
Z
nava s-a deplasat în Df = 27o şi că distanţa real parcursă este
Da
de 12,8 Mm.
A 1
Rezolvare:
- alegem punctul A prin care trasăm meridianul
adevărat;
- faţă de meridianul adevărat trasăm din A direcţia
drumului adevărat Da = 30o pe care vom trasa spaţiul
de 12 Mm (12 cm) parcurs în timp de o oră . Se obţine
punctual A1;
- tot din A trasăm drumul real al navei Df = 27o pe care
trasăm distanţa de 12,8 Mm (12,8 cm) . Se obţine
punctul Z;
- unim A1 cu Z şi măsură cu compasul viteza de 1,2 cm .
Rezultă deci că viteza curentului este de 1,2 Nd;
- măsurăm cu echerul-raportor orientarea segmentului
A A1Z şi găsim valoarea de 353o care reprezintă direcţia
curentului (alegem sensul spre Df) (vezi crochiul).
a). Pentru determinarea punctului estimat pe direcţia de deplasare a navei realizăm construcţia
din figura 17 - 6, astfel:
Na
1) din punctul A trasăm Da şi Df;
2) presupunem că nava s-a deplasat din punctul A în
Da punctul B. Deplasarea s-a executat de la ora O1
Df când s-a făcut citirea la loch Cl1, până la ora O2
B când se face la loch citirea Cl2. Pentru a determina
4.356,3
657.4
C 16.30 punctul B este necesar să calculăm spaţiul parcurs
Df
Df 16.00
DaDa 4.356,3
657.4 după loch pe care îl calculăm cu formula :
m = (Cl2 – Cl1) x f
mS 3) trasăm din punctul A, cu compasul, spaţiul astfel
ml
Sl
determinat pe direcţia relativă;
4) notăm în dreptul punctului estimat B valoarea
citirii la loch la momentul O2;
5) ducem o paralelă la direcţia curentului din B până
intersectăm direcţia de deplasare a navei. Am
A obţinut punctul C în dreptul căruia notăm sub
Figura 17 17
Figura - 6- 6 formă de fracţie, ora la numărător şi citirea la loch
Figura 17-6
la numitor;
6) dacă la ţinerea estimei folosim viteza funcţie de numărul de rotaţii la elice, calculăm
distanţa parcursă prin apă cu formula:
mrot = (O2 – O1) x Vrot
7) se trasează mrot pe drumul relativ şi se obţine punctul B;
8) se procedează în continuare ca mai sus.
b). Cea de a doua problemă ne cere să determinăm ora şi citirea la loch în momentul în
care nava va ajunge într-un punct stabilit. Vom folosi aceeaşi figură (17 - 6) şi vom proceda
după cum urmează:
1) stabilim pe hartă prin coordonate geografice sau polare punctul C;
2) din punctul C trasăm o paralelă la direcţia curentului până intersectăm direcţia relativă
în punctul B;
3) măsurăm spaţiul BA care este spaţiul parcurs după loch, ml;
4) Folosind formula:
m = ml x f =(Cl2 – Cl1) x f şi determinăm
m
Cl 2 = + Cl1
f
5) Ora se calculează cu una din relaţiile următoare:
214 Capitolul 17
ml
T = O2 –O1; T= ; O2 = T + O1
Vl
c). Ultima problemă se referă la determinarea distanţei reale atunci când drumul relativ
este paralel cu viteza curentului, de acelaşi sens sau de sens contrar, sau când qc = 0o sau qc
= 180o. În aceste cazuri deriva de curent este nulă iar Da = Df.
1) presupunem că la momentul O1 nava se găseşte într-un punct de coordonate cunoscute
şi citirea la loch este Cl1. La ora O2 se găseşte în al doilea punct estimat iar citirea la
loch este Cl2.
2) calculăm timpul în care s-a executat deplasarea: T = O2 – O1
3) calculăm distanţa parcursă de curent în acest interval de timp: mc = T x Vc
4) determinăm distanţa parcursă după loch: ml =(Cl2 - C11) x f
5) calculăm distanţa reală (m) parcursă de navă în intervalul de timp T:
m = ml + mc - pentru curent de acelaşi sens qc = 0o
m = ml – mc - pentru curent de sens contrar qc = 180o
6) viteza reală a navei va fi:
V = Vl + Vc
V = Vl – Vc
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Ce sunt curenţii marini? 13. Descrieţi procedeul grafic de
2. Cum se pot grupa curenţii marini în rezolvare a problemei Nr.2 de
funcţie de caracteristicile lor? navigaţie în curenţi.
3. Cum se produce deriva de curent ca 14. În ce cazuri se foloseşte problema nr.3
urmare a acţiunii curentului asupra de navigaţie în curenţi?
corpului navei? 15. Care sunt datele cunoscute şi ce
4. Care este valoarea unghiulară a elemente se determină în cadrul
derivei de curent, cum se notează şi problemei Nr.3 de navigaţie în
cum se stabileşte semnul ei algebric? curenţi?
5. Ce este unghiul prova al curentului? 16. Descrieţi procedeul grafic de
6. Ce este triunghiul vitezelor? rezolvare a problemei Nr.3 de
7. Care sunt relaţiile care se stabilesc navigaţie în curenţi.
între drumuri în funcţie de derivă? 17. Descrieţi procedeul grafic de
8. În ce cazuri se foloseşte problema nr.1 determinare a vectorului vitezei
de navigaţie în curenţi? curentului.
9. Care sunt datele cunoscute şi ce 18. Care sunt procedeele de bază în
elemente se determină în cadrul ţinerea estimei grafice la navigaţia în
problemei Nr.1 de navigaţie în curenţi?
curenţi? 19. Cum se determină un punct estimat pe
10. Descrieţi procedeul grafic de direcţia de deplasare a navei
rezolvare a problemei Nr.1 de cunoscând distanţa parcursă după loch
navigaţie în curenţi. sau produsul dintre timpul scurs şi
11. În ce cazuri se foloseşte problema viteza navei după numărul de rotaţii?
Nr.2 de navigaţie în curenţi? 20. Cum se determină ora şi citirea la loch
12. Ce se cunoaşte şi ce elemente se pentru momentul în care nava va
determină în cadrul problemei Nr.2 de ajunge într-un punct dat pe direcţia ei
navigaţie în curenţi? de deplasare ?
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 215
21. Cum se determină distanţa reală 22. Cum se determină distanţa reală
parcursă de navă în cazul în care parcursă de navă în cazul în care
direcţia de deplasare a navei este direcţia de deplasare a navei este
paralelă şi de acelaşi sens cu direcţia paralelă şi de sens contrar cu direcţia
curentului? curentului?
EXERCIŢII
1. O navă se deplasează din punctul A în în raionul de navigaţie există un
punctul B dispus la 29Mm într-un curent având direcţia Dcrt = 92° şi
drum deasupra fundului Df = 75° , viteza Vc = 2, 5 Nd , să se determine
având viteza după loch Vl = 12 Nd . drumul deasupra fundului în care se
Cunoscând că în raionul de navigaţie va naviga, viteza reală şi valoarea
curentul are direcţia Dcrt = 300° şi derivei de curent.
viteza Vc = 2, 5 Nd să se determine 6. O navă navigă în Da = 309° cu viteza
viteza reală a navei, drumul adevărat , după loch Vl = 14 Nd . Cunoscând că
unghiul de derivă β şi timpul de în raionul de navigaţie există un
ajungere T. curent având direcţia Dcrt = 170° şi
2. O navă se deplasează din punctul A în viteza Vc = 3 Nd , să se determine
punctul B dispus la 36 Mm într-un drumul deasupra fundului în care se
drum deasupra fundului Df = 230° , va naviga, viteza reală şi valoarea
având viteza după loch Vl = 11,5 Nd . derivei de curent.
7. O navă trebuie să se deplaseze în
Cunoscând că în raionul de navigaţie
drum deasupra fundului Df = 67°
curentul are direcţia Dcrt = 280° şi
viteza Vc = 3 Nd să se determine între două puncte A şi B dispuse la o
viteza reală a navei, drumul adevărat , distanţă d = 59 Mm unul faţă de
unghiul de derivă β şi timpul de celălalt. Ţinând cont de faptul că
ajungere T. deplasarea trebuie să se execute într-
3. O navă se deplasează din punctul A în un timp T = 4h 30m şi că în raionul de
punctul B dispus la 47 Mm într-un navigaţie există un curent care are
drum deasupra fundului Df = 312° , direcţia Dcrt = 112° şi viteza
având viteza după loch Vl = 10, 4 Nd . Vc = 2 Nd să se determine drumul
adevărat în care se va deplasa nava,
Cunoscând că în raionul de navigaţie
viteza după loch şi unghiul de derivă
curentul are direcţia Dcrt = 265° şi
β.
viteza Vc = 3,5 Nd să se determine
8. O navă trebuie să se deplaseze în
viteza reală a navei, drumul adevărat ,
drum deasupra fundului Df = 330°
unghiul de derivă β şi timpul de
ajungere T. între două puncte A şi B dispuse unul
4. O navă navigă în Da = 186o cu viteza de celălalt la o distanţă d = 53Mm .
după loch Vl = 15 Nd . Cunoscând că Ţinând cont de faptul că deplasarea
în raionul de navigaţie există un trebuie să se execute într-un timp
curent având direcţia Dcrt = 330° şi T = 4h 00 m şi că în raionul de
viteza Vc = 3 Nd , să se determine navigaţie există un curent care are
drumul deasupra fundului în care se direcţia Dcrt = 275° şi viteza
va naviga, viteza reală şi valoarea Vc = 4 Nd să se determine drumul
derivei de curent. adevărat de deplasare, viteza după
5. O navă navigă în Da = 237° cu viteza loch şi unghiul de derivă β .
după loch Vl = 12 Nd . Cunoscând că
216 Capitolul 17
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. V = 10,1Nd ; Da = 83°; β = −8°; T = 2h 52m ; 7. Da = 61°;Vl = 13 Nd ; β = +7°;
2. V = 12,9 Nd ; Da = 218°; β = +12°; T = 2h 47 m ; 8. Da = 337°;Vl = 12, 2 Nd ; β = −7°;
3. V = 12, 2 Nd ; Da = 327°; β = −15°; T = 3h 51m ; 9. Da = 121°;Vl = 12, 4 Nd ; β = +4°;
4. Df = 193°;V = 12, 6 Nd ; β = +7°; 10. Vc = 1Nd ; Dcrt = 174°; β = +2°;
5. Df = 229°;V = 12, 0 Nd ; β = −8°; 11. Vc = 1, 4 Nd ; Dcrt = 300°; β = +5°;
6. Df = 300°;V = 12, 0 Nd ; β = −9°; 12. Vc = 1Nd ; Dcrt = 222°; β = −3°.
217
Capitolul 18
MAREELE. CURENTUL DE MAREE. ESTIMA GRAFICĂ ÎN
ZONE CU MAREE
Obiective operaţionale
Mareele sunt oscilaţii verticale periodice al apelor mărilor şi oceanelor. Ele apar ca urmare
a efectului forţelor de atracţie manifestate de Lună şi Soare asupra Pământului şi datorită
mişcării Pământului în jurul propriei axe.
Fenomenul de ridicare a nivelului apei se numeşte maree înaltă, flux sau creşterea mareei.
Scăderea nivelului apei se numeşte maree joasă, reflux sau căderea mareei.
Nivelul maxim al apei la flux se numeşte apă înaltă (High Water –H.W.) iar cel minim la
reflux se numeşte apă joasă (Low Water - L.W.)
Diferenţa de nivel dintre apa înaltă şi apa joasă imediat următoare se numeşte
amplitudinea mareei (Range of tide).
Creşterea nivelului apei sau coborârea acestuia înseamnă deplasarea unei mase enorme de
apă care formează curenţii de maree.
Din combinarea forţelor de atracţie ale Lunii şi Soarelui cu forţa centrifugă de la suprafaţa
Pământului iau naştere forţele generatoare de maree.
Aceste forţe depind de masele Pământului, Lunii şi Soarelui, de poziţiile lor relative,
precum şi de declinaţia Lunii şi a Soarelui. (Declinaţia reprezintă înălţimea unui astru, în
grade, deasupra ecuatorului ceresc. Ecuatorul ceresc este concentric cu ecuatorul terestru).
Potrivit legii atracţiei universale, forţa de atracţie dintre două corpuri cereşti este direct
proporţională cu produsul maselor şi invers proporţională cu pătratul distanţei dintre centrele
lor. Aşadar putem scrie:
M .m
F= 2
d
unde: F este forţa de atracţie dintre Pământ şi Lună, M este masa Pământului, m este masa
Lunii iar d este distanţa dintre centrul Pământului şi centrul Lunii.
218 Capitolul 18
Rezultă de aici că forţa de atracţie a Lunii va fi cu mult mai mare decât cea a Soarelui
datorită distanţei foarte mari de la Pământ până la Soare. De aceea, mareele sunt în mare parte
datorate Lunii care determină rezultanta forţelor de atracţie, fapt care face ca mareele produse
de Lună să fie de 2,73 ori mai înalte decât cele produse de Soare.
Presupunem că apa oceanului planetar este omogenă iar Luna se roteşte în jurului
Pământului în planul ecuatorului.
Considerăm tandemul Lună – Pământ din figura 18 - 1 (Pământul şi Luna sunt văzute
de sus). Ca urmare a acţiunii combinate a forţei de atracţie dintre Pământ şi Lună şi datorită
forţei centrifuge create
C
de mişcarea de rotaţie a
Pământului în jurul
propriei axe, apa
oceanului planetar va
P’
T
căpăta forma unui
B A elipsoid de rotaţie cu axa
P mare îndreptată spre
Luna Lună.
Acest elipsoid de
rotaţie este împărţit în
D două părţi egale de către
Figura 18 - 1
Figura 18-1 cercul mare PCP’D.
De o parte şi de
alta a cercului mare PCP’D va acţiona : spre Lună (Luna se află la zenit), forţa de atracţie a
Lunii care va forma o mare înaltă , numită maree lunară iar în partea opusă Lunii (Luna se
află la nadir), va acţiona forţa centrifugă, care va forma o maree înaltă numită maree
antilunară.
Pe cercul mare PCP’D se realizează echilibrul dintre aceste două forţe şi ca urmare
apare o maree joasă lunară (Luna se află în planul orizontului).
Rezultanta forţelor generatoare de maree de pe suprafaţa terestră este zero, fără nici un
efect asupra mişcării Pământului în jurul axei şi pe orbita sa în jurul Soarelui.
Se observă că numai în A şi B forţele generatoare de maree sunt perpendiculare pe
suprafaţa Pământului. În toate celelalte puncte de pe glob, forţele generatoare de maree se pot
descompune după o direcţie verticală şi una orizontală. Componenta verticală produce mareea
iar cea orizontală
P
produce curenţii de
maree.
Dacă Luna ar
M2
M3 M0 avea o poziţie fixă faţă
M1 D de Pământ, atunci
T φ punctele A şi B vor fi
A
B fixe comparativ cu
C Pământul şi numai în
Luna aceste două puncte se va
produce mareea înaltă.
În realitate Luna se
mişcă în jurul
P’
Pământului, mişcarea sa
Figura
18 - 2 18 - 218-2
FiguraFigura
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 219
M0 M1 M2 M3 M0
Atunci când în decursul unei zile lunare se produc două maxime şi două minime, egale
între ele, forţa generatoare de maree se numeşte semidiurnă iar mareea este maree
semidiurnă.
Diferenţa dintre ziua lunară şi ziua solară face ca mareea înaltă să nu fie în fiecare zi la
aceeaşi oră în acelaşi punct de pe glob. Din această cauză au fost întocmite table de maree
care au la bază anumite porturi standard. Celelalte porturi de pe glob, considerate a fi porturi
secundare, vor avea mareea înaltă şi joasă la intervalul de timp determinat de diferenţa lor de
longitudine.
În lipsa unor tabele de maree poate fi folosit cu succes almanahul nautic Brown’s
Nautical Almanac . Partea a III-a din almanah cuprinde orele şi înălţimile mareei înalte în
aceste porturi standard în tabla denumită Tide Tables.
Tabla următoare intitulată Tidal constants for foreign ports cuprinde porturile standard
şi cele secundare lor, precum şi diferenţa de timp existentă între momentele producerii mareei
înalte, diferenţă dată în tablă în ore şi minute, având semnul algebric impus de semnul
diferenţei de longitudine. Desigur aceste elemente ne interesează la apropierea de un port
oarecare deoarece creşterea şi descreşterea înălţimii apei va influenţa asupra adâncimii apei pe
itinerariul de marş al navei.
Similar modului în care Luna generează fenomenul mareelor, Soarele, la rândul lui,
produce datorită forţei sale de atracţie un fenomen similar dar de alte proporţii. Pe toate
punctele meridianului de pe Pământ unde Soarele se află la zenit se produce o maree solară,
în timp ce la antimeridian, unde Soarele se află la nadir, se produce o maree antisolară.
De-a lungul cercului mare terestru perpendicular pe axa zenit-nadir se formează o
maree joasă solară.
118.1.3. Mareea lunisolară
Acţiunea comună a forţelor de atracţie ale Lunii şi Soarelui produc mareea lunisolară.
Poziţiile Lunii şi Soarelui comparativ cu Pământul fac ca forţele de atracţie ale celor doi aştri
să se combine în mod diferit (figura 18 - 4).
220 Capitolul 18
Faza 1 + faza 5
- Luna se află în conjuncţie sau în opoziţie cu Soarele;
- cele două faze se produc în momentul culminaţiei simultane a Lunii şi a Soarelui la
meridianul locului;
- pe direcţia de acţiune comună a Lunii şi Soarelui se produce o maree înaltă lunisolară
denumită maree de sizigii ( spring tide);
- la polii opuşi se formează o maree joasă lunisolară.
Faza 3 + faza 7
- Luna se află la cuadratură, în primul şi ultimul pătrar;
- cele două faze se produc în momentul culminaţiei superioare sau inferioare a Lunii la
meridianul locului;
- pe direcţia forţei de atracţie a Lunii se produce o maree înaltă lunisolară, denumită
maree de cuadratură (neap tide);
- mareea înaltă lunară coincide cu mareea joasă solară a cărei amplitudine reprezintă
4/7 din amplitudinea mareei înalte lunare;
- la polii opuşi se formează o maree joasă lunisolară de o amplitudine mai mare decât
mareea joasă lunară;
Fazele 2, 4, 6 şi 8
- Luna se află în primul octant, în al doilea octant, în al treilea octant, respectiv în
ultimul octant;
- se produce o maree înaltă lunisolară de o amplitudine mai redusă decât mareea de
sizigii şi mai mare decât cea de cuadratură
Concluzii:
- mareele de sizigii şi de cuadratură se produc la culminaţia superioară sau inferioară a
Lunii. Deci ora apei înalte va fi ora culminaţiei Lunii;
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 221
Algoritm de folosire a
tabelului de curenţi:
1. se determină ora apei
înalte pentru portul de
referinţă:
- folosind tabla Tidal
Constants for Foreign
Ports din BNA se
stabileşte portul standard
şi diferenţa de timp între
portul standard şi portul
de referinţă indicat în
hartă;
- se determină ora apei
înalte pentru portul Figura 18
Figura -7
18-7
standard intrând în BNA
la Tide Tables în tabela corespunzătoare lunii calendaristice pentru care se face
determinarea. Din coloana din stânga a tabelei se selectează ziua în curs iar în dreptul
ei se citesc cele două valori ale apei înalte. Se utilizează următorul tip de calcul:
Să se determine ora apei înalte în portul Harrington din Golful Sf.Laurenţiu pe data de 24
ianuarie 1986. Din tabla constantelor de maree extragem:
Harrington = Takoradi minus 5h 20m z. o. m.
Ora apei înalte la Takoradi în ianuarie 24 02 34 z. o. m.
Ora apei înalte la Takoradi în ianuarie 24 15 41
Constanta de maree pentru Harrington - 05 20 -05 20
Ora apei înalte la Harrington pe 23 ianuarie 23 21 14 24 10 21
2. se determină faza în care se află mareea funcţie de ora bordului, făcând diferenţa
dintre timpul locului şi ora calculată pentru apa înaltă la meridianul locului.
Pentru înţelegerea celor de mai sus este prezentat următorul exemplu:
Ora mareei înalte (HW) pentru portul de referinţă este 12h 16m. Ora bordului
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 223
este 07h42 m.
Se face diferenţa : 12 h 16 m – 07 h 52 m =04 h 24 m, deci mai sunt 4 h 24 m până la apa
înaltă (HW), deci ne aflăm în etapa de minus (-) 5 ore până la mareea înaltă din tabelul
curenţilor de maree.
Sau: ora bordului este 16 h 18 m.
16 h 18 m -12 h 16 m = 04 h 02 m, deci ne aflăm la 4 h 02 m de la momentul HW şi
am intrat în etapa de + 5 ore din tabelul curenţilor de maree.
3. din tabla zilnică a efemeridei BNA, pentru data respectivă, se determină faza lunii.
Dacă Luna este lună nouă sau lună plină, considerăm că mareea este de sizigii; dacă
luna se află la cuadratură, mareea va fi de cuadratură. Dacă Luna se află în unul dintre
cei 4 octanţi atunci se alege faza Lunii cea mai apropiată de ziua în curs.
4. se stabileşte direcţia curentului intrând în coloana a II-a a tabelului din hartă, în dreptul
orei determinate mai sus;
5. din coloanele următoare, tot în dreptul aceleiaşi ore, se extrage viteza curentului astfel:
pentru maree de sizigii curentul va avea valoarea din coloana din stânga; pentru maree
de cuadratură, curentul va avea valoarea din coloana din dreapta;
6. se repetă algoritmul pentru orele care au rămas de navigat în cadrul ciclului de maree .
Atlasele de curenţi prezintă sensul şi viteza curenţilor de maree pentru fiecare oră a
ciclului mareei. Un atlas de curenţi cuprinde 13 hărţi care realizează tabloul complet al
curenţilor cu 6 ore înainte de apa înaltă H.W. a unui port de referinţă, la ora apei înalte şi cu
şase ore după apa înaltă. O pagină dintr-un astfel de atlas este prezentat în figura 18 - 8.
Pentru a putea folosi aceste hărţi este necesar să se cunoască ora apei înalte pentru
portul de referinţă la data respectivă. Cu ajutorul acestei ore, aplicând constanta de timp care
dă diferenţa de timp dintre timpul portului standard şi cel local, se determină ora apei înalte la
meridianul locului. În acest fel, se poate determina diferenţa de timp dintre momentul prezent
şi momentul apei înalte la meridianul locului. Această diferenţă în ore reprezintă numărul
hărţii de curenţi în care se intră. Titlul unei astfel de hărţi face referiri directe la faza de
desfăşurare a mareei, sub forma: „ două ore înainte de apa înaltă” sau „patru ore după apa
înaltă”, etc.
Figura 18 - 8
Figura 18-8
224 Capitolul 18
Din tabla zilnică a efemeridei scoatem faza Lunii. În acest fel aflăm dacă mareea este
de sizigii sau de cuadratură.
Se trasează poziţia navei pe harta din atlas. Se alege săgeata de curent cea mai
apropiată de această poziţie. Pe săgeată sunt înscrise patru cifre care reprezintă viteza
curentului în zecimi de nod, astfel: primele două cifre reprezintă viteza curentului la mareea
de cuadratură iar ultimele două viteza curentului de maree de sizigii.
Direcţia curentului se măsoară cu echerul- raportor.
Vc2 = 3 Nd
Vc1 = 3 Nd B’
Vl = 9 Nd
B B
A Da
Df1 C Vl = 9 Nd B’ Da
Vc3 = 3 Nd
Df2 C’ Vl = 9 Nd B”
08.00
Da
Cl1 Df3
Dmed =102o 09.00
m = 41,9 Mm C”
Vmed = 13,9 Nd Cl2
10.00
o
Df1 = 97 ; V1 =15,5 Nd Cl3
Df2 = 103o ; V2=13,1 Nd
Df3 = 108o ; V3=12,5 Nd
Figura 18-9
Figura 18 - 9
- din punctul B, la aceeaşi scară, se trasează o dreaptă care face cu direcţia nord
adevărat (Na) un unghi egal cu cel al direcţiei curentului de maree în prima oră de
traversadă (114 o);
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 225
- pe această dreaptă se trasează la scară mărimea vitezei curentului pentru prima oră de
traversadă. Vârful vitezei curentului este notat cu litera C;
- se uneşte punctul A cu punctul C şi se obţine în acest fel direcţia reală de deplasare a
navei în prima oră de traversare care este notată cu Df1;
- din punctul C se trasează din nou drumul navei prin apă (Da) pe care se trasează
vectorul vitezei după loch (Vl), obţinându-se astfel punctul B’. Din punctul B’ se
trasează direcţia curentului corespunzătoare celei de a doua ore de traversare,
obţinându-se punctul C’ . Unind punctul C cu punctul C’ se obţine direcţia reală de
deplasare a navei în cea de a doua oră de traversare , direcţie notată cu Df2;
- din punctul C’ se trasează, ca în cazurile precedente, drumul navei prin apă (Da) pe
care se înscrie viteza navei după loch (Vl) obţinând astfel punctul B”. Din punctul B”
se trasează direcţia şi mărimea vitezei curentului corespunzătoare celei de a treia ore
de navigaţie. Se obţine punctul C” care este punctul estimat la sfârşitul navigaţiei sub
acţiunea curentului. Din el se va trasa drumul pentru continuarea navigaţiei. Unind
punctul C’ cu punctul C” se obţine direcţia reală de deplasare a navei în cea de a treia
oră de traversare , direcţie notată cu Df3;.
- unind punctul A cu punctul C” se obţine drumul mediu (Dmed);
- distanţa parcursă între punctele A şi C” se notează cu litera m.
- împărţind distanţa m la numărul de ore cât a durat traversarea raionului se obţine
viteza medie (Vmed).
Problema se poate rezolva şi sub următoarea formă (figura 18 - 10):
07.00
Cl0
B
A
Dmed =102o
m = 41,9 Mm D
C Vmed = 13,9 Nd
10.00
Cl3
Figura 18
Figura - 10
18-10
- punctul D este punctul estimat al navei la ieşirea din raionul de acţiune al curenţilor de
maree identificaţi pe hartă.
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Ce sunt mareele şi cui se navigaţie existenţa curenţilor de
datorează ele? maree într-o zonă de navigaţie?
2. Care este factorul mai influent în 11. Ce cuprinde tabelul curenţilor de
formarea mareelor, Luna sau maree din harta de navigaţie?
Soarele şi de ce? 12. Ce este un port standard?
3. Ce este apa înaltă şi cum se 13. Ce este constanta de maree şi în ce
notează? unităţi de măsură este exprimată?
4. Cu ce coincide ora apei înalte? 14. Descrieţi modul în care se
5. De ce ora apei înalte nu este determină momentul apei înalte
aceeaşi pentru toate zilele anului? folosind almanahul BNA.
6. Ce este mareea semidiurnă? 15. Ce comparaţie puteţi face între
7. Cum se produc curenţii de maree? tabelul curenţilor de maree din
8. Care sunt elementele caracteristice harta de navigaţie şi atlasul de
ale curenţilor de maree? curenţi de maree?
9. Din ce documente nautice putem 16. Care este algoritmul grafic la
extrage informaţii privind navigaţia în curenţi de maree?
elementele curenţilor de maree? 17. Care este forma simplificată a
10. Cum identificăm pe harta de acestui procedeu?
EXERCIŢII
1. Să se determine drumul mediu şi viteza medie pe timpul traversării unui raion de
navigaţie în care se manifestă curenţi de maree cunoscând că drumul adevărat al navei
este Da = 65o, viteza după loch este Vl = 12 Nd iar caracteristicile curenţilor de maree
sunt cele din tabelul de mai jos :
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. Dmed = 78°;Vmed = 11,3 Nd ;
2. Dmed = 98°;Vmed = 13,8 Nd ;
3. Dmed = 218°;Vmed = 13, 4 Nd ;
4. Dmed = 298°;Vmed = 10, 4 Nd ;
5. Dmed = 345°;Vmed = 11, 6 Nd ;
228
Capitolul 19
ACŢIUNEA COMBINATĂ A VÂNTULUI, VALURILOR ŞI
CURENTULUI ASUPRA DEPLASĂRII NAVEI, DERIVA
TOTALĂ. ESTIMA GRAFICĂ LA DERIVA TOTALĂ.
PRECIZIA ESTIMEI GRAFICE
Nu vom putea separa niciodată deriva de vânt de cea de curent şi, de fapt, nu
avem nici un interes să facem acest lucru. În schimb, va trebui să cunoaştem care
este rezultatul acţiunii combinate a vântului, curentului şi valului, manifest în ceea ce
numim deriva totală sau pur şi simplu, deriva navei.
Obiective operaţionale
Figura 19-1
Figura 19 -1
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 229
constant şi egal cu drumul adevărat (Da) trasat pe hartă. Viteza este cea realizată de către
maşini pentru regimul de marş ordonat şi considerăm că ea este determinată funcţie de
numărul de rotaţii al elicelor (Vrot). Dacă asupra navei nu s-ar exercita nici o forţă exterioară
ei, atunci deplasarea s-ar efectua pe direcţia AD, iar viteza determinată după numărul de
rotaţii la elice Vrot ar fi egală cu viteza indicată de loch, Vl. În aceste condiţii, axul
longitudinal al navei coincide cu direcţia AD.
Dacă intervine acţiunea vântului, situaţia se schimbă. Considerăm că vântul este primit
de navă din babord şi în mod normal, se va produce deriva navei către tribord, deci deriva de
vânt „α” va avea semnul „plus”. Deşi nava se va menţine pe direcţia de deplasare prin apă,
axul său longitudinal făcând cu direcţia Na în mod constant un unghi egal cu Da, ea se va
deplasa pe drumul relativ ADA, între cele două direcţii apărând unghiul de derivă de vânt „α”.
Ca urmare a acţiunii vântului se produce şi modificarea vitezei navei, astfel că nava se
va deplasa pe direcţia ADA cu viteza după loch (Vl).
Considerăm că asupra părţii imerse a navei acţionează un curent având o viteză
constantă şi că deriva provocată de el este tot spre tribord deci deriva de curent „β” va avea şi
ea semnul „plus”. Deşi nava se deplasează prin apă având prova orientată pe direcţia drumului
adevărat (Da), ea nu se va mai deplasa pe direcţia ADA ci pe o direcţie ADF pe care o vom
denumi „drum deasupra fundului” şi pe care am notat-o cu Df. Pe această direcţie nava se
deplasează cu o viteză care rezultă din combinarea vitezei după loch cu viteza curentului.
Această viteză se numeşte viteza reală sau viteza deasupra fundului. Unghiul format între
direcţia deplasării prin apă ADA şi direcţia deplasării reale DF reprezintă deriva de curent „β”.
În limba engleză drumul deasupra fundului se notează COG de la course over ground iar
viteza reală cu SOG - speed over ground.
Aşadar, sub acţiunea combinată a vântului şi curentului nava se deplasează pe direcţia
ADF, orientată faţă de meridianul Na cu un unghi egal cu Df şi îşi menţine axul longitudinal
faţă de meridianul adevărat sub un unghi egal cu Da.
Unghiul format între cele două direcţii este deriva navei. Expresia sa matematică este:
der = Df – Da (19 - 2)
Cazul prezentat mai sus este greu de întâlnit în practică deoarece mereu constatăm
efectul derivei totale şi nu putem măsura cu exactitate sau calcula separat deriva de vânt şi
separat deriva de curent pentru a face apoi suma lor algebrică. Ceea ce putem face însă este să
determinăm deriva totală prin procedeele grafice.
der = Df – Da.
Exemplu practic:
DA
Să se determine valoarea derivei
totale cunoscând că drumul deasupra
fundului rezultat în urma a trei topări la un Df der
Pentru determinarea derivei prin acest procedeu se execută următoarele (figura 19 - 3):
- se măsoară trei relevmente D
DF F
BB
este necesar ca reperul să fie
trecut pe hartă deoarece
construcţia se poate face şi pe o FF OO
CC
coală de hârtie necaroiată. RR2 2
der = Df – Da.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 231
Exemplu practic:
Se măsoară succesiv relevmentele: Ra1 = 107o; Ra2 = 78o; Ra3 = 50o; la un obiect
costier la intervale egale de timp de 30m. Să se determine valoarea derivei totale prin
procedeul relevmentelor succesive la un obiect costier luate la intervale egale de timp,
cunoscând că drumul adevărat al navei este Da = 171o.
Procedăm conform algoritmului descris mai sus. Rezultă un drum deasupra fundului
Df = 173o.
Calculăm valoarea derivei totale cu relaţia:
Justeţea construcţiei rezultă din aplicarea teoremei lui Thales în triunghiul AFf,
potrivit căreia, o paralelă dusă la una din laturi împarte celelalte două laturi în segmente
proporţionale.
Metoda dă rezultate precise la diferenţe de minimum 30 o între relevmente.
232 Capitolul 19
Exemplu practic:
Se măsoară succesiv relevmentele: Ra1 = 195o; Ra2 = 230o; Ra3 = 273o; la un obiect
costier la intervalele de timp de 30m şi 50m. Să se determine valoarea derivei totale prin
procedeul relevmentelor succesive la un obiect costier luate la intervale oarecare de timp,
cunoscând că drumul adevărat al navei este Da = 135o.
Considerând factorul k = 0,1 putem trasa segmental u = 3 cm şi segmental v = 5cm.
Dacă lucrăm pe hartă cele două segmente pot fi 3 Mm şi 5 Mm.
Procedăm conform algoritmului descris mai sus. Rezultă un drum deasupra fundului
Df = 132o.
Valoarea derivei totale o calculăm cu relaţia:
Exemplu practic:
Cunoscând că valoarea aliniamentului costier în care se menţine nava este de 90o -270o
şi că drumul adevărat al navei corespunzător acestui drum este Da = 93o, să se determine
valoarea derivei totale.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 233
Cazul analizat în partea teoretică a cursului nu este un tipar. Este posibil ca deriva de vânt
să fie de un semn şi deriva provocată de curent să fie de alt semn.
Ţinerea la zi a navigaţiei estimate în cazul în care asupra navei acţionează vântul şi
curentul se execută ca în cazul navigaţiei în curent în raioanele cu pericole de navigaţie, cu
deosebirea că se va lua în calcul valoarea derivei totale în locul valorii derivei de curent β.
La larg, în absenţa pericolelor create de fundurile mici, stânci sau epave se va trasa pe
hartă drumul adevărat determinat cu formula:
Da = Df – der
Timonierului i se va ordona drumul după girocompas , drum care se determină cu
formula:
Dg = Da - Δg
Pe hartă , deasupra drumului trasat, se va nota : valoarea drumului giro Dg = …; valoarea
corecţiei girocompasului (Δg =…) ; drumul compas Dc =…; valoarea derivei totale
(der = ± ..).
Din oră în oră se determină punctul estimat al navei folosind distanţa parcursă după loch
corectată cu factorul de corecţie a lochului.
În dreptul fiecărui punct estimat se notează sub formă de fracţie: ora la numărător şi citirea
la loch la numitor.
