OPERARE CONSTR.

NAVEI - OPERATIONAL
1. 2.1.1. Ce tip de navă este acesta?

a. Navă mare de Rhin

b. Navă cisternă
c. Navă Ro-Ro

2. 2.1.1. Ce tip de navă este acesta?

a. Remorcher
b. Împingător
c. Ferry-boat
3. 2.1.1. Ce tip de navă este acesta?

a. Cisternă chimică
 b. Cisternă de gaz
c. Barjă împinsă

4. 2.1.1. Ce tip de navă este acesta?

a. Cisternă de gaz
b. Cisternă chimică
c. Tanc de bunkerare

5. 2.1.1. Navele de croazieră sunt nave :

a. cu destinaţie specială
b. de pasageri +
c. tehnice

6. 2.1.1. Navele de transbordare sunt nave :

a. de pasageri +
b. sportive
c. de transport mărfuri

7. 2.1.1. În categoria navelor de pasageri intră :

a. navele de agrement, sportive, tehnice
b. nave de papionaj, de tracţiune, de buncheraj
c. nave de croazieră şi de transbordare +

8. 2.1.1. Cargourile sunt nave :

a. piscicole
b. de transport mărfuri generale +
c. de servitute

9. 2.1.1. Navele mineraliere sunt nave :

a. tip container
b. cu destinaţie specială
c. tip vrachier +

10. 2.1.1. Navele cerealiere sunt nave :

a. tip container
b. cu destinaţie specială
c. tip vrachier +
11. 2.1.1. Navele pentru transport mărfuri lichide sunt :
a. containerele şi frigorificele
b. petroliere şi gaze lichefiate +
c. hidrografice şi pentru stins incendii

12. 2.1.1. În categoria navelor cu destinaţie specială, intră :

a. remorchere, împingătoare, pilotine
b. sportive şi de agrement
c. hidrografice, de cercetare, nave şcoală, debarcadere +

13. 2.1.1. Sunt nave tehnice :

a. drăgi şi şalande +
b. containere şi frigorifice
c. de prelucrare şi transport a peştelui

14. 2.1.1. Sunt nave de servitute:

a. drăgi şi şalande
b. spărgătoare de gheaţă, pilot, de buncheraj +
c. cerealiere, mineraliere, carboniere

15. 2.1.1. După modul de propulsie, navele sunt :

a. pentru curse regulate şi pentru curse obişnuite
b. pe pernă de aer, cu aripi portante şi glisoare
c. fără propulsie proprie şi cu propulsie proprie +

16. 2.1.2.Nava din imagine este supusă la

a. Tensiune transversală
b. Tensiune locală
c. Tensiune longitudinală+

17. 2.1.2. Mai jos vedeți un desen al unei nave de 135 m cu o cală de marfă împărțită în 16 secțiuni.
Vei încărca minereu de fier. În ce ordine încarci nava?

a. 16-15-14-13-12-11-10-9-8-7-6-5-4-3-2-1
b. 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16
c. 10-12-14-16-8-6-4-2-15-13-11-9-7-5-3-1+
18. 2.1.2. O cisternă cu rezervoare centrale:
a. poate avea de multe ori de-a face cu forțe de torsiune.
b. se poate înclina în mod neașteptat în timpul unei viraj+
 c. poate avea dificultăți în a sta drept.

19. 2.1.2. Asupra unei nave care pluteşte, acţionează în permanenţă :

a. o forţă: forţa de greutate a navei
b. o forţă: forţa de flotabilitate
c. două forţe : forţa de greutate a navei şi forţa de flotabilitate+
20. 2.1.2. Când spunem că nava stă pe chilă dreaptă ?
a. dacă nu are înclinări longitudinale şi transversale; +
b. dacă nu are înclinări transversale, dar are înclinări longitudinale;
c. dacă nu are inclinări longitudinale , dar are înclinări transversale.

21. 2.1.2. Când spunem că nava are asietă ?

a. dacă nu are înclinări transversale, dar are înclinări longitudinale;+
b. dacă nu are inclinări longitudinale şi transversale;
c. dacă nu are inclinări longitudinale , dar are înclinări transversale.

