V.

ELASTICITATEA LONGITUDINAL – VERTICALǍ A

NAVEI

Breviar teoretic

Studiul elasticităţii longitudinal-verticale a navei urmăreşte, în principiu,

determinarea sarcinilor generale care acţionează asupra corpului navei pe timpul
exploatării, precum şi determinarea stării de tensiuni şi deformaţii.
În figura 5.1 sunt arătate sistemul de referinţă şi convenţia de semne pentru
eforturile secţionale, utilizate în studiul încovoierii longitudinal-verticale a navei.

Tz Tz
x

x My M y
z

Fig. 5.1 Eforturile secţionale ce apar la încovoierea

longitudinal-verticală a navei

Ţinând cont de faptul că eforturile secţionale la extremităţile navei sunt nule

(nava se consideră o grindă liberă la capete), relaţia de calcul pentru forţa tăietoare
verticală din secţiunea transversală de abscisă x este:
Tzx  0x s zx dx KN ,
(5.1)

iar pentru momentul încovoietor, relaţia este:

M yx  0x Tzxdx KNm.
(5.2)

În relaţia (5.1), szx reprezintă sarcina verticală ce se obţine din compunerea

forţei de greutate unitare qz şi a forţei de împingere arhimedice unitare az .
Dacă se utilizează metoda trapezelor pentru calculul integralelor din relaţiile
(5.1) şi (5.2), relaţiile pentru calculul practic al eforturilor secţionale în dreptul cuplei
teoretice i vor fi:
Tzi 1  [0  ( s z ) 0,1  ( s z )1,2   ( sz ) i , i1] , i  0, n 1 ; (5.3)

M yi 1  [0(T  T )(T  T )  ............. (T T

), i
0, n 1 , (5.4)
2 z 0 z1 z1 z 2 zizi 1
Capitolul V. – Elasticitatea longitudinal-verticală a navei 135

în care  reprezintă distanţa între două cuple teoretice, n – numărul cuplelor teoretice
din planul de forme, iar ( sz )i , i1 este sarcina verticală corespunzătoare
compartimentului teoretic situat între cuplele teoretice i şi i+1.
Observaţie: Dacă eforturile secţionale calculate cu relaţiile (5.1) şi (5.2) la
cupla n (în prova navei), nu sunt nule (din cauza erorilor determinate de metoda de
integrare), dar nici nu depăşesc valorile 0, 02Tz max , respectiv 0,05M y max , atunci
se face o corecţie liniară, conform relaţiilor:
T  i T , i  1, n 1 ; (5.5)
zi n zn
M  i i
yi M yn , 1, n 1 . (5.6)
n
În cazul în care se utilizează metoda diferenţelor finite, eforturile secţionale se
determină rezolvând următoarele ecuaţii matriceale:
[C ][T ]  [ ]; (5.7)
*
s
Tzi zi

][M yi ]  2 * ] .
[C (5.8)
[s
M 2 zi
În relaţiile (5.7) şi (5.8) s-au făcut următoarele notaţii:
- Tzi ,  M yi  - vectorii forţelor tăietoare, respectiv momentelor încovoietoare:
T  z0  M y0 
  

 Tz1 
M
y1 
T   
 z2
[Tzi ]  ,

[ M yi ]   M y2
 ; (5.9)
.  . 
   
.  . 
Tz 
 
n
M 
 yn
*
- [ s zi ] - vectorul sarcinilor:
0 
 0,1 
 sz   sz 
 

 
1,2

*  s
 s
 s   z 1,2  z 2,3 ;

 zi
  

.

. 
 

  sz  n  2,n 1  sz 
 n 1,n 

- CT  - matricea coeficienţilor forţelor tăietoare:

10000000

1 0 1 0 0 0 0 0
 
 0 1 0 1 00 0 0
CT ;
 
 0 0 0 0 0 1 0 1
 
(5.10)

(5.11)
 - CM  - matricea coeficienţilor momentelor încovoietoare:

10000000
 0 0
121000
 
0 1 2 1 0 0 0 0
CM  . (5.12)
 
 0 0 0 0 0 121
 
0 0 0 0 0 0 0
 0
Valoarea forţei de împingere arhimedice unitare, corespunzătoare
compartimentului teoretic situat între cuplele teoretice i şi i+1 este:
a z   1 k Axi  Axi1  , i  0, n 1 , (5.13)
i , i1 2
în care  este greutatea specifică a apei, k este un coeficient supraunitar (de regulă k 1,
01) ce ţine cont de grosimea învelişului exterior al corpului navei, iar Axi , respectiv
Axi1 sunt ariile suprafeţelor imerse ale cuplelor teoretice, extrase din scara
Bonjean .
Pentru determinarea stării de tensiune şi deformaţii se calculează
caracteristicile geometrice ale secţiunilor transversale rezistente la încovoiere
longitudinal-verticală a navei.
În secţiunea transversală rezistentă la încovoierea longitudinal-verticală,
trebuie incluse (Fig. 5.2):
- toate elementele de structură cu dispunere longitudinală, aparţinând corpului etanş şi
care se extind pe o distanţă mai mare decât înălţimea de construcţie D;
- elementele de structură longitudinale, aparţinând suprastructurilor si rufurilor, dacă
se extind pe o distanţă care este, în acelaşi timp, mai mare decât 0,15L şi respectiv de
6 ori înălţimea lor; pentru rufuri se impune şi condiţia suplimentară de a se sprijini pe
cel puţin 3 pereţi transversali.
Dacă se consideră învelişul corpului format din n elemente de structură, având
aria secţiunii transversale Ai , iar osatura longitudinală formată din m elemente de
structură de arie a secţiunii transversale Aj , caracteristicile geometrice se determină
cu relaţiile:
- aria secţiunii transversale:
n m

A  Ai   Aj [mm]; (5.14)
i 1 j 1
- cota centrului geometric al secţiunii transversale:
1 n m 

z 
O
 Az
A  i
A z  [mm];
i
 j j
(5.15)
 i 1 j 1 
- momentul de inerţie al secţiunii transversale faţă de axa Oy :
n m

Iy  Ai zi2  i yi  Aj z2j  iyj  4

[mm ];
(5.16)

i 1 j 1
Capitolul V. – Elasticitatea
longitudinal-verticală a navei 137
- momentul de inerţie al secţiunii transversale faţă de axa Oy  (axa neutră):

2 4 (5.17)
I y   I y  Azo  [mm ].
O y

O 

O
y
z

z izj
j i

z z

Fig. 5.2 Elementele de înveliş şi de osatură longitudinală care intră în calculul

caracteristicilor geometrice ale secţiunii transversale a corpului navei

În practică pot să apară situaţii când elementele de structură (osatură şi înveliş)

sunt confecţionate din materiale diferite, caracterizate prin modulele de elasticitate
Ei , i 1, n , sau E j , j 1, m . În acest caz toate elementele de structură se reduc la un
singur material, de regulă materialul cel mai utilizat, având modulul de elasticitate
E1 . Se calculează coeficienţii de reducere:
E
, i ; (5.18)
 Ei i 1,
n

E1

 Ej E , j 1, m , (5.19)
 j
E1
cu care se multiplică ariile secţiunilor transversale ale elementelor de structură,
precum şi momentele lor de inerţie faţă de axele centrale proprii. În această situaţie
caracteristicile geometrice se determină cu relaţiile:
- aria secţiunii transversale:
 n m
*
A    Ei Ai  Ej Aj [mm]; (5.20)
i 1 j 1
- cota centrului geometric al secţiunii transversale:
1 n m 
*
z 
o
  Az *
A 
  Ej A z
Ei i i
 j
 [mm];
j
(5.21)
 i 1 j 1 
- momentul de inerţie al secţiunii transversale faţă de axa Oy :
n m  Ej iyj
  Ei Ai zi2   Ei i yi   Ej A j z 
I
*y