Precizia estimei grafice este dată de precizia cu care sunt determinate cele două
elemente fundamentale ale sale: drumul şi distanţa parcursă. Cu cât erorile care apar în
determinarea acestora sunt mai mici cu atât mai precis va fi determinat punctul navei la un
moment dat.
De regulă , erorile sunt rezultatul unor indicaţii imprecise ale aparaturii de navigaţie
folosită la măsurarea drumurilor şi distanţelor (girocompas, compas, loch), al impreciziei
menţinerii drumului de către timonier sau de către pilotul automat şi al efectelor condiţiilor
meteorologice şi hidrologice.
Erorile de indicare ale mijloacelor de navigaţie au ca urmare deplasarea pe un alt
drum şi înregistrarea eronată a distanţei parcurse. Aceste două erori se pot manifesta pe toată
durata unui voiaj în timp ce erorile datorate nepriceperii timonierilor şi influenţei factorilor
meteorologici şi hidrologici pot avea durate temporare.
Precizia cu care se poate menţine drumul în cazul navigaţiei după compasul magnetic
nu este sub ± 1° . Ea rezultă din precizia de ± 0°.5 cu care se poate determina declinaţia pe
anul în curs şi de precizia de ± 0°.5 cu care se poate determina deviaţia compasului magnetic.
Aceasta este situaţia cea mai favorabilă deoarece în realitate erorile în determinarea deviaţiei
compasului sunt mult mai mari ca urmare a materialelor feroase din marfă sau ca urmare a
anomaliilor magnetice din zonele tranzitate de navă care influenţează indicaţiile compasului
magnetic.
În ceea ce priveşte girocompasul , precizia de indicare a acestuia la latitudini medii şi
în condiţii meteo favorabile este de ± 0°.5 .
234 Capitolul 19
Precizia în menţinerea corectă a drumului ordonat după girocompas poate lua valori de
ordinul a ± 0°.5 pentru un timonier cu experienţă , în condiţii normale şi poate ajunge la
± 2° − 3° la acelaşi timonier în condiţii de vreme rea. Dacă abaterile de la drum sunt simetrice
faţă de drum înseamnă că ele se anulează reciproc dar se vor acumula erori în înregistrarea
distanţei parcurse.
Lochul poate fi şi el o sursă de informaţii eronate care în condiţii normale pot ajunge
până la ± 3% şi pot creşte considerabil în condiţii de mare rea.
Deriva de vânt este şi ea o sursă de erori, fie ca apreciere fie ca urmare a tendinţei
navei de a nu fi indiferentă faţă de vânt. Astfel, o navă ardentă va „păcăli” timonierul şi deşi
deriva ar trebui să se producă în bordul de sub vânt eroarea în menţinerea drumului va fi
manifestă „în vânt”.
În cazul derivei de curent erorile apar ca urmare a faptului că toate valorile oferite de
documentele nautice sunt valori medii, media lor fiind făcută pe o perioadă îndelungată de
ani, fapt care ar putea să nu coincidă cu situaţia de navigaţie pe ziua în curs. În plus, curentul
poate varia ca viteză de la un raion costier la altul ca urmare a configuraţiei coastei şi
adâncimii apei.
O altă sursă de erori este scara hărţii, ea influenţând direct precizia punctului estimat.
Cu cât scara este mai mare cu atât precizia este mai mare.
La toate acestea se adaugă şi priceperea şi îndemânarea navigatorului precum şi gradul
de precizie a instrumentelor sale de lucru pe hartă, pornind de la grosimea vârfului creionului
şi terminând cu precizia echerelor şi liniilor paralele.
Toate aceste erori nu influenţează în mod individual precizia determinării punctului
prin estima grafică. Ele se combină şi determină o eroare combinată sau generală. Deoarece
valorile erorilor enumerate mai sus nu pot fi precis cuantificate, putem doar să stabilim o
eroare probabilă a punctului estimat. Pentru aceasta vom apela la o construcţie grafică
prezentată de figura 19 - 6. Na
Pentru realizarea acestei construcţii
vom proceda astfel:
- se consideră punctul A ca punct de D
1
plecare al navei pe drumul AF; D
D
- se apreciază că eroarea unghiulară în 2
B
M F’
L
în grade). Eroarea în menţinerea C
F”
N
drumului va fi reprezentată de un
sector al cărui ax este drumul precis Figura 19-6
Figura 19 - 6
al navei (AF);
- notăm cu ED abaterea laterală produsă de eroarea în menţinerea drumului. Această
eroare se măsoară pe o direcţie perpendiculară pe drumul navei, simetric faţă de
punctul precis al navei Z;
- eroarea în aprecierea distanţei va fi notată cu Em şi ea va fi dispusă simetric faţă de
punctul precis al navei Z pe drumul precis AF.
Din figură rezultă că nava se poate afla oriunde în interiorul figurii IMNL. Pentru a
generaliza putem spune că nava se poate afla oriunde în interiorul cercului de eroare care are
ca centru punctul precis al navei Z şi raza Emax.
Să determinăm valorile acestor erori.
Abaterea laterală ED , fiind un arc de cerc, se determină cu ajutorul relaţiei:
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 235
m
ED ( Mm) = ε ° D (19 - 3)
57°.3
Pentru că acest arc de cerc nu are o valoare semnificativă, vom lua în consideraţie
distanţa de la punctul precis al navei Z la latura sectorului de drumuri posibile măsurată pe o
perpendiculară pe axul sectorului de drumuri AF. În acest caz vom rotunji valoarea de 57°.3
la 60° şi relaţia de mai sus va căpăta forma următoare:
m
ED ( Mm) = ε ° D (19 - 4)
60°
care ne arată că o eroare de drum de 1° la o distanţă parcursă m = 60 Mm produce o abatere
laterală de 1 Mm.
în care ε l este eroarea de indicare a distanţei parcurse de către loch (în procente).
Exemplul 2.
Să se determine eroarea probabilă în distanţă pentru un spaţiu parcurs m = 120Mm şi
pentru o eroare de indicare a distanţei ε l = 1% .
m 120
Em = ε l = 1% = 1, 2 Mm
100 100
Exemplul 3.
Să se determine raza cercului de eroare cunoscând că m = 120 Mm şi că eroarea în
indicarea distanţei este ε l = 1% iar abaterea probabilă de la drum ε D = 2° .
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Care este formula cu care se 2. Explicaţi procesul prin care se
determină deriva totală? produce acţiunea combinată a vântului
şi curentului asupra navei.
236 Capitolul 19
EXERCIŢII
1. Să se determine valoarea derivei la un obiect costier este Df = 49o iar
totale cunoscând că drumul deasupra drumul adevărat trasat pe hartă este
fundului rezultat în urma a trei topări Da = 47° .
la un obiect costier este Df = 173o iar 6. O navă navigă în Da = 347o. Se
drumul adevărat trasat pe hartă este măsoară succesiv relevmentele:
Da = 177o. Ra1 = 247o; Ra2 = 225o; Ra3 = 210o
2. Să se determine valoarea derivei la un obiect costier la intervale egale
totale cunoscând că drumul deasupra de timp. Să se determine valoarea
fundului rezultat în urma a trei topări derivei totale prin procedeul
la un obiect costier este Df = 214o iar relevmentelor succesive la un obiect
drumul adevărat trasat pe hartă este costier luate la intervale egale de timp.
Da = 211o. 7. O navă navigă în Da = 65o. Se
3. Să se determine valoarea derivei măsoară succesiv relevmentele:
o o
totale cunoscând că drumul deasupra Ra1 = 355 ; Ra2 = 325 ; Ra3 = 300o
fundului rezultat în urma a trei topări la un obiect costier la intervale egale
la un obiect costier este Df = 309o iar de timp. Să se determine valoarea
drumul adevărat trasat pe hartă este derivei totale prin procedeul
Da = 311o. relevmentelor succesive la un obiect
4. Să se determine valoarea derivei costier luate la intervale egale de timp.
totale cunoscând că drumul deasupra 8. O navă navigă în Da = 147o. Se
fundului rezultat în urma a trei topări măsoară succesiv relevmentele:
la un obiect costier este Df = 354o iar o
Ra1 = 63 ; Ra2 = 45 ; o
Ra3 = 28o la
drumul adevărat trasat pe hartă este un obiect costier la intervale egale de
Da = 353o. timp. Să se determine valoarea derivei
5. Să se determine valoarea derivei totale prin procedeul relevmentelor
totale cunoscând că drumul deasupra succesive la un obiect costier luate la
fundului rezultat în urma a trei topări intervale egale de timp.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 237
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
Capitolul 20
GIRAŢIA NAVEI. TRASAREA CURBEI DE GIRAŢIE ÎN
ESTIMA GRAFICĂ
„Cârma 15 puncte dreapta! Vino la dreapta la drum .... grade!” - este una din
comenzile care aud adeseori pe puntea de comandă a unei nave aflate în marş. Este
comanda care se dă pentru ca nava să schimbe de drum adică să întoarcă pe o
nouă direcţie de marş impusă de situaţia de navigaţie. Cum se produce întoarcerea
navei numită de marinari giraţie şi care este traiectoria navei pe timpul acestei
manevre, se va prezenta în cele ce urmează.
Obiective operaţionale
„Cârma 15 puncte dreapta!”. Timonierul confirmă comanda şi acţionează asupra timonei. Prin
acţionarea timonei către dreapta, este pusă în mişcare maşina cârmei care la rândul ei va
acţiona asupra axului cârmei unghiulând pana cârmei faţă de planul diametral al navei cu
numărul de puncte fixat la timonă. Ca răspuns, axiometrul va indica numărul de puncte în care
este pusă cârma. La sfârşitul succesiunii evenimentelor descrise mai sus, nava va ajunge în
punctul A’.
În momentul în care pana cârmei începe să opună rezistenţă înaintării navei, se
produce o uşoară deplasare laterală în bordul opus punerii cârmei, deplasare ce nu depăşeşte
jumătate din lăţimea navei iar nava parcurge spaţiul A’B. Din punctul B nava începe să gireze
în bordul în care s-a pus cârma.
Din momentul dării comenzii la cârmă (A) şi până în momentul în care nava începe
efectiv să gireze (B) trece un interval de timp, numit perioada iniţială a giraţiei.
Pentru navele mari perioada iniţială a giraţiei este în medie de 10-15 secunde în care
se parcurg 0,7-1,5 cabluri.
Din punctul B, din care nava începe efectiv să gireze, începe perioada de evoluţie care
durează aproximativ până în momentul în care nava a întors cu 90o-120o faţă de drumul iniţial.
Curba descrisă de centrul de greutate al navei are în această perioadă forma unei spirale. Axul
longitudinal al navei face cu tangenta la această curbă unghiul γ pe care îl numim unghi de
derivaţie. În toată această perioadă axul navei este îndreptat spre interiorul curbei de giraţie.
Unghiul de derivaţie atinge valoarea maximă la sfârşitul perioadei de evoluţie şi este cuprins
între 4 o -6 o la navele mari şi mijlocii şi 8o -10 o la navele mici cu bune calităţi manevriere.
Pierderea din viteză faţă de viteza iniţială este 25-30% pentru navele mari şi mijlocii şi 50-
60% pentru navele mici , rapide.
După ce nava a întors la 90 o -120 o începe perioada giraţiei uniforme, perioadă în care
viteza navei şi unghiul de derivaţie se menţin constante, iar curba de giraţie are forma unui
cerc.
20.1.2. Elementele giraţiei şi determinarea lor.
După cum am observat curba de giraţie a unei nave este compusă din curba giraţiei
neuniforme care are forma unei spirale şi curba giraţiei uniforme care are forma unui cerc.
Distanţa măsurată între direcţia de deplasare iniţială a navei şi direcţia de deplasare
după ce nava a întors la drum opus (diferit cu 180o faţă de cel iniţial) se numeşte diametrul
giraţiei neuniforme (DG), diametrul tactic în terminologia militară sau pe scurt diametrul de
giraţie.
Diametrul cercului de giraţie uniformă se numeşte diametrul final al giraţiei sau
diametrul giraţiei uniforme (D’G).
De regulă, în navigaţie toate schimbările de drum se înscriu într-un sector de drumuri
de o lărgime de până la 180o şi din acest motiv ceea ce ne va interesa va fi porţiunea de giraţie
neuniformă al cărei diametru este cu 10% mai mare decât diametrul final al giraţiei .
Se mai operează cu raza curbei de giraţie (RG), care după cum este normal, va
fi egală cu jumătate din diametrul de giraţie.
Raza şi diametrul de giraţie sunt direct influenţate de următorii factori:
- viteza navei
- unghiul de cârmă
- suprafaţa cârmei
- mărimea operei vii a navei
- forma corpului navei dată de coeficientul de fineţe care este raportul dintre
lungime şi lăţime.
Din această listă de factori variabili sunt primii doi şi de aceea diametrul de giraţie
trebuie determinat funcţie de gamele de viteză şi unghiurile de cârmă cât mai des uzitate.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 241
Diametrul de giraţie se determină practic pentru trei regimuri de viteză –„toată viteza”,
„jumătate” şi „foarte încet” – înainte.
Deşi , după cum spuneam, curba giraţiei neuniforme este o spirală, pentru uşurinţa
trasării ei, va fi considerată ca un cerc de rază egală cu raza curbei de giraţie(RG).
Mai presupunem că unghiul de derivaţie este constant pe toată durata giraţiei
Elementele curbei de giraţie sunt următoarele (figura 20 -2):
D
- unghiul de întoarcere (α)
1
Metoda descrisă în continuare (figura 20 - 6) este foarte utilă atunci când vrem să
determinăm punctul iniţial al întoarcerii pentru a intra pe un aliniament. În acest caz, direcţia
aliniamentului din hartă este inversul drumului final.
Ea se foloseşte şi în cazurile în care trebuie să ne înscriem pe o pasă de navigaţie
recomandată sau obligatorie sau când trebuie să întoarcem la un drum care trece printre două
pericole de navigaţie.
Construcţie grafică:
- se trasează drumul iniţial (D1) şi drumul final (D2). Punctul lor de intersecţie C, este
punctul teoretic al întoarcerii;
244 Capitolul 20
giraţie;
- cu centrul în punctul O se descrie arcul BE, tangent la ambele drumuri. Punctul B este
punctul iniţial al giraţiei iar punctul E este punctul final al giraţiei.
O altă modalitate de a trasa noul drum ţinând cont de curba de giraţie este acela care se
bazează pe folosirea tablei de giraţie descrisă anterior. Se procedează astfel (figura 20 - 8):
- se determină pe hartă punctul estimat CC
în care se va executa întoarcerea (B);
A
Ab
ns( 90°
t erer
vnas
e le l
a
deplasarea laterală funcţie de unghiul A
v
ateat
A
raelăra
de întoarcere şi se transformă în BB
(qlă)
(q
cabluri; E
)
E
- din punctul de întoarcere, se
prelungeşte drumul iniţial cu o mărime
egală cu valoarea în cabluri a DD1 1
iniţial;
- se măsoară cu echerul-raportor direcţia
noului drum; D2
D2
- se translează această direcţie astfel
încât să tangenteze cercul de giraţie Figura
Figura 20-9
20
Figura 20
Figura 20 --- 999
trasat anterior;
- punctul de tangenţă (C) va fi punctul final al întoarcerii.
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Ce este curba de giraţie a unei nave? 10. Ce este tabla de giraţie a navei şi când
2. Care sunt factorii de care depinde se întocmeşte?
mărimea curbei de giraţie? 11. Descrieţi procedeul practic de
3. Ce este perioada iniţială a giraţiei? determinare a diametrului de giraţie al
4. Când se impune trasarea curbei de navei folosind un aliniament costier.
giraţie pe harta de navigaţie? 12. Descrieţi procedeul de trasare a curbei
5. Ce este perioada giraţiei uniforme? de giraţie folosind raza de giraţie.
6. Care sunt regimurile de marş pentru 13. Descrieţi procedeul de trasare a curbei
care se determină curba de giraţie a de giraţie folosind bisectoarea dintre
unei nave? drumul iniţial şi cel final.
7. Cum se stabileşte raza de giraţie? 14. Descrieţi procedeul de trasare a curbei
8. Care sunt elementele curbei de de giraţie a navei folosind avansul şi
giraţie? Prezentaţi-le folosind figura abaterea laterală.
20 - 2. 15. Descrieţi procedeul de trasare a curbei
9. Pentru ce parametri se determină de giraţie considerând curba de giraţie
curba de giraţie? un cerc.
246 Capitolul 20
EXERCIŢII
1. Trasaţi curba de giraţie a navei 2. Trasaţi curba de giraţie a navei
considerând raza de giraţie egală cu 3 folosind procedeul bisectoarei
cabluri şi următoarele perechi de unghiului dintre drumul iniţial şi cel
drumuri: final considerând raza de giraţie egală
a) D1 = 127°; D 2 = 262°; cu 3,5 cbl, pentru următoarele perechi
b) D1 = 048°; D 2 = 135°; de drumuri:
c) D1 = 220°; D 2 = 305°; a) D1 = 030°; D 2 = 130°;
d) D1 = 310°; D 2 = 020°; b) D1 = 046°; D 2 = 312°;
e) D1 = 060°; D 2 = 135°. c) D1 = 170°; D 2 = 060°;
d) D1 = 270°; D 2 = 010°;
e) D1 = 000°; D 2 = 160°.
Capitolul 21
ESTIMA PRIN CALCUL. FORMULELE DIFERENŢELOR DE
LATITUDINE ŞI LONGITUDINE. PROBLEMA DIRECTĂ ŞI
INVERSĂ A ESTIMEI
Obiective operaţionale
Deplasarea unei nave între două puncte de pe globul terestru înseamnă menţinerea
unui drum care este o linie dreaptă sau o succesiune de linii drepte. După cum este cunoscut o
dreaptă este o înşiruire infinită de puncte. Raportate la suprafaţa terestră, toate aceste puncte
ce alcătuiesc drumul navei în cauză aflate în deplasare, au determinarea lor în coordonate
geografice.
În drumul ei, nava schimbă permanent coordonatele geografice ale poziţiei sale,
producându-se o modificare continuă a latitudinii şi longitudinii sale, înregistrând în orice
moment, o diferenţă de coordonate între coordonatele actuale şi cele anterioare, sau între cele
de plecare şi cele de sosire. Cunoaşterea acestor diferenţe de coordonate ne permite să
determinăm prin calcul, fie coordonatele unei poziţii viitoare funcţie de drumul ales şi distanţa
care va fi parcursă în acest drum, fie drumul şi distanţa ce trebuie parcursă între două puncte
de coordonate cunoscute.
Pentru a pune în evidenţă cele afirmate mai sus vom apela la figura 21 - 1.
Această figură reprezintă sfera
terestră cu reţeaua de coordonate
geografice reprezentată de meridianul
Greenwich şi ecuatorul terestru.
Să presupunem că o navă se află
în punctul A de coordonate φ1;λ1 şi că
D
urmează să se deplaseze în punctul B
de coordonate φ2; λ2. Drumul navei pe
loxodromă se obţine unind cu o linie
punctul de plecare cu cel de sosire .
Intersecţia meridianului punctului de
plecare A cu paralelul punctului de
sosire B determină punctul C.
Observăm că s-a format un triunghi
ABC. În acest triunghi, loxodroma
face cu meridianul unghiul D care
Ps
este tocmai unghiul de drum sau
FiguraFigura
21-1 21 - 1 drumul navei.
Acest triunghi nu este plan dar nici
sferic deoarece arcul AB nu este un arc de cerc mare (Ştim că un cerc mare reprezintă cercul
determinat de intersecţia sferei terestre cu un plan care trece prin centrul Pământului şi prin
cele două puncte A şi B).
Pentru a ieşi din acest impas vom împărţi loxodroma AB în segmente egale, cât mai scurte,
pentru a putea fi considerate ca segmente de dreaptă. Prin aceste puncte ducem cercurile de
paralel corespunzătoare şi meridianele aferente. Am obţinut în acest fel nişte mici triunghiuri
dreptunghice pe care le numim triunghiuri unitare pe care le putem nota: Aaa1, abb1,
bcc1..etc. Aceste triunghiuri sunt egale deoarece am împărţit loxodroma în segmente egale.
Să considerăm triunghiul unitar Aaa1 (figura 21 - 2) şi să notăm laturile sale astfel:
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 249
Diferenţa de latitudine ( Δϕ ) are semnul plus (+) pentru drumuri cuprinse în cadranele de
orizont I (0o -90o) şi IV (270o-360o) şi semnul minus (-) în cadranele de orizont II (90o -180o)
şi III (180o -270o), sau altfel zis, diferenţa de latitudine este pozitivă pentru drumuri orientate
către nord şi negativă pentru drumuri orientate către sud;
- deplasarea est-vest (e) dintre meridianele a două puncte este egală cu produsul dintre
distanţa loxodromică şi sinusul drumului adevărat al navei (Da).
e = m ⋅ sinD
Deplasarea est-vest (e) are semnul plus (+) pentru drumuri cuprinse în cadranele de
orizont I (0o -90o) şi II (90o -180o) şi semnul minus (-) în cadranele de orizont III (90o -180o)
şi IV (270o -360o), adică este pozitivă pentru drumuri estice şi negativă pentru drumuri
vestice.
Să notăm faptul că relaţia de mai sus nu ne ajută să calculăm diferenţa de longitudine
dintre cele două puncte, de plecare şi de sosire, deplasarea est-vest reprezentând doar o
distanţă măsurată pe cercul paralel al punctului de sosire. Regula semnelor este redată sintetic
în tabelul de mai jos.
Da 0o -90o 90o -180o 180o -270o 270o-360o
Δφ + - - +
e + + - -
250 Capitolul 21
Δϕ = m ⋅ cosD
m = Δϕ ⋅ secD (21 - 3)
e = m ⋅ sinD
m = e ⋅ cosecD (21 - 4)
e
tgD = (21 - 5)
Δϕ
Δλ
tgD = (21 - 6)
Δϕ c
Δλ = Δϕ c ⋅ tgD (21 - 7)
Pentru distanţe mici facem aproximarea: ϕ ≅ ϕ med . În aceste condiţii, relaţiile (2 -4)
şi (2 - 5) capătă următoarele forme:
e = Δλ ⋅ cosϕ med (21 - 8)
Δλ = e ⋅ secϕ med (21 - 9)
Relaţia (21 - 9) reprezintă formula aproximativă a diferenţei de longitudine.
Din cele două formule ale lui tg D , putem scrie egalitatea:
e Δλ
= de unde :
Δϕ Δϕc
Δϕ c
Δλ = e (21 - 10)
Δϕ
sau : Δλ = e ⋅ secϕ s (21 - 11)
Δϕ c
unde: sec ϕ s = (21 - 12)
Δϕ
Relaţia (21 - 11) reprezintă formula exactă a diferenţei de longitudine.
Avem acum toate relaţiile matematice necesare rezolvării prin calcul a celor două
probleme ale estimei.
A. Problema directă
21.3.1. Rezolvarea problemei directe a estimei prin calcul
funcţie de latitudinea medie
Metoda de calcul se foloseşte pentru situaţiile în care latitudinea medie φm < 60o şi
distanţa de parcurs m < 300 Mm.
Succesiunea calculelor este redată mai jos împreună cu relaţiile matematice aferente:
1. Calculul diferenţei de latitudine ( Δϕ ) : Δϕ = m ⋅ cosD
2. Calculul latitudinii punctului de sosire ( ϕ 2 ): ϕ 2 = ϕ 1 + Δϕ
3. deplasării est-vest (e): e = m ⋅ sinD
4. Calculul diferenţei de longitudine ( Δλ ): Δλ = e ⋅ secϕ med
Δϕ Δϕ ϕ 1 + ϕ 2
unde ϕ med = ϕ 1 + =ϕ2 − =
2 2 2
5. Calculul longitudinii punctului de sosire λ 2 : λ 2 = λ 1 + Δλ
Exemplu:
O navă se deplasează din punctul A de coordonate φ1 = 43o17’.3 N; λ1 = 29o40’.6 E în
punctul B navigând în Da = 75o pe o distanţă m = 185 Mm. Să se determine coordonatele
punctului B.
Rezolvare:
Tip de calcul
1. Calculul Δφ 2. Calculul φ2
Δφ = m .cos D φ1 = 43o17’.3 N
log m = 2,26717 T63 / DH-90 Δφ = + 47’.9
log cos D = 9,41300 T66a / DH-90 φ2 = 44o05’.2 N
log Δφ = 1,68017 T63 / DH-90
Δφ = + 47’.7 [deoarece drumul este spre nord]
252 Capitolul 21
5. Calculul Δλ 6. Calculul λ2
Δλ = e ⋅ secϕ med λ1 = 29o40’.6 E
log e = 2,25211 T63 / DH-90 Δλ = +4o07’.1
log sec ϕ med = 0,14079 T66a / DH-90 λ2 = 033o47’.1 E
log Δλ = 2,39290 T63 / DH-90
Δλ = +247’.1 [deoarece drumul este spre est]
Δλ = +4o 07’.1
⎧ϕ 2 = 44°05'.2 N
B⎨
⎩λ 2 = 033°47.1E
Metoda de calcul se foloseşte pentru φm > 60o şi m > 300 Mm. Algoritmul de calcul şi
relaţiile matematice folosite sunt redate mai jos:
⎧ϕ 2 = 65°59 '.5 N
B⎨
⎩λ 2 = 008°34 '.4W
B. Problema inversă
21.3.3. Rezolvarea problemei inverse a estimei prin calcul
funcţie de latitudinea medie
Exemplu:
O navă urmează să se deplaseze din punctul A de coordonate φ1 = 43o17’.3 N;
λ1 = 029o40’.6 E în punctul B de coordonate φ2 = 44o05’.2 N; λ2 = 033o47’.7 E. Să se
determine drumul care va fi adoptat pentru deplasare şi distanţa care va trebui parcursă pe
timpul acesteia.
Rezolvare:
Tip de calcul
Metoda se aplică atunci când diferenţa de latitudine între cele două puncte este mai mare
de 5° ( Δϕ > 5° ) , atunci când se navigă la latitudini mari ( ϕ med > 60° ) şi întotdeauna atunci
când calculele impun o precizie riguroasă. Algoritmul de calcul este următorul:
1. Calculul diferenţei de latitudine Δφ şi diferenţei de longitudine Δλ funcţie de
coordonatelor celor două puncte;
2. Calculul diferenţei de latitudine crescândă Δϕ c : Δϕ c = Δϕ c 2 ± Δϕ c1
Δλ
3. Calculul drumului de urmat: tgD =
Δϕc
4. Calculul distanţei de parcurs m:
m = Δϕ ⋅ secD pentru cazurile în care D cuadrantal < 45o
m = e ⋅ cosecD pentru cazurile în care D cuadrantal > 45o
Exemplu:
O navă urmează să se deplaseze din punctul A de coordonate φ1 = 63o24’.2 N;
λ1 = 005o12’.3 W în punctul B de coordonate φ2 = 66o53’.4 N; λ2 = 014o12’.4 W. Să se
determine drumul care va fi adoptat pentru deplasare şi distanţa care va trebui parcursă pe
timpul acesteia.
Tip de calcul
5. Calculul e 6. Calculul m
e = Δλ ⋅ cos ϕ med [ Da = 47° > 45°] m = e ⋅ cos ecD
log Δλ = 2,73247 log e = 2,35602
log cos ϕ med = 9, 62355 log cos ecD = 0,13587
log e = 2,35602 log m = 2,86834
m = 310, 4 Mm
În exemplul de mai sus s-a ales formula m = e ⋅ cos ecD deoarece, după cum se observă,
valoarea cuadrantală a drumului este mai mare de 45o.
De reţinut că valorile latitudinilor medii cu care se intră în tablă sunt exprimate în grade şi
zecimi de grad.
Valorile lui φmed sunt date de la 1o la 86o astfel:
- de la 1o la 30o din grad în grad;
- de la 30o la 60o din 5 în 5 zecimi de grad;
- de la 60o la 70o din 2 în 2 zecimi de grad;
- de la 70o la 86o din zecime în zecime de grad.
Semnul diferenţei de longitudine este acelaşi cu semnul deplasării est-vest.
Exemplu:
O navă se deplasează din punctul de coordonate φ1 = 44o28’ N şi λ1 = 37o42’ E în drum
adevărat Da =126 o parcurgând distanţa m = 128 Mm. să se determine coordonatele punctului
de sosire.
Rezolvare:
Da=126 o redus la cadranul I înseamnă -54 o
T1/DH-90 Δφ e
pentru m = 100 Mm……….58,78 80,90
pentru m = 28 Mm……….16,46 22,65
pentru m = 128 Mm……….75’,24 103,6
75’,24 =1o15’.2
Δφ = - 1o15’.2 are semnul minus deoarece Da este în cadranul II
e = + 103, 6 deoarece e în cadranul II este pozitivă.
φ1 = 44o28’ N φ1 = 44o28’ N
+Δφ = - 1o15’.2 Δϕ = - 37’.6
2
φ2 = 43o12’.8 N φmed = 43o50’.4
T2/DH-90
φmed = 43o.5 Δλ
pentru e = 100 ............................... 137,9
pentru e = 3.................................. ...4,14 λ1 = 37o42’E
pentru e = 0,6...................................0,82 Δλ = 2o22’.9
pentru e = 103,6 Δλ = 142,8 6 = 142’.9 = 2o22’.9 λ2 = 40o04’.9E
⎧ϕ 2 = 43°12 '.8 N
B⎨
⎩λ 2 = 40°15'.2 E
Observăm că tabla începe cu numărul 100. Cum facem ca să aflăm logaritmul unui
număr care este sub 100, de exemplu 17,8. Procedăm în ordinea stabilită mai sus:
- determinăm caracteristica numărului care este 1;
- extragem din tablă mantisa intrând pe verticală în dreptul numărului 178 iar ca
argument orizontal zecimala zero. Vom găsi valoarea de 25042 (pagina 193).
- scriem logaritmul numărului 17,8 astfel: log 17,8 = 1, 25042.
Să vedem care este logaritmul lui 1,78: caracteristica 0, mantisa, aceeaşi ca la 17,8,
deci log 1,78 = 0,25042
Care va logaritmul numărului 178? log 178 = 2, 25042
Care va fi logaritmul 1780? log 1780 =3,25042.
Sau : m = 189,3 Mm. Să se determine log m.
log m = 2,27715.
Sau: e = 347,9. Să se determine log e.
log e = 2,54145.
Antilogaritmarea este procesul invers logaritmării, deci avem un logaritm şi vrem să aflăm
care este numărul în cauză.
Să luăm ca exemplu logaritmul următor: 2,83866. El este format din caracteristică şi
mantisă. Începem cu mantisa şi intrăm în tabla 63 pentru a găsi o mantisă asemănătoare cu a
noastră. Pentru exemplul ales, la pagina 201 găsim exact mantisa 83866. Ne ducem către
stânga în coloana numerelor şi găsim numărul 689 iar pe verticală găsim cifra 7. Deci în
compunerea numărului nostru intră patru cifre, în ordinea următoare: 6897. Pentru a
258 Capitolul 21
Tabla cu care vom lucra va fi tabla 66a/DH-90. Tabla înserează toate valorile funcţiilor
trigonometrice pentru unghiuri cuprinse în cadranul I de la 0o la 44o intrând direct în tablă şi
accesând funcţiile trigonometrice de la partea de sus a tablei şi, pentru valorile de la 45 o la
89o, accesând tabla din josul paginii.
Să luăm un exemplu simplu: să se determine logaritmul sinusului unui unghi de 25o 12’.
Vom proceda astfel:
- deschidem tabla 66a la pagina care are tipărită valoarea de 25o (este pagina 251);
- intrăm pe coloana corespunzătoare sinusului şi ne deplasăm în jos până în dreptul
valorii de 12’. Atenţie! Coloana minutelor se afla în stânga paginii , cursiv în jos ;
- vom găsi valoarea logaritmului de 9,62918.
Să luăm un alt exemplu: să se determine logaritmul corespunzător cotangentei unghiului
de 78o17’. Procedăm astfel:
- deschidem tabla 66a la pagina care conţine valoarea de 78o tipărită la subsolul paginii
(pagina 237);
- intrăm în tablă pe la partea inferioară a paginii pe coloana notată ctg;
- urcăm pe această coloană până în dreptul valorii de 17’. Atenţie! Coloana minutelor se
află în dreapta paginii, cursiv în sus!
- găsim valoarea de 9,31679.
Care este eroarea care se produce cel mai adesea? Se intră cu valoarea corectă în grade dar
se citesc coloanele de sus în jos.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 259
Să vedem în continuare cum procedăm dacă unghiul nostru are şi zecimi de minut . Vom
lua exemplul următor: să se determine logaritmul tangentei unghiului de 43o12’.7. Procedăm
astfel:
- deschidem tabla la pagina corespunzătoare unghiului de 43 o;
- intrăm pe coloana tangentelor şi coborâm până în dreptul valorii de 12’;
- citim valoarea logaritmului pentru 43o 12’ care este 9,97269;
- pentru 43o13’ valoarea logaritmului va fi 9,97295;
- citim în tablă, pe coloana aflată imediat în dreapta, diferenţa D care este 26;
- judecăm astfel: dacă la 10 zecimi de minut corespunde o diferenţă de 26 unităţi, la 7
zecimi de minut câte unităţi vor corespunde?
- facem regula de trei simplă:
10...............26
7...................x
7 × 26
x= = 18, 2
10
- adunăm 18 la logaritmul lui 43o12’ şi obţinem log tg 43o12’.7 = 9,97287.
Dacă nu am pierdut tabla volantă 62, putem lucra cu aceasta sau cu sora ei legată în table .
Procedăm astfel:
- intrăm în tabla 62 (Părţi proporţionale) pe coloana din stânga cu valoarea lui D;
- mergem pe orizontală până în dreptul coloanei care reprezintă numărul de zecimi de
minut ale unghiului nostru, în cazul de faţă 7’;
- vom găsi valoarea de 18,2;
- procedăm în continuare ca mai sus.
21.5.5. Cologaritmul
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Ce este estima prin calcul? rezolvarea problemei inverse a estimei
2. Când se utilizează estima prin calcul? folosind latitudinea medie.
3. Care sunt problemele estimei prin 14. Pentru ce situaţii se foloseşte diferenţa
calcul? de latitudini crescânde în rezolvarea
4. Care este conţinutul problemei directe problemelor de estimă prin calcul?
a estimei prin calcul? 15. Descrieţi algoritmul de calcul pentru
5. Care este conţinutul problemei inverse rezolvarea problemei directe a estimei
a estimei prin calcul? folosind diferenţa de latitudini
6. Ce este triunghiul unitar? crescânde.
7. Ce este triunghiul de drum şi care sunt 16. Descrieţi algoritmul de calcul pentru
elementele sale? rezolvarea problemei inverse a estimei
8. Ce este triunghiul Mercator şi care folosind diferenţa de latitudini
sunt elementele sale? crescânde.