22. 2.1.2. Când spunem că nava este bandată ?

a. dacă nu are înclinări transversale, dar are înclinări longitudinale;
b. dacă nu are înclinări longitudinale , dar are înclinări transversale; +
c. dacă nu are înclinări longitudinale şi transversale.

23. 2.1.3. Unde se afla etrava ?

a. la pupa navei;
b. la prova navei;+
c. la mijlocul navei.

24. 2.1.3. Unde se afla etamboul ?

a. la pupa navei;+
b. la prova navei;
c. la mijlocul navei.

25. 2.1.3. Ce rol are selatura puntii ?

a. de a menţine nava pe chilă dreaptă;
b. de a asigura scurgerea rapidă a apei de pe punţi;+
c. de a închide nava în dreptul punţii

26. 2.1.3. Care sunt apendicii navei ?

a. elicea, cârma, chilele de ruliu, cavaleţii.+
b. Parapet, balustrade, brâu.
c. Ferestre, hublouri, uşi metalice.

27. 2.1.3. Chila reprezintă :

a. element de rezistenţă al navei dispus în planul transversal al navei
b. element de rezistenţă dispus în planul longitudinal al navei +
c. element de rezistenţă dispus în planul cuplului maestru

28. 2.1.3. Etrava reprezintă :

a. prelungirea chilei în tribord şi babord
b. prelungirea chilei în prova +
c. prelungirea chilei în pupa
29. 2.1.3. Etamboul reprezintă :
a. prelungirea chilei în tribord şi babord
b. prelungirea chilei în prova
c. prelungirea chilei în pupa +

30. 2.1.3. Coastele reprezintă elemente de constructie ale navei dispuse în planul:
a. liniei de plutire
b. longitudinal
c. transversal +

31. 2.1.3. Varangele reprezintă elemente de construcţie ale navei dispuse în planul:
a. liniei de plutire
b. longitudinal
c. transversal +

32. 2.1.4. Ce este flotabilitatea?

a. proprietatea navei de a reveni la poziţia iniţială, după ce a fost scoasă din starea de echilibru
b. proprietatea navei de a pluti, la pescajul mediu determinat, cu încărcătura sa +
c. proprietatea navei de a-şi schimba direcţia mişcării

33. 2.1.4. Cum se numeşte înclinarea navei în jurul unui ax longitudinal?

a. tangaj
b. bandă +
c. ruliu

34. 2.1.4. Cum se numeşte mişcarea oscilatorie provocată de înclinările transversale?

a. tangaj
b. bandă
c. ruliu +

35. 2.1.4. Cum se numeşte înclinarea navei care se produce în jurul unui ax transversal?
a. diferenţă de asietă +
b. tangaj
c. bandă

36. 2.1.4. Cum se numeşte mişcarea oscilatorie provocată de înclinările longitudinale ?

a. ruliu
b. tangaj +
c. asietă

37. 2.1.2. Când se spune despre o navă, că este canarisită?

a. dacă o navă rămâne înclinată longitudinal şi continuă să navige înclinată
b. dacă o navă are pescajul prova egal cu pescajul pupa
c. dacă o navă bandată nu revine la poziţia iniţială şi continuă să navige înclinată +

38. 2.1.2. Când se spune despre o navă, că este aprovată?

a. dacă o navă înclinată longitudinal are pescajul prova mai mare decât pescajul pupa +
b. dacă o navă înclinată longitudinal are pescajul pupa mai mare decât pescajul prova
c. dacă o navă înclinată longitudinal are pescajul pupa egal cu pescajul prova

39. 2.1.2. Când se spune despre o navă că este apupată?

a. dacă o navă înclinată longitudinal are pescajul prova mai mare decât pescajul pupa
b. dacă o navă înclinată longitudinal are pescajul pupa mai mare decât pescajul prova +
 c. dacă o navă înclinată longitudinal are pescajul pupa egal cu pescajul prova