[mm4]; (5.22)
2j
i 1 j 1
- momentul de inerţie al secţiunii transversale faţă de axa Oy  (axa neutră):
* * * * 2 4 (5.23)
I y   I y  A zo  [mm ].
Analiza stării de tensiune şi deformaţii din corpul navei se bazează pe teoria
grinzilor cu pereţi subţiri, derivată din teoria generală a elasticităţii corpului solid cu
admiterea următoarelor ipoteze simplificatoare suplimentare:
1. fibrele învelişului, care înainte de deformare erau normale pe suprafaţa
mediană, rămân normale şi după deformare;
2. tensiunile normale pe suprafeţele paralele cu suprafaţa mediană a
învelişului se neglijează în comparaţie cu celelalte tensiuni;
3. secţiunile transversale îşi păstrează forma şi dimensiunile neschimbare
după deformare;
4. în elementele de osatură longitudinale apar numai tensiuni normale
repartizate uniform pe secţiunile transversale, în timp ce în elementele de
înveliş apar atât tensiuni normale, cât şi tangenţiale;
5. tensiunile normale şi tangenţiale sunt constante pe grosimea învelişului;
Considerând, în primă aproximaţie, că toate elementele de structură aparţinând
secţiunii transversale rezistente la încovoierea longitudinal-verticală, preiau, în aceeaşi
măsură, tensiunile normale de întindere şi de compresiune, şi utilizând relaţia Navier
pentru calculul acestor tensiuni, avem:
- tensiunile normale din grinda navă, în punctele cele mai depărtate faţă de axa
neutră Oy  (planşeele de fund, respectiv planşeele punţii principale):
  M yx z 2

xf  [N/mm ]; (5.24)

I f
y
M
  yx z 2
[N/mm ]; (5.25)
xp 
I p
y
- tensiunile normale din elementele de înveliş:
M
  yx z 2

xi  [N/mm ]; (5.26)

I i
y
- tensiunile normale din elementele de osatură longitudinale:
M
  yx z
2

xj  [N/mm ]; (5.27)

j
I
y
Capitolul V. – Elasticitatea longitudinal-verticală a navei 139

Relaţiile (5.24) – (5.27) sunt valabile dacă elementele de structură sunt

confecţionate din acelaşi material; dacă sunt confecţionate din materiale diferite, în
*
relaţiile respective I y se va înlocui cu I y , calculat cu relaţia (5.23).
Tensiunile tangenţiale în secţiunea x, determinate de forţa tăietoare,
se calculează cu relaţia:
T Sy zx

 x gI
2
[N/mm ], (5.28)
y


în care g[mm] este grosimea învelişului, iar S y reprezintă momentul static faţă de axa
neutră Oy  , al suprafeţei secţiunii delimitată de linia orizontală la nivelul căreia
se calculează tensiunile tangenţiale. Valorile maxime ale tensiunii tangenţiale se obţin
în elementele de structură dispuse la nivelul axei neutre, unde momentul static are
expresia:
p r
S y max   Ai zi   A j zj [mm ],
3 (5.29)
i 1 j 1
în care p şi r reprezintă numărul elementelor de înveliş, respectiv a elementelor
de osatură longitudinale, dispuse sub axa neutră (sau deasupra acesteia).
Dacă elementele de structură sunt confecţionate din materiale diferite,
relaţia (5.29) devine:
p r
*
S y max    Ei Ai zi  Ej A j zj [mm ].
3 (5.30)
i 1 j 1
Modul de variaţie şi sensul tensiunii tangenţiale într-o secţiune transversală a
grinzii navă sunt arătate în figura 5.3. La ramificaţii, suma tensiunilor tangenţiale care
intră în nod este egală cu suma tensiunilor tangenţiale care ies din nod.

 
xz xz

Tz Tz

O y O y
z z

a) b)

Fig. 5.3 Variaţia şi sensul tensiunilor tangenţiale într-o secţiune transversală a grinzii
navă: a) construcţie multipluconexă deschisă; b) construcţie multipluconexă închisă
 Probleme rezolvate

PR 5.1 Flotabilitatea unei nave este zero la extremităţi şi creşte uniform către
cuplul maestru, în timp ce greutatea este zero la cuplul maestru şi creşte uniform către
extremităţi (Figura 5.4). Să se traseze diagramele forţei tăietoare şi momentului
încovoietor, şi să se găsească valoarea maximă a forţei tăietoare, exprimată funcţie de
deplasament, precum şi valoarea maximă a momentului de încovoiere exprimată
funcţie de deplasamentul şi lungimea navei.
qz
Rezolvare: a
g= 1  L  q ; zc
z max
2 a
1
 V   L  a ; 2g 2g
zc max
zc max
2 2g L  L
a  ; S
g   Vqz zc max zc

max
L
S
zc  m  x  n ; 2g
 8g 2g   L g
 2 x L

 L
L ; x   0,

2  4
S zc x   ; T
g
6g  L  zc

8
2 x L/4
L ;x , L 3L
 L 2 
4  g
4
g L
12
M
yc

Fig. 5.4

 x 8g 2g  8g x2 2g x 2 g  2 

x 1 ;
T
zc1 
x 
 (
2
x
L
) dx   
 2

2

L
x
 0

L
x 

L 
0 L  L   

  x 8g 6g 8g 2 6g  x 4g 6g

x

 x )dx     x   x  qg ;
2
T x ( x
zc2 2  2  L 2
L 2 L L
L L  L  2 L
2
 Capitolul V. – Elasticitatea longitudinal-verticală a navei 141
 4g 2
2g   L


 2 x  L ; x   0,
2 
T
x   4 g 
 L 
zc ;
6g  L 

2

2 x  x  2 g ; x  , L
L 2
 L  
L  3L  g
T
T
zc max zc    T
zc   ;
4  4 4
x x  4g 2g   4 g  x 3 2g  x2  x
(x)
 x1T ( x )dx 
   x dx        
2
M x
yc1 2  2  0
L 3 L2
0 0  L   L 
 4g  x 3  g x 2 ;

2 L
3L
L
2x
 L  x 4 g  2 6g

M yc 2 x    Tzc1 x dx   Tzc 2 x dx  M yc1   ( 2 x  x  2 g  ) dx 
2 L
0 L
  LL ;
2 2
g L 4g x3 6g x2  g 4g 3g 5g L
L
  2     2 g x  xL  2 x3  x 2  2g x 
12  L3 L2  2 12 3L L 12
 4g  g  L
3 2


 2 x  L x ; x   0, 2 
M yc x  
 3L  
;
4g 3g  g L
   2 x  L ; x  
3 2

2 x x g  , L
L 3 2
 3L  
L L g L
M
Pentru x    M yc max  . yc 
2 2 12

PR 5.2 Pentru fiecare dintre navele A şi B , de lungime L şi deplasament  ,
masa pe unitatea de lungime este constantă. Totuşi, curbele de împingere formează o
parabolă de gradul II, respectiv un triunghi (Figurile 5.5 a, b). Pentru fiecare navă să
se traseze curbele greutăţii, împingerii, sarcinii, forţei tăietoare şi momentului
încovoietor şi să se verifice rezultatele prezentate în tabelul 5.1.