9. Ce este diferenţa de latitudine, cum se 17. Descrieţi Tabla nr.1/DH-90 şi modul
determină şi care este regula de lucru cu aceasta.
semnelor? 18. Descrieţi Tabla nr.2/DH-90 şi modul
10. Ce este deplasarea est-vest, cum se de lucru cu aceasta.
determină şi care este regula 19. Descrieţi tabla de logaritmi ai
semnelor? numerelor şi modul de lucru pentru
11. Pentru ce situaţii se foloseşte determinarea logaritmilor numerelor.
latitudinea medie în rezolvarea 20. Cum se determină logaritmul unei
problemelor de estimă prin calcul? funcţii trigonometrice?
12. Descrieţi algoritmul de calcul pentru 21. Cum se determină antilogaritmul unei
rezolvarea problemei directe a estimei funcţii trigonometrice?
folosind latitudinea medie. 22. Ce este cologaritmul unui număr şi
13. Descrieţi algoritmul de calcul pentru cum se determină el?
EXERCIŢII
1. O navă se deplasează din punctul A de 3. Aceeaşi problemă pentru următoarele
coordonate: φ1=24o46’.7N; date: φ1=37o12’.5S; λ1=102o19’.3 W;
λ1=015o23’.6E în punctul B navigând Da=317o; m=287 Mm.
în Da = 227o pe o distanţă de 4. Aceeaşi problemă pentru următoarele
276 Mm. Să se determine date: φ1=54o22’.1N; λ1=001o17’.2E;
coordonatele punctului de sosire B. Da=273o; m =183 Mm.
2. Aceeaşi problemă pentru următoarele 5. Aceeaşi problemă pentru următoarele
date de intrare: φ1= 9o14’.2 N; date: φ1=17o36’.3N; λ1=015o28’.3 E;
λ1=074o15’.4 W; Da = 127o; Da=46o; m=149 Mm.
m = 198 Mm.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 261
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. φ2 = 27o54’.9 N; λ2 = 011o38’.4 E; 11. Da = 320o; m = 174,1 Mm;
2. φ2 = 11o13’.3 N; λ2 = 071o34’.8 W; 12. Da = 322o; m = 218,6 Mm;
3. φ2 = 33o42’.6 S; λ2 = 106o19’.6 W; 13. Da = 328o; m = 267,4 Mm;
4. φ2 = 54o12’.5 N; λ2 = 003o55’.9 E; 14. Da = 28o; m = 236,6 Mm;
5. φ2 = 15o53’.0 S; λ2 = 013o36’.4 W; 15. Da = 137o; m = 255,8 Mm;
6. φ2 = 69o16’.0 N; λ2 = 031o19’.7 E; 16. Da = 40o; m = 214,3 Mm;
7. φ2 = 68o40’.7 N; λ2 = 009o59’.7 W; 17. Da = 326o; m = 172,6 Mm;
8. φ2 = 58o34’.5 S; λ2 = 019o56’.1 W; 18. Da = 26o; m = 280,9 Mm;
9. φ2 = 67o54’.5 S; λ2 = 023o02’.9 W; 19. Da = 141o; m = 215,4 Mm;
10. φ2 = 15o53’.0 S; λ2 = 162o43’.9 W; 20. Da = 146o; m = 183,0 Mm.
262
OBIECTIVE DIDACTICE
Capitolul 22
LINII DE POZIŢIE COSTIERE : CLASIFICARE, DEFINIŢII,
TRASAREA PE HARTA MERCATOR. PRECIZIA LINIILOR
DE POZIŢIE COSTIERE: ERORI ALE DREPTEI DE
RELEVMENT; TRANSPORTUL LINIILOR DE POZIŢIE.
REPERE COSTIERE DE NAVIGAŢIE
Obiective operaţionale
(OR) care uneşte ochiul observatorului cu reperul de navigaţie observat. Nu putem spune cu
precizie in care din cele trei poziţii se află nava dar putem spune cu certitudine că ea se află
precis pe această dreaptă şi nu în afara ei.
Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul în care linia de poziţie este un cerc, indiferent
cum a fost el determinat, dar care are ca centru reperul R iar punctele de pe circumferinţa sa
sunt poziţiile posibile ale navei în momentul efectuării observaţiei (figura 22 -2).
Liniile de poziţie folosite în navigaţia costieră
sunt următoarele:
- dreapta de relevment;
- arcul de cerc capabil de unghiul F
orizontal observat între două obiecte;
- cercul de egală distanţă;
- aliniamentul; Z1 Z4
- linia de egală adâncime a apei.
22.1.2. Arcul de cerc capabil de unghiul orizontal observat între două obiecte
(locul de egală diferenţă de relevment)
Metoda are ca bază geometrică proprietatea triunghiului înscris în cerc, potrivit căreia,
la coardă de cerc egală se opun unghiuri de cerc egale. Infinitatea vârfurilor unghiurilor care
subântind aceeaşi coardă este un cerc şi anume cercul capabil de unghiul dat.
Să analizăm în continuare modul de trasare grafică a cercului capabil de un unghi dat
care pentru noi va reprezenta o linie de poziţie necesară determinării punctului navei.
22.1.4. Aliniamentul
Aliniamentul (figura 22 - 11) este linia imaginară care trece prin două repere dispuse
astfel încât să marcheze o direcţie bine stabilită. Aliniamentele sunt folosite pentru marcarea
unor linii care delimitează anumite raioane periculoase (aliniamente de siguranţă) sau indică
mijlocul pasei navigabile (aliniamente de ghidaj) sau pot fi folosite pentru determinarea
corecţiei compasului magnetic sau a
girocompasului. Nava este în aliniament
atunci când cu ochiul liber sau cu
binoclul cele două repere apar în
coincidenţă. Aceasta înseamnă că cele
B A două repere şi ochiul observatorului sunt
coplanare în planul vertical al locului.
Z
Ceea ce este specific acestei
drepte de poziţie este că ea este deja
trasată pe harta de navigaţie şi trebuie
doar prelungită cu creionul de către
navigator atunci când o foloseşte.
Figura
Figura22-11
22 - 11
Pe harta de navigaţie un
aliniament este trasat aşa cum se poate vedea şi în figura de mai sus şi aşa cum s-a arătat în
capitolul referitor la mijloacele privind asigurarea hidrografică a navigaţiei. După cum se
observă orientarea acestui aliniament este de 90o - 270o, adică de la litoral spre mare cele două
obiecte sunt dispuse în relevment 90o, în timp ce de pe mare ele pot fi văzute în relevment
270o.
22.1.5. Linia de egală adâncime a apei
Pe hărţile nautice sunt trasate cu mare precizie liniile de egală adâncime a apei sau
izobatele. După cum se ştie, sonda ultrason indică adâncimea apei sub chila navei. Pentru a
afla adâncimea reală a apei din raionul de navigaţie este necesar să adunăm la indicaţia sondei
valoarea pescajului navei în acel moment. Despre această chestiune am mai vorbit şi în
capitolul referitor la sonde.
După ce s-a măsurat adâncimea
apei cu ajutorul sondei şi s-a adunat
valoarea pescajului, se analizează
configuraţia izobatelor de pe harta de
navigaţie, acolo unde sunt trasate sau
valorile cifrice al sondajelor din hartă.
Examinând liniile batimetrice din
hartă , care de regulă sunt aproape
paralele cu coasta, putem aprecia pe
care anume batimetrică ne aflăm şi ne
putem face o imagine asupra siguranţei
navigaţiei. Se apelează la această
dreaptă de poziţie în special pe ceaţă.
În condiţiile în care sonda este
defectă şi aterizăm la coastă pe ceaţă, se
procedează în felul următor: Figura
Figura22 - 12
22-12
- se ia drumul de aterizare,
reducând viteza pentru evitarea unei coliziuni;
- se filează o cheie de lanţ la apă şi se blochează cu stopa de punte;
- se instalează veghe la ancoră care urmăreşte în permanenţă poziţia lanţului;
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 269
- în momentul în care ancora a prins, fapt raportat de veghe, se pun maşinile înapoi şi se
definitivează ancorajul. Am ancorat astfel pe un fund de 25 m.
spaţiul real parcurs de navă în acest interval de timp, putem spune că infinitatea acestor
puncte vor constitui o dreaptă care este paralelă cu dreapta de relevment FR1.
Ca urmare, nava se poate găsi în oricare din punctele Z’, Z’1 sau Z’2 ale dreptei de
relevment R’1 care este dreapta de relevment transportată.
Dacă vom determina o a doua linie de poziţie indiferent de forma acesteia, intersecţia
ei cu dreapta de relevment transportată ne va furniza poziţia navei printr-un punct observat-
estimat.
D În practica de la bordul navelor se
D D procedează astfel:
- în momentul t1 al relevării
obiectului costier se citeşte lochul
m R '1(t 2) şi ora bordului;
m m - se converteşte relevmentul şi se
F
trasează pe hartă până la intersecţia
Z2 Z1 cu drumul;
Z R 1(t 1)
- la momentul t2 se citeşte din nou
ora bordului şi indicaţia lochului;
- se determină distanţa reală parcursă
Figura 22-15
de navă din diferenţa citirilor la
loch care se înmulţeşte cu factorul de corecţie;
- din punctul de intersecţie al relevmentului cu drumul navei, cu o deschidere în compas
egală cu distanţa reală parcursă de navă, se intersectează drumul navei ;
- prin acest punct se duce o paralelă la dreapta de relevment trasată la momentul t1;
- s-a obţinut astfel dreapta de relevment transportată.
Pentru transportul unei linii batimetrice (figura 22-18) se alege porţiunea care va fi
transportată la un moment următor care este
Na delimitată de punctele A şi B situate lateral de
B
drumul navei.
Da Transportul acestor două puncte se va
A realiza pe direcţia drumului navei, la o distanţă
m egală cu distanţa reală parcursă (m) de căre
m navă între cele două momente. Vor rezulta
m punctele transportate A ' şi B ' .
Pentru a putea trasa conturul liniei
B’
batimetrice între aceste două puncte
A’
transportate se copiază pe o foaie de calc
conturul liniei batimetrice între punctele A şi
Figura 22-18
Figura 22 - 18 B. Se aşează calculpe hartă astfel încât
punctele A şi B să se suprapună pestepunctel
A’ şi B’. Apăsând uşor creionul pe conturul curbei de pe calc facem ca aceasta să se imprime
în hârtia hărţii. Se înlătură calcul şi pe adâncitura lăsată de vârful creionului se trasează
izobata transportată.
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Ce este o linie de poziţie şi la ce 5. Ce este dreapta de relevment?
serveşte ea? 6. Cum trasăm pe harta de navigaţie o
2. Care este proprietatea generală a unei dreaptă de relevment?
linii de poziţie? 7. Ce este arcul de cerc capabil de un
3. Cum se clasifică liniile poziţie? unghi orizontal observat între două
4. Cum reprezentăm pe hartă un punct obiecte?
observat sau observat-estimat funcţie 8. Cum trasăm un arc de cerc capabil de
de dreptele de poziţie folosite pentru un unghi dat în cazul în care unghiul
determinarea lui? orizontal este mai mic de 90o?
274 Capitolul 22
9. Cum trasăm un arc de cerc capabil de 16. Ce este linia de egală adâncime a
un unghi dat în cazul în care unghiul apei?
orizontal măsurat este mai mare de 17. Cum ancorăm pe vizibilitate redusă
90o? fără sondă?
10. Cum trasăm un arc de cerc capabil de 18. Care sunt erorile principale ale dreptei
un unghi dat în cazul în care unghiul de relevment şi cui se datorează ele?
orizontal măsurat este egal cu 90o? 19. Care sunt măsurile de ordin practic ce
11. Cum determinăm centrul cercului se impun a fi luate pentru reducerea
capabil cu ajutorul mediatoarei şi al erorilor de măsurare a dreptelor de
unei laturi? relevment?
12. Cum determinăm centrul cercului 20. Cum se face transportul unei drepte de
capabil prin intersecţia laturilor relevment?
unghiurilor? 21. Cum se face transportul unui cerc
13. Ce este cercul de egală distanţă? capabil de un unghi dat?
14. Cum trasăm un cerc de distanţă? 22. Cum se face transportul unui cerc de
15. Ce este un aliniament şi cum îl distanţă?
folosim în lucrul pe hartă? 23. Cum se face transportul unei linii
batimetrice?
EXERCIŢII
1. Considerând linia coastei în stânga, de trasaţi cercul capabil de unghiul
orientare generală nord-sud, alegeţi un orizontal măsurat între acestea pentru
obiect costier la care trasaţi următoarele valori: 48o; 53o; 61o; 74o;
următoarele relevmente :189o; 210o; 90o;
225o; 229o; 243o; 271o; 286o; 294o; 4. Aceeaşi problemă pentru următoarele
302o; 347o. valori unghiulare:103o; 127o; 136o;
2. Considerând linia coastei în dreapta, 142o; 157o.
de orientare generală nord-sud, alegeţi 5. Considerând linia coastei în dreapta,
un obiect costier la care trasaţi de orientare generală nord-sud, trasaţi
următoarele relevmente : 42o; 56o; o scară grafică de 15 Mm şi fixaţi un
63o; 71o; 84o; 107o; 128o; 140o; 155o; obiect costier la care trasaţi cercurile
169o. de distanţă corespunzătoare
3. Considerând linia coastei în stânga, de următoarelor distanţe: d1= 7,3 Mm;
orientare generală nord-sud, alegeţi d2= 6,5Mm; d3= 12,3 Mm; d4= 9,6
două obiecte costiere A şi B situate la Mm; d5= 11,5 Mm; d6= 4,2 Mm; d7=
o distanţă convenabilă de 5 -8 Mm 5,9 Mm; d8= 2,7 Mm; d9= 13,8 Mm;
(alegeţi şi o scară convenabilă) şi d10= 10,4 Mm.
275 275
DETERMINAREA PUNCTULUI
NAVEI CU RELEVMENTE
OBIECTIVE DIDACTICE
Obiective operaţionale
Alidada simplă este de regulă alidada compasului magnetic. Există însă alidade simple
şi pentru repetitoarele giro. Cu ajutorul alidadei se vizează direct obiectele de relevat printr-un
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 277
sistem oarecum similar cu cel existent pe armele de foc. Ea este realizată sub forma unei
monturi circulare din material amagnetic numită baza alidadei care se aşează pe cercul
azimutal al cutiei compasului magnetic şi care se poate roti uşor faţă de centrul cutiei
compasului. Pentru a nu cădea de pe cutia compasului este prevăzut un sistem de fixare.
Pe diametrul bazei alidadei sunt fixaţi cei doi vizori:
- vizorul obiectiv, prevăzut cu un geam colorat rabatabil, constă dintr-o ramă rabatabilă
pe verticala în cadrul căreia este întins un fir de vizare;
- vizorul ocular este de forma unei plăci verticale în care este practicată o tăietură
verticală. Pe această placă alunecă o ramă de care sunt fixate două geamuri colorate şi
o prismă triunghiulară aşezată într-o montură care permite citirea gradaţiilor de pe
roza compasului magnetic. Atenţie la această prismă deoarece ea inversează imaginea
şi ca atare citirea rozei se va face nu de la stânga la dreapta aşa cum citim roza cu
ochiul liber ci invers, de la dreapta la stânga.
Planul care trece prin centrul alidadei, firul obiectivului şi fanta vizorului se numeşte plan
de vizare. Relevarea se face astfel încât planul de vizare să treacă prin obiectul observat.
Citirea relevmentului prova pe cercul azimutal se face în dreptul unuia din cei doi indici
marcaţi pe inelul de bază al alidadei: unul lângă ocular, celălalt lângă obiectiv. Cei doi indici
sunt decalaţi cu 30o faţă de planul de vizare, deoarece vizorul ocular şi vizorul obiectiv
acoperă întreg cercul azimutal în dreptul locului pe care sunt fixaţi pe baza inelară. Datorită
decalării indicilor alidadei, gradaţiile cercului azimutal sunt astfel făcute, încât diametrul 0o -
180o al cercului este decalat cu 30o faţă de axul longitudinal al navei. În felul acesta, când
planul de vizare al alidadei este paralel cu planul longitudinal al navei iar vizorul ocular este
spre pupa, indicele de la ocular este la gradaţia zero, iar indicele de la obiectiv la gradaţia 180
o
a cercului azimutal.
23.2.2. Alidada optică
Cum procedăm pentru a trasa coordonatele unui punct pe hartă? Vom folosi gheara-
compas şi echerul - raportor pe care le utilizăm astfel:
a). trasarea latitudinii punctului pe hartă
- înţepăm harta cu vârful ghearei-compas, pe scara latitudinilor crescânde, în
punctul de intersecţie a acesteia cu paralelul de latitudine trasat pe hartă a cărui
latitudine este cea mai apropiată de valoarea latitudinii punctului nostru. De
exemplu, pentru latitudinea punctului determinat mai sus, φ = 51o21’.5 N, pe harta
2449 vom găsi trasat paralelul de latitudine de φ = 51o15’ N.
- cu vârful fixat în acest punct de pe scara latitudinilor crescânde, realizăm o astfel
de deschidere a ghearei compas încât să putem cuprinde diferenţa de latitudine
până la latitudinea punctului care urmează a fi trasat pe hartă. Vom găsi gradaţia
pentru 20’ care este notată pe canevas şi gradaţia următoare care este cea de 25’.
Între ele se găsesc cinci segmente egale, fiecare măsurând un minut de latitudine.
Pentru că valoarea noastră este de 21’ extindem mărimea deschiderii ghearei-
compas de la 15’ la 21’. Observăm că valoarea latitudinii punctului este mai mare
cu 5 zecimi de minut pe care va trebui să le adăugăm la deschiderea realizată până
acum. Unde se vor afla cele 5 zecimi de minut? Exact la mijlocul minutului
următor, pe mijlocul unui segment mic de 2 zecimi de minut. Extindem deci
deschiderea ghearei-compas şi cu această mărime.
- cu această deschidere mergem pe paralelul pe care l-am folosit anterior, în punctul
de intersecţie cu meridianul cel mai apropiat ca latitudine de latitudinea punctului
280 Capitolul 23
Aplicăm o regulă trigonometrică, potrivit căreia, într-un cerc, raportul dintre o coardă
şi raza cercului este egal cu dublul
sinusului unghiului cu vârful pe cerc
care subântinde respectiva coardă.
Putem aşadar scrie următoarele B
d ZZ '
relaţii: = 2 sin α şi = 2 sin ε ε Z
r r α
de unde:
ZZ ' sin ε
=
d sin α α Z'
Rezultă că:
ε
ZZ ' = d ⋅ sin ε ⋅ cosec α
Deoarece atunci când nava este în defilare pe lângă cele două obiecte nu se pot lua
ambele relevmente simultan (există un singur repetitor de relevment în fiecare bord), obiectele
vor fi relevate într-o succesiune oarecare şi nu simultan.
În figura 23 - 3 sunt prezentate din nou cele două obiecte costiere care sunt relevate în
două succesiuni:
- în prima succesiune este relevat mai întâi obiectul B şi apoi A – relevmentele R’ şi R”;
- în a doua succesiune este relevat mai întâi obiectul A şi apoi obiectul B – relevmentele
R’1 şi R”1.
Să analizăm mai în amănunt.
Prima succesiune. Presupunem că nava se află în punctul N din care relevează
obiectul B, obţinându-se relevmentul R’. În intervalul de timp care se scurge de la măsurarea
282 Capitolul 23
D’
D’ relevmentului la obiectul B până la măsurarea
relevmentului la obiectul A, nava parcurge
BB
spaţiul NN1, astfel că măsurarea relevmentului
N R”
R”
R” la obiectul A se face din punctul N1.
N 1
1
Intersecţia celor două relevmente determină
punctul Z1.
ZP
11 RpRp 22 A doua succesiune. De această dată, în
RpRp
1 1 2 2 PZ punctul N vom măsura mai întâi relevmentul
1 R’R’
la obiectul A, relevment pe care îl notăm cu
1
AA
N
R”
R’1. În N1 vom măsura la B relevmentul R”1.
11 R”
Al doilea punct observat se va afla în Z2.
D
Notăm unghiul AND’ cu Rp1 şi
D R’
R’
unghiul BND’ cu Rp2, acestea fiind
Figura
Figura 23-3
Figura2323- -33 relevmentele prova la cele două obiecte
pentru poziţia navei în punctul N.
Dacă pentru ambele succesiuni considerăm că N1 este punctul real al navei atunci când
se măsoară al doilea relevment, atunci segmentul Z1N1 reprezintă eroarea în punct pentru
prima succesiune de relevare iar segmentul Z2N1 reprezintă eroarea în punct pentru cea de a
doua succesiune de relevare.
Să stabilim care dintre ele este mai mică şi astfel vom găsi ordinea corectă de relevare
a celor două obiecte. Din triunghiurile Δ N Z1N1 şi Δ N Z2N1 putem scrie:
Z 1 N 1 = sin Rp2 şi
Z 2N1
=
sin Rp1
NN 1 sin AZ1B NN 1 sin AZ2B
Faţă de distanţa mare de la navă la obiecte comparativ cu spaţiul NN1 putem admite că
AZ 1B ≅ AZ 2 B
În acest caz cele două rapoarte de mai sus se pot scrie astfel:
Z 1 N 1 sin Rp2
=
Z 2 N 1 sin Rp1
De aici deducem că Z1N1 < Z2N1 dacă Rp2>Rp1, adică eroarea în punctul observat este
mai mică dacă se relevează mai întâi obiectul mai apropiat de planul longitudinal al navei, în
cazul nostru obiectul B.
Această concluzie este logică deoarece viteza de variaţie a relevmentului este mai
mare pentru obiectele aflate în apropierea traversului comparativ cu cele aflate mai aproape de
axul longitudinal al navei.
Am desprins aşadar o primă regulă de reducere a erorilor cauzate de nesimultaneitatea
relevării obiectelor.
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Care sunt principalele reguli de simultane?
alegere a obiectelor costiere la care se 7. Explicaţi modul în care precizia
fac observaţii? determinării punctului navei cu două
2. Care sunt principalele reguli de relevmente simultane depinde de
măsurare a relevmentelor? eroarea în determinarea corecţiei
3. Descrieţi alidada simplă. Definiţi linia compasului.
de vizare folosind elementele de 8. Ce sunt erorile de nesimultaneitate?
vizare ale alidadei. 9. Cum vom proceda la relevarea a două
4. Descrieţi alidada optică. obiecte pentru a reduce eroarea de
5. Prezentaţi principiul teoretic al nesimultaneitate în măsurarea
procedeului determinării punctului relevmentelor la ele?
navei cu două relevmente simultane. 10. Ce presupune reducerea relevmentelor
6. De ce depinde precizia determinării la acelaşi moment?
punctului navei cu două relevmente
EXERCIŢII
2. Aceeaşi problemă pentru următoarele
1. Data : 30.06.2004. Se navigă după date de intrare:
compasul magnetic în drum adevărat Rc1 = 241o.5; Rc2 = 322o.0.
Da = 210o. Navigaţia se ţine pe harta 3. Aceeaşi problemă pentru următoarele
2449. Se măsoară două relevmente date de intrare:
compas simultane în vederea Rc1 = 246o.5; Rc2 = 333o.0.
determinării punctului navei, astfel: 4. Aceeaşi problemă pentru următoarele
Rc1 = 238o.5 la geamandura “Mid date de intrare:
Falls” şi Rc2 = 313o.2 la geamandura Rc1 = 252o.1; Rc2 = 339o.1.
dispusă în punctul : φ = 51o23’.2 N; λ 5. Aceeaşi problemă pentru următoarele
= 001o50.’ E. Să se determine date de intrare:
coordonatele punctului navei. Rc1 = 259o.5; Rc2 = 344o.3.
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. φ = 51o21’.2 N; λ = 001o53’.6 E.
2. φ = 51o20’.3 N; λ = 001o53’.1 E.
3. φ = 51o20’.2 N; λ = 001o52’.5 E.
4. φ = 51o19’.7 N; λ = 001o52’.0 E.
5. φ = 51o19’.3 N; λ = 001o51’.8 E.
284284
Capitolul 24
DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU TREI
RELEVMENTE SIMULTANE : METODA GRAFICĂ,
ALGORITMUL OPERAŢIUNILOR LA BORD, PRECIZIA
DETERMINĂRII . REDUCEREA ERORILOR SISTEMATICE
ŞI DE NESIMULTANEITATE
Obiective operaţionale
Procedeul de determinare a poziţiei navei cu trei relevmente simultane este cel mai
precis procedeu care se bazează pe indicaţiile compasului. Prin folosirea acestui procedeu pot
fi determinate erorile sistematice şi erorile accidentale. Punctul determinat prin acest procedeu
este cu mult mai sigur şi mai precis decât în cazul procedeului cu două relevmente.
De aceea, ori de câte ori există la dispoziţie trei repere la coastă pentru observaţii,
navigatorul va trebui să folosească la maximum acest avantaj.
Procedeul este în sine un procedeu al observaţiilor simultane deoarece timpul scurs
între cele trei măsurători, pentru un navigator experimentat , este foarte scurt (5-10 secunde).
Metoda grafică are la bază un principiu teoretic foarte simplu şi uşor de imaginat. Un
prim pas îl constituie măsurarea relevmentelor compas la cele trei obiecte. Pentru a putea fi
trecute pe hartă ele trebuie convertite în relevmente adevărate. După ce au fost convertite,
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 285
relevmentele se trasează din obiectele costiere din care au fost măsurate. Punctul navei se va
găsi la intersecţia celor trei linii de poziţie reprezentate de cele trei relevmente trasate.
Intersecţia celor trei relevmente într-un singur punct este un caz ideal şi se produce
numai dacă pe timpul efectuării observaţiilor nu au intervenit nici un fel de erori. In realitate
situaţia este cu totul alta datorită erorilor accidentale şi sistematice.
Erorile accidentale depind în mare măsură, aşa cum arătam anterior, de îndemânarea
şi precizia acţiunii observatorului. Ele sunt în principal erori de măsurare şi erori de trasare.
Astfel eroarea în citirea relevmentelor la alidadă poate atinge valori de 0o.2 -0 o.3 la un
observator antrenat datorită faptului că zecimile de grad sunt apreciate din ochi. Alte erori
apar la trasarea relevmentelor pe hartă tot ca urmare a faptului că zecimile de grad sunt
apreciate din ochi pe echerul raportor. Valoarea acestor erori poate ajunge la 0o.2 pentru un
observator antrenat.
Cele două feluri de erori au semnul lor şi însumarea lor algebrică poate genera o
eroare zero sau poate da o valoare mai mare ca zero atunci când au acelaşi semn.
Exemplu:
Data : 25.08.2004. Se navigă după compasul magnetic în drum adevărat Da = 60o.
Navigaţia se ţine pe harta 2449. Se măsoară trei relevmente compas simultane în vederea
determinării punctului navei, astfel: Rc1 = 199o.7 la geamandura “Ruytingen SW”, Rc2 =
129o.3 la geamandura “Ruytingen W” şi Rc3 = 86o.0 la geamandura “Ruytingen N”. Să se
determine coordonatele punctului navei.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 287
Rezolvare:
- se determină corecţia totală a compasului magnetic:
d1994 = - 2o50’ = - 2o.8
+var (10 ani x 6’) = 60’ = + 1oB
d2004 = - 1o.8 Da =60o → δ = -0o.7
+ δ = - 0o.7
Δc = -2o.5
- se convertesc relevmentele compas în relevmente adevărate:
Rc1 = 199o.7 Rc2 = 129o.3 Rc3 = 86o.0
+Δc = - 2o.5 +Δc = - 2o.5 +Δc = - 2o.5
o
Ra1 = 197 .2 Ra2 = 126o.8 Ra3 = 83o.5
- se trasează pe hartă cele tei relevmente adevărate ;
- se scot din hartă coordonatele punctului observat:
φ = 51o08’.4 N; λ = 001o47’.4 E
ε”
ε
ε’
c”
b”
a”
β
ε” PZ
B ε’ α
ε a’
β
b’
b
c’
a
α
ε” ε’
c
Figura 24-2
Figura
Figura 24 -24
2 -2
Mărimile segmentelor aZ, bZ şi cZ se scot din hartă. Pentru ca eroarea să fie obţinută
în grade sexagesimale, fiecare fracţie din relaţia de mai sus se va înmulţi cu 57°.3 .
Semnul erorii în corecţia compasului (ε) rezultă din hartă.
290 Capitolul 24
Reducerea erorilor sistematice se poate efectua folosind unul din cele două procedee
descrise în continuare.
a c Z Z
a' c'
a' c' b' a c
Z c' a'
a). b). c).
b
b
a c
c' a'
b a c
a' c' Z
a c
Z
b'
c' a'
Z b'
b'
Figura 24-4
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 291
După ce s-a determinat pe hartă punctul navei prin una din metodele de mai sus, se
măsoară unul din relevmentele adevărate (ZA, ZB, ZC) şi se face diferenţa dintre acesta şi
relevmentul compas corespunzător care a fost măsurat pe timpul observaţiilor:
Ra – Rc = Δc
Diferenţa va reprezenta corecţia reală a compasului, ţinând cont de faptul că erorile
accidentale sunt mici şi se pot neglija.
Atunci când se presupune existenţa unor erori accidentale, pentru micşorarea acestora,
facem diferenţele între cele trei relevmente adevărate scoase din hartă şi relevmentele compas
corespunzătoare, apoi se face media celor trei corecţii obţinute:
Δc1 + Δc 2 + Δc3
Δc =
3
Se recomandă ca în continuare, observaţiile să fie corectate cu valoarea obţinută mai sus.
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Caracterizaţi procedeul determinării 3. Care sunt erorile accidentale care pot
punctului navei cu trei relevmente apărea pe timpul aplicării
simultane. procedeului?
2. Descrieţi principiul metodei grafice a 4. Care sunt erorile sistematice care se
acestui procedeu. pot produce pe timpul aplicării
292 Capitolul 24
procedeului?
5. Descrieţi algoritmul aplicării sistematice.
procedeului la bordul navei; 9. Descrieţi procedeul locurilor de egală
6. Cum se poate determina precizia diferenţă de reducere a erorilor
aplicării procedeului? sistematice.
7. Cum se poate determina eroarea în 10. Descrieţi procedeul de reducere a
corecţia compasului? relevmentelor la acelaşi moment ca
8. Descrieţi procedeul triunghiurilor procedeu de reducere a erorilor de
asemenea de reducere a erorilor nesimultaneitate.
EXERCIŢII
1. Data : 25.08.2004. Se navigă după 2. Aceeaşi problemă pentru următoarele
compasul magnetic în drum adevărat date de intrare: Rc1 = 199o.5;
Da = 210o. Navigaţia se ţine pe harta Rc2 = 151o.5; Rc3 = 90o.3.
2449. Se măsoară trei relevmente 3. Aceeaşi problemă pentru următoarele
compas simultane în vederea date de intrare: Rc1 = 207o.0;
determinării punctului navei, astfel: Rc2 = 173o.6; Rc3 = 96o.3.
Rc1=195o.0 la geamandura 4. Aceeaşi problemă pentru următoarele
“Ruytingen SW” , Rc2 = 135o.3 la date de intrare: Rc1 = 210o.5;
geamandura “Ruytingen W” şi Rc2 = 184o.5; Rc3 = 99o.5.
Rc3 = 82o.7 la geamandura 5. Aceeaşi problemă pentru următoarele
“Ruytingen N”. Să se determine date de intrare: Rc1 = 213o.5;
coordonatele punctului navei. Rc2 = 194o.0; Rc3 = 105o.0.
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. φ = 51o08’.6 N; λ = 001o48’.0 E;
2. φ = 51o08’.9 N; λ = 001o48’.8 E;
3. φ = 51o09’.3 N; λ = 001o49’.9 E;
4. φ = 51o09’.6 N; λ = 001o50’.7 E;
5. φ = 51o09’.9 N; λ = 001o51’.7 E;
293 293
Capitolul 25
DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU DOUĂ
RELEVMENTE SUCCESIVE : CAZUL GENERAL, METODA
CU DISTANŢA PE AL DOILEA RELEVMENT. CAZURI
PARTICULARE
Obiective operaţionale
25.1.1.1.Procedeul 1
Dacă dorim să aflăm punctul la momentul primei observaţii prelungim direcţia ZD’ în
sens invers până la intersecţia cu primul relevment.
Punctul de intersecţie N reprezintă punctul estimat-observat la momentul primei
observaţii.
D R1
Exemplu:
Se ţine navigaţia pe harta 2449. Se O 1
A Cl 1
navigă după girocompas cu corector, corecţia
o
girocompasului Δg = +1 , drum giro Dg =
13o, viteza V = 12 Nd. La momentul t1 se
m = f ⋅ (Cl 2 − Cl1)
măsoară un relevment la farul Cap Gris-Nez F R’
o
Rg1 = 65 . La momentul t2 se măsoară un al m
doilea relevment la acelaşi far Rg2 = 121o. O2
Cunoscând că spaţiul parcurs după loch între Cl 2
cele două relevări este ml = 5,4 Mm şi că
factorul de corecţie al lochului f =1,04, să se B D” R2
determine coordonatele punctului navei cu
două relevmente succesive la acelaşi obiect. D’
Rezolvare: Figura 25-2
- convertim drumul şi cele două
relevmente:
Dg = 13o Rg1 = 65o Rg2 = 121o
o o
Δg = + 1 Δg = + 1 Δg = + 1o
o o
Da = 14 Ra1 = 66 Ra2 = 122o
- determinăm distanţa reală parcursă între cele două relevări:
m = ml x f = 5,4 x 1,04 = 5,6 Mm
- trasăm pe hartă cele două relevmente din farul Cap Gris-Nez;
- alegem un punct arbitrar pe primul relevment din care trasăm o dreaptă având
orientarea drumului adevărat, Da = 14o ;
- pe această dreaptă luăm un segment egal cu 5,6 Mm, intersectând dreapta cu compasul
fixat în punctul ales pe primul relevment;
- transportăm prima dreaptă de relevment în punctul de intersecţie de pe dreapta de
drum;
- la intersecţia celor două drepte de relevment am obţinut punctul de coordonate:
φ = 50o55’.0 N ; λ = 001o27’.8 E
Tot din figura 25-2 putem observa faptul că o altă modalitate de a executa construcţia este
chiar pe drumul navei. Astfel, valoarea distanţei parcurse între cele două relevări se trasează
chiar pe drum. Prin capătul segmentului de mărime m se transportă primul relevment.
Intersecţia lui cu cel de al doilea va determina punctul estimat-observat al navei.
25.1.1.2. Procedeul 2
25.1.1.3. Procedeul 3
Acest procedeu se deosebeşte de primele două care au avut ca element comun faptul
că nava menţine un drum constant între cele două
observaţii. În cazul în care este nevoie să manevrăm de R1
drum între cele două observaţii se va proceda astfel
A
(figura 25 -4): S1
- dintr-un punct arbitrar A situat pe primul
relevment R1 se trasează drumurile succesive şi β
B
S2
distanţele parcurse pe ele (m1, m2, m3 ) din
S
momentul primei observaţi până în momentul
C
celei de a doua observaţii. Acest punct A se ia S3
Rezultă :
d = m× sinα× cosec(β - α) (25 - 1)
- după ce am determinat valoarea lui d, luăm în compas această mărime la scara hărţii şi
o trasăm din F pe al doilea relevment. La intersecţie se va afla punctul estimat –
observat Z.