40. 2.1.2. Când se spune despre o navă că are asieta dreaptă?

a. dacă o navă înclinată longitudinal are pescajul prova mai mare decât pescajul pupa
b. dacă o navă înclinată longitudinal are pescajul pupa mai mare decât pescajul prova
c. dacă o navă înclinată longitudinal are pescajul pupa egal cu pescajul prova +

41. 2.1.2. Ce reprezintă nescufundabilitatea?

a. capacitatea navei de a pluti şi de a-şi menţine stabilitatea atunci când unul sau mai multe
compartimente au fost inundate +
b. capacitatea navei de a nu se deforma şi de a-şi păstra etanşeitatea, atunci când asupra ei acţionează
forţe exterioare
c. capacitatea navei de a-şi continua deplasarea după schimbarea regimului de marş al maşinilor

42. 2.1.2. Ce reprezintă viteza navei?

a. capacitatea navei de a-şi continua deplasarea după schimbarea regimului de marş al maşinilor
b. spaţiul parcurs în unitatea de timp +
c. capacitatea navei de a-şi schimba direcţia de deplasare sub influenţa cârmei şi a elicelor

43. 2.1.2. Ce reprezintă inerţia navei?

a. capacitatea navei de a-şi continua deplasarea după schimbarea regimului de marş al maşinilor+
b. spaţiul parcurs în unitatea de timp
c. capacitatea navei de a-şi schimba direcţia de deplasare sub influenţa cârmei şi a elicelor

44. 2.1.3. Unde se află dispusă puntea teugă ?

a. la pupa navei
b. la prova navei +
c. la mijlocul navei

45. 2.1.3. Unde se află dispusă puntea dunetă?

a. la pupa navei +
b. la prova navei
c. la mijlocul navei

46. 2.1.3. Ce este picul prova?

a. compartimentul de coliziune situat între etambou şi primul perete transversal etanş
b. compartimentul etanş situat în prova, între primul perete etanş şi prima magazie
c. compartimentul de coliziune situat între etravă şi primul perete transversal etanş +

47. 2.1.3. Ce este picul pupa?

a. compartimentul de coliziune situat între etambou şi primul perete transversal etanş +
b. compartimentul etanş situat în prova, între primul perete etanş şi prima magazie
c. compartimentul de coliziune situat între etravă şi primul perete transversal etanş

48. 2.1.3. Ce sunt coferdamurile ?

a. compartimente etanşe, destinate depozitării mărfurilor
b. compartimente în care sunt montate instalaţiile pentru obţinerea aburului
c. compartimente etanşe, realitate între pereţii transversali dubli, foarte înguste, în care nu se
depoziteaza nimic +

49. 2.1.2. Dacă de pe o navă se descarcă diferite greutăţi:

a. nava iese din apă +
b. nava se scufundă în apă
c. nava nu îşi modifică greutatea
50. 2.1.2. Asupra unui corp scufundat în apă acţionează :
a. o forţă determinată de presiunea apei
b. două forţe opuse: greutatea şi presiunea apei +
c. o forţă determinată de greutatea corpului

51. 2.1.2. Principiul lui Arhimede se aplică:

a. oricărui corp care zboară
b. oricărui corp aflat la sol
c. oricărui corp scufundat în apă +

52. 2.1.4. Deplasamentul navei se măsoară în :

a. tone-forţă +
b. metri pătraţi
c. kilograme

53. 2.1.4. Pentru ca o navă să plutească în stare de echilibru este necesar ca :

a. greutatea apei dislocuite de navă să fie mai mică decât greutatea navei
b. greutatea apei dislocuite de navă să fie egală cu greutatea navei +
c. greutatea apei dislocuite de navă să fie mai mare decât greutatea navei

54. 2.1.4. Pentru ca o navă să plutească în stare de echilibru este necesar ca :

a. centrul de greutate al navei şi centrul de carenă să se afle pe aceeaşi verticală +
b. centrul de greutate al navei şi centrul de carenă să se afle pe aceeaşi orizontală
c. centrul de greutate al navei şi centrul de carenă să fie unic