Tabelul 5.1
Nava A B
Distanţa de la cuplul maestru la maximul forţei L L
tăietoare 12 4
Forţa tăietoare maximă g g
6 3 8
Distanţa de la cuplul maestru la maximul 0 0
momentului de încovoiere
Momentul de încovoiere maxim g g L
L
32 24
 qz
a
zc
Rezolvare: g a
zc max
a) Nava A L
g  ct ; S 3  3
qz zc
L
L
a 3 g 6 g
zc max   ; Tzc max 
2 L 6 3
x  0  azc 0  0  c  0 ;
2 T
a zc x   ax  bx  c ; zc

M yc max  g L
32
M
yc

Fig. 5.5 a)

x  L  a zc L  0  6g 6g


L L 3 g   a  3
; 
2
;
b 
a
x zc      L L
2  2 2 L 
a x   6 g  x 2  6g x ;
zc
3 2
L L

Szc x  qz x azc x ;

6g 2 6g g g  6 2 6 
S
zc  3 x  2 x   2 x  x 1 ;
L L L L L L 
x 6g x 3 6g  x 2 g
Tzc x   S zc  x dx     
3
x;
2
0 L 3 L 2 L
6 2 6
S zc  0  x  x10;
2
L L
2 2
6 x  6 Lx  L  0 ;
  36L2  24L2 12L2 ;
x  6L2 3L  x  3  3 L;  3  3 L ;
x 2
1,2
12 1
6 6
3  3  2g  3  3  3 3g  3  3 2 g 3 3
 
T T  3
L 
2
3  L  2  L   L
zc max zc    

 6  L  6  L  6  L 6
 g
 ;
6 3
Capitolul V. – Elasticitatea longitudinal-verticală a navei 143
x 2g 4 3g 3 g 2 g  1 2 
x x x

M yc x   Tzc x dx   3  4  2 3   
4 3
 2x  L x  x 
2
0 L L L22L L 
M  L   g   L 
2 1
L  2 L
2
 g L
yc max
M
yc    2 1  32 ;
 2  2L 4  L4L2 
b) Nava B qz

a
zc
g a
qz  ct ; zc max
L
a  2g ; g
zc max
L S L
 4g  g  L zc L
  2
x
 L ; x   0, 2  4 g
 L  
S zc x   ; g L

4 g  3g  L 
8
 2 x L ; x  , L
 L 2  T
zc

g L
M yc max 
24
M
yc

Fig. 5.5 b)
 2g  2
g  L
  2 x  x; x   0, 
 L L  2
Tzc x   ;

2g 2
3g  L 
 2 x  L x  g ; x  , L
 L 2 

T
L  3L 
T
zc max zc    T
zc   g;
 4  4 8
 2g  3
g 2
 L

x  2 L x ; x   0,
 2 
M yc x   2 g 
  3L 2
;
 3
3g  2
g L L 
 2 x  2 L x  g x  6 ; x  , L
 3 2 
L
  g L
M
L
M
yc max yc  
2 24
 PR 5.3 O navă de formă paralelipipedică, cu dimensiunile 91, 4 15, 2 7, 2m ,
se află în echilibru pe un val cu profil cosinusoidal, cu dimensiunile 91, 4 7, 6
(Figurile 5.6 a, b). Să se traseze curbele forţei tăietoare şi a momentului de încovoiere
şi să se determine valorile maxime ale acestora. Puntea principală nu se inundă şi nici
chila nu iese din apă.

Rezolvare:
a) Nava pe creastă de val
Dh
0 x
h D. zv dv
hA 
2 2 x
dx
z L 
Ecuaţia valului:
 2 x  g
; 
zv  hA cos 
 
 S
 zc

zv   g g
a zv x    B hA 2 
 2  ;

  BhA  1  cos

x
T
  zc
 g L
h
M 2
4
yc

Fig. 5.6 a)


  2 

a zvtotal  a zv x dx   BhA  sin   BhA ;
x

2 
x
0
 0
g g  2 
g a
zvtotal   BhA   a zv  
1
 cos x;
    
g g

qz    ct ;

L 

S zv x   q z  a zv x   g  g  2  g 2

  x 
 1 cos cos ;

      
x
g sin 2 x ;
Tzv x   S zv x    
0 2 
   3 g
;
T  Tzv   Tzv  4   2
zv max

4  
x
g  2
M yv x   Tzv x dx   cos x;
0 2  2  
Capitolul V. – Elasticitatea longitudinal-verticală a navei 145
 

2 
g
M
2.
M
yv max yv 
  4
b) Nava pe gol de val: x z x
c

 2 
L 
z
zv x   hA cos  x;
  
 2 S
S zv x   g  zv
cos  x; 
    4
T
g  2  T
zv
zv max

Tzv x   2 sin  x
;
  
M M
yv yv max

Fig. 5.6 b)
    3 g

T T T
 
zv max zv  zv  ;
4   4 2
g 2    g

M yv x   cos x; M  M  .
yv max yv   2

2
4 2  4

PR 5.4 Pentru o navă tip cargou, sunt trecute în tabelul 5.2 distribuţiile de
greutate şi flotabilitate pentru jumătatea prova a navei (de la cuplul maestru la
perpendiculara prova), pentru trei situaţii distincte de încărcare. (  = deplasamentul
navei la plină încărcare, L = lungimea între perpendiculare), (Figurile 5.7 a, b, c).

Tabelul 5.2
Situaţia Plină încărcare Încovoiere în arc Încovoiere în contra-

(marfă omogenă pe arc

apă liniştită)
Greutatea 0,511g 0,482g 0,256g
jumătăţii prova
XG pentru 0,418 L 0,434 L 0,393 L
jumătatea prova 2 2 2
Flotabilitatea 0,507g 0,472g 0,294g
jumătăţii prova
XB pentru 0,406 L 0,327 L 0,487 L
jumătatea prova 2 2 2
 g
Exprimând forţa tăietoare la cuplul maestru sub forma C1 şi momentul de
g L
încovoiere în aceeaşi secţiune sub forma C2 , să se determine valorile pentru C1
şi C2 la fiecare din condiţiile specificate.

Rezolvare:

a) Nava pe apă calmă:

x 
Gpv pv

W G L
pv

B
pv

( V )
xBpv pv

Fig. 5.7 a)

g
Tzc = g  pv   V pv  0, 004 g   250  C1  250 ;
M = g  pv xGpv   V pv xBpv  g  C2  257,9 ;
yc
257,9

b) Nava pe gol de val (încovoiere în contra-arc )

x 
Gpv pv

G
pv

B
pv

( V ) pv
x
Bpv
Fig. 5.7 b)
| Tzc |= g  pv   V pv  g  C1  26,3;

26,3
| M yc |= pv x  g L
g  pv xGpv   V  Bpv C2 47;
47
Capitolul V. – Elasticitatea longitudinal-verticală a navei 147

c) Nava pe creastă de val (încovoiere în arc):

x 
Gpv pv

G
pv

B
pv

x ( V ) pv
Bpv

Fig. 5.7 a)

g
Tzc = g  pv   V pv  100  C1 100 ;
M = g  pv xGpv   V pv xBpv  g C2  36,5;
yc
36,5

PR 5.5 O navă cu L 122 m se află pe creasta unui val având lungimea egală
cu lungimea navei (Figura 5.8). Ordonatele curbelor greutăţii şi flotabilităţii pentru
jumătate din lungimea navei, începând de la prova, sunt date în tabelul 5.3.

Tabelul 5.3
Curba greutăţii 40 55,1 68,9 77,1 80,4  t m
Curba flotabilităţii 0 43 73,8 92,2 98,4  t m
Ordonatele sunt egal depărtate la distanţa de15, 25 m. Să se determine valoarea
momentului maxim de încovoiere, forţa tăietoare maximă şi distanţa de la cuplul
maestru la maximul forţei tăietoare.