Exemplu:
Folosind elementele exemplului de mai sus putem stabili că: α = 46° ; β = 84° ;
β − α = 38° .
d = 6, 4 × sin 46°× cos ec38° = 6, 4 × 0, 71934 × 1, 62426 = 7, 49 ≅ 7, 5Mm
Dacă linia primului relevment R1 face cu direcţia de deplasare a navei unghiul α , iar al
doilea relevment face cu direcţia de deplasare unghiul 2α,
atunci unghiul dintre relevmente va fi egal cu α iar triunghiul
D’ FZN este isoscel, având latura FZ = ZN (figura 25 - 7).
F
Rezultă că, dacă Rp2 = 2Rp1, distanţa la obiectul relevat în
.
2α
α
d(S)
d(m)
PZ
momentul celei de a doua observaţii va fi egală cu distanţa m
R2 parcursă de navă între observaţii.
α S
În practică se determină unghiul α şi apoi, se calculează
Rp2 care se converteşte în relevment compas (Rc2). Se
N urmăreşte momentul în care nava ajunge în Rp2 şi se citeşte
indicaţia lochului (Cl2). După determinarea şi trasarea acestui
R1
relevment pe hartă, se determină distanţa m parcursă de navă
D
între observaţii. Se ia în compas valoarea acestei distanţe şi se
trasează din F pe al doilea relevment. Se obţine astfel punctul
Figura 25-7
Figura 25 - 7
estimat – observat al navei (Z).
- se ia în compas jumătate din spaţiul parcurs de navă şi cu această mărime, din punctul
F se intersectează linia relevmentului al doilea;
- s-a determinat astfel punctul estimat – observat al navei (Z).
m
d┴ = (25 - 4)
ctgRp1 − ctgRp 2
Tabelul de mai jos cuprinde relevmentele specifice seriei Traub.
Exemplu:
Nr.Rp. Rp CtgRp
o Cunoscând că Rp1 = 22° şi că Rp 2 = 45° şi că
Rp1 22 2,5
Rp2 26 o.5 2,0 distanţa reală m parcursă între cele două relevări este
Rp3 34 o 1,5 de 6,7 Mm să se determine care va fi distanţa la travers.
o Rezolvare:
Rp4 45 1,0
m 6, 7
Rp5 63 o 0,5 d ⊥= = = 5, 2 Mm
Rp6 90 o
0 ctgRp1 − ctgRp 2 2,5 − 1
Df = Da + der
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 301
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Când se foloseşte metoda determinării 8. Descrieţi procedeul unghiului dublu.
punctului navei cu două relevmente 9. Descrieţi procedeul unghiului de 90o
succesive? între relevmente.
2. Pe ce se bazează principiul general al 10. Descrieţi procedeul distanţei la
metodei? travers.
3. Descrieţi algoritmul cazului general 11. Descrieţi procedeul relevmentelor
de determinare a punctului navei cu succesive din seria Traub.
două relevmente succesive la un 12. Descrieţi procedeul relevmentelor
singur obiect. succesive la două obiecte.
4. Descrieţi procedeul Nr.1 al metodei. 13. Descrieţi algoritmul folosit pentru
5. Descrieţi procedeul Nr.2 al metodei. aplicarea metodei de determinare a
6. Descrieţi procedeul Nr.3 al metodei. punctului navei cu două relevmente
7. Descrieţi metoda determinării succesive la un obiect în cazul derivei
distanţei pe al doilea relevment. de vânt.
302 Capitolul 25
14. Descrieţi algoritmul folosit pentru aplicarea metodei de determinare a punctului navei
cu două relevmente succesive la un obiect în cazul derivei de curent.
EXERCIŢII
1. Se navigă după girocompas cu 4. Se navigă după girocompas cu
corector, corecţia girocompasului corector, corecţia girocompasului
Δg = +1o, drum giro Dg = 13o, viteza Δg = +1o, drum giro Dg = 229o,
V = 12 Nd. Se ţine navigaţia pe harta viteza V = 12 Nd. Se ţine navigaţia pe
2449. La momentul t1 se măsoară un harta 2449. La momentul t1 se
relevment la farul Cap Gris-Nez măsoară un relevment la farul
Rg1 = 44o. La momentul t2 se aterizare Dover (bătaie 20 Mm)
măsoară un al doilea relevment la Rg1 = 279o. La momentul t2 se
acelaşi far Rg2 = 164o. Cunoscând că măsoară un al doilea relevment la
spaţiul parcurs după loch între cele acelaşi far Rg2 = 331o. Cunoscând că
două relevări este ml = 4,8 Mm şi că spaţiul parcurs după loch între cele
factorul de corecţie al lochului două relevări este ml = 5,1 Mm şi că
f =1,05, să se determine coordonatele factorul de corecţie al lochului
punctului navei cu două relevmente f =1,06, să se determine coordonatele
succesive la acelaşi obiect. punctului navei cu două relevmente
2. Se navigă după girocompas cu succesive la acelaşi obiect.
corector, corecţia girocompasului 5. Se navigă după girocompas cu
Δg = +1o, drum giro Dg = 229o, corector, corecţia constantă a
viteza V = 12 Nd. Se ţine navigaţia pe girocompasului este Δg = +1o,
harta 2449. La momentul t1 se drummul giro fiind Dg = 66o. Se ţine
măsoară un relevment la farul de navigaţia pe harta 2449. La momentul
aterizare Folkestone (bătaie 22 Mm) t1 se măsoară la farul Cap Gris-Nez un
Rg1 = 308o. La momentul t2 se relevment giro Rg1 = 102o şi iar la
măsoară un al doilea relevment la momentul t2 se măsoară relevmentul
acelaşi far Rg2 = 347o. Cunoscând că giro Rg2 = 127o. Cunoscând că
spaţiul parcurs după loch între cele diferenţa dintre citirile lochului
două relevări este ml = 5,1 Mm şi că corespunzătoare celor două momente
factorul de corecţie al lochului este ml = 5,2 Mm şi că factorul de
f =1,02, să se determine coordonatele corecţie al lochului este f = 1,04 să se
punctului navei cu două relevmente determine distanţa dintre navă şi
succesive la acelaşi obiect. obiect în momentul t2 în care se
3. Se navigă după girocompas cu măsoară cel de al doilea relevment şi
corector, corecţia girocompasului distanţa la travers.
Δg = +1o, drum giro Dg = 224o, 6. Aceeaşi probleme dar cu următoarele
viteza V = 12 Nd. Se ţine navigaţia pe date: Dg = 197o; Rg1 = 234o;
harta 2449. La momentul t1 se Rg2 = 297o; ml = 6,0 Mm şi f = 1,07.
măsoară un relevment la farul 7. Aceeaşi probleme dar cu următoarele
Dungeness Rg1 = 268o. La momentul date: Dg = 216o; Rg1 = 251o;
o
t2 se măsoară un al doilea relevment la Rg2 = 318 ; ml = 5,6 Mm şi f = 1,04.
acelaşi far Rg2 = 343o. Cunoscând că 8. Aceeaşi probleme dar cu următoarele
spaţiul parcurs după loch între cele date: Dg = 303o; Rg1 = 352o;
o
două relevări este ml = 7,8 Mm şi că Rg2 = 11 ; ml = 5,4 Mm şi f = 1,04.
factorul de corecţie al lochului 9. Aceeaşi probleme dar cu următoarele
f =1,05, să se determine coordonatele date: Dg = 336o; Rg1 = 25o;
punctului navei cu două relevmente Rg2 = 70o; ml = 6,3 Mm şi f = 1,04.
succesive la acelaşi obiect.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 303
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. φ = 50o59’.2 N;λ = 001o32’.2 E; 6. d = 4,2 Mm; d┴ = 4,1 Mm;
2. φ = 50o56’.8 N;λ = 001o14’.4 E; 7. d = 3,6 Mm; d┴ = 3,5 Mm;
3. φ = 50o49’.1 N;λ = 001o01’.2 E; 8. d = 13,0 Mm; d┴ = 12, Mm;
4. φ = 51o02’.2 N;λ = 001o23’.7 E; 9. d = 6,3 Mm; d┴ = 6,9 Mm;
5. d = 8,0 Mm; d┴ = 6,9 Mm;
304304
DETERMINAREA
PUNCTULUI NAVEI CU UNGHIURI
ORIZONTALE
OBIECTIVE DIDACTICE
Capitolul 26
SEXTANTUL: DESTINAŢIE. COMPUNERE, PRINCIPIUL
DUBLEI REFLEXII, REGLAJUL CU ORIZONTUL ŞI CU
SOARELE. MĂSURAREA UNGHIURILOR ORIZONTALE ŞI
VERTICALE CU SEXTANTUL
Cel mai precis instrument de navigaţie, sextantul, are şi el o lungă istorie la fel
ca cea a navigaţiei. Acest capitol îşi propune să descrie sextantul şi modul lui de
folosire la bord pentru măsurarea unghiurilor verticale şi orizontale.
Obiective operaţionale
sale şi evoluţia sextantului de la formele sale incipiente de quadrant când era a patra parte
dintr-un cerc, astrolab sec. XVI – XVII, quadrantul lui Davis sec. al XVIII-lea, octantul lui
Hadley -1731, sextantul lui John Bird – 1759, pentetul lui Ramsden – aproximativ 1800 -
până la sextantul modern de astăzi cu posibilităţi de iluminare pe timp de noapte a scalei
limbului şi de cuplare cu un orizont artificial în caz că orizontul vizibil este impracticabil
datorită agitării mării. De o bună bucată de vreme, pentru a putea naviga este nevoie de o
hartă, de un compas, de un sextant şi de un cronometru de bord.
Sextantul (figura 26 - 1) este un
instrument de mare precizie şi de
foarte mare utilitate. Cu toate că
sistemele de navigaţie satelitare s-au
generalizat, prezenţa sextantului la
bord este indispensabilă.
Sextantul este destinat
pentru măsurarea înălţimii aştrilor
deasupra orizontului în navigaţia
astronomică şi pentru măsurarea
unghiurilor verticale şi orizontale în
navigaţia costieră.
În navigaţia costieră se
măsoară unghiuri verticale pentru
determinarea prin calcul a distanţei
Figura 26-1
Figura 26 -1
la un reper de navigaţie a cărui bază
este vizibilă şi înălţimea cunoscută.
Cu ajutorul unghiurilor orizontale măsurate între obiectele costiere se poate determina
poziţia navei. Precizia asigurată de măsurarea unghiurilor cu ajutorul sextantului este de o
zecime de minut – 0’.1.
oglinda mică
lunetă normală
şurub de reglaj al paralelismu-
lui oglinzii mici alidada
montant
geamuri colorate mici
limbul gradat
mânerul sextantului
indexul alidadei
dispozitiv de fixare a
alidadei
tamburul gradat
FiguraFigura
26-2 26 - 2
- geamurile colorate mici în număr de trei sunt fixate în spatele oglinzii mici şi se interpun
în calea razelor directe, în cazul observaţiilor la Soare şi Lună, atunci când orizontul este
foarte luminos;
- luneta este detaşabilă de corpul sextantului şi de regulă în complet se găsesc două lunete
din care una este folosită la observaţiile de zi şi alta pentru observaţiile de noapte. Luneta
permite reglarea funcţie de dioptriile ochiului navigatorului;
- mânerul sextantului este construit din ebonită şi este fixat pe corpul sextantului. Pe timpul
păstrării sextantului în cutia de păstrare, mânerul este imobilizat de un accesoriu al cutiei
astfel că sextantul rămâne amarat în locaşul din cutie;
- accesoriile sunt reprezentate de cutia de lemn pentru păstrare, cheiţa pentru reglarea
oglinzilor, geamuri colorate pentru lunetă, doi vizori pentru verificarea perpendicularităţii
oglinzilor şi paralelismului axului lunetei, ulei pentru uns, perie pentru dantură,
materialele de întreţinere a lentilelor.
M
A β = unghiul 0 dintre 0 obiecte
γ α = unghiul 0 dintre 0 oglinzi
În 0 Δ CTD 00δ = α + 2 γ
C
În 0 Δ CDO 0 2δ = β + 2 γ
G β + 2 γ = 2α + 2 γ
γ γ
β = 2α
60°
K δ 30°
α β
δ 30°
B O
δ LUNETA
R
ALIDADA P
α
0°
LIMB
T
Figura 26-3
După cum arătam anterior, oglinda mică este de formă circulară, având o jumătate
etamată (argintată) şi cealaltă jumătate transparentă.
Luneta este fixată pe montantul CP şi este orientată cu axa spre centrul D al oglinzii
mici. Ea nu are rol în explicarea principiului dar ajută la mărirea imaginilor obiectelor vizate.
Considerăm în O ochiul observatorului care priveşte prin lunetă.
Oglinda mică este astfel fixată astfel încât normala DF în centrul ei D să fie orientată
pe bisectoarea unghiului ODC, având ca laturi dreapta OD care este axa lunetei şi dreapta DC
care uneşte centrele celor două oglinzi.
Pentru a măsura unghiul dintre două obiecte A şi B, se orientează sextantul în planul
format de cele două obiecte şi ochiul observatorului:
- dacă cele două obiecte sunt repere de navigaţie la coastă , aşezăm sextantul orizontal şi
vom măsura un unghi orizontal;
- dacă vrem să măsurăm unghiul pe care un astru îl face cu orizontul vizibil, cele două
obiecte fiind astrul şi orizontul, aşezăm sextantul vertical.
Vizăm prin partea neetamată reperul din stânga, dacă măsurăm un unghi orizontal sau
linia orizontului dacă măsurăm o înălţime. Raza de lumină ajunge direct prin lunetă la ochiul
observatorului pe direcţia BDO. Deoarece imaginea este obţinută prin partea neetamată şi este
chiar ceea ce s-ar vedea cu ochiul liber, ea se numeşte imagine directă sau imagine reală.
Rotim alidada şi odată cu ea se roteşte oglinda mare solidar fixată cu alidada. Rotirea
alidadei se realizează până când razele de lumină care trec prin al doilea obiect (cel din
dreapta sau cel de pe cer) să fie reflectate de oglinda mare pe direcţia CD şi de partea etamată
a oglinzii mici pe direcţia DO, adică în ochiul observatorului. Imaginea obiectului din dreapta
308 Capitolul 26
sau de sus, astfel ajunsă în ochiul observatorului prin reflexie dublă, se numeşte imagine
dublu reflectată.
În acest fel, observatorul vede simultan cele două obiecte, suprapuse sau “în coincidenţă”.
Unghiul AOB este unghiul măsurat cu sextantul prin aducere în coincidenţă a imaginii
reale cu imaginea dublu reflectată. Notăm unghiul AOB cu litera β.
Prelungim direcţiile celor două oglinzi în planul sextantului. Notăm punctul lor de
intersecţie cu T . Am obţinut astfel unghiul CTD pe care îl notăm cu litera α.
Pentru a stabili relaţia dintre α şi β , notăm unghiurile de incidenţă şi de reflexie ale razei
AC în punctul C cu γ, iar cele ale razei reflectate CD în punctul D, cu δ.
În triunghiul CTD, unghiul exterior δ are valoarea: δ = α + γ , ceea ce înseamnă că:
2δ = 2α + 2γ
În triunghiul CDO, unghiul exterior CDB = 2δ este dat de egalitatea: 2δ = β + 2γ
Rezultă că:
δ = 2α
Aşadar, unghiul măsurat între obiectele A şi B este egal cu dublul unghiului format între
oglinzi. Relaţia confirmă astfel principiul dublei reflexii:
“Într-un sistem de dublă reflexie, unghiul format între raza directă şi cea dublu reflectată,
este egal cu dublul unghiului dintre suprafeţele reflectante “.
Pentru a putea măsura cu ajutorul sextantului este necesar să ştim unde anume pe limbul
său gradat se află gradaţia zero de la care se contează unghiurile măsurate.
Această gradaţie nu poate fi pusă la întâmplare şi din această cauză trebuie găsit suportul
său matematic. Vom folosi figura 26 - 4.
Plecăm de la conceptul potrivit căruia M
razele de lumină care vin de la un element
vizat şi cad pe cele două oglinzi ale A’ γ
C
acelaşi obiect. L I M B
respectiv egal cu dublul măsurii corespunzătoare arcului de limb cu originea în gradaţia zero
a limbului.
De aceea limbul este gradat astfel încât unghiul β să poată fi citit direct şi din această
cauză pe un limb real de 60o măsurăm unghiuri de până la 120o -140o.
Din partea teoretică parcursă până acum, rezultă două condiţii esenţiale pentru
corectitudinea măsurătorilor efectuate cu sextantul şi anume:
- perpendicularitatea celor două oglinzi pe planul sextantului;
- paralelismul oglinzilor în momentul în care indicele alidadei se află la gradaţia
zero a limbului.
Navigatorul poate să verifice şi să regleze următoarele erori:
- neperpendicularitatea oglinzii mari;
- neperpendicularitatea oglinzii mici;
- neparalelismul oglinzilor.
- operaţia se continuă până când cele două imagini ajung pe aceeaşi verticală.
orizont
imaginea dublu -
reflectată
Figura 2626-6
Figura -6
Exemplu:
Pe data de 25 martie 2004 se verifică eroarea indexului la unul din sextantele de la bord. În
acest scop se efectuează următoarele măsurători:
- tangentarea la bordul inferior a imaginii reale a Soarelui cu imaginea dublu-reflectată
(indexul alidadei se află în stânga gradaţiei zero a limbului), citirea pe tambur 31’.5;
- tangentarea la bordul superior a imaginii reale a Soarelui cu imaginea dublu-reflectată
(indexul alidadei se află în dreapta gradaţiei zero a limbului), citirea pe tambur 27’.1.
regulă, de către ofiţerul cu navigaţia. Dacă se optează pentru o altă metodă de determinare a
erorii indexului sextantului decât cea cu Soarele, este recomandabilă metoda cu o stea
oarecare , deoarece distanţa la o stea este infinit mai mare decât distanţa la orizontul vizibil şi
pot fi evitate multe din erorile pe care atmosfera de la suprafaţa mării le furnizează cu dărnicie
navigatorului.
Tot în practica de la bord există obiceiul ca unul din sextante să fie destinat comandantului
iar celălalt ofiţerului cu navigaţia, ceilalţi ofiţeri de cart creându-şi obişnuinţa de a lucra cu
primul sextant cu care şi-au început activitatea la bord.
şi eroarea instrumentală.
314 Capitolul 26
Se poate începe măsurarea vizând orizontul în sectorul în care ştim că se află Soarele sau
Luna şi apoi manevrând alidada „coborâm” Soarele sau Luna pe orizont. Personal recomand
prima metodă.
Aceste măsurători sunt mai dificile din cauza dimensiunilor mici a acestor aştri şi din
cauza iluminării relativ insuficiente a orizontului la crepusculul de seară şi de dimineaţă.
A Procedeul este identic cu cel descris la
măsurarea înălţimii la Soare cu specificaţia
expresă că se vizează de la început steaua şi
apoi orizontul. Mai trebuie adăugat că nu este
nevoie să vizăm o stea anume sau una
cunoscută ci, printr-o spărtură de nori putem
A’ A’ „împuşca” orice stea vizibilă la crepuscul sau
într-o noapte cu un orizont tras cu linia oferit
orizont
de o mare calmă şi bine iluminat de o Lună
B darnică, pentru că oricând vom putea identifica
respectivul astru cu navisfera sau cu un
„Identifire of Stars”.
Figura26
Figura 26-12
-8
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Care este destinaţia sextantului? stele sau cu ajutorul orizontului.
2. Care sunt părţile componente ale 9. Explicaţi cum se determină eroarea
sextantului? indexului sextantului cu ajutorul
3. Enunţaţi şi explicaţi principiul dublei Soarelui.
reflexii. 10. Explicaţi care este procedura de
4. Explicaţi cum se face controlul şi măsurare a unghiurilor orizontale cu
reglarea perpendicularităţii oglinzii sextantul.
mari. 11. Explicaţi care este procedura de
5. Explicaţi cum se face controlul şi măsurare a unghiurilor verticale la
reglarea perpendicularităţii oglinzii obiecte costiere cu sextantul.
mici. 12. Explicaţi care este procedura de
6. Explicaţi cum se face controlul şi măsurare a unghiurilor verticale la
reglarea paralelismului oglinzilor. Lună şi Soare.
7. Explicaţi ce este eroarea indexului 13. Explicaţi care este procedura de
sextantului. măsurare a unghiurilor verticale la
8. Explicaţi cum se determină eroarea stele şi planete cu sextantul.
indexului sextantului cu ajutorul unei
EXERCIŢII
1. Se determină eroarea indexului cu o 2. Se determină eroarea indexului cu o
stea oarecare. Indexul alidadei se stea oarecare. Indexul alidadei se
găseşte în stânga gradaţiei zero a găseşte în dreapta gradaţiei zero a
limbului iar citirea pe tamburul gradat limbului iar citirea pe tamburul gradat
este 1’.4. Care va fi eroarea indexului este 58’.5. Care va fi eroarea
sextantului? indexului sextantului?
316 Capitolul 26
Capitolul 27
DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU DOUĂ
UNGHIURI ORIZONTALE SIMULTANE : PRINCIPIUL
PROCEDEULUI, ALGORITMUL OPERAŢIUNILOR.
METODA SEGMENTELOR, METODA GRAFO-ANALITICĂ,
UTILIZAREA STAŢIOGRAFULUI. CAZUL DE
NEDETERMINARE, CAZUL INTERSECŢIEI OPTIME
Obiective operaţionale
După măsurarea celor două unghiuri orizontale se poate determina punctul navei
apelând la următoarea construcţie grafică (figura 27 - 2):
- se uneşte punctul A cu punctul B şi punctul B cu punctul C;
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 319
Justeţea construcţiei:
- în triunghiul A O1 M:
unghiul MAO1 = 90° − α
unghiul AMm1 = 90°
unghiul AO1M = α
- în triunghiul AO1B:
unghiul BAO1 = 90° − α
unghiul ABO1 = 90° − α
Rezultă că acest triunghi este isoscel. Aceasta înseamnă că mediatoarea este şi
bisectoare, deci unghiul AO1B = 2α . Rezultă că segmentului AB care uneşte punctele A
şi B de pe cerc îi corespunde un unghi cu vârful la centru a cărui valoare este 2α, sau :
AB
α= (27 - 1)
2
- din geometrie ştim că unui arc de cerc îi corespunde un unghi cu vârful pe cerc egal cu
jumătate din lungimea arcului; de aici rezultă că punctele A,B şi Z sunt pe acelaşi cerc
cu centrul în O1;
- aceeaşi judecată este valabilă şi pentru cercul cu centrul în O2, deci punctele B, C şi Z
se află dispuse pe cercul cu centrul în O2 ;
Concluzie: punctul Z se află la intersecţia cercurilor cu centrele în O1 şi O2;
Câteva consideraţii de ordin practic:
- cu cât cele două unghiuri vor fi mai mici ca valoare, razele cercurilor capabile de
aceste unghiuri vor fi mai mari, deci cerc de rază mare înseamnă distanţă mare a navei
faţă de obiecte;
- dacă unul din unghiuri este unghi drept, atunci centrul cercului capabil de 90o se va
afla la jumătatea segmentului care uneşte două repere;
320 Capitolul 27
- dacă unghiul sub care se intersectează cele două cercuri este prea ascuţit, atunci
procedăm astfel (figura 27-2):
- unim centrele celor două cercuri capabile de unghiurile orizontale măsurate;
- din punctul B coborâm o perpendiculară pe dreapta O1O2, rezultând punctul L;
- prelungim această perpendiculară cu segmentul LZ = BL;
- punctul Z astfel obţinut este punctul navei;
- dacă cele două unghiuri sunt prea mici, intersecţia laturilor unghiurilor 90° − α şi
90° − β cu mediatoarele se va face sub un unghi foarte ascuţit şi determinarea
centrelor celor două cercuri se va face imprecis. În acest caz, vom construi faţă de
segmentul AB , în A şi B , unghiurile de valoarea 90° − α şi în B şi C unghiurile de
valoarea 90° − β . Centrul cercului capabil de unghiul α se va afla la intersecţia
laturilor celor două unghiuri. La fel se procedează şi pentru cel de al doilea cerc.
Principiul realizării grafice a acestei metode poate fi explicat cu ajutorul figurii 27-3.
Se procedează astfel: F
- se uneşte punctul A cu punctul B şi punctul B
cu punctul C;
- în punctul B se construieşte un unghi egal cu o
180 −β
90° − α pe dreapta BA şi un unghi egal cu
β − 90° pe dreapta BC;
- se ridică o perpendiculară în punctul A spre
navă şi în punctul C spre uscat; C
perpendiculare în punctele E şi F;
B
- se uneşte punctul E cu punctul F;
- din punctul B se duce o perpendiculară pe o
PZ
90
dreapta EF, obţinând astfel punctul navei Z:
o
90 - α
obiectele costiere. Altfel spus, trebuie determinată mărimea segmentelor MO1 şi NO2 care
unesc centrele celor două cercuri cu mijlocul segmentelor AB şi BC.
Facem observaţia că MO1 şi NO2
m2 sunt de fapt mediatoarele segmentelor
AB şi BC şi în acelaşi timp şi
O2 bisectoarele unghiurilor la centru 2α şi
180o- β C
2β. Vom folosi construcţia din figura
β − 90o
27 - 4.
Formulele de calcul sunt
β − 90o
următoarele:
N
AB
B MO1 = ctgα (27 - 2)
2
P
Z
şi
o
90 - α BC
M α NO 2 = ctg β (27 - 3)
α
90o - α O1 m1 2
Aşadar nu ne rămâne decât să
A unim cele trei puncte prin segmentele AB
şi BC, să trasăm mediatoarele lor iar din
Figura
Figura
Figura
Figura 27 - 427-
27-4
27- 5 5 punctele de intersecţie M şi N să
determinăm centrele celor două cercuri
folosind valorile calculate prin cele două formule.
Staţiograful este instrumentul care ne ajută să trasăm cu mare precizie punctul navei
folosind procedeul unghiurilor orizontale. El are trei braţe din care două mobile. Între braţele
mobile şi cel fix se poate fixa valoarea celor două unghiuri măsurate la precizie de o zecime
de minut (figura 27 - 5).
Algoritmul de folosire a staţiografului pentru
trasarea punctului folosind metoda unghiurilor
orizontale este următorul:
C
- se fixează valoarea unghiului orizontal
corectat α între braţul fix şi braţul din
stânga;
- se fixează valoarea unghiului orizontal B δ Z
corectat β între braţul fix şi braţul din
α
dreapta;
- se aşează staţiograful pe hartă astfel ca A
braţele exterioare să tracă prin obiectele
costiere extreme;
- se roteşte staţiograful astfel încât braţul
central să treacă prin obiectul din mijloc. În
acest moment, punctul navei se găseşte în Figura
Figura
Figura 27-5
27
Figura27- -656
27-
centrul cercului staţiografului.
Exemplu :
Pentru determinarea punctului navei s-au măsurat două unghiuri orizontale α = 48 o.5
şi β = 106o.5. Cunoscând că unghiul pe care îl fac segmentele care unesc cele trei obiecte
costiere este ω = 25o, să se determine dacă este posibilă rezolvarea problemei sau există cazul
de nedeterminare.
Rezolvare:
- se determină suma celor trei unghiuri:
α + β + ω = 48°.5 + 106°.5 + 25° = 180°
- deoarece suma celor trei unghiuri este egală cu 180o este clar că ne aflăm într-un caz
de nedeterminare şi va trebui să măsurăm alte unghiuri.
Cazul în care cele două cercuri capabile de cele două unghiuri orizontale prezintă
intersecţia optimă este atunci când ele se taie sub un unghi de 90o , adică atunci când
tangentele la cele două cercuri în punctul lor de intersecţie sunt perpendiculare (figura 27 -8).
Din această figură rezultă
următoarele:
C
- dreapta BF este tangenta cercului
capabil de unghiul β în punctul B de
intersecţie cu cercul capabil de B
unghiul α şi formează cu segmentul 90o - β
BA unghiul 90o- α; G
- dreapta BG este tangenta cercului o O2
90
capabil de unghiul α în punctul B 90 o -
α β
de intersecţie cu cercul capabil de A
O1 α
unghiul β şi formează cu segmentul
BC unghiul 90o- β;
- de aici rezultă că unghiul F Z
- nava să se afle în aliniament cu două din cele trei repere costiere (27 - 9e).
B C C
A
A B B
C
α β A
α β α β
Z Z Z
b). c).
a). A
B B C
A
β
β
α Z
Z
C
d). e).
Figura 27-9
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Caracterizaţi procedeul determinării unghiuri orizontale.
punctului navei cu două unghiuri 5. Ce permite metoda grafo-analitică?
orizontale din punct de vedere al 6. Care sunt formulele de calcul pentru
preciziei. determinarea centrelor celor două
2. Descrieţi principiul procedeului cercuri capabile de cele două unghiuri
determinării punctului navei cu două orizontale măsurate la trei obiecte?
unghiuri orizontale. 7. Descrieţi staţiograful şi procedeul
3. Descrieţi algoritmul procedeului practic de folosire a acestuia.
determinării punctului navei cu două 8. Descrieţi metoda prin care putem
unghiuri orizontale. înlocui staţiograful cu o hârtie de calc.
4. Descrieţi metoda segmentelor de 9. Descrieţi cazul de nedeterminare.
determinare a punctului navei cu două 10. Descrieţi cazul intersecţiei optime.
EXERCIŢII
1. Pentru determinarea punctului navei unesc cele trei obiecte costiere este
s-au măsurat două unghiuri orizontale ω = 59o.2, să se determine dacă este
α = 69 o.3 şi β = 73o.2. Cunoscând că posibilă rezolvarea problemei sau
unghiul pe care îl fac segmentele care există cazul de nedeterminare.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 325
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. se poate determina; 6. φ = 51o33’.8 N ; λ = 002o 20’.5 E;
2. se poate determina; 7. φ = 51o34’.3 N ; λ = 002o 21’.2 E;
3. nedeterminare; 8. φ = 51o34’.6 N ; λ = 002o 21’.6 E;
4. se poate determina; 9. φ = 51o34’.9 N ; λ = 002o 22’.0 E;
5. nedeterminare; 10. φ = 51o35’.6 N ; λ = 002o 23’.0 E;
326326
DETERMINAREA PUNCTULUI
NAVEI CU DISTANŢE.
PROCEDEE COMBINATE
OBIECTIVE DIDACTICE
Capitolul 28
DETERMINAREA DISTANŢEI LA UN OBIECT DE
ÎNĂLŢIME CUNOSCUTĂ A CĂRUI BAZĂ SE AFLĂ ÎN
INTERIORUL ŞI ÎN AFARA ORIZONTULUI VIZIBIL.
DETERMINAREA DISTANŢEI LA UN OBIECT DE
ÎNĂLŢIME NECUNOSCUTĂ A CĂRUI BAZĂ SE AFLĂ ÎN
INTERIORUL ORIZONTULUI VIZIBIL
Într-un capitol anterior se făcea afirmaţia că una dintre liniile de poziţie uzitate
în navigaţie este cercul de egală distanţă. Avem acum ocazia să punem în evidenţă
proprietăţile acestei linii de poziţie şi să o folosim la determinarea punctului navei cu
ajutorul distanţelor pe care le calculăm folosind unghiul vertical măsurat cu ajutorul
sextantului la diferite obiecte costiere.
Obiective operaţionale
Punctul navei poate fi determinat prin intersecţia a două sau mai multe linii de poziţie.
Acestea pot fi şi sub forma cercurilor de distanţă. O astfel de linie de poziţie este un cerc cu
centrul în obiectul la care se măsoară distanţa.
Poziţia navei se poate afla oriunde pe acest cerc de distanţă, bineînţeles, eliminând din
start cazurile unde nava , practic, nu poate să fie: pe uscat, pe funduri mici etc.
Măsurând două sau mai multe distanţe la reperele costiere, putem determina punctul
observat al navei la intersecţia acestor cercuri de distanţă. Mai mult chiar, putem combina mai
multe feluri de linii de poziţie, pe care, intersectându-le, determinăm punctul navei.
Existenţa punctului observat al navei la intersecţia a două sau mai multe linii de
poziţie, are o singură logică: punctul observat al navei determinat la intersecţia lor este
punctul comun al acestor linii de poziţie, punct care îndeplineşte condiţia că se găseşte
concomitent pe toate liniile de poziţie în cauză.
Determinarea distanţelor la bord se poate face fie prin măsurarea directă cu radarul,
fie indirect, prin calcul, după ce a fost măsurat un unghi vertical cu sextantul la un obiect de
la litoral. Procedeele descrise în continuare au ca element comun faptul că la baza lor stă
măsurarea unui unghi vertical cu sextantul la un obiect a cărui înălţime este cunoscută.
Să considerăm observatorul plasat la bordul navei din figura 28 - 1, ochiul său fiind
situat la înălţimea i deasupra nivelului mării.
α
A d
i i
C
Figura28-1
Figura 28 - 1
Observatorul măsoară cu sextantul un unghi vertical α la obiectul costier din figură.
Pentru găsirea unei formule de calcul s-a apelat la triunghiul ABC care are ca elemente
principale: latura AC = d (distanţa la far) , latura BC = H (înălţimea farului deasupra nivelului
mării şi unghiul vertical α sub care se vede farul.
Folosind elementele acestui triunghi putem scrie următoarea relaţie:
d = H ⋅ ctgα (28 - 1)
Rezultatul aplicării acestei formule va fi exprimat în metri. Transformarea în mile
marine se face împărţind rezultatul în metri la 1852 sau folosind tabla 55b/DH-90.
Formula ca şi rezultatele aplicării ei sunt aproximative dar de utilitate pentru
navigatori. Astfel, va trebui să neglijăm:
- înălţimea ochiului observatorului - i - deasupra nivelului mării (în acest caz
presupunem că ochiul observatorului se află la nivelul mării, practic, imposibil);
328 Capitolul 28
cu sextantul dintr-un punct situat la o distanţă mai mică decât înălţimea lui), rezultă că
precizia furnizată de relaţia (28 - 1) este suficient de bună.
Pentru a mări precizia determinării distanţei cu ajutorul acestui procedeu este
recomandabil ca:
- măsurarea unghiului vertical cu sextantul să se facă de pe o punte situată cât mai
aproape de nivelul apei;
- să se aleagă pentru măsurare, (dacă există mai multe repere) reperul care are baza cât
mai apropiată de linia apei.
Aşa cum am văzut în capitolul privind mijloacele de asigurare hidrografică a
navigaţiei, înălţimea farurilor este trecută pe hărţile de navigaţie şi de asemenea în cartea
farurilor. În zonele cu maree, înălţimea H este indicată faţă de nivelul mării într-un anumit
stadiu al mareei şi de aceea înălţimea prezentată pe hărţi şi în cartea farurilor trebuie corectată
funcţie de înălţimea mareei în momentul măsurării unghiului vertical.
Pentru a avea la îndemână o metodă expeditivă de calcul , s-a întocmit tabla Nr.7 din
Table nautice DH -90 intitulată Distanţa în funcţie de unghiul vertical.