55. 2.1.4. Greutatea unei nave:

a. este întotdeauna aceeaşi
b. diferă de la o situaţie de încărcare la alta +
c. este dată de greutatea mărfurilor ambarcate

56. 2.1.4. Care componentă a navei are cea mai mare probabilitate de pătrundere a apei?
a. cala de marfă.
b. arborele de elice.+
c. Puntea

57. 2.1.4. Corpul navei este cel mai susceptibil la deteriorare:

a. la prova navei.
b. la pupa navei.
c. în părțile navei aflate împreună la cald și rece +

58. 2.1.4. Un compartiment lateral închis poate fi verificat cel mai bine pentru prezența apei…..
a. prin deschiderea gurii de vizitare și inspectarea vizuală a acesteia.
b. prin măsurarea cu o joja în partea de sus a compartimentului.+
c.căutând prezența bulelor de aer pe exteriorul navei.

59. 2.1.4. Poate un perete etanș să conțină și o ușă etanșă?

a. Da, cu condiția să fie echipat cu alarmă.
b. Da, cu condiția să fie și etanș și să fie clar că trebuie să rămână închis în timpul călătoriei+
c. Nu, nu ar trebui să existe orificii în peretele etanș.

60. 2.1.4. Când nava are o gaură de apă de dimensiuni mici, prin care pătrunde apa, cum poate fi
ea astupată?
a. Prin intermediul unui sigiliu pe interior+
 b. Prin intermediul unui sigiliu la exterior.
c. Prin descărcarea navei.

61. 2.1.5. Ce se înregistrează în Carnetul de Serviciu?

a. programul de lucru al navigatorului
b. zilele de îmbarcare ale navigatorului+
c. zilele de boală ale navigatorului

62. 2.1.5. La ce este folosit Jurnalul de evidență a deseurilor colectate la bordul unei nave?
a. la înregistrarea benzinei uzate
b. la înregistrarea întregului flux de deșeuri+
c. la înregistrarea timpilor cât au fost în funcțiune generatoarele

63. 2.1.5. La ce este folosit Jurnalul de bord al navei?

a. la înregistrarea benzinei uzate
b. la înregistrarea întregului flux de deșeuri
c. la înregistrarea timpilor de navigație și a echipajului+

64. 2.1.5. Cât de des se fac înscrisuri în Jurnalul de bord al navei?

a. la fiecare oră în timp ce navighează

b. la începutul și la sfârșitul unei călătorii+
c. la fiecare două zile

65. 2.1.5. Pentru ce are nevoie navigatorul de certificat medical?

a. pentru a aplica pentru un carnet de serviciu+
b. pentru a solicita un Jurnal de bord al navei
c. a aplica pentru un certificat de tonaj

66. 2.1.5. Când trebuie remăsurată o navă?

a. la fiecare 5 ani
b. niciodată
c. când structura navei a fost modificată+

67. 2.2.1. Ce tip de ancoră vezi în această imagine?

a. KLIP +
b. Danford
c. Heuss
68. 2.2.1. Ce tip de ancoră vezi în această imagine?
a. KLIP
b. Danford+
c. Heuss

69. 2.2.1. Ce tipuri de vinciuri de ancoră există?

a. hidraulice si electrice+
b. electrice si pneumatice
c. pneumatic si electric

70. 2.2.1. Pentru ce sunt folosite vinciurile de ancoră pe o barjă?

a. remorcare de nave
b. ancorare și asigurare+
c. cuplare

71. 2.2.2. Ce înseamnă echipament de punte?

a. Echipamentul de punte este un echipament sau dispozitiv electric necesar pentru andocarea navei,
încărcarea și descărcarea mărfurilor, urcarea și coborârea pasagerilor
b. Echipamentul de punte este un echipament sau dispozitiv electronic necesar pentru andocarea
navei, încărcarea și descărcarea mărfurilor, urcarea și coborarea pasagerilor
c. Echipamentul de punte este un echipament sau dispozitiv mecanic necesar pentru andocarea
navei, încărcarea și descărcarea mărfurilor, urcarea și coborârea pasagerilor+