Rezolvare:
Presupunând o distribuţie în trepte pentru cele două curbe, eforturile secţionale sunt:

T  S dx
zv  zv .
T   S zv1 2  S zv 2 3  zv 3 4  zv45
zv a 0

S S 

g  zv1 
T T T T T

zv 2 zv 3 zv 4 zv5

Tzv max  Tzv3  4436KN

 
M yv  Tzv dx  
a
  Tzv1  T    Tzv 2  Tzv 3   Tzv 3  Tzv 4    Tzv 4 Tzv5 M 
0 zv 2 yv5
M yv1 M M M 
2  yv 2 yv 3 yv 4
M yv max  M yv 175452KNm
Valorile eforturilor secţionale calculate în cele 5 secţiuni sunt date în tabelul 5.4.
 Tabelul 5.4
1 2 3 4 5
T g 0 397,26 452,16 299,66 47,275
zv

T 0 3897 4436 2940 464

zv

M 0 29715 93254 149496 175452

yv

0 x

z 5 a 1
4 a 3a 2a

L  122 m

73
78,75

62

47,55
qz

a
zv
26,05 21,5
58,4
95,3

83

3,6

S
zv
10
16,55

Fig. 5.8

PR 5.6 Un petrolier cu lungimea de 128m are masa corpului, maşinii şi

echipamentelor de 4200t uniform distribuită pe lungimea sa (Figura 5.9). Să se
determine momentul de încovoiere la cuplul maestru al navei, pentru situaţia de
încărcare în care compartimentele din zona centrală, pe o lungime de 21, 3m , sunt
goale, iar pe o lungime de 30, 5m prova şi pupa faţă de zona centrală există o
încărcătură uniform distribuită de 115t / m . Curba flotabilităţii este o parabolă de gradul doi
cu ordonate zero la extremităţile navei. Să se traseze şi curbele sarcinii şi forţei tăietoare.
Capitolul V. – Elasticitatea longitudinal-verticală a navei 149

Rezolvare:
Qc ,m , l
 q z m  1128 KN / m; q z c , m , l  L  322KN

a z  ax 2  bx  c
x0az 0c0
x  L  a z  0  aL  b  0
 110019KN
2 3g
a z max L  g   a z max   1289 KN / m
3 2L

L2 L2 L2
a a  a  az max
4 2 4
a  5156 ;b   5156
2
L L
a z  5156 x 2  5156 x ;
2
L L

30,5 21,3 21,3 30,5

L  128 m
322 1450

qz

az
1005, 4 a
z max

322 303, 2

Sz
122, 6 824,8
19538 967

Tz

1121

Fig. 5.9
  5156 x 2  5156 x  322; x   0;12, 2 42, 7; 64
 L2 L
S z x   2
;
5156
5156 

2

x  1450; x   
 L x L 12, 2; 42, 7
5156 x  5156 x  322 x; x 0;12, 2
3 2

 3L 2 2L

5156 5156
T z x    2 x  x 2  1450 x  13761, 6; x 12, 2; 42, 7  ;
3

 3L 2L
5156 x 3  5156 x 2
 2  322 x  34, 344; x 42, 7; 64
 3L 2L
My  5156 4
 12.2  5156 4 5156 3 1450 2
5156 3 2
 42.7

  2 x  x  322 x    2x  x  x  13761, 6x  
6L 6L 2
 12 L 0  12 L  12.2

5156 4 5156 3 322 2  64


 2 x  x  x  34344 x   595708KNm .
6L 2
 12 L  42.7

PR 5.7 O barjă de formă paralelipipedică cu dimensiunile L  73m şi

B 18, 3m , este lansată la apă cu o înclinare a chilei de 41, 7 mm / m . Barja are o
greutate uniform distribuită de 27, 7t / m . Cu puţin înainte ca pupa să se ridice şi să
aibă loc pivotare, 35% din greutatea barjei este suportată de platforma mobilă (restul
fiind suportat de flotabilitate) care concentrează reacţiunea, într-un punct situat la
4,8m faţă de extremitatea prova a barjei (Figura 5.10). Să se localizeze şi să se
determine valorile maxime ale forţei tăietoare şi momentului de încovoiere.

Rezolvare:
L  73m; B 18, 3m 

q z  271, 7 KN / m
3 g
tg  41, 7  10    2, 3820 zc
q 543
ze  q z cos   271, 5 KN / m 4,8 m R
Q  q L 19819, 5KN 25,55 m 47, 45 m
e ze

35 Qe  6936, 8KN 271,5 kN / m

100 271,5 kN / m

65 Qe 12882, 7KN 6936,8 kN 3224,3

100 1303, 2
R  35 Q  6936,8KN
100 e 5633, 6
49, 275
47, 45
a ze L  12882, 7  aze x L
2
 543 KN / m 3127, 7
55320

Fig. 5.10
Capitolul V. – Elasticitatea longitudinal-verticală a navei 151

a ze x   11, 44x  292, 

4
 
271,5; x  0; 25,55 ;
S ze x  
11, 44x  563,9; x 25,55;73




271, 5 x , x 0; 4, 8

Tze x   271, 5 x  6936, 8, x 48; 25, 55
 11, 44 x

  x  563, 9 x 
2
 5, 72 2
 563, 9 x  10673, 6, x 25, 55; 73 
x

T T
  2  25,55
ze max ze  3224, 3KN
x49,275
271, 5x x 2 , x 0; 4, 8

 2
 271,5 x 2  6936, 8 x  3127, 7  271,5 x2  6936, 8 x  33296, 7, x 48; 25, 55

 2 2
M ze x   5.27 3
563,9 2
x
 
  x  x  10673, 6 x  55320 
 3 2  25,55

5, 72 563,9
 10673, 6 x  65134; x 25, 55; 73
 3 2
   x  x
 3 2

PR 5.8 Modulul de rezistenţă al secţiunii transversale al unei nave este de 3,

54 10 mm3 şi distanţa de la axa neutră la chilă este de 5486, 4 mm iar pana la
9

curentul punţii principale este de 7467, 6mm . Dublul fund este la 1143mm faţă de
chilă. Să se determine tensiunile nominale din încovoiere în puntea principală, dublul
fund şi chilă datorita unui moment de încovoiere în arc.

Rezolvare:
zp  7467,6mm ;
zdf  4343, 4mm ;
zch  5486, 4mm ;
Wy  3,54 109 mm3 ;
M Yarc  4, 3  1011 Nm ;
I y  Wy zp  26431010 mm4 ;
 p  MYarc 121 N ;
W mm2
Y
M
Yarc z N ;
 ch  ch
 89 mm2
I i

y
   M z  70 N .
Yarc
df df
I y
mm2

PR 5.9 Un feribot destinat pentru navigaţia interioară, are o lăţime de 15m şi D

 9m . Învelişul fundului şi al bordajului este confecţionat din oţel moale, cu excepţia
centurii punţii principale care se extinde pe 2m . Această fâşie, precum şi învelişul
punţii principale sunt construite din oţel de înaltă rezistenţă. În zona centrală, pe o
lungime de 6m, se extinde o suprastructură din aluminiu cu înălţimea de 3m.
Caracteristicile celor 3 tipuri de materiale sunt date în tabelul 5.5:

Tabelul 5.5
2 2
E[N/mm ] a [N/mm ]
Oţel moale 5 219
2,1 10
Oţel de înaltă rezistenţă 5 342
2,1 10
Aluminiu 5 171
0,7 10

Structura navei la cuplul maestru, inclusiv materialele, sunt arătate în figura 5.11:

9,5mm( Al)
3m 16mm(OL) 9,5mm( Al)

12,5mm(OL)

12,5mm(OL) 1,52m
9m

16mm(OL)

15m

Fig. 5.11

Să se traseze variaţia pe înălţime a tensiunilor normale date de încovoiere, σx.