Cu ajutorul acestei table se pot rezolva două genuri de probleme:
- se determină distanţa la un obiect funcţie de unghiul vertical măsurat;
- se determină unghiul vertical care trebuie fixat la sextant pentru a trece la o distanţă
dată faţă de un obiect de înălţime cunoscută.
Formula care a stat la baza întocmirii acestei table este următoarea:
H
d= ctgα (28 - 3)
1852
Ţinând cont de faptul că unghiul vertical este extrem de mic (de ordinul minutelor)
1 1 3438
putem scrie: ctgα = ≅ =
tgα α ⋅ arc1' α
3438 H
Relaţia (28 - 1) capătă următoarea formă: d = ⋅ sau:
1852 α
13 H
d= ⋅ (28 - 4)
7 α
relaţie pe care o putem folosi cu succes în cazul în care nu vrem să folosim tabla de calcul.
Să reluăm exemplul anterior folosind relaţia de mai sus. Putem scrie:
13 H 13 68 884
d= ⋅ = ⋅ = = 2, 63 ≅ 2, 6 Mm
7 α 7 48 336
Această situaţie se impune pe timpul aterizării la coastă atunci când singurul obiect
vizibil este un obiect de înălţime necunoscută.
Spre deosebire de metodele descrise anterior, în acest caz vom executa două
măsurători astfel că vom opera cu două unghiuri verticale α şi β.
Pentru exemplificarea metodei vom folosi figura 28 - 4.
După cum se observă din figură, în punctul A se măsoară unghiul vertical α cuprins
între vârful obiectului şi nivelul mării. În punctul B se măsoară unghiul vertical β. Intre cele
332 Capitolul 28
două puncte, nava parcurge distanţa reală m determinată din diferenţa citirilor la loch
corectată cu factorul de corecţie, astfel că AF = m .
Cel de al doilea segment FC care
B
compune distanţa dintre navă şi obiect
va fi determinat prin calcul. Pentru
aceasta , aplicând formula sinusurilor în
β-α
triunghiul ABF putem scrie:
FB m
H = de unde:
sin α sin (β - α)
β α
C A FB = m ⋅ sin α ⋅ cosec ( β − α ) (28 - 9)
d m Din triunghiul FBC dreptunghic
F în punctul C putem determina distanţa d
Figura 28 - 4
Figura 28-4 cu relaţia:
d = FB ⋅ cos β
Înlocuind în relaţia de mai sus mărimea segmentului FB cu cea exprimată de relaţia
(28 -9) va rezulta formula finală de determinare a distanţei la un obiect de înălţime
necunoscută a cărui bază se află în interiorul orizontului vizibil:
d = m× sinα× cosβ× cosec ( β - α ) (28 - 10)
Procedeul devine util de aplicat pentru executarea manevrei de ancorare sau la
aterizarea la coastă în condiţii în care apar în vedere obiecte sau puncte de înălţimi
necunoscute.
Exemplu: La momentul t1 se măsoară un unghi vertical α = 0°28' la farul Q. La momentul t2
se măsoară un al doilea unghi vertical β = 0°43' . Cunoscând că între cele două momente s-a
parcurs spaţiul real m = 3,8Mm să se determine distanţa la farul Q.
Rezolvare:
Vom apela la tabla 67a din care extragem valorile naturale ale funcţiilor
trigonometrice sin, cos şi cosec.
d = 3,8 ⋅ 0, 00814 ⋅ 0,99992 ⋅ 229,18 = 7, 08 ≅ 7,1Mm
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Cum putem determina punctul navei cărui bază se află în interiorul
cu ajutorul cercurilor de distanţă? orizontului vizibil.
2. Cum putem determina distanţele la 5. Explicaţi modalitatea prin care a fost
bord? întocmită tabla Nr.7/DH-90 şi care
3. Folosind figura 28 - 1 deduceţi relaţia este relaţia matematică pe care o
cu ajutorul căreia se poate determina putem folosi în absenţa acestei table.
distanţa la un obiect de înălţime 6. Explicaţi modul în care se procedează
cunoscută a cărui bază se află în pentru determinarea distanţei la un
interiorul orizontului vizibil. obiect de înălţime cunoscută a cărui
4. Folosind figura 28 - 2 analizaţi gradul bază se află în afara orizontului
de precizie al determinării distanţei cu vizibil.
ajutorul unui unghi vertical măsurat la 7. Prezentaţi tabla Nr.8/DH-90 şi
un obiect de înălţime cunoscută a modalitatea ei de utilizare. Faceţi
conexarea cu tabla Nr.25/DH-90.
8. Explicaţi modul în care se determină distanţa la un obiect de înălţime cunoscută a
cărui bază se află în interiorul orizontului vizibil.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 333
EXERCIŢII
1. Se măsoară un unghi vertical unghi vertical β = 1°14 '.3 .
α = 1°12 '.9 la obiectul costier F a Cunoscând că între cele două
cărui înălţime deasupra mării este momente s-a parcurs spaţiul real
H = 54m . Să se determine distanţa m = 4, 7 Mm , să se determine distanţa
la obiectul F cu relaţia 28 – 1. la farul Q.
2. Aceeaşi problemă pentru: α = 1°23'.6 12. La momentul t1 se măsoară un unghi
şi H = 71m . vertical α = 1°17 '.3 la farul Q. La
3. Aceeaşi problemă pentru: α = 0°27 '.3 momentul t2 se măsoară un al doilea
şi H = 69m . unghi vertical β = 1°39 '.4 .
4. Aceeaşi problemă pentru: α = 0°19 '.5 Cunoscând că între cele două
şi H = 48m . momente s-a parcurs spaţiul real
5. Aceeaşi problemă pentru: α = 0°12 '.4 m = 3,9 Mm , să se determine distanţa
şi H = 63m . la farul Q.
6. Se măsoară un unghi vertical cu 13. La momentul t1 se măsoară un unghi
sextantul α = 0°46 ' la obiectul costier vertical α = 1°06 '.5 la farul Q. La
F a cărui înălţime deasupra mării este momentul t2 se măsoară un al doilea
H = 47 m . Să se determine distanţa la
unghi vertical β = 1°20 '.8 .
obiectul F cu relaţia 28 - 4.
7. Aceeaşi problemă pentru: α = 0°54 ' Cunoscând că m = 5, 4 Mm este
şi H = 59m . spaţiul real parcurs între cele două
8. Aceeaşi problemă pentru: α = 1°17 ' momente, să se determine distanţa la
şi H = 64m . farul Q.
9. Aceeaşi problemă pentru: α = 1°29 ' şi 14. La momentul t1 se măsoară un unghi
H = 78m . vertical α = 0°54 '.3 la farul Q. La
10. Aceeaşi problemă pentru: α = 0°54 ' momentul t2 se măsoară un al doilea
şi H = 84m . unghi vertical β = 1°26 '.5 .
11. La momentul t1 se măsoară un unghi Cunoscând că între cele două
vertical α = 0°42 '.6 la farul Q. La momente s-a parcurs spaţiul real
momentul t2 se măsoară un al doilea m = 3,3Mm , să se determine distanţa
la farul Q.
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. d= 1,4 Mm; 6. d = 1,9 Mm; 11. d = 6,3 Mm;
2. d= 1,6Mm; 7. d = 2 Mm; 12. d = 13,6 Mm;
3. d= 4,7 Mm; 8. d = 1,5 Mm; 13. d = 25,1 Mm;
4. d= 4,5 Mm; 9. d = 1,6 Mm; 14. d = 5,6 Mm;
5. d= 9,4 Mm; 10. d = 2,9 Mm; 15. d = 3,9 Mm.
334
Capitolul 29
DETERMINAREA DISTANŢEI LA UN OBIECT AL CĂRUI
VÂRF SE VEDE PE LINIA ORIZONTULUI VIZIBIL.
PRECIZIA DISTANŢEI DETERMINATE DIN UNGHIUL
VERTICAL MĂSURAT CU SEXTANTUL
Obiective operaţionale
D
Z
A
A dd 11 dd22 BB
i
ZZ il C
C
i zib
t ul v
r izo n n ct ul A
O pu
din
Or izo
ntu
d in p l vizib il
un ctu
Figura 29-1
Figura 29 -1 lB
Figura 29-1
El relevează vârful farului apărut pe linia orizontului, far de înălţime cunoscută H
situat în punctul B. Înălţimea ochiului observatorului deasupra orizontului este mărimea i.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 335
Tabla 5b poate fi utilizată atunci când dorim să determinăm distanţa de descoperire a unui
reper costier vizibil radar, caz în care înălţimea ochiului deasupra nivelului mării va fi
înlocuită cu înălţimea antenei radarului de navigaţie deasupra nivelului mării. Radarul de
navigaţie poate fi folosit cu succes pentru determinarea poziţiei navei folosind un relevment şi
o distanţă la un pisc proeminent profilat pe coastă chiar dacă el se găseşte în adâncimea
uscatului. Imaginea radarului ne va prezenta această proeminenţă ca pe o insulă la care putem
măsura foarte uşor un relevment şi o distanţă.
Precizia distanţei determinate pe baza unui unghi vertical măsurat cu sextantul depinde
de precizia celor două variabile care intră în ecuaţie:
- unghiul vertical α ;
- înălţimea deasupra mării H a obiectului la care s-a măsurat unghiul vertical.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 337
În cazul în care măsurarea unghiului vertical s-a executat fără nici un fel de eroare,
distanţa determinată la un obiect de înălţime H la care s-a măsurat unghiul vertical α va avea
valoarea d = AC = H ⋅ ctgα determinată din triunghiul ABC (figura 29 -2).
B În cazul în care în
măsurarea unghiului vertical s-a
produs o eroare a cărei mărime
H
Δα este egală cu valoarea
Δα
unghiului ABD , unghiul
α+Δα
vertical introdus în calcul va fi
α
A C
unghiul BDC = α + Δα . În
Δd D d’ acest caz, distanţa d’care va
d
rezulta din calcul va avea forma
următoare:
Figura 29 - 2
Figura 29-2 d ' = DC = H ⋅ ctgα (α + Δα )
Din figură se observă că între distanţa reală la obiect şi distanţa eronată intervine o
eroare lineară de distanţă notată Δd . Mărimea acestei erori este dată de relaţia de mai jos:
Δd = d − d ' = H ⎡⎣ctgα − ctg (α + Δα ) ⎤⎦
de unde:
sin Δα
Δd = H (29 - 3)
sin α× sin ( α + Δα )
Analiza relaţiei de mai sus conduce la concluzia că eroarea în distanţă este direct
proporţională cu înălţimea obiectului şi cu eroarea în măsurarea unghiului vertical măsurat şi
invers proporţională cu mărimea unghiului vertical.
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Explicaţi cu ajutorul figurii 29 - 1 5. Care sunt factorii care influenţează
cum se determină distanţa la un far de precizia determinării distanţei cu
înălţime cunoscută al cărui vârf se ajutorul unui unghi vertical?
vede pe linia orizontului vizibil. 6. Cum influenţează precizia măsurării
2. Cum se determină distanţa la unghiului vertical cu sextantul
orizontul vizibil? precizia determinării distanţei?
3. Explicaţi modul de folosire al tablei 7. Cum influenţează precizia înălţimii H
Nr.6/DH-90. a obiectului costier precizia
4. Cum procedăm pentru a determina determinării distanţei?
distanţa de descoperire cu radarul a 8. Cum se poate aprecia precizia
unei înălţimi proeminente în determinării distanţei în cazul în care
momentul în care vârful ei apare pe unghiul vertical măsurat şi înălţimea
orizont? obiectului observat sunt afectate de
erori?
EXERCIŢII
1. Să se determine distanţa la orizontul costier al cărui vârf se vede pe linia
vizibil cunoscând că înălţimea orizontului vizibil, cunoscând că
ochiului observatorului deasupra înălţimea acestuia deasupra nivelului
nivelului mării este i = 10m . mării este H = 38m iar înălţimea
2. Să se determine distanţa la orizontul ochiului observatorului i = 8m (se va
vizibil cunoscând că înălţimea folosi relaţia 29 -1).
ochiului observatorului deasupra 7. Să se determine distanţa la un obiect
nivelului mării este i = 12m . costier al cărui vârf se vede pe linia
3. Să se determine distanţa la orizontul orizontului vizibil, cunoscând că
vizibil cunoscând că înălţimea înălţimea acestuia deasupra nivelului
ochiului observatorului deasupra mării este H = 59m iar înălţimea
nivelului mării este i = 9,8m . ochiului observatorului i = 6,3m (se
4. Să se determine distanţa la orizontul va folosi relaţia 29 -1).
vizibil cunoscând că înălţimea 8. Să se determine distanţa la un obiect
ochiului observatorului deasupra costier al cărui vârf se vede pe linia
nivelului mării este i = 7 m . orizontului vizibil, cunoscând că
5. Să se determine distanţa la orizontul înălţimea acestuia deasupra nivelului
vizibil cunoscând că înălţimea mării este H = 64m iar înălţimea
ochiului observatorului deasupra ochiului observatorului i = 7, 4m (se
nivelului mării este va folosi relaţia 29 -1).
6. Să se determine distanţa la un obiect
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 339
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. d = 3,1Mm ; 6. d = 18, 7 Mm ; 11. d = 23,1Mm ;
2. d = 3, 5Mm ; 7. d = 21, 2 Mm ; 12. d = 21,1Mm ;
3. d = 3,1Mm ; 8. d = 22, 3Mm ; 13. d = 22, 7 Mm ;
4. d = 2, 6 Mm ; 9. d = 25,5Mm ; 14. d = 25, 6 Mm ;
5. d = 2,8Mm ; 10. d = 24, 6 Mm ; 15. d = 20, 3Mm .
340
Capitolul 30
DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU
DISTANŢE. PROCEDEE COMBINATE: RELEVMENT
(ALINIAMENT) ŞI UNGHI ORIZONTAL; UNGHI
ORIZONTAL ŞI O DISTANŢĂ; RELEVMENT ŞI
SONDAJ. UTILIZAREA UNEI SINGURE DREPTE DE
POZIŢIE. ANCORAREA ÎNTR-O POZIŢIE
DETERMINATĂ
Acest ultim capitol este cel mai complex. El tratează modalitatea de
determinare a punctului navei cu distanţe şi apoi propune combinarea tuturor
genurilor de drepte de poziţie în realizarea unor procedee combinate de determinare
a punctului navei.
Nu este uitată nici posibilitatea utilizării unei singure drepte de poziţie. În final este
prezentată o variantă de manevră de ancorare într-o poziţie determinată, folosind
relevmentele succesive la un obiect costier.
Obiective operaţionale
Prin construcţia sa, radarul de navigaţie este capabil să permită măsurarea distanţelor
şi a relevmentelor la diverse repere plutitoare de navigaţie cum sunt balizele, navele far dar şi
la contururile coastei, la capuri, insule, diguri. Ziua şi noaptea radarul este principalul element
cu care putem măsura distanţele.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 341
De cele mai multe ori în navigaţia costieră este necesar să se folosească la maximum
condiţiile naturale şi amenajarea costieră pentru navigaţie pentru determinarea poziţiei navei .
Soluţia optimă constă în folosirea combinată a liniilor de poziţie costiere.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 343
Procedeul care va fi descris în continuare este unul din cele mai des folosite procedee
la bordul navelor deoarece el poate oferi posibilitatea determinării punctului navei cu două
observaţii simultane la un singur obiect. Acest lucru este posibil numai cu radarul dacă dorim
ca să realizăm perfect condiţia de simultaneitate a celor două elemente: relevment şi distanţă.
În cazul în care pe comandă se găsesc doi observatori se pot măsura relevmentul şi distanţa
simultan la două obiecte diferite, unul din observatori fiind la alidadă iar celălalt la radar.
Măsurarea este condusă de la observatorul de la alidadă care măsoară relevmentul la un obiect
costier vizibil şi favorabil măsurării, în timp ce al doilea observator, la semnalul celui de la
alidadă, deci simultan cu acesta, măsoară o distanţă la un element natural sau artificial bine
conturat pe ecran.
Diferenţa dintre cele două situaţii este că prima oferă un grad de precizie foarte ridicat
deoarece intersecţia dreptei de relevment cu cercul de distanţă este o intersecţie optimă, la
90o. În cel de la doilea caz va trebui să alegem cu grijă elementul la care măsurăm distanţe
astfel încât intersecţia celor două drepte de poziţie să se facă sub un unghi convenabil.
În figura 30 - 5 este prezentată construcţia grafică ce se impune a fi realizată pentru
rezolvarea procedeului.
Procedăm astfel:
A - trasăm pe hartă, din reperul observat,
prima linie de poziţie care poate fi
relevmentul;
- cu centrul în reperul A trasăm cercul
Da de distanţă;
d - la intersecţia dreptei de relevment cu
cercul de distanţă determinăm
punctul observat al navei, Z;
Ra - din punctul Z trasăm în continuare
drumul navei.
Figura 30-5 Procedeul este deosebit de util pe timp de
noapte, la aterizarea la coastă şi el se aplică
astfel:
- se scot din hartă caracteristicile farului care urmează să apară pe linia orizontului şi
relevmentul aproximativ;
- se aşteaptă apariţia farului observând orizontul cu binoclul. Poate fi antrenat la
„vânarea” farului şi timonierul;
- în momentul apariţiei sclipirilor pe orizont se măsoară relevmentul şi se notează
ora şi citirea la loch;
- se trasează relevmentul adevărat pe hartă şi se calculează distanţa de la navă la far
cu formula
(
d = 2,08 H + i )
sau cu ajutorul tablei Nr.6/DH-90;
- se trasează cercul de distanţă din far, la intersecţia acestuia cu dreapta de
relevment aflându-se punctul observat al navei Z în dreptul căruia vom nota ora şi
citirea la loch şi din care vom trasa drumul de aterizare pe coastă.
află numai un singur observator, unghiul orizontal se poate obţine măsurând două relevmente
şi făcând diferenţa lor.
Se procedează astfel (figura 30 - 6):
- se trasează dreapta de relevment; A
- se construieşte cercul capabil de
unghiul orizontal α după algoritmul
prezentat la determinarea punctului
navei cu două unghiuri orizontale; 90° − α
- la intersecţia celor două linii de
poziţie se va afla punctul observat al
navei din care se trasează drumul. B
În figura 30 - 6a este redată o construcţie α
simplificată care se realizează astfel:
Da
A Z
Ra
Figura 30-6
- trasăm dreapta de relevment;
- se construieşte arbitrar pe
relevment unghiul α ;
α - translăm latura acestui unghi
B B paralelă cu ea însăşi până în
reperul B;
α - intersecţia acestei laturi translate
cu dreapta de relevment va
Z Da determina punctul observat al
navei, Z.
Ra Justeţea construcţiei este dată de
Figura 30-6a faptul că unghiul orizontal măsurat este
un unghi cu vârful pe cercul capabil de
acest unghi, cerc care trece prin punctul Z şi care se află concomitent şi pe dreapta de
relevment.
d Da
Figura 30
Figura -7
30-7
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 345
P R
A B
Z3
Z2 D2
Rg
Z1
Rg
O
S M
D1 V
FiguraFigura
30-930 - 9
346 Capitolul 30
Pentru cazul din figură, nava va trebui să adopte un drum deasupra fundului astfel
încât să se menţină în permanenţă în aliniamentul celor două obiecte.
Dacă nava este derivată de vânt sau de curent şi iese din aliniament, se spune că
„aliniamentul se deschide”. Sensul de deschidere a aliniamentului este dat de partea în care se
vede obiectul posterior. În cazul figurii noastre, când nava se află în punctul Z3, spunem că
„aliniamentul se deschide la stânga”. Trebuie deci ca timonierul să pună cârma la tribord de
un număr de puncte pentru a corecta poziţia navei. Prin câteva tatonări succesive se poate
menţine nava în aliniament.
Intrarea în aliniament se face , de regulă, adoptând un drum paralel cu coasta. Se
determină punctul navei pe acest drum pentru a se aprecia momentul începerii întoarcerii.
Dacă punctul determinat se află pe drumul stabilit pe hartă, se trasează curba de giraţie
cu centrul în O şi cu raza egală cu Rg. Punctul începerii întoarcerii se stabileşte printr-un
relevment faţă de unul din obiectele aliniamentului sau faţă de un alt obiect costier.
În momentul ajungerii în relevmentul determinat, se întoarce spre aliniament. La
terminarea întoarcerii nava se va găsi cu prova în aliniament.
În cazul în care amenajarea la coastă ne oferă două repere A şi B la care putem măsura
un unghi orizontal, se poate executa evitarea pericolului de navigaţie K reprezentat în figura
30 - 12 folosind un procedeu de navigaţie cunoscut sub numele de unghi orizontal limită
(horizontal danger angle).
d1 n
O2
d2
+ K
m O1 α +
P1
+ Q
A P2
Figura
Figura30-12
30 - 12
Procedăm astfel:
- cu vârful compasului în centrul pericolului de navigaţie trasăm un cerc de siguranţă de
rază d1;
- prin cele două obiecte de la coastă construim arcul de cerc capabil, astfel încât acesta
să fie exterior cercului de siguranţă. Centrul cercului, O1 se va afla pe mediatoarea mn
a segmentului AB;
- se măsoară unghiul α sub care se văd cele două obiecte dintr-un punct oarecare Z1 de
pe cerc;
- nava se va afla în siguranţă atâta timp cât unghiul orizontal măsurat cu sextantul între
cele două obiecte va fi mai mic decât unghiul α determinat pe cercul cu centrul în O1.
Dacă există şi un al doilea pericol de navigaţie (Q) în bordul opus celui prezentat anterior,
se procedează astfel:
- cu centrul în Q trasăm cercul de siguranţă cu raza d2;
- determinăm pe mediatoarea mn centrul O2 al cercului care este tangent la cercul de
siguranţă de rază d2;
- trasăm cercul cu centrul în O2 în condiţiile de mai sus;
- determinăm pe cerc, într-un punct oarecare Z2 , valoarea unghiului orizontal β;
- nava va fi în siguranţă atunci când unghiul orizontal măsurat între A şi B va fi mai mic
decât α şi mai mare decât β.
348 Capitolul 30
Evitarea unor pericole aflate la larg de obiectul costier A se poate face folosind
unghiul vertical limită (figura 30 - 13) – vertical danger angle.
UNGHIUL VERTICA L LIMITĂ
(vertical danger angle)
Cunoscând înălţimea H a
+
+ + obiectului deasupra nivelului mării,
+ procedăm astfel:
H
- trasăm din obiect un arc de cerc
α
d P de rază d care reprezintă
distanţa de siguranţă la care
nava trebuie să treacă faţă de
+ +
+
obiectul A;
- calculăm unghiul vertical limită
Figura 30 - 13
Figura 30-13 H
cu formula : tgα =
d .1852
sau cu tabla Nr.7 din Table nautice DH- 90.
13 H
Calculul unghiului α se mai poate face şi cu formula următoare: α = ⋅
7 d
Nava se va afla în afara zonei periculoase atâta timp cât unghiul vertical măsurat la
obiectul costier este mai mic decât unghiul α.
Z
R5 Funda ancora!
R4 Stop maşina!
Z4 Maşina jumătate
R3
înapoi!
Z3 Stop maşina!
R2
Da2
R1
Dacă au fost bine calculate şi respectate toate momentele ancora ar trebui să se găsească
exact în locul stabilit pe hartă.
În cazul în care la litoral se găseşte numai un singur obiect, procedeul se va baza pe un
relevment şi o distanţă determinată din unghi vertical . În acest scop, în locul relevmentelor
vor fi pregătite din timp unghiurile verticale la care se ordonă şi se execută etapele manevrei
de ancorare.
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Descrieţi procedeul grafic de determinare a punctului navei cu un
determinare a punctului navei cu două unghi orizontal şi o distanţă.
distanţe simultane folosind 8. Descrieţi procedeul grafic de
figura 30-1. determinare a punctului navei cu un
2. Descrieţi procedeul grafic de relevment şi un unghi orizontal.
determinare a punctului navei cu două 9. Descrieţi procedeul grafic de
distanţe succesive la două obiecte determinare a punctului navei cu un
costiere folosind figura 30 - 2. relevment şi un sondaj.
3. Descrieţi procedeul grafic de 10. Explicaţi ce este şi cum se foloseşte
determinare a punctului navei cu două aliniamentul direcţional.
distanţe succesive la un singur obiect 11. Explicaţi ce este şi cum se foloseşte
costier folosind figura 30 - 3. aliniamentul limită.
4. Descrieţi procedeul grafic de 12. Explicaţi ce este şi cum se foloseşte
determinare a punctului navei cu trei relevmentul direcţional.
distanţe simultane folosind 13. Explicaţi ce este şi cum se foloseşte
figura 30 - 4. unghiul orizontal limită.
5. Enumeraţi procedeele combinate de 14. Explicaţi ce este şi cum se foloseşte
determinare a punctului navei descrise unghiul vertical limită.
în acest capitol. 15. Explicaţi ce este şi cum se foloseşte
6. Descrieţi procedeul grafic de linia batimetrică limită.
determinare a punctului navei cu un 16. Descrieţi etapele unei manevre de
relevment şi un unghi orizontal. ancorare a navei într-o poziţie
7. Descrieţi procedeul grafic de determinată.
EXERCIŢII
1. Se ţine navigaţia pe harta Nr.2449. Se 3. Se ţine navigaţia pe harta Nr.2449. Se
măsoară distanţa d1 =2,3 Mm la măsoară distanţa d1 = 3,2 Mm la
geamandura „Ruytingen W” (51o06’.9 geamandura „Ruytingen W” (51o06’.9
N; 001o50’.6 E) şi distanţa d2 = 3,5 N; 001o50’.6 E) şi distanţa d2 = 2,6
Mm la geamandura „Ruytingen NW”. Mm la geamandura „Ruytingen NW”.
Să se determine punctul navei cu două Să se determine punctul navei cu două
distanţe simultane. distanţe simultane.
2. Se ţine navigaţia pe harta Nr.2449. Se 4. Se ţine navigaţia pe harta Nr.2449. Se
măsoară distanţa d1 =2,7 Mm la măsoară distanţa d1 = 3,8 Mm la
geamandura „Ruytingen W” (51o06’.9 geamandura „Ruytingen W” (51o06’.9
N; 001o50’.6 E) şi distanţa d2 = 3,1 N; 001o50’.6 E) şi distanţa d2 = 2,2
Mm la geamandura „Ruytingen NW”. Mm la geamandura „Ruytingen NW”.
Să se determine punctul navei cu două Să se determine punctul navei cu două
distanţe simultane. distanţe simultane.
BAZELE NAVIGAŢIEI. NAVIGAŢIE ESTIMATĂ ŞI COSTIERĂ 351
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
1. φ = 51o 09’.1 N ; λ = 001o 51’.6 E; 12. φ = 50o 51’.2 N ; λ = 001o 27’.9 E;
2. φ = 51o 09’.4 N ; λ = 001o 52’.4 E; 13. φ = 50o 51’.8 N ; λ = 001o 28’.4 E;
3. φ = 51o 09’.7 N ; λ = 001o 53’.3 E; 14. φ = 50o 49’.5 N ; λ = 001o 27’.2 E;
4. φ = 51o 10’.0 N ; λ = 001o 54’.3 E; 15. φ = 50o 51’.2 N ; λ = 001o 27’.9 E;
5. φ = 51o 10’.3 N ; λ = 001o 55’.4 E; 16. φ = 50o 55’.0 N ; λ = 001o 29’.6 E;
6. φ = 50o 52’.2 N ; λ = 001o 28’.3 E; 17. φ = 51o 09’.1 N ; λ = 001o 51’.6 E;
7. φ = 50o 53’.8 N ; λ = 001o 29’.2 E; 18. φ = 51o 09’.7 N ; λ = 001o 53’.3 E;
8. φ = 50o 54’.6 N ; λ = 001o 29’.4 E; 19. φ = 51o 10’.3 N ; λ = 001o 55’.4 E;
9. φ = 50o 55’.5 N ; λ = 001o 29’.8 E; 20. φ = 51o 04’.7 N ; λ = 001o 42’.2 E;
10. φ = 50o 56’.4 N ; λ = 001o 30’.2 E; 21. φ = 51o 05’.6 N ; λ = 001o 43’.8 E;
11. φ = 50o 50’.2 N ; λ = 001o 27’.4 E; 22. φ = 51o 06’.4 N ; λ = 001o 45’.3 E;
1
PARTEA A: GENERALITĂŢI PART A: GENERAL
2
conformeze altor prevederi similare ce se referă well as to the disposition and characteristics of
atât la numărul, amplasarea, bătaia şi sectorul de sound-signaling appliances, as her Government
vizibilitate a luminilor sau semnelor, cât şi la shall have determined to be the closest possible
dispunerea şi caracteristicile dispozitivelor de compliance with these Rules in respect of that
semnalizare sonoră, care, după aprecierea vessel.
guvernului în cauză, îi permit în aceste cazuri să
se conformeze cât mai mult posibil prezentelor
reguli.
3
c) Expresia “Navă cu vele” înseamnă orice c) The term "sailing vessel" means any
navă care navigă sub vele, iar dacă are o maşină vessel under sail provided that propelling
de propulsie aceasta nu este folosită. machinery, if fitted, is not being used.
d) Expresia “Navă angajată în pescuit” d) The term "vessel engaged in fishing" means
înseamnă orice navă care pescuieşte cu plase, any vessel fishing with nets, lines, trawls or other
carmace, traule sau orice alte unelte de pescuit fishing apparatus which restrict maneuverability,
ce-i reduc manevrabilitatea, această expresie nu but does not include a vessel fishing with trolling
include însă navele care pescuiesc cu cârlige lines or other fishing apparatus which do not
remorcate sau cu alte unelte de pescuit ce nu le restrict maneuverability.
reduc manevrabilitatea.
4
e) Termenul “hidroavion” înseamnă orice e) The word "seaplane" includes any aircraft
aeronavă concepută să manevreze pe apă. designed to maneuver on the water.
f) Expresia “navă care nu este stăpână pe f) The term "vessel not under command"
manevra sa” înseamnă o navă care, în anumite means a vessel which through some exceptional
circumstanţe, nu este în stare să manevreze aşa circumstance is unable to maneuver as required
cum cer prezentele reguli şi deci nu se poate by these Rules and is therefore unable to keep
îndepărta din drumul altei nave. out of the way of another vessel.
g) Expresia “navă cu capacitate de manevră g) The term "vessel restricted in her ability to
redusă” înseamnă o navă a cărei capacitate de a maneuver" means a vessel which from the nature
manevra conform prezentelor reguli este limitată of her work is restricted in her ability to maneuver
5
prin natura lucrărilor sale şi deci nu se poate as required by these Rules and is therefore
îndepărta din drumul altei nave. Expresia “Navă unable to keep out of the way of another vessel.
cu capacitate de manevră redusă” trebuie să The term “vessels restricted in their ability to
includă următoarele nave, fără a se limita însă la maneuver” shall include but not be limited to:
acestea: ■1) vessels engaged in laying, servicing or
■1) navele ocupate cu lansarea sau picking up a navigation mark, submarine
întreţinerea mijloacelor de întreţinere a cable or pipeline;
navigaţiei, a unui cablu sau a unei conducte ■2) a vessel engaged in dredging, surveying
submarine; or underwater operations;
■2) navele angajate în cercetări sau lucrări ■3) a vessel engaged in replenishment or
sub apă; transferring persons, provisions or cargo
■3) navele care, în timp ce se află în marş while underway;
fac alimentare cu combustibil sau transbord ■4) a vessel engaged in the launching or
de persoane, provizii sau marfă; recovery of aircraft;
■4) nave ocupate în lansarea sau ■5) a vessel engaged in mine clearance
recuperarea aeronavelor; operations;
■5) navele angajate în operaţiuni de dragare ■6) a vessel engaged in a towing operation
a minelor; such as severely restricts the towing vessel
■6) navele angajate în operaţiuni de and her tow in their ability to deviate from
remorcare care îngreunează mult capacitatea their course.
remorcherului şi remorcii sale de a modifica
drumul. h) The term "vessel constrained by her draught"
h) Expresia “Navă stânjenită de pescajul său” means a power-driven vessel which, because of
desemnează orice navă cu propulsie mecanică, her draught in relation to the available depth and
care, din cauza pescajului său, sau a lăţimii căii width of navigable water, is severely restricted in
navigabile este mult îngreunată în capacitatea sa her ability to deviate from the course she is
de a-şi modifica drumul. following.
i) Expresia „în marş” se aplică oricărei nave i) The word "underway" means that a vessel is
care nu este nici la ancoră nici legată la mal not at anchor, or made fast to the shore, or
(geamandură), nici eşuată; aground;
j) Termenii “Lungimea şi lăţimea unei nave” j) The words "length" and "breadth" of a vessel
înseamnă lungimea peste tot şi lăţimea maximă; mean her length overall and greatest breadth;
k) Navele trebuie să fie considerate ca fiind în k) Vessels shall be deemed to be in sight of one
vedere una faţă de alta, chiar dacă numai una another only when one can be observed visually
dintre ele poate fi observată vizual de cealaltă; from the other;
l) Expresia „vizibilitate redusă” înseamnă orice l) The term "restricted visibility" means any
situaţie în care vizibilitatea este redusă din cauza condition in which visibility is restricted by fog,
ceţei, burniţei, ninsorii, averselor puternice de mist, falling snow, heavy rainstorms, sandstorms
ploaie, furtunilor de nisip sau oricărei cauze or any other similar causes.
asemănătoare.
6
7
PARTEA B: REGULI DE GUVERNARE ŞI PART B: STEERING AND SAILING RULES
NAVIGAŢIE
SECŢIUNEA 1: CONDUCEREA NAVELOR ÎN SECTION I: CONDUCT OF VESSELS IN ANY
ORICE CONDIŢII DE VIZIBILITATE CONDITION OF VISIBILITY
8
■6) pescajul navei în raport cu adâncimea ■6) the draught in relation to the available
accesibilă a apei; depth of water;
b) În plus, pentru navele care au un radar în b) Additionally, by vessels with operational
funcţiune: radar:
■1) caracteristicile, eficacitatea şi limitele de ■1) the characteristics, efficiency and
folosire eficientă a echipamentului radar; limitations of the radar equipment;
■2) limitările rezultate din scara distanţelor ■2) any constraints imposed by the radar
folosită la radar; range scale in use;
■3) efectul stării mării, condiţiilor ■3) the effect on radar detection of the sea
meteorologice şi altor surse de interferenţă; state, weather and other sources of
■4) faptul că ambarcaţiunile mici, gheţurile şi interference;
alte obiecte plutitoare nu pot fi detectate cu ■4) the possibility that small vessels, ice and
radarul la o distanţă adecvată; other floating objects may not be detected by
■5) numărul, poziţia şi mişcare navelor radar at an adequate range;
detectate cu radarul; ■5) the number, location and movement of
■6) faptul că este posibil să se aprecieze mai vessels detected by radar;
exact vizibilitatea atunci când radarul este ■6) the more exact assessment of the visibility
folosit pentru determinarea distanţei faţă de that may be possible when radar is used to
nave şi alte obiecte aflate în vecinătate. determine the range of vessels or other
objects in the vicinity.