72. 2.2.2. Ce este un vinci, ca echipament de punte?

a. Un vinci este o navă interioară folosită pentru a rula, pentru a elibera sau pentru a regla în alt mod
tensiunea unei frânghii, sârme sau cabluri
 b. Un vinci este un mecanism folosit pentru a înfășura, pentru a elibera sau pentru a regla în alt
mod tensiunea unei frânghii, sârme sau cabluri +
c. Un troliu este un element de structură a navei folosit pentru a înfăşura, pentru a elibera sau pentru a
regla în alt mod tensiunea unei frânghii, sârme sau cabluri

73. 2.2.2. Unul dintre avantajele macaralelor pe punte este:

a. Macaraua este capabilă să ridice numai sarcinile permise oriunde în raza sa de lucru.
b. Macaraua nu este capabilă să ridice și să coboare încărcăturile permise oriunde în raza sa de lucru.
c. Macaraua este capabilă să ridice și să coboare încărcăturile permise oriunde în raza sa de
lucru.+

74. 2.2.2. Ce înseamnă sistem de conducte, ca echipament de punte:

a. Un sistem de conducte este definit pentru a include numai conducte
b. Un sistem de conducte este definit pentru a include numai componentele conectate direct la
conducte, cum ar fi pompe, schimbătoare de căldură, evaporatoare, rezervoare independente etc.
c. Un sistem de conducte este definit pentru a include conducte, precum și componente în
legătură directă cu conductele, cum ar fi pompe, schimbătoare de căldură, evaporatoare,
rezervoare independente etc.+

75. 2.2.1. Pentru funcționarea în siguranță a vinciului ancorei, utilizați întotdeauna opritorul de
lanț
atunci când nu se efectuează nici o operațiune și în timp ce ungeți piesele de ancorare ale navei.
a. Fals
b. Adevărat +
c. Depinde de Comandantul navei

76. 2.2.2. Înainte de a utiliza macaraua de punte, membrii echipajului de punte trebuie să verifice
sarcina structurii/corpului/articolului de ridicare.
a. Fals
b. Doar dacă se primește comanda de la Comandant
c. Adevărat +

77. 2.2.2. Elicea este un element component ai instalaţiei de:

a. acostare
b. incărcare-descărcare
c. propulsie+

78. 2.2.2. Cabestanul este aşezat în plan:

a. orizontal;
b. vertical;+
c. oblic

79. 2.2.2. Ce este o bandulă?

a. o bucată de saulă de 20-25 metri, prevăzută la unul din capete cu o pară împletită sau din
lemn +
b. o pară din lemn sau împletită, folosită la darea gaşei la mal
c. un element component al instalaţiei de încărcare-descărcare

80. 2.2.2. Bandula este un element component al instalaţiei de:

a. incărcare-descărcare
b. acostare şi legare+
c. propulsie

81. 2.2.1.Vinciul de ancoră se foloseşte la :

 a. încărcarea-descărcarea mărfurilor şi a containerelor
b. ancorarea şi acostarea navelor+
c. remorcarea navelor

82. 2.2.2. Instalaţia de acostare şi legare:

a. reprezintă un ansamblu de piese şi mecanisme destinate pentru menţinerea navei într-o zonă în
afara căii navigabile, sau într-o poziţie stabilită de către comandantul navei
b. reprezintă un ansamblu de piese şi mecanisme destinate pentru a realiza deplasarea navei
c. reprezintă un ansamblu de piese şi mecanisme cu ajutorul cărora se asigură nava în locul voit
şi intr-o poziţie aleasă+

83. 2.2.1. Instalaţia de ancorare:

a. reprezintă un ansamblu de piese şi mecanisme destinate pentru a realiza deplasarea navei
b. reprezintă un ansamblu de piese şi mecanisme destinate pentru menţinerea navei într-o
zonă în afara căii navigabile, sau într-o poziţie stabilită de către comandantul navei+
c. reprezintă un ansamblu de piese şi mecanisme cu ajutorul cărora se asigură nava în locul voit şi
intr-o poziţie aleasă