De asemenea să se determine momentul de încovoiere maxim pe care îl suportă nava.
Rezolvare:
Deoarece elementele de înveliş sunt realizate din materiale diferite se
calculează cu (5.18) coeficienţii de reducere:
   0,7 105  1 .
E4
E5 2,1105 3
Aria secţiunii transversale se calculează cu (5.20):
*
A 1A1  2A2 1A3  2E4 A4 1E5 A5 
1 1 3
 (15 16  2 12,5  9 15 16  2  3 3 9,5  3 15  9,5) 10 
2
0,7715m . Din (5.21) rezultă cota centrului geometric al secţiunii transversale:
 Capitolul V. – Elasticitatea longitudinal-verticală a navei 153
z
'  1
A z Az 
2Az Az   Az 
2
0 2 3 4 5
A* 1 1 2 3 E4 4 E5 5
 1 240 6  2 112,5 1,5  240  3  2  1  28,5  4,5 1 142,5  6 103 

 
0,7715  3 3 
 687 10
3
 0,89m.
0,7715

 max  0, 442  10  M y
5 6

4 3 y

O z o  0, 89m
2 6 m y

 min  0,328106 M
y
z z 1

Fig.5.12

Momentul de inerţie al secţiunii transversale faţă de axa Oy se determină din (5.22),

neglijând momentele de inerţie proprii ale învelişurilor orizontale (iy1  iy 3  iy5  0 )
I *y  A 1z12  2A2 z 22  i y2  A 3 z 32  2E 4 A 4 z 42  E 4i y4  E5 A 5 z 52

  12,5 9 
3 1 3
9,53  1  103 
 240 6
2
 2112,5 1,5
2
   24032 2  28,5 4,52   2
142,5 6 
  12  3 12  3 
     
4
 16,193m .
' '
Momentul de inerţie al secţiunii transversale faţă de axa O y se determină din (5.23):
* * * *2 2 4
I y'  I y  A  z0 '  16,193  0,7715  0,89  15,582m .
Tensiunile normale din grinda navă, în punctele cele mai depărtate ale planşeelor de
punte şi fund, rezultă din (5.24) şi (5.25):
My 2
 xf   15,852  5,11  0,328 M y  N / mm  ;

My 2
 xp   15,852  ( 6,89)  0, 442  M y  N / mm  .
Variaţia tensiunii normale pe înălţimea navei este prezentată în figura 5.12.
Din condiţiile de rezistenţă pentru cele două planşee, rezultă valorile maxime ale
momentului:
219
M max 1  0 ,328  667,6kNm;
 171
M max 2  0 ,442  386,87kNm.
Momentul maxim pe care îl suportă nava este:
M max  minM max 1; M max 2  386,87kNm.

Probleme propuse

PP 5.1 Un ponton de formă paralelipipedică ale cărui dimensiuni sunt 30, 5m

 6m 3m este lansat la apă cu pupa, în apă sărată, pe un plan înclinat cu 75mm . Masa
corpului este uniform distribuită de intensitate1,8t / m . Masa maşinilor este de 6, 22t /
m şi este uniform distribuită pe o lungime de 7, 6m , având centrul la 7, 5m faţă de
pupa. Căruciorul mobil din faţă are o lungime de 0, 9m şi este centrat la 1,8m faţă de
prova. La momentul pivotării, când pescajul la pupa este de1, 37m , să se determine
unde anume se vor găsi, în învelişul lateral:
a) tensiuni maxime datorate încovoierii, x;
b) tensiuni tangenţiale orizontale şi verticale maxime,xy.
Se presupune că învelişul lateral are grosime constantă (mai mică decât grosimea
învelişului punţii şi fundului). Să se indice cum s-au obţinut concluziile.

PP 5.2 O platformă de tip FLIP, idealizată, aflată în echilibru stabil pe apă

liniştită se balastează în timpul procedurii de ridicare. Nava este cilindrică pe toată
lungimea sa, având diametrul constant. Aşa cum se arată în figura 5.13, capătul
balastat este aproape complet imersat, iar celălalt capăt (care suportă o sarcină
concentrată, F , datorită platformei de lucru şi a echipamentului) se află deasupra apei
pe o distanţă egală cu L / 8 . Compartimentul inundat are o lungime egală cu L / 4 , iar
greutatea compartimentului balastat, pe unitatea de lungime, este de opt ori mai mare
decât greutatea compartimentului gol, pe unitatea de lungime.
Să se traseze curbele sarcinii longitudinale, forţei tăietoare şi momentului de
încovoiere. Să se indice unde apare sarcina  . Să se determine, de asemenea, valorile
maxime pentru forţa tăietoare şi momentul de încovoiere.

F L


W
L/8 L L/4

Fig. 5.13

PP 5.3 Distribuţia forţei tăietoare pe lungimea L a unui doc plutitor, ce are la

bord o navă, are forma a două triunghiuri isoscele identice. Forţa tăietoare maximă
este g / 20 , unde  este masa totală a docului şi încărcăturii sale.
a) Să se traseze curba momentului de încovoiere, să se localizeze şi să se
determine valoarea maximă a acestuia;
Capitolul V. – Elasticitatea longitudinal-verticală a navei 155

b) Să se traseze curba sarcinilor;

c) Să se traseze distribuţiile greutăţii şi flotabilităţii şi să se determine lungimea
navei;
5
d) Dacă q este greutatea docului pe unitatea de lungime şi 2 q este flotabilitatea
pe unitatea de lungime, să se determine greutatea pe unitatea de lungime a
navei.

PP 5.4 Distribuţia forţei tăietoare pe lungimea L a unui doc plutitor ce are la

bord o navă, pe apă liniştită, are forma a două triunghiuri isoscele identice. Forţa
tăietoare maximă este g /12 , unde  este masa totală a docului şi a încărcăturii
sale.
a) Să se traseze curbele greutăţii, împingerii şi momentului de încovoiere şi să se
calculeze maximul momentului de încovoiere.
b) Dacă greutatea pe unitatea de lungime a docului este q , iar secţiunea
transversală imersă a acestuia este constantă, care este greutatea pe unitatea de
lungime a navei, exprimată în funcţie de q ?
c) Dacă docul şi nava se află pe valuri cu profil triunghiular şi lungime L , în
contra-arc, care vor fi pescajele la extremităţi şi la mijlocul docului, raportate
la pescajele pe apă liniştită, d, atunci când momentul de încovoiere maxim
5g L
atinge valoarea ?
144

PP 5.5 Un tanc petrolier submarin, de formă paralelipipedică, cu dimensiunile:

L 152,4m , B  24,4m , D 11m , este împărţit prin intermediul pereţilor transversali
etanşi în 10 compartimente, fiecare cu o lungime de 15,24m . Doi pereţi longitudinali
etanşi se află dispuşi la 4,5m faţă de planul diametral şi se extind pe
toată lungimea navei. Astfel, există în total 30 compartimente, dintre care, în două
compartimente dispuse central se află maşinile de propulsie şi instalaţiile. Masa
distribuită a corpului este de aproximativ 46t / m , iar masa totală a maşinilor şi
instalaţiilor este 3400t . Când se transportă petrol cu o densitate de 0,78t / m3 se
umplu complet 24 de tancuri de marfă, iar 4 tancuri dispuse lateral, sunt utilizate ca
tancuri de balast pentru a se atinge flotabilitatea necesară la imersiune. Când tancul
petrolier se află la suprafaţă, cele 4 tancuri de balast sunt complet goale. Pentru
ambele cazuri (în imersiune şi la suprafaţa apei liniştite) să se traseze:
a) curba greutăţii;
b) curba împingerii;
c) curba sarcinii;
d) curba forţei tăietoare;
e) curba momentului de încovoiere.
Să se compare momentele de încovoiere de la cuplul maestru.
Să se dea sugestii pentru cea mai bună dispunere a celor patru tancuri de balast în
cazul în care nava se află la suprafaţă, pe valuri.

PP 5.6 Pentru o operaţiune de salvare, o navă cu o lungime de 122m se

sprijină parţial pe patru pontoane total imersate, pontoane care acţionează pe perechi,
astfel, prima pereche se află la o distanţă de 22,8m faţă de prova, iar cealaltă pereche
la 22,8m faţă de pupa. Fiecare ponton dă o împingere de 750t . Împingerea dată de
nava propriu-zisă are o distribuţie parabolică de la o extremitate la cealaltă, în apă
liniştită. Centrul de greutate al navei se află la cuplul maestru. Cu excepţia maşinilor,
masa navei goale este uniform distribuită ( 32,8t / m ), iar încărcătura este de
115,5t / m , pe o lungime cuprinsă între 7,6m şi 83,8m faţă de prova. Compartimentul
maşini, cu o lungime de 22,8m (la care peretele transversal etanş pupa se află la 7,6m
faţă de pupa) este inundat. Masa pe unitatea de lungime a maşinilor şi apei de
inundare este de 140t / m . Să se traseze curbele forţei tăietoare şi momentului
încovoietor şi să se calculeze forţa tăietoare şi momentul încovoietor la cuplul
maestru.