9
coliziune trebuie să se ţină seama, printre altele, following considerations shall be among those
de următoarele considerente: taken into account:
■1) există risc de coliziune dacă relevmentul ■1) Such risk shall be deemed to exist if the
compas la o navă care se apropie, nu variază compass bearing of an approaching vessel
într-un mod apreciabil; does not appreciably change;
■2) în unele cazuri, riscul de coliziune există, ■2) Such risk may sometimes exist even
chiar dacă se observă că relevmentul variază when an appreciable bearing change is
apreciabil, mai ales la apropierea de o navă evident, particularly when approaching a very
foarte mare, de un convoi remorcat sau de o large vessel or a tow or when approaching a
navă care se află la distanţă mică. vessel at close range.
10
le înapoi. or reversing her means of propulsion.
f) ■1) O navă căreia, prin oricare din aceste
reguli, i se impune să nu împiedice trecerea în f) ■1) A vessel which, by any of these Rules, is
siguranţă a unei alte nave, trebuie – atunci required not to impede the passage or safe
când circumstanţele situaţiei o impun – să passage of another vessel shall, when
întreprindă din timp acţiuni care să conducă la required by the circumstances of the case,
crearea unui spaţiu de manevră suficient take early action to allow sufficient sea-room
pentru trecerea în siguranţă a celeilalte nave; for the safe passage of the other vessel;
■2) O navă căreia i se cere să nu împiedice ■2) A vessel required not to impede the
trecerea în siguranţă a unei alte nave nu este passage or safe passage of another vessel is
eliberată de răspundere dacă apropierea faţă not relieved of this obligation if approaching
de acea navă conduce la un risc de coliziune the other vessel so as to involve risk of
şi trebuie, atunci când întreprinde o acţiune, collision and shall, when taking action, have
să aplice pe deplin cerinţe regulilor acestei full regard to the action which may be
secţiuni; required by the Rules of this part;
■3) O navă a cărei trecere nu este stânjenită ■3) A vessel the passage of which is not to be
trebuie să se conformeze regulilor acestei impeded remains fully obliged to comply with
secţiuni când cele două nave se apropie una the Rules of this part when the two vessels
de alta şi astfel apare riscul unei coliziuni. are approaching one another so as to involve
risk of collision.
11
d), dacă se îndoieşte de intenţiile navei care in doubt as to the intention of the crossing
traversează. vessel.
e) ■1) Într-un şenal îngust sau o pasă de
acces, când depăşirea nu se poate face e) ■1) In a narrow channel or fairway when
decât dacă nava ajunsă manevrează pentru overtaking can take place only if the
a permite celeilalte nave să o depăşească în vessel to be overtaken has to take action
siguranţă, nava care ajunge trebuie să-şi to permit safe passing, the vessel
facă cunoscută intenţia, emiţând semnalul intending to overtake shall indicate her
corespunzător prescris de regula 34 (c) intention by sounding the appropriate
par.(1). Nava ajunsă trebuie, dacă este de signal prescribed in Rule 34(c)(1). The
acord, să emită semnalul corespunzător vessel to be overtaken shall, if in
prescris de regula 34 (c) par.(2) şi să agreement, sound the appropriate signal
manevreze astfel încât să permită depăşirea prescribed in Rule 34(c)(2) and take steps
în siguranţă. Dacă este în dubiu, nava to permit safe passing. If in doubt she
ajunsă poate să emită semnalele sonore may sound the signals prescribed in Rule
prescrise de regula 34 (d); 34(d);
■2) Prezenta regulă nu scuteşte nava care
ajunge de obligaţia de a se conforma ■2) This Rule does not relieve the overtaking
prevederilor regulii 13; vessel of her obligation under Rule 13.
f) O navă care se apropie de un cot sau de
un loc aflat într-un şenal îngust sau într-o pasă de f) A vessel nearing a bend or an area of a
acces, în care alte nave pot fi mascate de narrow channel or fairway where other vessels
prezenţa unui obstacol, trebuie să navige cu may be obscured by an intervening obstruction
prudenţă şi vigilenţă deosebite şi să emită shall navigate with particular alertness and
semnalul corespunzător prescris de regula 34 e); caution and shall sound the appropriate signal
g) Dacă circumstanţele permit, orice navă prescribed in Rule 34(e).
trebuie să evite ancorarea într-o trecere îngustă. g) Any vessel shall, if the circumstances of the
case admit, avoid anchoring in a narrow channel.
12
■2) în măsura posibilului, să se îndepărteze ■2) so far as practicable keep clear of a
de linia sau de zona de separare dintre traffic separation line or separation zone;
pase;
■3) ca regulă generală să se angajeze sau ■3) normally join or leave a traffic lane at
să iasă dintr-o pasă de navigaţie pe la una the termination of the lane, but when joining
din extremităţi, dar atunci când intră sau or leaving from either side shall do so at as
iese prin lateral, să facă această manevră small an angle to the general direction of
sub un unghi cât mai mic posibil faţă de traffic flow as practicable.
direcţia generală a traficului.
c) Pe cât este posibil, o navă trebuie să evite c) A vessel shall, so far as practicable, avoid
să traverseze pasele de navigaţie, dar dacă este crossing traffic lanes but if obliged to do so shall
obligată să o facă, nava trebuie să le traverseze – cross on a heading as nearly as practicable at
pe cât posibil – perpendicular pe direcţia generală right angles to the general direction of traffic
a traficului; flow;
d) ■1) Zonele de trafic costier nu trebuie
folosite în mod normal de o navă care poate d) ■1) a vessel shall not use an inshore traffic
utiliza în deplină siguranţă pasa de navigaţie zone when she can safely use the
corespunzătoare din dispozitivul adiacent de appropriate traffic lane within the adjacent
separare a traficului. Totuşi navele cu o traffic separation scheme. However, vessels
lungime mai mică de 20 m, navele cu vele şi of less than 20 metres in length, sailing
navele care pescuiesc zonele de trafic vessels and vessels engaged in fishing may
costier; use the inshore traffic zone.
■2) indiferent de cele expuse în
subparagraful d) (1), o navă poate folosi ■2) notwithstanding subparagraph d) (1), a
zona de trafic costier atunci când se află în vessel may use an inshore traffic zone
drum spre un port sau iese din el, spre sau when en route to or from a port, offshore
de la o platformă sau o construcţie de foraj installation or structure, pilot station or any
marin, spre sau din locul de îmbarcare a other place situated within the inshore
pilotului sau orice alt loc situat în zona de traffic zone, or to avoid immediate danger.
trafic costier sau pentru a evita un pericol
imediat.
e) În mod normal o navă, alta decât cea care
traversează un dispozitiv de separare a traficului e) A vessel other than a crossing vessel or a
sau o navă care angajează sau iese din o pasă de vessel joining or leaving a lane shall not normally
navigatie, nu trebuie să intre în zona de separare enter a separation zone or cross a separation
sau să întretaie linia de separare cu excepţia: line except:
■1) cazurilor de urgenţă pentru evitarea
unui pericol imediat;
■2) angajării pentru pescuit în zona de ■1) in cases of emergency to avoid
separare. immediate danger;
13
f) O navă care navigă în zonele vecine cu ■2) to engage in fishing within a separation
extremităţile unui dispozitiv de separare a zone.
traficului trebuie să navige cu o atenţie deosebită. f) A vessel navigating in areas near the
g) O navă trebuie să evite, pe cât de mult terminations of traffic separation schemes shall
posibil, să ancoreze în interiorul unui dispozitiv de do so with particular caution.
separare a traficului sau în zonele vecine cu g) A vessel shall so far as practicable avoid
extremităţile sale. anchoring in a traffic separation scheme or in
h) O navă care nu doreşte să folosească un areas near its terminations.
dispozitiv de separare a traficului trebuie să se
îndepărteze de acesta cât mai mult posibil. h) A vessel not using a traffic separation
i) O navă angajată în pescuit nu trebuie să scheme shall avoid it by as wide a margin as is
stânjenească trecerea unei nave care navigă pe o practicable.
pasă de navigaţie. i) A vessel engaged in fishing shall not
j) Navele cu o lungime mai mică de 20m sau impede the passage of any vessel following a
navele cu vele nu trebuie să stânjenească traffic lane.
trecerea în siguranţă a unei nave cu propulsie j) A vessel of less than 20 meters in length
mecanică , care navigă pe o pasă de navigaţie. or a sailing vessel shall not impede the safe
k) Atunci când se află angajată într-o passage of a power-driven vessel following a
operaţiune pentru menţinerea siguranţei navigaţiei traffic lane.
într-un dispozitiv de separare a traficului, o navă k) A vessel restricted in her ability to
cu capacitatea de manevră redusă este scutită de maneuver when engaged in an operation for the
a se conforma prezentei reguli în măsura maintenance of safety of navigation in a traffic
necesară executării operaţiunii . separation scheme is exempted from complying
l) Atunci când este angajată într-o operaţiune with this Rule to the extent necessary to carry out
pentru instalarea, întreţinerea sau scoaterea unui the operation.
cablu submarin într-un dispozitiv de separare a l) A vessel restricted in her ability to maneuver
traficului, o navă cu capacitatea de manevră when engaged in an operation for the laying,
redusă este scutită de a se conforma prezentei servicing or picking up a submarine cable, within
reguli, în măsura necesară executării operaţiunii. a traffic separation scheme, is exempted from
complying with this Rule to the extent necessary
to carry out the operation.
14
SECŢIUNEA II- MANEVRA NAVELOR CARE SE SECTION II- CONDUCT OF VESSELS IN SIGHT
VĂD UNA PE ALTA OF ONE ANOTHER
■2) când cele două nave primesc vântul din ■2) When both have the wind on the same
acelaşi bord, nava din vânt trebuie să se side, the vessel which is to windward shall
abată din drumul navei de sub vânt; keep out of the way of the vessel which is to
leeward;
15
■3) dacă o navă care primeşte vântul din ■3) if a vessel with the wind on the port side
babord vede o altă navă în vânt şi nu poate sees a vessel to windward and cannot
stabili cu certitudine dacă aceea navă determine with certainty whether the other
primeşte vântul din babordul sau din tribordul vessel has the wind on the port or on the
său, prima navă trebuie să se abată din starboard side, she shall keep out of the way
drumul acelei nave. of the other.
b) În scopul aplicării acestei reguli, bordul din b) For the purpose of this Rule the windward side
vânt trebuie considerat ca fiind bordul opus celei shall be deemed to be the side opposite to that
în care este braţată vela mare sau, în cazul on which the mainsail is carried or, in the case of
navelor cu vele pătrate, bordul opus celei în care a square-rigged vessel, the side opposite to that
este braţată cea mai mare velă aurică. on which the largest fore-and-alt sail is carried.
16
vreuna din luminile din borduri.
c) Dacă o navă nu poate stabili cu c) When a vessel is in any doubt as to
certitudine că ajunge din urmă o altă navă, ea whether she is overtaking another, she shall
trebuie să se considere ca fiind navă care ajunge assume that this is the case and act accordingly.
din urmă şi să manevreze în consecinţă.
d) Nici o schimbare ulterioară de relevment d) Any subsequent alteration of the bearing
între cele două nave nu poate face ca nava care between the two vessels shall not make the
întrece o altă navă să se considere drept navă overtaking vessel a crossing vessel within the
care îi taie drumul acesteia din urmă în sensul meaning of these Rules or relieve her of the duty
prezentelor reguli şi nici să o absolve de of keeping clear of the overtaken vessel until she
obligaţia de a se abate din drumul navei ajunse, is finally past and clear.
până când aceasta nu a fost definitiv evitată şi
depăşită.
17
REGULA 16 „Manevra navei neprivilegiate” RULE 16 “Action by give-way vessel”
Orice navă, care este obligată să se abată Every vessel which is directed to keep out
din drumul unei alte nave, trebuie – atât de mult of the way of another vessel shall, as far as
cât este posibil – să manevreze din timp şi possible, take early and substantial action to
substanţial pentru a se îndepărta la o distanţă keep well clear.
apreciabilă.
19
REGULA 19 „Comportamentul navelor pe RULE 19 “Conduct of vessels in restricted
vizibilitate redusă” visibility”
a) Prezenta regulă se aplică navelor care nu a) This Rule applies to vessels not in sight of
se văd una pe alta şi care navigă înăuntrul sau în one another when navigating in or near an area
apropierea zonelor cu vizibilitate redusă. of restricted visibility.
b) Orice navă trebuie să navige cu o viteză b) Every vessel shall proceed at a safe
de siguranţă adaptată circumstanţelor existente speed adapted to the prevailing circumstances
şi condiţiilor de vizibilitate redusă. Navele cu and conditions of restricted visibility. A power-
propulsie mecanică trebuie să aibă maşinile gata driven vessel shall have her engines ready for
pentru o manevră imediată. immediate manoeuvre.
c) Atunci când se conformează regulilor din c) Every vessel shall have due regard to the
secţiunea I-a din prezenta parte, orice navă prevailing circumstances and conditions of
trebuie să ţină neapărat seama de circumstanţele restricted visibility when complying with the
existente şi de vizibilitate redusă. Rules of Section 1 of this Part.
d) O navă care detectează numai cu radarul d) A vessel which detects by radar alone the
prezenţa unei alte nave trebuie să determine presence of another vessel shall determine if a
dacă se dezvoltă o situaţie de foarte mare close-quarters situation is developing and/or risk
apropiere şi/sau dacă există riscul unei coliziuni. of collision exists. If so, she shall take avoiding
În acest caz, nava trebuie să ia măsuri pentru action in ample time, provided that when such
evitarea acestei situaţii cu mult timp înainte; action consists of an alteration of course, so far
dacă aceste măsuri constau dintr-o schimbare de as possible the following shall be avoided:
drum, este necesar să se evite, în măsura
posibilului, următoarele manevre:
■1) o schimbare de drum către babord în ■1) an alteration of course to port for a
cazul unei nave aflate înaintea traversului, vessel forward of the beam, other than for a
alta decât o navă în curs de depăşire; vessel being overtaken;
■2) o schimbare de drum în direcţia unei ■2) an alteration of course towards a vessel
nave care se află la traversul sau înapoia abeam or abaft the beam.
traversului.
e) Cu excepţia cazului în care s-a determinat e) Except where it has been determined that
că nu există un risc de coliziune, orice navă care a risk of collision does not exist, every vessel
aude - aparent înaintea traversului - semnalul de which hears apparently forward of her beam the
ceaţă al altei nave sau care nu poate evita o fog signal of another vessel, or which cannot
situaţie de foarte mare apropiere cu o altă navă avoid a close-quarters situation with another
aflată înaintea traversului său trebuie să reducă vessel forward of her beam, shall reduce her
viteza sa la treapta minimă necesară menţinerii speed to the minimum at which she can be kept
drumului. Dacă este necesar, va trebui să se on her course. She shall, if necessary, take all
oprească şi – în orice caz – să se navige cu o her way off and, in any event, navigate with
atenţie extremă până când pericolul de coliziune extreme caution until danger of collision is oven.
a trecut.
20
21
PARTEA C: LUMINI ŞI SEMNE PART C: LIGHTS AND SHAPES
REGULA 20: „Domeniul de aplicare” RULE 20: “Application”
a) Regulile prezentei părţi trebuie respectate pe a) Rules in this Part shall be complied with in all
orice vreme. weathers.
b) Regulile privitoare la lumini trebuie respectate b) The Rules concerning lights shall be complied
de la apusul până la răsăritul Soarelui. În acest interval with from sunset to sunrise, and during such times no
de timp, nava nu trebuie să arate nici o altă lumină other lights shall be exhibited, except such lights as
care să poată fi confundată cu luminile specificate de cannot be mistaken for the lights specified in these
reguli sau care să poată stânjeni vizibilitatea sau Rules or do not impair their visibility or distinctive
caracterul distinctiv al acestora sau care poate character, or interfere with the keeping of a proper
împiedica efectuarea unei veghe corespunzătoare. look-out.
c) Luminile prevăzute de prezentele reguli, atunci c) The lights prescribed by these Rules shall, if
când sunt instalate, pot fi arătate de asemenea de la carried, also be exhibited from sunrise to sunset in
răsăritul la apusul soarelui pe timp cu vizibilitate restricted visibility and may be exhibited in all other
redusă şi pot fi arătate în toate celelalte împrejurări în circumstances when it is deemed necessary.
care această măsură este considerată necesară.
d) Regulile referitoare la semne trebuie respectate d) The Rules concerning shapes shall be
pe timpul zilei. complied with by day.
e) Luminile şi semnele specificate de prezentele e) The lights and shapes specified in these Rules
reguli trebuie să fie conforme cu prevederile din shall comply with the provisions of Annex I to these
regulament. Regulations.
REGULA 21: „Definiţii” RULE 21: “Definitions”
a) Expresia „lumină de catarg” înseamnă o lumină a) "Masthead light" means a white light placed
albă amplasată în planul longitudinal al navei, arătând over the fore and aft centerline of the vessel showing
o lumină neîntreruptă pe un arc de orizont de 225 şi an unbroken light over an arc of the horizon of 22.5
astfel fixată încât să arate lumina începând din prova and so fixed as to show the light from right ahead to
o
până la 22,5 înapoia traversului, în fiecare bord. 22.5 abaft the beam on either side of the vessel.
22
b) Expresia „lumini din bord” înseamnă o lumină b) "Sidelights" means a green light on the
verde amplasată în tribord şi o lumină roşie în babord, starboard side and a red light on the port side each
arătând fiecare o lumină neîntreruptă pe un arc de showing an unbroken light over an arc of the horizon of
o
orizont de 112,5 şi fixată încât să arate lumina 112.5 and so fixed as to show the light from right
o
începând din prova până la 22,5 grade înapoia ahead to 22.5o abaft the beam on its respective side.
traversului în bordul respectiv. La bordul navelor cu o In a vessel of less than 20 metres in length the
lungime mai mică de 20 metri (L < 20 m) luminile din sidelights may be combined in one lantern carried on
borduri pot fi combinate într-un singur felinar amplasat the fore and aft centerline of the vessel.
în planul longitudinal al navei.
c) Expresia „lumină de pupa” înseamnă o lumină albă c) "Stemlight" means a white light placed as
amplasată cât mai aproape posibil în pupa, arătând o nearly as practicable at the stem showing an unbroken
lumină neîntreruptă pe un arc de orizont de 135º grade light over an arc of the horizon of 135o and so fixed as
şi fixată astfel încât să arate lumina pe un sector de to show the light 67º5 from right aft on each side of the
o
67,5 în fiecare bord, începând de la pupa. vessel.
23
d) Expresia „lumină de remorcaj” înseamnă o lumină d) "Towing light" means a yellow light having the
galbenă, având aceleaşi caracteristici ca şi lumina de same characteristics as the "stemlight" defined in
pupa definită la paragraful (c) de mai sus. paragraph (c) of this Rule.
e) Expresia „lumină vizibilă pe întregul orizont” e) "All-round light" means a light showing an
înseamnă o lumină care arată o lumină neîntreruptă pe unbroken light over an arc of the horizon of 360º.
un arc de orizont de 360º.
f) Expresia „lumină cu sclipiri” înseamnă o lumină cu f) "Flashing light" means a light flashing at
sclipiri regulate, a căror frecvenţă este de 120 sclipiri regular intervals at a frequency of 120 flashes or more
sau mai multe pe minut. per minute.
24
REGULA 22: „Distanţele de vizibilitate a luminilor” RULE 22: “Visibility of Lights”
Luminile prevăzute în prezentul regulament The lights prescribed in these Rules shall have
trebuie să aibă intensitatea specificată în secţiunea a an intensity as specified in Section 8 of Annex I to
8-a din anexa I, în aşa fel încât să fie vizibile la these Regulations, so as to be visible at the following
următoarele distanţe minime: minimum ranges:
a) pentru navele cu o lungime de 50 m sau mai a) In vessels of 50 metres or more in length:
mare: - a masthead light: 6 miles;
- lumina de catarg: 6 mile marine; - a sidelight: 3 miles;
- luminile din borduri: 3 mile marine; - a stemlight: 3 miles;
- lumina de pupa: 3 mile marine; - a towing light: 3 miles;
- lumina de remorcaj: 3 mile marine; - a white, red, green or yellow all-round light: 3
- lumina albă, roşie, verde sau galbenă vizibile pe miles.
întregul orizont: 3 mile marine.
b) pentru navele cu o L = 12 m sau mai mare, dar mai b) In vessels of 12 metres or more in length but
mică de 50 m (12<L<50m): less than 50 metres in length:
- lumina de catarg : 5 mile marine (dacă lungimea -a masthead light, 5 miles; except that
navei este mai mică de 20m:3 mile marine); where the length of the vessel is less than
- luminile din borduri : 2 mile marine ; 20 metres, 3 miles;
- lumina de pupa : 2 mile marine ; -a sidelight, 2 miles;
- lumina de remorcaj : 2 mile marine; -a stemlight, 2 miles;
- luminile albă, roşie, verde sau galbenă vizibilă pe -a towing light, 2 miles;
întregul orizont : 2 mile marine; -a white, red, green or yellow all-round light, 2
miles.
25
c) pentru navele cu o lungime mai mică de 12 m c) In vessels of less than 12 metres in
(L< 12 m ) : length:
- lumina de catarg : 2 mile marine;
- luminile din borduri : 1 milă marină; -a masthead light, 2 miles;
- lumina de pupa : 2 mile marine ; -a sidelight, 1 miles;
- lumina de remorcaj : 2 mile marine; -a stemlight, 2 miles;
- luminile albă, roşie, verde sau galbenă vizibilă pe -a towing light, 2 miles;
întregul orizont: 2 mile marine. -a white, red, green or yellow all-round light, 2
miles.
d) pentru navele sau obiectele remorcate care sunt d) In inconspicuous, partly submerged vessels or
parţial în imersiune şi greu observabile: objects being towed:
- o lumină albă vizibilă pe întregul orizont : 3 mile -a white all-round light, 3 miles.
marine.
REGULA 23: „Navele cu propulsie mecanică RULE 23: “Power-driven vessels underway”
aflate în marş”
■2) o a doua lumină de catarg înapoia primei ■2) a second masthead light abaft of and higher
lumini de catarg şi mai sus decât aceasta, than the forward one; except that a vessel of
exceptând navele a căror lungime este mai mică less than 50 metres in length shall not be obliged
de 50 metri, care nu sunt obligate să poarte to exhibit such light but may do so;
această lumină, dar o pot purta;
■3) luminile din borduri; ■3) sidelights;
■4) o lumină de pupa. ■4) a sternlight.
26
b) În afara luminilor prevăzute la paragraful (a) de b) An air-cushion vessel when operating in the
mai sus, o navă cu pernă de aer, exploatată fără non-displacement mode shall, in addition to the lights
pescaj, trebuie să poarte o lumină galbenă cu sclipiri prescribed in paragraph (a) of this Rule, exhibit an all-
vizibile pe întregul orizont. round flashing yellow light.
27
c) ■1) În locul luminilor prevăzute în paragraful (a) c) ■1) A power-driven vessel of less than 12
de mai sus, o navă cu propulsie mecanică cu o metres in length may in lieu of the lights
lungime mai mică de 12 metri poate arăta o lumină prescribed in paragraph (a) of this Rule
albă pe întreg orizontul şi luminile din borduri; exhibit an all-round white light and
sidelights;
■2) În locul luminilor prevăzute la paragraful (a) de ■2) A power-driven vessel of less than 7 metres
mai sus, o navă cu propulsie mecanică cu o in length whose maximum speed does not
lungime mai mică de 7 metri şi a cărei viteză exceed 7 knots may in lieu of the lights
maximă nu depăşeşte 7 noduri poate să poarte prescribed in paragraph (a) of this Rule exhibit an
sus o lumină albă vizibilă pe întreg orizontul şi, all-round white light and shall, if practicable, also
dacă este posibil, să poarte luminile din borduri. exhibit sidelights;
■3) Lumina de catarg sau lumina albă vizibilă pe ■3) The masthead light or all-round white light on
întregul orizont a unei nave cu propulsie mecanică a power-driven vessel of less than 12 metres in
cu lungimea mai mică de 12 metri poate fi length may be displaced from the fore and aft
deplasată faţă de planul longitudinal al navei dacă centreline of the vessel if centreline fitting is not
montarea ei în acest plan nu este posibilă, cu practicable, provided that the sidelights are
condiţia ca luminile din borduri să fie combinate combined in one lantern which shall be carried on
într-un singur felinar dispus în planul longitudinal the fore and aft centerline of the vessel or located
sau cât mai aproape posibil de acelaşi plan ca şi as nearly as practicable in the same fore and aft
lumina de catarg sau lumina albă vizibilă pe lines as the masthead light or the all-round white
întregul orizont light.
REGULA 24: „Remorcarea şi împingerea” RULE 24 "Towing and Pushing"
a) O navă cu propulsie mecanică care remorchează a) A power-driven vessel when towing shall
trebuie să poarte : exhibit
■1) în locul luminii prevăzute de Regula 23 (a)(1) ■1) instead of the light prescribed in Rule
sau (a)(2), două lumini de catarg dispuse pe 23(a)(1) or (a)(2), two masthead lights in a
verticală. Când lungimea convoiului remorcat, vertical line. When the length of the tow,
măsurată de la pupa navei care remorchează measuring from the stern of the towing vessel to
28
până la extremitatea pupa a convoiului remorcat, the after end of the tow exceeds 200 metres,
este mai mare de 200 metri, nava care three such lights in a vertical line;
remorchează va purta trei astfel de lumini de
catarg dispuse pe verticală;
■2) luminile din borduri ■2) sidelights;
■3) o lumină de pupa; ■3) a sterrilight;
■4) o lumină de remorcaj aşezată pe verticala ■4) a towing light in a vertical line above the
lumini de pupa, deasupra ei; stemlight;
■5) în locul cel mai vizibil, când lungimea ■5) when the length of the tow exceeds 200
29
convoiului remorcat este mai mare de 200 metri, metres, a diamond shape where it can best be
un semn biconic. seen.
b) O navă care remorchează prin împingere şi o b) When a pushing vessel and a vessel being
navă împinsă legată printr-o legătură rigidă astfel încât pushed ahead are rigidly connected in a composite
alcătuiesc o unitate compusă, trebuie considerate ca o unit they shall be regarded as a power-driven vessel
navă cu propulsie mecanică şi să poarte luminile and exhibit the lights prescribed in Rule 23.
prescrise de Regula 23.
c) O navă cu propulsie mecanică care împinge c) A power-driven vessel when pushing ahead or
30
înainte sau remorchează cuplat, cu excepţia cazului towing alongside. except in the case of a composite
unei unităţi compuse, trebuie să poarte: unit, shall exhibit:
■1) în locul luminii prescrise la regula 23(a)(1) sau ■1) instead of the light prescribed in Rule
(a)(2) la prova două lumini de catarg pe linie 23(a)(1) or (a)(i2), two masthead lights in a
verticală; vertical line;
■2) luminile din borduri; ■2) sidelights;
■3) lumina de pupa. ■3) a stemlight.
d) O navă cu propulsie mecanică căreia i se aplică d) A power-driven vessel to which paragraphs (a)
31
prevederile paragrafelor (a) şi (c) de mai sus, trebuie or (c) of this Rule applies shall also comply with Rule
să se conformeze de asemenea dispoziţiunilor de la 23(a) (2).
Regula 23 (a)(2).
e) O navă sau un obiect remorcat, altele decât cele e) A vessel or object being towed, other than
remorcate în paragraful (g) al prezentei reguli, trebuie those mentioned in paragraph (g) of this Rule, shall
să poarte: exhibit:
■1) luminile din borduri; ■1) sidelights;
■2) lumina de pupa; ■2) a stemlight;
■3) în locul cel mai vizibil, când lungimea ■3) when the length of the tow exceeds 200
convoiului remorcat este mai mare de 200 metri, metres, a diamond shape where it can best be
un semn biconic. seen.
f) Luminile mai multor nave remorcate cuplat sau f) Provided that any number of vessels being
32
împinse în grup, trebuie si corespundă cu acelea ale towed alongside or pushed in a group shall be lighted
unei singure nave: as one vessel.
■1) o navă împinsă, care nu face parte dintr-o ■1) a vessel being pushed ahead, not being part
uniate compusă, trebuie să poarte la of a composite unit, shall exhibit at the forward
extremitatea sa prova, luminile din borduri; end, sidelights;
■2) o navă remorcată cuplat trebuie să poarte la ■2) a vessel being towed alongside shall exhibit
extremitatea sa dinspre prova, luminile din a stemlight and at the forward
borduri.
g) O navă sau obiect remorcat care este parţial în g) An inconspicuous, partly submerged vessel or
imersiune şi greu de observat, sau o combinaţie de object, or combination of such vessels or objects being
astfel de nave sau obiecte trebuie să arate: towed, shall exhibit:
■1) dacă lăţimea este sub 25 metri, o lumină ■1) if it is less than 25 metres in breadth, one all-
albă, vizibilă pe întreg orizontul, la sau lângă round white light at or near the forward end and
extremitatea prova şi una la sau lângă pupa, one at or near the after end except that dracones
excepţie făcând dracoanele, care nu sunt need not exhibit a light at or near the forward
obligate să arate o lumină la sau lângă end;
extremitatea prova;
33
■2) dacă lăţimea este de 25 metri sau mai mult, ■2) if it is 25 metres or more in breadth, two additional
două lumini albe, suplimentare, vizibile pe întreg all-round white lights at or near the extremities of its
orizontul, la sau lângă extremităţile lăţimii sale; breadth;
■3) dacă lungimea depăşeşte 100 metri, lumini ■3) if it exceeds 100 metres in length, additional
albe suplimentare, vizibile pe întreg orizontul all-round white lights between the lights
între luminile prescrise în aliniatele (1) şi (2), prescribed in subparagraphs (1) and (2) so that
astfel încât distanţa dintre lumini sa nu the distance between the lights shall not exceed
depăşească 100 metri; 100 metres;
■4) un semn biconic la sau lângă extremitatea ■4) a diamond shape at or near the aftermost
pupa a ultimei nave sau ultimului obiect remorcat extremity of the last vessel or object being towed
şi dacă lungimea remorcii depăşeşte 200 metri, and if the length of the tow exceeds 200 metres
un semn biconic suplimentar în locul cel mai an additional diamond shape where it can best
vizibil, sau cât mai aproape posibil spre prova. be seen and located as far forward as is
practicable.
34
h) În cazul în care indiferent din ce cauză, o navă h) Where from any sufficient cause it is
sau obiect remorcat este în imposibilitate de a arăta impracticable for a vessel or object being towed to
luminile sau semnalele prescrise în paragraful (e) sau exhibit the lights or shapes prescribed in paragraph (e)
(g) al prezentei reguli, trebuie luate toate măsurile or (g) of this Rule, all possible measures shall be taken
posibile pentru a lumina nava sau obiectul remorcat to light the vessel or object towed or at least to indicate
sau cel puţin pentru a indica prezenţa unei astfel de the presence of such vessel or object.
nave sau obiect. ■1) Where from any sufficient cause it is
■1) Atunci când dintr-un motiv justificat este impracticable for a vessel not normally engaged in
impracticabil pentru o navă care nu este în mod towing operations to display the lights prescribed
obişnuit angajată în operaţiuni de remorcaj, să in paragraph (a) or (c) of this Rule, such vessel
arate luminile conţinute în paragraful (a)sau (c) ale shall not be required to exhibit those lights when
prezentei reguli, o astfel de navă nu este obligată engaged in towing another vessel in distress or
să arate luminile prescrise pentru cazul când otherwise in need of assistance. All possible
remorchează o altă navă în pericol sau care measures shall be taken to indicate the nature of
necesită ajutor. Trebuie luate toate măsurile the relationship between the towing vessel and the
posibile pentru a indica natura relaţiei dintre nava vessel being towed as authorized by Rule 36, in
remorcher şi nava remorcată, conform prevederilor particular by illuminating the towline.
din regula 36) în special prin iluminarea parâmei
de remorcaj.
REGULA 25: „Nave cu vele în marş şi nave cu RULE 25 "Sailing vessels underway and
rame” vessels under oars"
a) A sailing vessel underway shall exhibit
a) O navă cu vele în marş trebuie să poarte: ■1) sidelights;
■1) luminile din borduri; ■2) a sternlight.
■2) luminile de pupa.
35
b) La o navă cu vele, cu lungimea sub 20 metri, b) In a sailing vessel of less than 20 metres in
luminile prescrise în paragraful (a) al prezentei reguli length the lights prescribed in paragraph (a) of this
pot fi combinate într-un felinar situat la sau lângă mărul Rule may be combined in one lantern carried at or
de la catarg în locul cel mai vizibil. near the top of the mast where it can best be seen.
c) În afară de luminile prescrise la paragraful (a) din c) A sailing vessel underway may, in addition to
prezenta regulă – o navă cu vele în marş poate purta, the lights prescribed in paragraph (a) of this Rule,
la măr sau la partea superioară a catargului în locul exhibit at or near the top of the mast, where they can
unde sunt cel mai vizibile, două lumini pe verticală, best be seen, two all-round lights in a vertical line, the
vizibile pe întreg orizontul, lumina superioară fiind roşie upper being red and the lower green, but these lights
iar cea inferioară verde. Totuşi, aceste lumini nu shall not be exhibited in conjunction with the combined
trebuie să fie purtate cu felinarul autorizat prin lantern permitted by paragraph (b) of this Rule.
paragraful (b) din prezenta regulă.
36
d) d)
1) O navă cu vele cu o lungime mai mică de 7 1) A sailing vessel of less than 7 metres in
metri trebuie, dacă este posibil, să poarte luminile length shall, if practicable, exhibit the lights
prescrise la paragrafele (a) sau (b), dar în cazul prescribed in paragraph (a) or (b) of this Rule, but
că nu le poartă, trebuie să fie pregătite să arate în if she does not, she shall have ready at hand an
orice moment, pentru prevenirea unei coliziuni, o electric torch or lighted lantern showing a white
lanternă electrică sau un felinar aprins cu lumină light which shall be exhibited in sufficient time to
albă; prevent collision.
2) O navă cu rame poate purtă lumile prescrise 2) A vessel under oars may exhibit the lights
de prezenta regulă pentru navele cu vele, dar prescribed in this Rule for sailing vessels, but if
dacă nu le poartă, trebuie să fie pregătită să arate she does not, she shall have ready at hand an
în orice moment, pentru prevenirea unei coliziuni, electric torch or lighted lantern showing a white
o lanternă electrică sau un felinar cu lumină albă. light which shall be exhibited in sufficient time to
prevent collision.
37
e) O navă care se deplasează în acelaşi timp cu e) A vessel proceeding under sail when also
vele şi cu ajutorul unui aparat propulsor, trebuie să being propelled by machinery shall exhibit forward
poarte la prova în locul cel mai vizibil, un semn de where it can best be seen a conical shape, apex
forma conică, cu vârful în jos. downwards.