84. 2.2.2. Instalaţia de încărcare/descărcare :

a. reprezintă un ansamblu de piese şi mecanisme destinate pentru menţinerea navei într-o zonă în afara
căii navigabile, sau într-o poziţie stabilită de către comandantul navei
b. reprezintă un ansamblu de piese şi mecanisme care trebuie să asigure respectarea drumului impus
navei sau schimbarea direcţiei navei
c. reprezintă sisteme mecanice care au ca scop învingerea forţelor gravitaţionale, în vederea
deplasării pe verticală sau orizontală a unor greutăţi +

85. 2.2.2. Ce sunt bigile?

a. o bucată de saulă de 20-25 metri, prevăzută la unul din capete cu o pară împletită sau din lemn
b. braţe care pivotează în jurul unui suport care le permite atât mişcarea faţă de axa orizontală,
cât şi faţă de cea verticală+
c. reprezintă un ansamblu de piese şi mecanisme cu ajutorul cărora se asigură nava în locul voit şi intr-
o poziţie aleasă

86. 2.2.1. Sunt elemente componente ale instalaţiei de ancorare :

a. fungile, braţele şi scotele
b. ancora, nara de ancoră şi ghidajele de lanţ +
c. straiurile, sarturile şi pataraţinele

87. 2.2.1. Ce tip de ancoră este ancora Amiralitate ?

a. cu fus articulat
b. cu gheare de pisică
c. cu fus nearticulat +

88. 2.2.1. Ce tip de ancoră este ancora Hall ?

a. cu fus articulat +
b. cu gheare de pisică
c. cu fus nearticulat

89. 2.2.1. Elementele componente ale unei ancore sunt:

a. nara de ancoră, vinciul de ancoră şi lanţul de ancorare
b. fus, diamant, braţe şi gheare +
c. stopa de lanţ, lanţul de ancorare şi tubul de ghidare

90. 2.2.1. Care este rolul unei ancore?

 a. de a schimba direcţia de deplasare a navei
b. de menţinere a unei rute prestabilite a navei
c. de fixare a navei faţă de fundul apei +

91. 2.2.1. Care sunt elementele de legătură dintre ancoră şi corpul navei?
a. stopele de lanţ
b. lanţurile şi parâmele de ancoră +
c. puţul de lanţ

92. 2.2.1. Ce reprezintă cheile de lanţ?

a. chei cu care se înfăsoară lanţul de ancoră pe un tambur
b. diametrul sârmei de oţel din care este confecţionată zaua de lanţ
c. tronsoane din lanţul de ancoră, de o anumită lungime +

93. 2.2.1.Unde se depozitează lanţurile de ancoră virate parţial sau total la bord?
a. în puţurile de lanţ +
b. în stopele de lanţ
c. în nările de punte

94. 2.2.1. Ce sunt nările de punte?

a. sunt deschideri în corpul navei, prin care lanţul traversează bordajul şi puntea
b. sunt elemente ale instalaţiei de ancorare prin care lanţul aflat pe barbotina mecanismului de
ancorare este introdus în puţul lanţului +
c. sunt dispozitive de blocare a lanţului de ancoră faţă de corpul navei, pentru situaţiile de marş sau
ancorare

95. 2.2.3. La bordul navelor de pasageri, toate zonele pentru pasageri vor fi accesibile prin:
a. sistemul de difuzoare+
b. echipamente radiotelefonice
c. instalația radar

96. 2.2.3. Navele de pasageri trebuie să fie echipate cu un sistem de alarmă care să permită
pasagerilor, membrilor echipajului și personalului de la bordul navei să alerteze:
a. Administraţia portului
b. Comanda și echipajul navei+
c. Doar comandantul