PP 5.7 O barjă paralelipipedică cu dimensiunile L  B  D pluteşte pe apă

liniştită la un pescaj d (densitatea apei de mare este 1,017t / m3 ). După aceea nava se
află pe un val ipotetic de formă triunghiulară. Pentru ambele situaţii să se determine
mărimea şi direcţia de schimbare a momentului de încovoiere la cuplul maestru, când
nava pluteşte pe apă dulce (densitatea egală cu 0,98t / m3 ). Distribuţia greutăţii barjei
nu este neapărat uniformă. Înălţimea valului h , este mai mică decât D şi niciodată
puntea nu este inundată şi nici fundul navei nu iese afară din apă.

PP 5.8 O barjă simplă de formă paralelipipedică are lungimea L , lăţimea B ,

iar masa distribuită uniform pe lungime. Barja se află pe valuri de formă triunghiulară
~ şi înălţimea (de la creastă la gol) ~
având lungimea   L h.
a) Să se traseze curbele sarcinii, forţei tăietoare şi momentului de încovoiere
pentru o poziţie a valului ce produce valori maxime;
b) Să se găsească secţiunea unde momentul de încovoiere este maxim;
c) Să se determine expresia momentului încovoietor maxim;
~ 
d) Să se determine momentul încovoietor maxim, dacă h L / n , unde "n" este
orice număr întreg;
e) Să se răspundă la punctele a, b şi c atunci când lungimea valului este L / n .

PP 5.9 O navă de supraveghere oceanografică constă dintr-un ponton plutitor

1
care are suspendate la 4 L faţă de extremităţi, două sfere, de câte 21,25t fiecare,
conţinând aparatură, diametrul exterior al sferelor fiind de 3,05m . Cablurile de
suspendare au fiecare un diametru de 76,2mm . Pontonul are o lungime de 30,5m , iar
lăţimea la cuplul maestru este de 7,62m . El are o formă conică la ambele capete, dar
masa sa este uniform distribuită pe toată lungimea ( 6,56t / m ), excluzând masa
sferelor şi cei 4572m de cablu, pentru fiecare sferă. Masa cablurilor este de
3,58Kg / m .
a) Care este momentul de încovoiere maxim al navei pe apă liniştită atunci când
sferele sunt în poziţia „sus”, adică sunt chiar lipite de fundul pontonului?
b) Atunci când sferele sunt coborâte la adâncimea maximă de 4572m , diametrul
sferelor se reduce la 2,9m . Ce schimbare se va produce în valoarea
momentului de încovoiere maxim al pontonului?

PP 5.10 Considerăm că se doreşte evaluarea modificărilor momentului de

încovoiere la cuplul maestru al unei barje de formă prismatică, aflată pe val şi pe
apă liniştită. Figura 5.14 arată distribuţiile simetrice ale greutăţii şi împingerii
date de val.
Capitolul V. – Elasticitatea longitudinal-verticală a navei 157

a) Să se traseze curbele sarcinii, forţei tăietoare şi momentului încovoietor,

pentru cele două situaţii;
b) Să se determine o expresie care să exprime diferenţa dintre momentele de
încovoiere la cuplul maestru pentru cele două situaţii (acesta este momentul de
încovoiere pe val, definit de Murray).

t  Distribuţia
împingerii
q ,a
z z 
 m Distribuţia

de greutăţi
b e
a d
x
L
Fig. 5.14

PP 5.11 Considerăm că se doreşte evaluarea efectului produs de modificarea

formei distribuţiei longitudinale a greutăţii unei barje prismatice, pe apă liniştită,
considerând o descreştere liniară pe o distanţă „ t ”, centrată chiar pe saltul de
distribuţie anterior. Cu datele din figura 5.15, care prezintă cele două cazuri de
distribuţie simetrică a greutăţii, să se traseze curbele forţei tăietoare şi momentului
încovoietor. Să se calculeze schimbările rezultate la:
a) forţa tăietoare în punctul de discontinuitate;
b) momentul de încovoiere la cuplul maestru.

 t
q ,a
z z 
 m
a b t

x
L

Fig. 5.15

PP 5.12 Cu diferite ocazii, în trecut, au fost propuse nave segmentate; ne

propunem să evaluăm o astfel de structură comparativ cu o navă convenţională, cu
formă idealizată. În ambele cazuri care urmează, navele se află în echilibru static, în
 arc, pe creasta unui val cu profil triunghiular. Valul are aceeaşi lungime ca navele, iar
L 20 .
înălţimea este
Ambele tipuri de nave au o lungime de 152,4m , iar secţiunea transversală este
dreptunghiulară, constantă, având lăţimea de 21,3m . Distribuţia greutăţii celor două
t
nave este constantă pe toată lungimea (131,2 m ).
Să se traseze curbele forţei tăietoare şi momentului de încovoiere pentru cele două
tipuri de nave descrise mai jos şi să se calculeze momentul de încovoiere maxim
pentru fiecare.
Nava A este convenţională prin faptul că este continuă de la un capăt la celălalt. Nava
1 3 faţă de extremităţi.
B este prinsă în balamale în două secţiuni situate fiecare la
Acestea sunt capabile să transmită forţa tăietoare, dar nu şi momentul de încovoiere.
Pescajele pentru poziţia de echilibru pe profilul valului sunt: 6,52m la extremităţi şi
5, 25m la cele două secţiuni considerate.

PP 5.13 Se consideră o navă pe aripi portante având L  79m , ca în figura

5.16: Această diagramă indică:
- 1000t  masa corpului şi echipamentelor uniform distribuită pe toată lungimea
navei ( 79m );
- 2000t  masa încărcăturii, maşinilor şi combustibilului, uniform distribuită
între cele două aripi;
- 750KN  rezistenţa la înaintare pe fiecare aripă (la înclinare de1/ 20 );
- 12,2m  distanţa de la aripi la axa neutră a navei;
- 1500KN  împingerea (se presupune că acţionează pe aripa din spate, la o
distanţă de 12,2m faţă de axa neutră).
Deoarece aripile sunt echidistante faţă de cuplul maestru, masa pe fiecare aripă
este de 1500t .
Se cere:
a) Să se traseze curbele forţei tăietoare şi momentului încovoietor pentru corpul
navei;
b) Să se determine momentul de încovoiere maxim;
c) Să se calculeze momentele de încovoiere maxime pentru care vor fi proiectaţi
suporţii aripilor portante.

2000t
1000t
12,2m

750KN 1500KN 750KN

9,1m 60,8m 9,1m

c

Fig. 5.16
Capitolul V. – Elasticitatea longitudinal-verticală a navei 159

PP 5.14 O navă pe aripi portante, cu o lungime de 76,2m se sprijină pe două

aripi portante situate la 7,62m de extremităţi. Distribuţia de greutăţi a navei este
compusă din 1000t uniform distribuite pe toată lungimea şi alte 2000t uniform
distribuite pe o lungime de 61m , între cei doi suporţi ai aripilor. La un moment dat,
nava execută oscilaţii pe verticală compuse cu oscilaţii longitudinale, rezultând o
acceleraţie de 4,8m / s2 la pupa, şi 9,6m / s2 la prova.
a) Care sunt reacţiunile în suporţi?
b) Să se traseze, suprapus, distribuţia de forţe tăietoare pentru situaţia descrisă
mai sus, cât şi pe apă liniştită;
c) Să se traseze diagramele de momente încovoietoare.
În secţiune longitudinală nava arată ca în figura 5.17.