38
orizontul, lumina superioară fiind verde iar cea 1) two all-round lights in a vertical line, the
inferioară albă, sau un semn alcătuit din două upper being green and the lower white, or a
conuri unul deasupra altuia cu vârfurile unite. shape consisting of two cones with their apexes
2) lumină de catarg aşezată la o înălţime mai together in a vertical line one above the other
mare decât aceea a luminii verzi vizibilă pe 2) a masthead light abaft of and higher than
întreg orizontul şi înapoia acesteia. Navele cu o the all-round green light; a vessel of less than 50
lungime mai mică 50 metri nu sunt obligate să metres in length shall not be obliged to exhibit
poarte aceasta lumina, dar o pot face; such a light but may do so;
3) când nava se deplasează prin apă, în afara 3) when making way through the water, in
luminilor prescrise prin paragraful prezent, addition to the lights prescribed in this
luminile din borduri si luminile de pupa. paragraph, sidelights and a stemlight.
c) O navă care pescuieşte, altfel decât prin traulare, c) A vessel engaged in fishing, other than
trebuie să poarte : trawling shall exhibit
39
1) două lumini suprapuse pe întreg orizontul, 1) two all-round lights in a vertical line, the
lumina superioară fiind roşie şi lumina inferioară upper being red and the lower white, or a shape
fiind albă sau un semn alcătuit din două conuri consisting of two cones with apexes together in a
suprapuse unite la vârf. vertical line one above the other.
2) dacă uneltele sale de pescuit se întind pe o 2) when there is outlying gear extending more
distanţă orizontală mai mare de 150 metri than 150 metres horizontally from the vessel, an
începând de la nava, o lumină albă vizibilă pe tot all-round white light or a cone apex upwards in
orizontul sau un con cu vârful în sus, în direcţia the direction of the gear;
uneltelor de pescuit;
40
3) când se deplasează prin apă, în afara 3) when making may through the water, in
luminilor prescrise în prezentul paragraf, luminile addition to the lights prescribed in this paragraph,
din borduri şi lumina de pupa. sidelights and a stemlight.
41
REGULA 27: „Nave care nu sunt stăpâne pe RULE 27 "Vessels not under command or
manevră sau cu capacitate de manevră redusă" restricted in their ability to manoeuvre"
a) O navă care nu este stăpână pe manevră trebuie a) A vessel not under command shall exhibit:
să poarte:
1) în locul cel mai vizibil, două lumini roşii pe 1) two all-round red lights in a vertical line
linie verticală, vizibile pe întreg orizontul; where they can best be seen;
2) în locul cel mai vizibil, două bule sau 2) two balls or similar shapes in a vertical line
semne asemănătoare pe linie verticală; where they can best be seen;
3) când se deplasează prin apă, în afară de 3) when making way through the water, in
luminile prescrise în prezentul paragraf, addition to the lights prescribed in this paragraph,
42
luminile din borduri şi o lumină de pupa. sidelights and a sternught.
b) O navă cu capacitate de manevră redusă, alta b) A vessel restricted in her ability to manoeuvre,
decât o navă care face operaţiuni de deminare, trebuie except a vessel engaged in mine clearance operations,
să poarte: shall exhibit:
1) în locul cel mai vizibil, trei lumini pe linie 1) three all-round lights in a vertical line where
verticală, vizibile pe întreg orizontul, lumina de they can best be seen. The highest and lowest of
sus şi lumina de jos fiind roşii, iar lumina din these lights shall be red and the middle light shall
mijloc albă; be white;
2) în locul cel mai vizibil, trei semne pe linie 2) three shapes in a vertical line where they
verticală, semnul superior şi inferior fiind câte o can best be seen. The highest and lowest of
bulă, iar cel din mijloc fiind un bicon; these shapes shall be balls and the middle one a
diamond;
43
3) când nava se deplasează prin apă, în afară 3) when making way through the water, a
de luminile prescrise la aliniatul (1), o lumină sau masthead light or lights, sidelights and a
luminile de catarg, luminile din borduri şi lumina stemlight, in addition to the lights prescribed in
de pupa; subparagraph (1);
4) când nava este la ancorã, în afarã de 4) when at anchor, in addition to the lights or
luminile sau semnele prescrise la aliniatele (1) şi shapes prescribed in sub paragraphs (1) and (2),
(2) luminile sau semnele prescrise de regula 30). the light, lights or shape prescribed in Rule 30.
44
c) O navã cu propulsie mecanicã, angajatã într-o c) A power-driven vessel engaged in a towing
operaţiune de remorcaj, de o asemenea naturã încât operation such as severely restricts the towing vessel
se poate reduce mult capacitatea de abatere din drum and her tow in their ability to deviate from their course
a navei care remorchează şi a remorcii sale, trebuie sã shall, in addition to the lights or shapes prescribed in
poarte pe lângă luminile sau semnele prescrise în Rule 24(a), exhibit the lights or shapes prescribed in
regula 24) (a), luminile sau semnele prescrise în subparagraphs (b) (1) and (2) of this Rule.
aliniatele b), (1) şi (2) ale prezentei reguli.
45
46
d) O navã în curs de a draga sau de a efectua lucrări d) A vessel engaged in dredging or underwater
sub apã şi având capacitate de manevrã redusã, operations, when restricted in her ability to manoeuvre,
trebuie sã poarte luminile şi semnele prescrise la shall exhibit the lights and shapes prescribed in sub-
paragraful b) (1), (2) şi (3) din prezenta regulã şi atunci paragraphs (b)(1), (2) and (3) of this Rule and shall in
când existã un obstacol trebuie sã poarte în plus: addition, when an obstruction exists, exhibit
1) douã lumini roşii vizibile pe întreg orizontul 1) two all-round red lights or two balls in a
sau douã bule pe aceeaşi verticalã pentru a vertical line to indicate the side on which the
indica partea în care se aflã obstacolul; obstruction exists;
2) douã lumini verzi vizibile pe întreg orizontul 2) two all-round green lights or two diamonds
sau douã biconuri pe verticalã, pentru a indica in a vertical line to indicate the side on which
bordul prin care poate trece o altã navã; another vessel may pass;
47
3) când se aflã la ancorã, luminile sau semnele 3) when at anchor, the lights or shapes
prescrise în acest paragraf în locul luminilor sau prescribed in this paragraph instead of the lights
semnelor prescrise de regula 30). or shape prescribed Rule 30.
48
e) Ori de câte ori mărimea unei nave angajate în e) Whenever the size of a vessel engaged in
lucrări cu scafandri, face imposibilã expunerea tuturor diving operations makes it impracticable to exhibit all
luminilor sau semnelor prescrise de paragraful (d) al lights and shapes prescribed in paragraph (d) of this
acestei reguli, aceastã navã va trebui sã expună Rule, the following shall be exhibited:
următoarele: 1) three all-round lights in a vertical line where
1) trei lumini vizibile pe întreg orizontul dispuse they can best be seen. The highest and lowest of
pe verticalã în locul cel mai vizibil. Lumina de sus these lights shall be red and the middle light shall
şi cea de jos trebuie sã fie roşie iar cea din mijloc be white;
sã fie albã;
49
2) o reproducere rigidã de cel puţin 1 metru 2) a rigid replica of the International Code flag
înălţime a pavilionului ’’A’’ din Codul Internaţional "A" not less than 1 metre in height Measures shall
de Semnale. Trebuie sã se ia mãsuri pentru ca be taken to ensure its all-round visibility
aceastã reproducere sã fie vizibilã pe tot
orizontul.
50
g) Navele cu lungime mai micã de 12 metri, cu g) Vessels of less than 12 metres in length, except
excepţia celor angajate în operaţiuni cu scafandrii, nu those engaged in diving operations, shall not be
trebuie sã expună luminile şi semnele prescrise în required to exhibit the lights and shapes prescribed in
aceastã regulã. this Rule.
h) Semnele prescrise în prezenta regulã nu sunt h) The signals prescribed in this Rule are not
semnale de nave în pericol şi care cer ajutor. signals of vessels in distress and requiring assistance.
Semnalele acestei ultime categorii fac obiectul Anexei Such signals are contained in Annex IV to these
IV al prezentului regulament. Regulations.
51
R EGULA 28 „Nave stânjenite de pescaj” RULE 28 "Vessels constrained by their draught"
O navã cu propulsie mecanicã stânjenitã de A vessel constrained by her draught may, in
pescajul sãu în afarã de luminile prescrise pentru addition to the lights prescribed for power-driven
navele cu propulsie mecanicã prin regula 23, poate sã vessels in Rule 23, exhibit where they can best be
poarte în locul cel mai vizibil trei lumini roşii pe linie seen three all-round red lights in a vertical line, or a
verticalã vizibile pe întreg orizontul sau semn cilindric. cylinder.
52
REGULA 29 „Nave de pilotaj” RULE 29 "Pilot vessels"
a) O navã aflatã în serviciul de pilotaj trebuie sã a) A vessel engaged on pilotage duty shall exhibit:
poarte:
1) la mărul catargului sau aproape de acesta, 1) at or near the masthead, two all-round lights
douã lumini pe verticalã pe întreg orizontul, in a vertical line, the upper being white and the
lumina superioarã fiind albã şi cea inferioarã lower red;
roşie;
2) când este în marş, în plus luminile din 2) when underway, in addition, sidelights and a
borduri şi lumina de pupa; stemlight;
53
3) la ancora în afarã de luminile prescrise la 3) when at anchor, in addition to the lights
aliniatul (1), în plus luminile sau semnele prescribed in subparagraph (1), the light, lights or
prescrise în regula 30 pentru navele aflate la shape prescribed in Rule 30 for vessels at anchor
ancorã.
54
b) O navã de pilotaj când nu este în serviciul de b) A pilot vessel when not engaged on pilotage
pilotaj trebuie sã poarte luminile sau semnele duty shall exhibit the lights or shapes prescribed for a
prescrise pentru o navã de lungimea sa. similar vessel of her length.
R EGULA 30 „Nave ancorate sau eşuate” RULE 30 "Anchored vessels and vessels aground"
a) O navã ancoratã trebuie sã poarte în locul cel a) A vessel at anchor shall exhibit where it can
mai vizibil : best be seen:
1) la partea din prova o luminã albã pe întreg 1) in the fore part, an all-round white light or
orizontul sau o bulã ; one ball;
2) la pupa sau aproape de pupa, mai jos decât 2) at or near the stern and at a lower level than
lumina prescrisã la aliniatul (1) o luminã albã the light prescribed in subparagraph (1), an all-
vizibilã pe întreg orizontul. round white light.
55
b) O navã ancoratã, având o lungime mai micã de b) A vessel of less than 50 metres in length may
50 metrii poate purta, în locul cel mai vizibil, o luminã exhibit an all-round white light where it can best be
albã pe întreg orizontul în locul luminilor prescrise la seen instead of the lights prescribed in paragraph (a)
paragraful (a) al acestei reguli. of this Rule.
56
c) O navã ancoratã poate folosi în plus luminile c) A vessel at anchor may, and a vessel of 100
sale de lucru disponibile sau lumini echivalente pentru metres and more in length, shall also use the available
iluminarea punţilor sale. Aceastã dispoziţie este working or equivalent lights to illuminate her decks.
obligatorie pentru navele a căror lungime este egalã cu
100 metrii sau mai mare.
57
d) O navã eşuatã trebuie sã poarte luminile d) A vessel aground shall exhibit the lights
prescrise la paragraful (a) sau (b) din prezenta regulã prescribed in paragraph (a) or (b) of this Rule and in
şi în plus, la locul cel mai vizibil; addition, where they can best be seen:
1) douã lumini roşii, vizibile pe întreg orizontul, dispuse 1) two all-round red lights in a vertical line;
pe verticalã;
58
e) O navã cu lungime mai micã de 7 metri, când e) A vessel of less than 7 metres in length, when
este la ancorã dar nu în interiorul sau în apropierea at anchor, not in or near a narrow channel, fairway or
unei treceri înguste, şenal sau loc de ancoraj, sau anchorage, or where other vessels normally navigate,
acolo unde alte nave navigã în mod obişnuit este shall not be required to exhibit the lights or shapes
obligatã sã arate luminile sau semnele prescrise în prescribed in paragraphs (a) and (b) of this Rule.
paragrafele (a) şi (b) din prezenta regulã . f) A vessel of less than 12 metres in length,
f) O navã cu o lungime mai micã de 12metri, atunci when aground, shall not be required to exhibit the
când este eşuatã, nu trebuie sã poarte luminile sau lights or shapes prescribed in subparagraphs (d) (1)
semnele prescrise în subparagrafele (d) (1) şi (2) ale and (2) of this Rule.
prezentei reguli.
59
60
PARTEA D – SENALE SONORE ŞI LUMINOASE PART D - SOUND AND LIGHT SIGNALS
REGULA 32 “Definiţii” RULE 32 "Definitions"
a) Termenul ’’fluier’’ înseamnă orice aparat de a) The word "whistle" means any sound signaling
semnalizare sonoră capabil de a emite semnale appliance capable of producing the prescribed blasts
prescrise şi conforme specificaţiilor din Anexa III a and which complies with the specifications in Annex III
prezentului regulament. to these Regulations.
b) Expresia ’’sunet scurt’’ însemnă un sunet a b) The term "short blast" means a blast of about
cărui durată este de aproximativ 1 secundă (.) one second's duration (.).
c) Expresia ’’sunet lung’’ înseamnă un sunet a c) The term "prolonged blast" means a blast of
cărui durată este de 4 până la 6 secunde (_). from four to six seconds' duration (_).
61
două sunete scurte pentru a spune:’’Vin la two short blasts to mean "I am altering my
babord’’ ( . . ); course to port"( . . );
trei sunete scurte pentru a spune:’’Am maşina three short blasts to mean "I am operating
înapoi’’ ( . . . ). astern propulsion" ( . . . ).
b) Toate navele pot completa semnalele cu b) Any vessel may supplement the whistle signals
fluierul prescrise la paragraful (a) cu semnale prescribed in paragraph (a) of this Rule by light signals,
luminoase repetate, dacă este necesar, pe toată durata repeated as appropriate, whilst the manoeuvre is being
manevrei; carried out
1)aceste semnale luminoase au următoarea 1) these light signals shall have the following
semnificaţie: significance:
sclipire pentru a spune: ’’Vin la tribord’’; one flash to mean "I am altering my course
două sclipiri pentru a spune: ’’Vin la babord’’; to starboard";
trei sclipiri pentru a spune :’’Am maşina two flashes to mean "I am altering my
înapoi’’. course to port";
2) fiecare sclipire trebuie să dureze aproximativ three flashes to mean "I am operating
o secundă, intervalul între sclipiri să fie astern propulsion";
aproximativ 1 sec. şi intervalul între semnalele 2) the duration of each flash shall be about one
succesive trebuie să fie de cel puţin 10 secunde; second, the interval between flashes shall be
3) lumina folosită pentru acest semnal, dacă about one second, and the interval between
există, trebuie să fie o lumină albă vizibilă pe successive signals shall be not less than ten
întreg orizontul la o distanţă de cel puţin cinci mile seconds;
marine şi trebuie să fie conformă dispoziţiilor din 3) the light used for this signal shall, if fitted,
Anexa I a acestei reguli. be an all-round white light, visible at a minimum
c) Când navele sunt în vedere într-un şenal sau range of 5 miles, and shall comply with the
pe o cale de acces îngustă : provisions of Annex I to these Regulations.
1) navă care intenţionează să depăşească o c) When in sight of one another in a narrow
altă navă, conform dispoziţiilor de la regula 9 (e) channel or fairway
(1), trebuie să indice intenţia sa emiţând cu fluierul 1) a vessel intending to overtake another shall
semnalelor următoare: in compliance with Rule 9 (e) (1) indicate her
două sunete lungi urmate de un sunet intention by the following signals on her whistle:
scurt pentru a spune: ’’Intenţionez să vă two prolonged blasts followed by one short
depăşesc prin tribord’’( _ _ . ); blast to mean "I intend to overtake you on
două sunete lungi urmate de două sunete your starboard side" ( _ _ . );
scurte pentru a spune: ’’Intenţionez să vă two prolonged blasts followed by two short
depăşesc prin babord’’( _ _ . . ). blasts to mean "I intend to overtake you on
your port side" ( _ _ . . ).
2) nava care urmează a fi depăşită trebuie, 2) the vessel about to be overtaken when
manevrând conform dispoziţiunilor din regula acting in accordance with Rule 9 (e) (1) shall
9(e)(1) să-şi dea acordul sau emiţând cu fluierul indicate her agreement by tile following signal on
următorul semnal: her whistle:
62
un sunet lung, un sunet scurt, un sunet one prolonged, one short, one prolonged and
lung şi un sunet scurt, emise în această one short blast, in that order ( _ . _ . ).
ordine ( _ . _ . ).
d) Când două nave care sunt în vedere şi se d) When vessels in sight of one another are
apropie una de alta dar din o cauză oarecare una din approaching each other and from any cause either
ele nu înţelege intenţiile sau acţiunile celeilalte, sau nu vessel fails to understand the intentions or actions of
ştie dacă cealaltă navă ia măsuri suficiente pentru a the other, or is in doubt whether sufficient action is
evita coliziunea, nava care are îndoieli va exprima being taken by the other to avoid collision, the vessel in
imediat emiţând cu fluierul o serie rapidă de cel puţin doubt shall immediately indicate such doubt by giving
cinci sunete scurte. Acest semnal poate fi completat cu at least five short and rapid blasts on the whistle. Such
un semnal luminos alcătuit din cel puţin cinci sclipiri signal may be supplemented by a light signal of at least
scurte şi rapide ( . . . . . ); five short and rapid flashes ( . . . . . );
e) O navă care se apropie de un cot sau de o e) A vessel nearing a bend or an area of a
parte a unui şenal de o cale de acces unde alte nave channel or fairway where other vessels may be
ar putea fi mascate de un obstacol, trebuie să emită un obscured by an intervening obstruction shall sound one
sunet lung ( _ ).Orice navă care vine în direcţia sa şi prolonged blast. Such signal shall be answered with a
care aude semnalul din cealaltă parte a cotului sau prolonged blast by any approaching vessel that may be
înapoia obstacolului trebuie să răspundă la acest within hearing around the bend or behind the
semnal emiţând un sunet lung ( _ ); intervening obstruction ( _ );
f) Când la bordul navei sunt instalate fluiere la o f) If whistles are fitted on a vessel at a distance
distanţă mai mare de 100 metrii unul de altul, nu apart of more than 100 metres, one whistle only shall
trebuie să se folosească pentru emiterea semnalelor be used for giving manoeuvring and warning signals.
de manevră şi a semnalelor de avertizare decât un
singur fluier.
63
navă a cărei capacitate de manevră este redusă, o restricted in her ability to manoeuvre, a vessel
navă stânjenită de pescajul său, o navă cu vele, o navă constrained by her draught, a sailing vessel, a vessel
care pescuieşte şi o navă care remorchează sau engaged in fishing and a vessel engaged in towing or
împinge o altă navă trebuie să emită, în locul pushing another vessel shall, instead of the signals
semnalelor prescrise la paragrafele (a) şi (b) trei prescribed in paragraphs (a) or (b) of this Rule, sound
sunete consecutive, şi anume : un sunet lung urmat de at intervals of not more than 2 minutes three blasts in
două sunete scurte, la intervale ce nu vor fi mai mari succession, namely one prolonged followed by two
de două minute ( _ . . ); short blasts ( _ . . );
d) O navă angajată în operaţiuni de pescuit, când d) A vessel engaged in fishing, when at anchor, and
se află la ancoră şi o navă cu capacitate de manevră a vessel restricted in her ability to manoeuvre when
redusă când îşi desfăşoară activitatea la ancoră trebuie carrying out her work at anchor, shall instead of the
să emită în locul semnalelor prescrise în paragraful (g) signals prescribed in paragraph (g) of this Rule sound
al prezentei reguli . the signal prescribed in paragraph (c) of this Rule.
e) O navă remorcată sau în cazul în care se e) A vessel towed or if more than one vessel is
remorchează mai multe nave, ultima din convoi ,dacă towed the last vessel of the tow, if manned, shall at
are echipaj la bord, trebuie să emită la intervale nu mai intervals of not more than 2 minutes sound four blasts
mari de după minute patru sunete consecutive şi in succession, namely one prolonged followed by three
anume: un sunet lung urmat de trei sunete scurte. short blasts. When practicable, this signal shall be
Când este posibil, acest semnal trebuie emis imediat made immediately after the signal made by the towing
după semnalul emis de nava care remorchează (_ ...); vessel ( _ . . . );
f) Atunci când un remorcher împingător şi o navă f) When a pushed vessel and a vessel being
împinsă înainte sunt conectate rigid, formând o unitate pushed ahead are rigidly connected in a composite unit
compusă, ele trebuie considerate ca o navă cu they shall be regarded as a power-driven vessel and
propulsie mecanică şi trebuie să emită semnalele shall give the signals prescribed in paragraphs (a) or
prescrise în paragrafele (a) sau (b) ale prezentei reguli. (b) of this Rule.
g) O navă aflată la ancoră trebuie să bată clopotul g) A vessel at anchor shall at intervals of not more
rapid, timp de aproximativ 5 secunde, la intervale de than one minute ring the bell rapidly for about 5
cel mult un minut. La o navă cu lungimea de 100metri seconds. In a vessel of 100 metres or more in length
sau mai mult se va bate clopotul la prova navei şi the bell shall be sounded in the forepart of the vessel
imediat după aceea se va bate rapid gongul timp de and immediately after the ringing of the bell the gong
aproximativ 5 secunde la partea din pupa a navei. O shall be sounded rapidly for about 5 seconds in the
navă aflată la ancoră poate, în plus, să emită trei after part of the vessel. A vessel at anchor may in
sunete consecutive şi anume, un sunet scurt, unul lung addition sound three blasts in succession, namely one
şi unul scurt pentru avertizarea unei nave care se short, one prolonged and one short blast, to give
apropie, asupra poziţiei sale şi posibilitatea unei warning of her position and of the possibility of collision
coliziuni. to an approaching vessel.
h) O navă eşuată trebuie să bată clopotul şi dacă h) A vessel aground shall give the bell signal and
este nevoie să bată gongul la paragraful (g) ale if required the gong signal prescribed in paragraph (g)
prezentei reguli şi în plus, imediat înainte şi după of this Rule and shall, in addition, give three separate
bătăile rapide de clopot va emite 3 lovituri de clopot and distinct strokes on the bell immediately before and
64
separate şi distincte. În plus o navă eşuată poate emite after the rapid ringing of the bell. A vessel aground may
cu fluierul un semnal corespunzător. in addition sound an appropriate whistle signal.
i) Navă cu lungimea de 12 metri nu este obligată i) A vessel of less than 12 metres in length shall
să emită semnalele mai sus menţionate, dar în cazul în not be obliged to give the above-mentioned signals but,
care nu le emite trebuie să emită un alt semnal sonor, if she does not, shall make some other efficient sound
eficient, la intervale care să nu depăşească 2 minute. signal at intervals of not more than 2 minutes.
j) O pilotină, atunci când se află angajată în j) A pilot vessel when engaged on pilotage duty
serviciul de pilotaj, poate să emită, pe lângă semnalele may in addition to the signals prescribed in paragraphs
prescrise în paragraful (a),(b) sau (g) ale prezentei, (a), (b) or (g) of this Rule sound an identity signal
reguli, un semnal de identificare constând din patru consisting of four short blasts ( . . . . ).
sunete scurte ( . . . . ).
R EGULA 36 “Semnale pentru atragerea atenţiei” RULE 36 "Signals to attract Attention"
Orice navă, dacă socoteşte că este necesar să If necessary to attract the attention of another
atragă atenţia unei alte nave, poate emite semnale vessel any vessel may make light or sound signals that
luminoase sau sonore care să nu poată fi confundate cannot be mistaken for any signal authorized
cu nici unul din semnalele prescrise de oricare din elsewhere in these Rules, or may direct the beam of
prezentele reguli, sau să îndrepte lumina proiectorului her searchlight in the direction of the danger, in such a
său, în direcţia pericolului care ameninţă nava, în aşa way as not to embarrass any vessel. Any light to attract
fel încât lumina proiectorului să nu stânjenească alte the attention of another vessel shall be such that it
nave. Orice lumină pentru atragerea atenţiei unei alte cannot be mistaken for any aid to navigation. For the
nave trebuie să fie de o asemenea natură încât să nu purpose of this Rule the use of light intensity
poată fi confundată cu nici un mijloc de semnalizare de intermittent or revolving lights, such as strobe lights,
navigaţie. În înţelesul acestor reguli trebuie evitată shall be avoided.
utilizarea luminilor intermitente sau rotative de mare
intensitate cum ar fi luminile tip stroboscop.
R EGULA 37 „Semnale de pericol„ RULE 37 "Distress Signals"
O navã care este în pericol şi cere ajutor When a vessel is in distress and requires
trebuie sã folosească sau sã arate semnalele descrise assistance she shall use or exhibit the signals
în Anexa IV a prezentului regulament. described in Annex IV to these Regulations.
PARTEA E- SCUTIRI PART E - EXEMPTIONS
REGULA 38 Scutiri RULE 38 "Exemptions"
Orice navã (sau categorie de nave) care Any vessel (or class of vessels) provided that
îndeplineşte prescripţiile Regulilor Internaţionale din she complies with the requirements of the International
1960 pentru prevenirea coliziunilor pe mare şi a cărei Regulations for Preventing Collisions at Sea, 1960, the
chilã a fost pusã, sau se aflã într-o fazã de construcţie keel of which is laid or which is at a corresponding
echivalentã, înainte de intrarea în vigoare a prezentului stage of construction before the entry into force of
regulament, poate beneficia de următoarele scutiri de these Regulations may be exempted from compliance
la prevederile acestuia: therewith as follows:
a) Instalarea lumilor a căror distanţã de vizibilitate a) The installation of lights with ranges prescribed
este prescrisã la regula 22, patru ani începând de al in Rule 22, until four years after the date of entry into
65
data intrării în vigoare a prezentului regulament. force of these Regulations.
b) Instalarea luminilor a căror culoare este prescrisã b) The installation of lights with color
la secţiunea 7 din Anexa I, patru ani socotiţi de la data specifications as prescribed in Section 7 of Annex I to
intrării în vigoare a prezentului regulament. these Regulations, until four years after the date of
entry into force of these Regulations.
c) Schimbarea locului luminilor ca rezultat al trecerii c) The repositioning of lights as a result of
de la sistemul de măsurare britanic la sistemul metric şi conversion from Imperial to metric units and rounding
rotunjirea cifrelor măsurătorilor, scutire permanentã. off measurement figures, permanent exemption.
d) d)
1) Schimbarea locului luminilor de catarg la 1) The repositioning of masthead lights on
bordul navelor a căror lungime este mai micã de vessels of less than 150 metres in length,
150 metri, schimbare ce rezultã din prescripţiile resulting from the prescriptions of Section 3 (a) of
secţiunii 3(a), din Anexa I a acestor reguli: scutire Annex I to these Regulations, permanent
permanentã; exemption.
2) Schimbarea locului luminilor de catarg la 2) The repositioning of masthead lights on
bordul navelor având o lungime de 150 metri, sau vessels of 150 metres or more in length, resulting
mai mare, care rezultã din prescripţiile secţiunii from the prescriptions of Section 3(a) of Annex I to
3(a) din Anexa I a acestor reguli, 9 ani de la data these Regulations, until nine years after the date
intrării în vigoare a prezentului regulament. of entry into force of these Regulations.
e) Schimbarea locului luminilor de catarg conform e) The repositioning of masthead lights resulting
prescripţiilor de la secţiunea 2(b) din Anexa I a acestor from the prescriptions of Section 2(b) of Annex I to
reguli, 9 ani socotiţi de la data intrării în vigoare a these Regulations, until nine years after the date of
prezentului regulament. entry into force of these Regulations.
f) Schimbarea locului luminilor din borduri f) The repositioning of sidelights resulting from
rezultând din prescripţiile secţiunii 2(g) şi 3(b) din the prescriptions of Sections 2(g) and 3(b) of Annex I to
Anexa I, a acestor reguli : 9 ani socotiţi de la data these Regulations, until nine years after the date of
intrării în vigoare a prezentului regulament. entry into force of these Regulations.
g) Specificaţiile pentru echipamentul de g) The requirements for sound signal appliances
semnalizare sonorã prescrise de anexa III a acestor : 9 prescribed in Annex III to these Regulations, until nine
ani socotiţi de la data intrării în vigoare a prezentului years after the date of entry into force of these
regulament. Regulations.
h) Reamplasarea luminilor vizibile pe întreg orizontul h) The repositioning of all-round lights resulting from
în urma prescripţiilor din secţiunea 9(b) Anexa I la the prescription of section 9(b) of Annex I to these
prezentul regulament, scutire permanentã. Regulations, permanent exemption.
66
ANEXA 1 - AMPLASAREA ŞI CARACTERISTICILE ANNEX 1 - POSITIONING AND TECHNICAL
TEHNICE ALE LUMINILOR ŞI SEMNELOR DETAILS OF LIGHTS AND SHAPES
1. Definiţie 1. Definitions
Expresia ’’înălţimea deasupra punţii’’ înseamnă The term "height above. the hull" means height
înălţime deasupra punţii continue celei mai de sus. above the uppermost continuous deck. This height
Această înălţime trebuie măsurată perpendicular, din shall be measured from die position vertically beneath
punctul de sub amplasamentul luminii. the location of the light .
2. Amplasarea şi distanţa dintre lumini în plan vertical 2. Vertical position and spacing of lights
a) La bordul navelor cu propulsie mecanică a căror a) On a power-driven vessel of 20 metres or more in
lungime este de 20 metri sau mai mare, luminile de length the masthead lights shall be placed as follows:
catarg trebuie să fie aşezate după cum urmează: 1) the forward masthead light, or if only one
1) lumina de catarg prova sau după caz lumina masthead light is carried, then that light, at a
unică, trebuie să fie la o înălţime de cel puţin 6 height above the hull of not less than 6 metres,
metri deasupra punţii iar dacă lăţimea navei este and, if the breadth of the vessel exceeds 6
mai mare de 6 metri, la o înălţime deasupra punţii metres, then at a height at a height above the hull
cel puţin egală cu această lăţime, fără a fi totuşi not less than such breadth, so however than the
necesar ca această înălţime să fie mai mare de light need not be placed at a greater height above
12 metri; the hull than 12 metres;
2) when two masthead lights are carried the
2) când există două lumini de catarg, lumina de after one shall be at last 4.5 metres vertically
pupa trebuie să se afle pe verticala luminii din higher than the forward one.
prova şi cu 4,5 metri mai sus decât aceasta. b) The vertical separation of masthead lights of
b) Distanţa pe verticală dintre luminile de catarg ale power-driven vessels shall be such that in all normal
navelor cu propulsie mecanică, trebuie să fie astfel conditions of trim the after light will be seen over and
încât în condiţii normale de asietă lumina de pupa să separate from the forward light at a distance of 1000
poată fi totdeauna văzută distinct deasupra luminii din metres from the stem when viewed from sea-level.
prova, de la o distanţă de 1000 metri din prova navei, c) The masthead light of a power-driven vessel of
privind de la nivelul mării. 12 metres but less than 20 metres in length shall be
c) Lumina de catarg a unei nave cu propulsie placed at a height above the gunwale of not less than
mecanică cu o lungime de 12 metri sau mai mare, dar 2.5 metres.
mai mică de 20 metri, trebuie să se afle la o înălţime de d) A power-driven vessel of less than 12 metres
cel puţin 2,5 metri deasupra punţii. in length may carry the uppermost light at a height of
d) O navă cu propulsie mecanică cu o lungime mai less than 2.5 metres above the gunwale. When
mică de 12 metri, poate avea lumina cea mai de sus la however a masthead light is carried in addition to
o înălţime mai mică de 2,5 metri deasupra punţii. sidelights and a sternlight or the all-round light is
Totuşi, atunci când are o lumină de catarg în afară de prescribed in Rule 23 (c) (1) is carried in addition to the
luminile din borduri şi lumina de pupa, această lumină sidelights, then such masthead light or all-round light
de catarg trebuie să se afle la cel puţin 1 metru shall be carried at least 1 metre higher than the
deasupra luminilor din borduri. sidelights.
e) One of the two or three masthead lights
67
e) Una dintre cele două sau trei lumini de catarg prescribed for a power-driven vessel when engaged in
prevăzute pentru o navă cu propulsie mecanică care towing or pushing another vessel shall be placed in the
remorchează sau împinge o altă navă trebuie să se same position as either the forward masthead light or
găsească în acelaşi loc sau cu lumina de catarg prova, the after masthead light; provided that, if carried on the
sau cu lumina catargului pupa, cu condiţia ca în cazul aftermast, the lowest after masthead light shall be at
în care se află amplasată pe catargul pupa, să fie cu least 4.5 metres vertically higher than the forward
cel puţin 4,5 metri mai sus în plan vertical, decât lumina masthead light.
de la mărul catargului pupa. f)
f) 1) The masthead light or lights prescribed in
1) lumina sau luminile de la mărul catargului, Rule 23(a) shall be so placed as to be above and
prescrise în regula 23(a) trebuie astfel amplasată clear of all other lights and obstructions except as
încât să se afle deasupra şi distinct de toate described in subparagraph (2).
celelalte lumini şi obstacole, exceptând situaţia
descrisă în subparagraful (2). 2) When it is impracticable to carry the all-
2) când nu este posibilă amplasarea luminilor round lights prescribed by Rule 27(b)(1) or Rule
vizibile pe întreg orizontul, prescrise prin regula 28 below the masthead lights, they may be carried
27(b)(1) sau de regula 28 , sub luminile de al above the after masthead light(s) or vertically in
mărul catargului, ele pot fi amplasate deasupra between the forward masthead light(s) and after
luminii (luminilor) de al mărul catargului pupa sau masthead light(s), provided that in the latter case
într-un plan vertical între lumina (luminile) de la the requirement of section 3(c) of this Annex shall
mărul catargului prova şi lumina(luminile) de la be complied with.
mărul catargului pupa, cu condiţia ca, în cel ce-al
doilea caz, să se respecte cerinţa din secţiunea
3(c) a prezentei anexe. g) The sidelights of a power-driven vessel shall be
g) Luminile din borduri ale unei nave cu propulsie placed at a height above the hull not greater then three
mecanică trebuie să se găsească la o înălţime quarters of that of the forward masthead light. They
deasupra punţii care să nu depăşească trei sferturi din shall not be so low as to be interfered with by deck
înălţimea luminii de catarg prova. Ele nu trebuie lights.
aşezate prea jos pentru a nu se confunda cu luminile h) The sidelights, if in a combined lantern and carried
de pe punte. on a power-driven vessel of less than 20 metres in
h) Luminile din borduri atunci când sunt reunite length, shall be placed not less than 1 metre below the
într-un felinar combinat şi se află la o navă cu propulsie masthead light.