97. 2.2.3. Pe lângă cerința minimă pentru dotarea cu colaci de salvare, toate părțile punții destinate
pasagerilor și care nu sunt închise trebuie să fie echipate cu colaci de salvare corespunzători,
care vor fi poziționați:
a. Pe ambele părți ale navei la cel mult 30 m unul de altul
b. Pe ambele părți ale navei nu mai mult de 20 m unul de celălalt+
c. Pe ambele părți ale navei la cel mult 10 m unul de altul

98. 2.2.3. Pe lângă cerința minimă de dotare cu echipamente de salvare, echipamente individuale de
salvare trebuie să fie disponibile pentru:
a. 75 % din numărul maxim permis de pasageri
b. 100% din numărul maxim permis de pasageri+
c. 50 % din numărul maxim permis de pasageri

99. 2.2.1. Ce este un puț de cablu?

a. Containerul în care se află lanțul macaralei.
 b. Tubul prin care trece lantul de ancorare.
c. Spațiul în care se află lanțul de ancorare.+

100. 2.1.4. Poate un perete etanș să conțină și o ușă etanșă?

a. Da, cu condiția să fie echipat cu alarmă.
b. Da, cu condiția să fie și etanș și să fie clar că trebuie să rămână închis în timpul călătoriei.
c. Nu, nu ar trebui să existe orificii în peretele etanș.

101. 2.2.3. La bordul navelor de pasageri, aparatele de salvare trebuie depozitate astfel încât să:

a. se ajungă la ele ușor și în siguranță +

b. se ajungă la ele în siguranță
c. se ajungă la ele în orice condiții

102. 2.2.3. Pe lângă cerința minimă de dotare cu stingătoarele portabile, la bordul navei de
pasageri, în camerele pentru pasageri trebuie să fie disponibile cel puțin:
a. Un stingător portabil pentru fiecare 120 mp de suprafață brută a podelei +
b. Un stingător portabil pentru fiecare 100 mp de suprafață brută a podelei
c. Un stingător portabil pentru fiecare 80 mp de suprafață brută a podelei

103. 2.2.3. Pe lângă cerința minimă de dotare cu stingătoarele portabile, la bordul navei de
pasageri, trebuie să fie disponibile cel puțin:
a. Două stingătoare portabile în fiecare bucătărie și în vecinătatea oricărei încăperi în care sunt depozitate
sau utilizate lichide inflamabile
b. Un stingător portabil în fiecare bucătărie și în vecinătatea oricărei încăperi în care sunt
depozitate sau utilizate lichide inflamabile +
c.Trei stingătoare portabile în fiecare bucătărie și în vecinătatea oricărei încăperi în care sunt depozitate
sau utilizate lichide inflamabile

105. 2.2.1. În figura de mai jos, cu „1” s-a notat:

a. ancora +
b. lanțul de ancoră
c. vinciul de ancoră

106. 2.2.3. Plutele de salvare de la bordul navelor de pasageri trebuie:

a. să poarte o notificare care să indice scopul lor
b. să poarte o notificare care să indice scopul lor și numărul de persoane de la care sunt
aprobate+
c. să poarte o procedură care să indice scopul acestora și numărul de persoane de la care sunt aprobate
107. 2.1.5. Cine eliberează certificatul de clasă al unei nave?
a. căpităniile porturilor
b. Autoritatea Navală Română +
 c .şantierul de construcţie al navei

108. 2.1.5. Cine eliberează certificatul pentru mijloacele de salvare al unei nave?
a. căpităniile porturilor
b. Autoritatea Navală Română
c .şantierul de construcţie al navei

109. 2.1.5. Cine eliberează certificatul pentru echipamentele de navigaţie?

a. căpităniile porturilor
b. Autoritatea Navală Română +
c .şantierul de construcţie al navei

110. 2.1.5. Cine eliberează documentele ce confirmă satisfacerea cerinţelor regulilor

pentru liniile de încărcare ale unei nave ?
a. căpităniile porturilor
b. Autoritatea Navală Română
c .şantierul de construcţie al navei

111. 2.1.5. Pe ce perioadă de timp acordă Autoritatea Navală Română clasa unei nave ?
a. în fiecare an
b. la 5 ani +
c. la 4 ani