Suporti
A B C Aripa

Fig. 5.17

PP 5.15 Pentru o navă cu lungimea de 122m , distribuţia de mase este

următoarea:
- Corp: 3600t uniform distribuite pe toată lungimea;
- Maşini şi combustibil: 900t uniform distribuite pe o lungime de 18,3m , de o
parte şi de alta a cuplului maestru;
- Încărcătura: 24950t distribuite uniform în prova şi pupa compartimentului
de maşini, spaţii ce au fiecare o lungime de 45,7m (total încărcătură: 9900t ).
Nava execută oscilaţii verticale pe val. La un moment dat nava se află pe creasta unui
val, când împingerea are o distribuţie pur parabolică, cu valoarea maximă la cuplul
maestru de 118t / m . Neglijând mişcarea de rotaţie a particulelor de apă, să se
determine cu cât se modifică momentul de încovoiere maxim datorită oscilaţiilor?
Este o creştere sau o descreştere faţă de condiţia pseudo-statică presupusă în calculele
standard ale momentului de încovoiere. Să se traseze curbele forţei tăietoare şi
momentului de încovoiere în ambele condiţii, dinamică şi statică.

PP 5.16 Navele antice egiptene aveau lungimea de aproximativ 30,5m şi,

caracteristic, aveau extremităţile prova şi pupa ieşite din apă. Să presupunem o astfel
de navă simetrică faţa de cuplul maestru, iar extremităţile ieşite din apă au fiecare o
lungime de 5,3m . Masa poate fi luată de 4,3t / m , uniform distribuită pe toată
lungimea, iar distribuţia împingerii este parabolică, pe o lungime de 19,9m . Să se
traseze curbele pentru forţa tăietoare şi momentele de încovoiere şi să se estimeze
valorile maxime pentru fiecare (Centrul geometric al unei jumătăţi de parabolă este la
3 / 8 din jumătate din lungimea pe care se extinde, faţă de axa de simetrie).
 Datorită înălţimilor mici ale acestor nave, precum şi datorită faptului că ele
erau construite din buşteni, sau chiar din trestie, cu lungime mică, aceste nave erau
rigidizate prin intermediul unui mare număr de parâme de întindere, ce se extindeau
pe cea mai mare parte a navei şi care sunt schematizate în figura 5.18:
Cu parâmele ABCD întinse, să se indice, sub formă de diagramă, efectul
acestora asupra momentului de încovoiere longitudinal al grinzii navei. Cât trebuie să
fie tensiunea în segmentul BC pentru a minimiza momentul de încovoiere maxim
(referitor la poziţia sa)? Segmentele BF şi CE sunt fixate astfel încât capetele B şi C
nu se deplasează.

B C
A 30 D

5,3m 4,3m 11,3m 4,3m 5,3m

30,5m

Fig. 5.18

PP 5.17 O navă de tip „Missouri River” cu o lungime de 70,1m , are distribuţia

maselor prezentate în tabelul 5.5.

Tabelul 5.6
Distanţa prova-pupa Masa unitară
[m] [t/m]
Corpul, amenajări, etc. 0 - 70,1 7,38
Încărcătură 0 - 10,7 11,15
Încărcătură 10,7 - 29 7,51
Căldări 29 - 57,9 5,74
Încărcătură 38,1 - 57,9 7,51
Maşini 57,9 - 70,1 9,02

În plus, masa roţii cu zbaturi este de 15t şi este amplasată în consolă la o distanţă de
3,7m pupa faţă de perpendiculara pupa, astfel că centrul de greutate al navei se află la
cuplul maestru. Carena navei poate fi considerată cu secţiune transversală constantă
pe toată lungimea navei. Să se construiască diagrama momentului de încovoiere
longitudinal şi să se determine valoarea maximă a acestuia.
Din cauza înălţimii corpului (foarte mică), pentru creşterea rigidităţii au fost
utilizate parâme de întindere (câte un şir de fiecare parte). Dimensiunile sunt arătate în
figura 5.19.
Capitolul V. – Elasticitatea longitudinal-verticală a navei 161
15t B C

D
A45 60 F E 60 30

3,7m 17,6m 14,8m 25,6m 12,1m

70,1m

Fig. 5.19

a) Cu şirul ABCD în tensiune, să se arate modificările rezultate în distribuţia

momentului de încovoiere longitudinal al grinzii navei. Suporţii BE şi CE sunt
fixaţi astfel încât capetele B şi C nu se deplasează;
b) Ce tensiune trebuie să existe în segmentul BC pentru o distribuţie optimă a
momentului de încovoiere (pentru a minimiza momentul de încovoiere
maxim)?
c) În cazul în care nava nu are marfă la bord, tensiunea în BC va fi mai mare
decât în cazul în care nava este încărcată?

PP 5.18 O barjă prismatică cu dimensiunile 45, 7 m 15, 2m este folosită ca

suport pentru o platformă de foraj cu aceleaşi dimensiuni, şi care se sprijină pe
coloane dispuse la mijlocul şi la extremităţile barjei. Masa pe unitatea de lungime a
barjei este de 23t / m , iar a platformei de 9,8t / m . Se presupune barja în echilibru pe
creasta unui val cu profil triunghiular, cu lungimea 45,7m şi înălţimea de 2,4m .
a) Se presupune că platforma nu are rigidizări longitudinale, astfel că toate
forţele tăietoare şi momentele încovoietoare sunt preluate de barjă. Să se
traseze curbele sarcinii, forţei tăietoare şi momentului de încovoiere pentru
barjă;
b) Se presupune că barja nu are rigidizări longitudinale, astfel că forţele şi
momentele sunt preluate de platformă. Să se traseze curbele forţei tăietoare,
sarcinii şi momentului de încovoiere pentru platformă, şi să se calculeze
valorile forţei tăietoare în coloane (atât de la mijloc cât şi de la extremităţile
platformei).

PP 5.19 Structura care a fost propusă pentru forarea fundului oceanului constă
din doi cilindri paraleli orizontali imerşi, având 106,7m lungime şi 10,7m diametru.
Fiecare cilindru, la rândul său, conţine 3 suporţi cilindrici verticali, având 9,1m
diametru, ce se extind în sus 45,7m , unde susţin platforma de foraj paralelipipedică
(aproximativ 76,2m lăţime) situată la o distanţă de 21,3m deasupra apei (Figura 5.20).
 6m 76,2m
45, 7m 21,3m

9,1m

106,7m 10,7m

Fig. 5.20

Se presupune că masa celor două pontoane încărcate este de 14000t , uniform

distribuite între ele precum şi pe lungime. Platforma are alte 6000t uniform distribuite
şi fiecare din cei şase suporţi are 1000t . Masa totală este deci de 26000t . Pentru
simplificare, greutăţile, împingerea şi alte forţe axiale în suporţi se distribuie uniform
pontoanelor sau platformei, pe distanţa de 9,1m . Atât platforma cât şi
pontoanele au rigidizare longitudinală dar de grade diferite, astfel că reacţiunile în
cele trei şiruri de suporţi sunt necunoscute (P 1, P2 şi P3). Să se traseze curbele de
distribuţie a sarcinii, momentului de încovoiere şi forţei tăietoare atât pentru platformă
cât şi pentru fiecare din cele două pontoane. Apoi, în funcţie de cele trei reacţiuni
necunoscute să se calculeze momentul de încovoiere la cuplul maestru.

PP 5.20 O masă q[t] , aflată la jumătatea pupa a unei nave, se deplasează

înspre pupa pe o distanţă d [ m] . Să se arate că momentul de încovoiere standard „în
d
arc” la cuplul maestru creşte aproximativ cu q 2 , iar momentul de încovoiere
d
standard „în contra-arc” descreşte cu aproximativ q 2 . Apoi, să se discute efectele
aproximative ale momentelor de încovoiere ale unei nave datorită deplasării unei
greutăţi înspre pupa, cu masa  30 , iar distanţa pe care centrul său de greutate se
deplasează este de 0, 4L . este deplasamentul navei la plină încărcare, iar L este
lungimea navei.