mecanică cu lungime mai mică de 20 metri, trebuie să i) When the Rules prescribe two or three lights to
se afle la cel puţin 1 metru sub lumina de catarg. be carries in a vertical line, they shall be spaced as
i) Atunci când regulile prevăd două sau trei lumini follows :
verticale, acestea trebuie distanţate în felul următor: 1) on a vessel of 20 metres in length or more
such lights shall be spaced not less than 2 metres
1) la bordul unei nave cu lungime de 20 metri apart, and the lowest of these lights shall, except
sau mai mare, aceste lumini trebuie să fie where a towing light is required, be placed at a
distanţate la cel puţin doi metri una de alta iar height of not less than 4 metres above the hull;
68
lumina inferioară nu trebuie să fie la o înălţime 2) on a vessel of less than 20 metres in length
mai mică de 4 metri faţă de punte, în afară de such lights shall be spaced not less than 1 metre
cazul când nava trebuie să poarte lumina de apart and the lowest of these lights shall, except
remorcaj. where a towing light is required, be placed at a
2) la bordul unei nave cu o lungime mai mică height of not less than 2 metres above the
de 20 metri, aceste lumini trebuie să fie distanţate gunwale;
cu cel puţin una de alta iar lumina inferioară nu 3) when three lights are carried they shall be
trebuie să se afle la o înălţime mai mică de 2 metri equally spaced.
de punte, afară de cazul când nava trebuie să j) The lower of the two all-round lights prescribed
poarte o lumină de remorcaj. for a vessel when engaged in fishing shall be at a
3) atunci când există trei lumini, el trebuie height above the sidelights not less than twice the
aşezate la intervale egale. distance between the two vertical lights.
j) Lumina cea mai de jos din cele două lumini
vizibile pe întreg orizontul prevăzute pentru o navă k) The forward anchor light prescribed in Rule
angajată în operaţiuni de pescuit, trebuie să se afle 30(a)(i), when two are carried, shall not be less than
deasupra luminilor din borduri la o înălţime cel puţin 4.5 metres above the after one. On a vessel of 50
egală cu dublul distanţei dintre cele două lumini metres or more in length this forward anchor light shall
verticale. be placed at a height of not less than 6 metres above
k) Când se expun două lumini de ancoră, lumina de the hull.
ancoră prova prescrisă de regula 30(a)(1) nu trebuie să 3. Horizontal position and spacing of lights
se găsească la mai puţin de 4,5 metri deasupra a) When two masthead lights are prescribed for a
celeilalte. La bordul unei nave cu o lungime mai mare power-driven vessel, the horizontal distance between
de 50 metri, lumina de ancoră din prova nu trebuie să them shall not be less than one half of the length of the
fie la mai puţin de 6 metri deasupra punţii. vessel but need not be more than 100 metres. The
3. Amplasarea şi distanţa dintre lumini în plan orizontal. forward light shall be placed not more than one quarter
a) Când pentru o navă cu propulsie mecanică sunt of the length of the vessel from the stem.
prescrise două lumini de catarg, distanţa orizontală b) On a power-driven vessel of 20 metres or more
care le separă trebuie să fie cel puţin egală cu in length the sidelights shall not be placed in front of
jumătatea lungimii navei fără ca totuşi să depăşească the forward masthead lights. They shall be placed at or
100 metri. Lumina de catarg prova nu trebuie aşezată, near the side of the vessel.
faţă de prova navei, la o distanţă mai mare de un sfert c) When the lights prescribed in Rule 27(b)(1) or Rule
din lungimea navei. 28 are placed vertically between the forward masthead
b) La bordul unei nave cu o lungime de 20 metri, light(s) and the after masthead light(s) these all-round
sau mai mare, luminile din borduri nu trebuie să se afle lights shall be placed at a horizontal distance of not
în faţa luminilor de la catargul din prova. Ele trebuie să less than 2 metres from the fore and aft centreline of
se afle în bordurile navei sau în apropierea acestora. the vessel in the athwartship direction.
c) Când luminile prescrise în regula 27(b)(1) sau d) When only one masthead light is prescribed for a
regula 28, sunt amplasate într-un plan vertical între power-driven vessel, this light shall be exhibited
lumina (luminile) de la mărul catargului prova şi lumina forward of amidships; except that a vessel of less than
(luminile) de al mărul catargului pupa, aceste lumini 20 metres in length need not exhibit this light forward of
69
vizibile pe întreg orizontul, trebuie amplasate pe o amidships but shall exhibit it as far forward as is
distanţă în plan orizontal de minimum 2 metri de al axa practicable.
longitudinală a navei, în direcţia transversală.
d) În cazul în care pentru navele cu propulsie 4. Details of locations of directions-indicating lights for
mecanică este prevăzută doar o lumină de catarg fishing vessels, dredgers and vessels engaged in
aceasta va fi amplasată în partea din prova a cuplului underwater operations
maestru al navei; excepţie fac navele cu o lungime mai a) The light indicating the direction of the outlying
mică de 20 metri care pot să nu poarte această lumină gear from a vessel engaged in fishing as prescribed in
în poziţia indicată, dar au obligativitatea să o poarte cât Rule 26(c)(2) shall be placed at a horizontal distance of
mai înspre prova posibil. not less than 2 metres and not more than 6 metres
4. Detalii referitoare la amplasarea luminilor de away from the two all-round red and white light. This
direcţie pentru navele de pescuit, drăgi şi navele care light shall be placed not higher than the all-round white
execută lucrări sub apă light prescribed in Rule 26(c)(1) and not lower than the
a) Lumina care indică direcţia instalaţiei de pescuit sidelights.
desfăşurată de o navă care pescuieşte, prevăzută de
regula 26(c)(2), trebuie să se afle la o distanţă pe b) The lights and shapes on a vessel engaged in
orizontală de cel puţin 2 metri şi cel mult 6 metri faţă de dredging or underwater operations to indicate the
cele două lumini roşie şi albă, vizibile pe întreg obstructed side and/or the side on which it is safe to
orizontul. Această lumină trebuie să se afle la o pass, as prescribed in Rule 27(d)(1) and (2), shall be
înălţime care să nu fie nici mai mare decât aceea a placed at a maximum practical horizontal distance, but
luminii albe vizibile pe întreg orizontul şi prevăzută de in no case less than 2 metres, from the lights or shapes
regula 26(c)(1) şi nici mai mică decât înălţimea prescribed in Rule 27(b)(1) and (2). In no case shall the
luminilor din borduri. upper of these lights or shapes be at a greater height
b) Distanţa orizontală între luminile şi semnele than the lower of the three lights or shapes prescribed
care indică la bordul unei nave care draghează sau in Rule 27(b)(1) and (2).
execută lucrări sub apă, partea obturată şi/sau partea
pe unde se poate trece fără pericol aşa cum este
prescrisă la regula 27(d)(1) şi (2), precum şi luminile şi 5. Screens of sidelights
semnele prevăzute la regula 27(b)(1) şi(2), trebuie să The sidelights of vessels of 20 metres or more in
fie cât mai mare posibil şi, în orice caz, de cel puţin 2 length shall be fitted with inboard screens painted
metri. Cea mai înaltă din aceste lumini şi semne, nu matt black, and meeting the requirements of section 9
trebuie în nici un caz să fie aşezată mai sus decât of this Annex. On vessels of less than 20 metres in
lumina inferioară sau semnul inferior care face parte length the sidelights, if necessary to meet the
din seria de trei lumini sau semne prescrise de regula requirements of section 9 of this Annex, shall be fitted
27 (b) subpunctele (1) şi (2). with inboard matt black screens. With a combined
5. Ecranele luminilor din borduri lantern, using a single vertical filament and a very
Luminile din borduri pentru navele de 20 metri narrow division between the green and red sections,
în lungime sau mai mult, trebuie să fie prevăzute în external screens need not be fitted.
partea dinspre navă cu ecrane vopsite cu o culoare
negru mat şi fie conforme prescripţiilor secţiunii 9 din
70
prezenta anexă. La navele cu o lungime sub 20 metri, 6. Shapes
luminile din borduri trebuie prevăzute cu ecrane (a) Shapes shall be black and of the following sizes :
interioare, dacă este necesar să se conformeze
cerinţelor secţiunii 9 din prezenta anexă trebuie vopsite 1) a ball shall have a diameter of not less than
cu o culoare negru mat. În cazul unui felinar combinat, 0.6 metre;
utilizându-se un singur filament vertical şi o secţiune 2) a cone shall have a base diameter of not
foarte îngustă între sectoarele verde şi roşu, nu este less than 0.6 metre and a height equal to its
necesar să se prevadă ecrane exterioare. diameter;
6. Semne 3) a cylinder shall have a diameter of at least
a) Semnele trebuie să fie negre şi să aibă 0.6 metre and a height of twice its diameter;
următoarele dimensiuni:
1) bulă trebuie să aibă un diametru de cel puţin 4) a diamond shape shall consist of two cones
0,6 m; as defined in (2) above having a common base.
2) un con trebuie să aibă un diametru al bazei (b) The vertical distance between shapes shall be at
de cel puţin 0,6m şi o înălţime egală cu diametrul least 1.5 metres.
său; (c) In a vessel of less than 20 metres in length
3) un semn cilindric trebuie să aibă un diametru shapes of lesser dimensions but commensurate with
de cel puţin 0,6 m şi o înălţime egală cu dublul the size of the vessel may be used and the distance
diametrului său; apart may be correspondingly reduced.
4) un bicon este alcătuit din două conuri ca 7. Colour specifications of lights
acele definite la aliniatul (2) de mai sus, avănd o The chromaticity of all navigation lights shall
bază comună. conform to the following standards, which lie within the
b) Distanţa verticală dintre semne trebuie să fie de boundaries of the area of the diagram specified for
cel puţin 1,5 m. each colour by the International Commission on
c) La bordul unei nave cu o lungime mai mică de Illumination (CIE).
20 m, semnele pot avea dimensiuni mai mici, dar The boundaries of the area for each colour are
proporţionale cu dimensiunile navei iar distanţa care le given by indicating the corner co-ordinates, which are
separă poate fi şi ea redusă corespunzător. as follows:
7. Culoarea luminilor
Cromatica tuturor luminilor de navigaţie trebuie sã 1) White
fie conformã cu următoarele norme, care se situează în x 0.525 0.525 0.452 0.310 0.310 0.443
limitele indicate de diagrama cromatică a Comisiei y 0.382 0.440 0.440 0.348 0.283 0.382
Internaţionale de luminat (CIE). 2) Green
Limitele de acoperire ale unei lumini de diferite x 0.028 0.009 0.300 0.203
culori, sunt date de coordonatele vârfurilor unghiurilor, y 0.385 0.723 0.511 0.356
care sunt următoarele : 3) Red
x 0.680 0.660 0.735 0.721
y 0.320 0.320 0.265 0.259
1) Alb 4) Yellow
x 0,525 0,525 0,452 0,310 0,310 0,443 x 0.612 0.618 0.575 0.575
71
y 0,382 0,440 0,440 0,348 0,283 0,382 y 0.382 0.382 0.425 0.406
2) Verde 8. Intensity of lights
x 0,028 0,009 0,300 0,203 a) The minimum luminous intensity of lights shall be
y 0,385 0,723 0,511 0,356 calculated by using the formula:
3) Roşu I = 3.43 x l06 x T x D2 x K-D
x 0,680 0,660 0,735 0,721 where
y 0,320 0,320 0,265 0,259 I is luminous intensity in candelas under service
4) Galben conditions;
x 0,612 0,618 0,575 0,575 T is threshold factor 2x10-7 lux,
y 0,382 0,382 0,425 0,406 D is range of visibility (luminous range) of the light in
8. Intensitatea luminilor nautical miles,
a) Intensitatea luminoasã minimã a luminilor trebuie K is atmospheric transmissivity.
sã fie calculatã cu ajutorul formulei : For prescribed lights the value of K shall be 0.8,
6 2 -D
I = 3,43 x 10 x T x D x K corresponding to a meteorological visibility of
unde approximately 13 nautical miles.
I = Intensitatea luminoasã în candele în condiţiile de b) A selection of figures derived from the formula is
serviciu; given in the following table:
T = Prag de iluminare 2 x 10-7 lux; Range of visibility Luminous intensity of
D = Distanţa de vizibilitate ( bătaie luminoasã ) a luminii (luminous range) of light light in candelas for
în mile marine; in nautical miles K = 0.8
K = Coeficient de transmisie atmosfericã D I
Pentru luminile prescrise, K este egal cu 0,8 ceea 1 0.9
ce corespunde unei vizibilităţi meteorologice de circa 2 4.3
13 mile marine. 3 12
b) Tabelul de mai jos dã câteva valori obţinute cu 4 27
ajutorul acestei formule: 5 52
Distanţa de vizibilitate Intensitatea luminii 6 94
(bătaia luminoasă), exprimată în candele Note : The maximum luminous intensity of navigation
exprimată în mile marine pentru K=0.8 lights should be limited to avoid undue glare. This shall
D I not be achieved by a variable control of the luminous
1 0.9 intensity.
2 4.3
3 12
4 27
5 52
6 94
Notă: Intensitatea luminoasă maximă a luminilor de navigaţie
va trebui să fie limitată astfel încât să se evite suprapunerile.
Aceasta nu se va realiza printr-un control variabil al
intensităţii luminoase.
72
9. Sectoare orizontale de vizibilitate 9. Horizontal sectors
a) a)
1) Luminile din borduri odată instalate pe navã, 1) In the forward direction, sidelights as fitted
trebuie sã aibă înspre înainte, intensităţile minime on the vessel shall show the minimum required
cerute. Intensităţile trebuie sã scadă până la 50% intensities. The intensity shall decrease to reach
a deveni practic nule între 1 grad şi 3º în afara practical cut-off between 1º and 3º outside the
sectoarelor prescrise; prescribed sectors.
2) Pentru luminile de la pupa şi luminile de 2) For sternlights and masthead lights at 22º5
catarg şi la limita sectorului de vizibilitate aflatã la abaft the beam for sidelights, the minimum
22º5 înapoia traversului pentru luminile din borduri, required intensities shall be maintained over the
intensităţile minime ce se cer trebuie sã fie arc of the horizon up to 5º within the limits of the
menţinute pe arcul de orizont până la 5º în limitele sectors prescribed in Rule 21. From 5º within the
prescrise de Regula 21. Începând de la 5º în prescribed sectors the intensity may decrease by
interiorul sectoarelor prescrise, intensitatea poate 50% up to the prescribed limits; it shall decrease
sã scadă cu 50% până la limitele sectoarelor steadily to reach practical cut-off at not more than
prescrise, după care va continua sã scadă 5º outside the prescribed sectors.
continuu până la a deveni practic nulã, la 5 grade
cel mult în afara sectoarelor prescrise.
b) b)
1) Cu excepţia luminilor de ancorã prescrise de 1) All-round lights shall be so located as not to
Regula 30, care nu este necesar sã fie amplasate be obscured by masts, topmasts or structures
prea sus faţã de punte, luminile vizibile pe tot within angular sectors of more than 6º, except
orizontul trebuie aşezate astfel încât sã nu fie anchor lights prescribed in Rule 30, which need
mascate de catarge, arborete, gabier sau orice not be placed at an impracticable height above
alte suprastructuri pe sectoare unghiulare mai the hull;
mari de 6º.
2) Dacã nu este posibil a se respecta cerinţa 2) If it is impracticable to comply with
paragrafului b) (1) al acestei secţiuni prin paragraph (b)(1) of this section by exhibiting only
instalarea doar a unei lumini vizibile pe tot one all-round light, two all-round lights shall be
orizontul, douã lumini vizibile pe tot orizontul vor fi used suitably positioned or screened so that they
în mod corespunzător poziţionate astfel încât ele appear, as far as practicable, as one light at a
sã apară de la distanţa maximã ca o luminã. distance of one mile.
73
acestui plan; below the horizontal;
2) cel puţin 60% din intensitatea minimã cerutã, 2) at least 60% of the required minimum
de la 7º5 deasupra planului orizontal până la 7º5 intensity is maintained from 7º5 above to 7º5
grade dedesubtul acestui plan. below the horizontal.
b) În cazul navelor cu vele, sectoarele verticale de b) In the case of sailing vessels underway the
vizibilitate ale luminilor electrice din dotare trebuie fie vertical sectors of electric lights as fitted shall ensure
astfel încât sã asigure: that:
1) cel puţin intensitatea minimã cerutã de la 5º 1) at least the required minimum intensity is
deasupra planului orizontal la 5º sub acest plan; maintained at all angles from 5º below the
horizontal;
2) cel puţin 50% din intensitatea minimã cerutã 2) at least 50 of the required minimum intensity
de la 25º deasupra planului orizontal la 25º sub is maintained from 25º above to 25º below the
acest plan. horizontal.
c) Pentru alte lumini decât cele electrice, aceste c) In the case of lights other than electric these
prevederi trebuie sã fie respectate cât se poate mai specifications shall be met as closely as possible.
exact.
11. Intensitatea luminilor neelectrice 11. Intensity of non-electric lights
Luminile neelectrice trebuie să aibă pe cât Non-electric lights shall so far as practicable
posibil intensităţile minime specificate în tabelul dat în comply with the minimum intensities, as specified in the
secţiunea 8 a acestei Anexe. table given in section 8 of this Annex.
74
anexe, cu condiţia ca unghiul de bază al triunghiului provided that the base angle of the isosceles triangles
isoscel format de luminile din borduri şi luminile de formed .by the sidelights and masthead light, when
catarg când se vizualizează dinspre prova să nu fie seen in end elevation, is not less than 27°.
mai mic de 27º.
14. Aprobare 14. Approval
Construcţia felinarelor şi a semnelor, precum şi The construction of lights and shapes and the
instalarea felinarelor la bord trebuie să fie socotite installation of lights on board the vessel shall be to the
satisfăcătoare de către autoritatea competentă a satisfaction of the appropriate authority of the State
statului, sub a cărui pavilion se află nava. whose flag the vessel is entitled to fly.
ANEXA II SEMNELE SUPLIMENTARE PENTRU ANNEX II : ADDITIONAL SIGNAL FOR FISHING
NAVELE DE PESCUIT CARE PESCUIESC ÎN VESSELS
APROPIERE UNELE DE ALTELE
1. Generalităţi 1. General
Luminile menţionate în prezenta anexă, dacă The lights mentioned herein shall, if exhibited in
sunt purtate ca aplicare a dispoziţiilor din Regula 26 pursuance of Rule 26(d), be placed where they can
(d), trebuie să fie aşezate în locul cel mai vizibil, la cel best be seen. They shall be at least 0.9 metre apart but
puţin 0,9 metri unele faţă de altele, şi mai jos decât at a lower level than lights prescribed in Rule 26(b)(1)
luminile prescrise de regula 26(b)(1) şi (c)(1). Ele and (c)(1). The lights shall be visible all round the
trebuie să fie vizibile pe întreg orizontul la distanţa de horizon at a distance of at least 1 mile but at a lesser
cel puţin o milă, însă această distanţă trebuie să fie distance than the lights prescribed by these Rules for
inferioară distanţei de vizibilitate a luminilor prescrise fishing vessels.
de prezentele reguli pentru navele de pescuit.
2. Semnele pentru nave traul 2. Signals for trawlers
a) Navele cu o lungime mai mare de 20 de metri a) Vessels of 20 metres or more in length when
angajate în operaţiuni de traulare sau operaţiuni de engaged in trawling, whether using demersal or pelagic
pescuit cu orice aparat imers trebuie să poarte: gear, shall exhibit:
1) Când lansează plasele: două lumini albe 1) when shooting their nets : two white lights in
suprapuse; a vertical line;
2) când virează plasele: o lumină albă aşezată 2) when hauling their nets: one light over one
pe verticală, deasupra unei lumini roşii; red light in a vertical line;
3) când plasele sunt agăţate de un obstacol: 3) when the net has come fast upon an
două lumini roşii suprapuse. obstruction: two red lights in a vertical line.
b) Orice navă cu o lungime de 20 de metri sau b) Each vessel of 20 metres or more in length
mai mare angajată în operaţiuni de traulare în engaged in pair trawling shall exhibit:
pereche trebuie să poarte:
1) În timpul nopţii, un proiector îndepărtat către 1) By night, searchlight directed forward and in
înainte şi în direcţia celeilalte nave cu care the direction of the other vessel of the pair;
formează echipa de traulat în doi;
2) Când lansează sau ridică plasele sau atunci 2) when shooting or hauling their nets or when
când plasele sunt reţinute de un obstacol luminile the nets have come fast upon an obstruction, the
75
prescrise de paragraful 2 (a) de mai sus. lights prescribed in 2(a) above.
c) Navele cu o lungime mai mică de 20 de c) A vessel of less than 20 metres in length engaged
metri angajate în operaţiuni de traulare, pescuire in trawling, whether using demersal or pelagic gear or
cu aparate imersate sau traulând în pereche pot engaged in pair trawling, may exhibit the lights
purta luminile prescrise în paragraful (a) sau (b) prescribed in paragraphs (a) or (b) of this section, as
de mai sus sau cât mai în conformitate cu appropriate.
acestea.
3. Semnele pentru nave care pescuiesc cu plase 3. Signals for purse seiners
pungă Vessels engaged in fishing with purse seine
Navele ce pescuiesc cu plasa pungă gear may exhibit two yellow lights in a vertical line.
(seinere), în momentul pescuitului, pot purta două These lights shall flash alternately every second and
lumini galbene suprapuse. Acestea trebuie să se with equal light and occultation duration. These lights
aprindă alternative la fiecare secundă, cu durate egale may be exhibit only when the vessel is hampered by its
de lumină şi de ocultaţie. Ele nu pot fi purtate decât fishing gear.
atunci când nava este stânjenită de către uneltele sale
de pescuit.
ANEXA III ANNX III
CARACTERISTICILE TEHNICE ALE TECHNOCALS DETAILS OF SOUND APPLIANCES
ECHIPAMENTELOR DE SEMNALIZARE SONORĂ
1. Fluiere 1. Whistles
a) Frecvenţa şi bătaia sonoră a) Frequencies and range of audibility
Frecvenţa fundamentală a semnalului trebuie The fundamental frequency of the signal shall
să fie cuprinsă între 70 şi 700 Hz. lie within the range 70 – 700 Hz.
Bătaia sonoră a semnalului unui fluier este The range of audibility of the signal from a
determinată de frecvenţe, care pot cuprinde frecvenţa whistle shall be determined by those frequencies,
fundamentală, una sau mai multe frecvenţe mai înalte, which may include the fundamental and/or one or more
situate între 180 şi 700 Hz (+1%) şi furnizând nivelele higher frequencies, which liewithin the range 180 – 700
de presiune acustică specificate în paragraful 1 (c) de Hz (+ 1per cent) and which provide the sound pressure
mai jos. levels specified in paragraph 1(c) below.
b) Limits of fundamental frequencies
b) Limitele frecvenţelor fundamentale To ensure a wide variety of whistle
Pentru ca să se poată garanta o mare varietate characteristics, the fundamental frequencies of a
în caracteristicile fluierelor, frecvenţa whistle shall be between the following limits:
fundamentală a unui fluier trebuie să fie
cuprinse între limitele următoare: 1) 70 – 200 Hz, for a vessel 200 metres or
1) Între 70 şi 200 Hz la bordul unei nave cu more in length;
lungimea de 200 de metri sau mai mare; 2) 130 – 350 Hz, for a vessel 75 metres but
2) între 130 şi 350 Hz la bordul unei nave cu less than 200 metres in length;
lungimea de 75 de metri sau mai mare, dar mai 3) 250 – 700 Hz, for a vessel less than 75
mică de 200 metri; metres in length.
76
3) între 250 şi 700 Hz la bordul unei nave cu
lungimea mai mică de 75 metri. c) Sound signal intensity and range of audibility
c) Intensitatea semnalului şi bătaia sonoră A whistle fitted in a vessel shall provide, in the
Un fluier instalat la bordul unei nave trebuie direction of maximum intensity of the whistle and at a
să asigure în direcţia intensităţii sale maximele, la o distance of 1 metre from it, a sound pressure level in at
distanţă de 1 metru şi cel puţin în banda de o treime least one 1/3rd – octave band within the range of
de octava situată în gama frecvenţelor 180 până la frequencies 180 – 700 Hz (+ 1%) of not less than the
700 Hz (+1%), la un nivel de presiune acustică cel appropriate figure given in the table below:
puţin egal cu valoarea corespunzătoare din tabelul Length of 1/3rd-octave band level at 1 Audibility range in
vessel in metre in dB referred to 2x10-5 nautical miles
următor: metres n/m2
Lungimea navei Nivel de presiune acustică la 1m Bătaia sonoră în 200 or more 143 2
în metri în decibeli, raportat la 2x10-5 mile marine 75 but less than
N/m2 treime de octavă 138 1.5
200
200 şi mai mult 143 2 20 but less than
75 şi peste, dar 130 1
75
mai puţin de 138 1.5 Less than 20 120 0.5
200
20 şi peste, dar
130 1
mai puţin de 75
Mai puţin de 20 120 0.5
Bătaia sonoră a fost indicată în acest tabel cu The range of audibility in the table above is for
titlu de informare. Ea corespunde aproximativ cu the information and is approximately the range at which
distanţa la care un fluier poate fi auzit pe axul sau a whistle may be heard on its forward axis with 90 %
înainte cu o probabilitate de 90% în aer calm, la bordul probability in conditions of still air on board a vessel
unei nave unde nivelul zgomotului de fond la posturile having average background noise level at the listening
de ascultare este mediu (adică 68 dB. în banda octavei posts (taken to be 68 dB in the octave band centred on
centrale pe frecvenţa 250 Hz şi la 63 dB. în banda 250 Hz and 63 dB in the octave band centred on 500
octavei centrale de 500 Hz). Hz).
În practică, distanţa la care un fluier poate fi In practice the range at which a whistle may be
auzit este foarte variabilă şi depinde mult de condiţiile heard is extremely variable and depends critically on
meteorologice. Valorile arătate pot fi considerate weather conditions; the values given can be regarded
caracteristice, dar în caz de vânt puternic sau când as typical but under conditions of strong wind or high
nivelul zgomotului la posturile de ascultare este ridicat, ambient noise level at the listening post the range may
bătaia sonoră poate fi redusă. be much reduced.
d) Caracteristicile direcţionale d) Directional properties
În toate direcţiile planului orizontal cuprinse într- The sound pressure level of a directional whistle shall
un sector de plus sau minus 45º în raport cu axa, be not more than 4 dB below the prescribed sound
nivelul de presiune acustică al unui fluier direcţional nu pressure level on the axis at any direction in the
trebuie să fie scăzut mai mult de 4 dB. faţă de nivelul horizontal plane within + 45º of the axis. The sound
de presiune acustică pe axă. În orice altă direcţie a pressure level at any other direction in the horizontal
planului orizontal, nivelul de presiune acustică nu planer shall be not more than 10 dB below the
77
trebuie să fie scăzut cu mai mult de 10 dB. faţă de prescribed sound pressure level on the axis, so that the
nivelul presiunii acustice pe axă, astfel încât bătaia în range in any direction will be at least half the range on
orice direcţie să fie egală cu cel puţin jumătate din the forward axis. The sound pressure level shall be
bătaia pe axă. Nivelul de presiune acustică trebuie să measured in that 1/3rd –octave band which determines
fie măsurat în banda de o treime de octavă care the audibility range.
produce bătaia sonoră. e) Positioning of whistles
e) Amplasarea fluierelor When a directional whistle is to be used as the
Atunci când un fluier direcţional este folosit ca only whistle on a vessel, it shall be installed with its
fluier unic la bordul unei nave el trebuie să fie instalat maximum intensity directed straight ahead.
astfel încât să producă intensitatea sa maximă către A whistle shall be placed as high as practicable on a
înaintea navei. Fluierele trebuie să fie aşezate cât mai vessel, in order to reduce interception of the emitted
mult posibil la bordul navei pentru a se reduce sound by obstructions and also to minimize hearing
interceptarea, de către obstacole, a sunetelor emise şi damage risk to personnel. The sound pressure level of
pentru a se reduce cât mai mult posibilităţile tulburărilor the vessel’s own signal at listening posts shall not
auzului la membrii echipajului. Nivelul de presiune exceed 110 dB (A) and so far as practicable should not
acustică al semnalului propriu al navei, nu trebuie să exceed 100 dB (A).
depăşească 110 dB.(A). f) Fitting of more than one whistle
f) Instalarea mai multor fluiere If whistles are fitted at a distance apart of more
Dacă la bordul unei nave fluierele sunt than 100 metres, it shall be so arranged that are not
instalate la mai mult de 100 de metri unele faţă de sounded simultaneously.
altele, ele trebuie montate astfel încât să nu poată fi
acţionate simultan. g) Combined whistle systems
g) Sistem de fluiere combinate If due to the presence of obstructions the
Dacă din cauza unor obstacole, câmpul acustic al sound field of a single whistle or one of the whistles
unui fluier sau al unuia dintre fluierele menţionate în referred to in paragraph 1(f) above is likely to have a
paragraful (f) de mai sus riscă să prezinte o zonă în zone of greatly reduced signal level, it is
care nivelul acustic al semnalului să fie redus simţitor, recommended that a combined whistle system be fitted
se recomandă folosirea unui sistem de fluiere so as to overcome this reduction. The whistles of a
combinate instalate astfel încât să se evite această combined system shall be located at a distance apart
mişcare a nivelului acustic. În sensul acestor reguli, un of not more than 100 metres and arranged to be
sistem de fluiere combinate este socotit ca un fluier sounded simultaneously. The frequency of any one
unic. Fluierele unui asemenea sistem nu trebuie să fie whistle shall differ from those of the others by at least
aşezate la mai mult de 100 metri unele de altele şi 10 Hz.
trebuie montate astfel încât să poată fi acţionate
simultan. Frecvenţele lor trebuie să difere unele faţă
de altele cu cel puţin 10 Hz. 2. Bell or gong
2. Clopot sau gong a) Intensity of signal
a) Intensitatea semnalului A bell or gong, or other device having similar
Un clopot, un gong, sau orice alt dispozitiv având sound characteristics shall produce a sound pressure
caracteristici acustice asemănătoare, trebuie să level of not less than 110 dB at a distance of 1 metre
78
producă un nivel de presiune acustică de cel puţin 110 from it.
dB. la un metru de el. b) Construction
b) Construcţie Bells and gongs shall be made of corrosion-
Clopotele şi gongurile trebuie fabricate dintr-un resistant material and designed to gives a clear tone.
material rezistent la coroziune şi concepute astfel încât The diameter of the mouth of the bell shall not be less
să redea un sunet clar. Diametrul deschiderii clopotului than 300 mm for vessels of 20 metres or more in
nu trebuie să fie mai mic de 300 milimetri la navele cu length, and shall be not less than 200 mm for vessels
o lungime mai mare de 20 de metri şi de minimum of 12 metres or more, but less than 20 metres in length.
200 milimetri la navele cu o lungime de 12 până la 20 Where practicable, a power-driven bell striker is
metri. Atunci când este posibil, se recomandă recommended to ensure constant force but manual
instalarea unei limbi de clopot cu comanda mecanică, operation shall be possible. The mass of the striker
astfel încât să asigure o forţă de impact constantă, însă shall not be less than 3 per cent of the mass of the bell.
trebuie să fie posibilă şi acţionarea manuală. Masa 3. Approval
limbii clopotului nu trebuie să fie mai mică de 3 la sută The construction of sound signal appliances,
faţă de aceea a clopotului. their performance and their installation on board the
3. Aprobare vessel shall be to satisfaction of the appropriate
Construirea şi funcţionarea echipamentului de authority of the state whose flag the vessel is entitled to
semnalizare sonoră ca şi instalarea sa la bordul navei fly.
trebuie apreciate ca satisfăcătoare de către autoritatea
competentă a statului sub a cărui pavilion se află nava.
ANEXA IV ANNEX IV
SEMNALE DE PERICOL DISTRESS SIGNAS
1) Semnalele următoare, folosite sau arătate împreună 1) The following signals, used or exhibited either
sau separat, arată un pericol şi nevoia de ajutor: together or separately, indicate distess and need of
a) o lovitură de tun sau alte semnale explozive trase assistance:
la intervale de circa 1 minut; a) a gun or other explosive signal fired at intervals of
b) sunet continuu produs de un aparat oarecare about a minute;
pentru semnale de ceaţă; b) a continuous sounding with any fog-signalling
c) fuzee sau bombe proiectând stele roşii lansate apparatus;
una câte una la intervale scurte; c) rockets or shells, throwing red stars fired one at
d) semnal emis prin radiografie sau prin oricare alt time at short intervals;
sistem de semnalizare, compus din grupul ... ---… d) a signal made by radiotelegraphy or by any other
(S.O.S.) din Codul MORSE; signaling method consisting of the group …_ _ _ ...
e) semnal radiotelefonic constând din cuvântul MAY (S.O.S.) in the Morse Code;
DAY; e) a signal sent by radiotelephony consisting of the
f) semnal de pericol N.C. din Codul Internaţional de spoken word “Mayday”;
semnale; f) the International Code Signal of distress indicated
g) semnal constând dintr-un pavilion pătrat având by N.C.;
deasupra sau dedesupt o bulă sau un obiect g) a signal consisting of a square flag having above or
asemănător; below it a ball or anything resembling a ball;
79
h) flăcări pe nava (din cele ce pot fi produse prin h) flames on the vessel (as from a burning tar barrel,
arderea unui butoiaş cu ulei, etc.); oil barrel, etc.);
i) fuzee cu paraşuta sau o lumină de mână care i) a rocket parachute flare or a hand-flare showing a
produce o lumină roşie; red light;
j) semnal fumigen producând un fum portocaliu; j) a smoke signal giving off orange- coloured smoke;
k) mişcări lente şi repetate de sus în jos a braţelor k) slowly and repeatedly raising and lowering arms
întinse lateral; outstretched to each side;
l) semnal de alarmă radiotelegrafică; l) the radiotelegraph alarm signal;
m) semnal de alarmă radiotelefonică; m) the radiotelephone alarm signal;
n) semnale transmise prin radiobalize pentru n) signals transmitted by emergency positioning-
localizarea sinistrelor; indicating radio beacons;
o) semnale aprobate transmise prin sistemele de o) approved signals transmitted by radio
radiocomunicaţii inclusiv cele emise de SART-urile communication system, including survival craft
mijloacelor de salvare. radar transponders;
2) Este interzisă folosirea oricăruia din semnalele de 2) The use exhibition of only the foregoing signals
mai sus, în afară de cazul când se indică un pericol except for the purpose of indicating distress and need
sau nevoie de ajutor, cât şi folosirea altor semnale ce of assistance and the use of other signals which may
ar putea fi confundate cu unul din semnalele de mai be confused with any of the above signals is prohibited.
sus. 3) Attention is drawn to the relevant sections of
3) Este necesar să se dea atenţie capitolelor the International Code of Signals, the Merchant Ship
corespunzătoare din Codul Internaţional de semnale. Search and Rescue Manual and the following signals:
Manualul de căutare şi salvare pentru uzul navelor de a) a piece of orange coloured canvas with either a
comerţ şi semnalelor următoare: black-square and circle or other appropriate symbol
a) o bucată de pânză de culoare portocalie cu un (for identification from the air);
pătrat şi un cerc de culoare neagră, sau alt simbol b) a dye marker.
asemănător (pentru reperarea aeriană);
b) colorat.
80