PP 5.21 Două nave similare au respectiv 91, 44 m lungime şi 20944 t

deplasament şi 109, 7 m lungime şi 29430 t deplasament, înălţimea de construcţie
fiind aceeaşi.
Să se estimeze procentajul de creştere a momentului de încovoiere maxim la a
doua navă în comparaţie cu prima şi să se indice cum se asigură rezistenţa minimă
pentru a doua navă.

PP 5.22 O navă de secţiune transversală dreptunghiulară cu lăţimea de 9,14 m

şi înălţimea de construcţie de 6,1 m are învelişul exterior din oţel. Doi pereţi
longitudinali din aluminiu sunt dispuşi simetric faţă de P.D. Învelişul bordajului şi a
punţilor longitudinale au grosimea jumătate din grosimea învelişului punţii şi/sau
fundului.
a) Să se traseze variaţia tensiunii de încovoiere de la punte la fund, pentru cele
şase planşee ale navei supuse încovoierii longitudinale;
Capitolul V. – Elasticitatea longitudinal-verticală a navei 163

b) Să se compare mărimea tensiunii la partea de sus a planşeelor de bordaj cu

tensiunea de la partea de sus a punţilor longitudinale.

PP 5.23 Un element de structură supus la încovoiere este compus, la rândul

său, din alte trei elemente, din materiale diferite, dar având toate aceeaşi secţiune
transversală. Lăţimea este b iar înălţimea fiecărui element este a / 3. Elementul din
oţel moale se află la partea inferioară, cel din aluminiu la mijloc, iar cel din oţel de
înaltă rezistenţă se află la partea superioară. Valorile modulelor de elasticitate sunt
date în tabelul 5.7.
(A) Pentru un moment de încovoiere dat, M , să se compare tensiunile de-a lungul
înălţimii întregii secţiuni, în următoarele două cazuri:
a) când nu există forţe tăietoare între elemente;
b) când elementele au fuzionat, astfel că secţiunile transversale iniţial plane,
rămân plane şi după încovoiere (conform teoriei barei simple).

Tabelul 5.7
2 2
E[N/mm ] a [N/mm ]
Oţel moale 2,1 10 5 205
Aluminiu 0,7 10 5 137
Oţel de înaltă rezistenţă 2,1 10 5 342

(B) Din punctul de vedere al schiţei de ansamblu, ce greşeală există în selectarea şi

dispunerea materialelor pentru cele două cazuri?

PP 5.24 O bară structurată, supusă la încovoiere , este alcătuită din trei

elemente din materiale diferite, dar cu aceeaşi secţiune transversală. Lăţimea este b ,
iar înălţimea pentru fiecare element este a / 3. Valorile pentru modulele de elasticitate
şi tensiunile admisibile pentru fiecare element, sunt date în tabelul 5.8.

Tabelul 5.8
2 2
E[N/mm ] a [N/mm ]
Elementul de deasupra 2,1 10 5 205
Elementul din mijloc 1,4 10 5 274
Elementul inferior 0,7 10 5 137

(A) Pentru un moment de încovoiere dat M , să se compare tensiunile pe toată

înălţimea secţiunii , în următoarele două cazuri:
a) când nu există forfecare între elemente;
b) când elementele au fuzionat astfel că secţiunile transversale iniţial plane
rămân plane şi după încovoiere (conform teoriei barei simple);
(B) Există o ordine mai bună de aranjare a celor trei elemente? Dacă da, care este
aceea şi de ce?
(C) Ce concluzie se poate trage cu privire la valorile modulelor de elasticitate, pentru a
se obţine o structură eficientă?
(D) Să presupunem că bara cu aranjare iniţială se răstoarnă. Care este valoarea
raportului a / b astfel încât momentul de încovoiere maxim pe care-l suportă bara
să fie acelaşi ca în cazul A.b).?

PP 5.25 Deasupra punţii principale a unei nave, în zona centrală, se află o

suprastructură cu o singură punte. Din cauza deschiderilor mari în bordajele
suprastructurii, la secţiunea considerată, doar puntea suprastructurii contribuie la
rezistenţa longitudinală a navei.
Dacă:
A - aria secţiunii transversale a navei, mai puţin suprastructura;
i - momentul de inerţie al acestei suprafeţe, calculat în raport cu axa neutră;
h - distanţa de la axa neutră la puntea suprastructurii;
y - distanţa de la axa neutră până la puntea principală,
să se arate că aria secţiunii transversale a punţii suprastructurii nu trebuie să fie mai
mică decât:
A h  y  i ,
y 2
i  Ah
presupunând că momentul încovoietor nu diferă semnificativ în suprastructură de
restul secţiunii.

PP 5.26 Se consideră o barjă paralelipipedică cu următoarele caracteristici: L

 30, 5m ; B  6m ; D  3m . Ea are pereţi transversali etanşi dispuşi la 4, 5m faţă de
fiecare extremitate. Compartimentele de la extremităţi sunt goale, în schimb cel din
mijloc este plin cu benzină, având densitatea 0, 71t / m3 . Permeabilitatea acestui
compartiment este 97% . Masa barjei goale este 57, 6t şi se presupune a fi distribuită
uniform de-a lungul lungimii sale. Învelişul punţii are o grosime de 6, 35mm , iar
învelişurile bordajului şi al fundului au o grosime de 7, 94mm (excepţie face chila care
are o grosime de 9, 52mm şi o lăţime de 1, 07m ). Barja încărcată se află în
echilibru pe un val trohoidal standard, de 30, 5m lungime şi 1, 5m amplitudine, având
creste la extremităţi şi gol de val la mijlocul navei. Densitatea apei este 1,017t / m3 .
a) Să se traseze curbele greutăţii împingerii, sarcinii, forţei tăietoare şi
momentului încovoietor;
b) Să se determine tensiunea de compresiune, orizontală maximă în punte şi
tensiunea de întindere, orizontală maximă în învelişul fundului, considerând
că tot materialul secţiunii transversale participă atât la compresiune cât şi la
întindere.

PP 5.27 O barjă paralelipipedică, la plină încărcare, are o distribuţie a greutăţii

constantă, de 82t / m , pe toată lungimea sa. Dimensiunile barjei sunt: L  61m ;
B 12, 2m ; D  7, 6m . Se presupune că barja se află „în arc”, pe un val cosinusoidal,
a cărui înălţime este L / 20 , iar lungimea este   L .
a) Să se traseze curbele forţei tăietoare şi momentului de încovoiere şi să se
calculeze momentul de încovoiere maxim;
Capitolul V. – Elasticitatea longitudinal-verticală a navei 165

b) Considerând o situaţie în care creasta valului este mai înaltă decât puntea, să
presupunem că aceasta (creasta valului) descreşte astfel încât nu există
posibilitatea ca să se spargă de punte. momentul de încovoiere va creşte sau va
descreşte?
ANEXA C: Valorile densităţii şi vâscozităţii cinematice a apei, funcţie
de temperatură, pentru apă dulce, respectiv apă sărată

Temp.   106 FW 106 SW

FW SW

 o C   Kg / m3   Kg / m3   m 2 / s  m 2 / s
         
0 999,8 1028,0 1,78667 1,82844
1 999,8 1027,9 1,72701 1,76915
2 999,9 1027,8 1,67040 1,71306
3 999,9 1027,8 1,61655 1,65988
4 999,9 1027,7 1,56557 1,60940
5 999,9 1027,6 1,51698 1,56142
6 999,9 1027,4 1,47070 1,51584
7 999,8 1027,3 1,42667 1,47242
8 999,8 1027,1 1,38471 1,43102
9 999,7 1027,0 1,34463 1,39152
10 999,6 1026,9 1,30641 1,35383
11 999,5 1026,7 1,26988 1,31773
12 999,4 1026,6 1,23495 1,28324
13 999,3 1026,3 1,20159 1,25028
14 999,1 1026,1 1,16964 1,21862
15 999,0 1025,9 1,13902 1,18831
16 998,9 1025,7 1,10966 1,15916
17 998,7 1025,4 1,08155 1,13125
18 998,5 1025,2 1,05456 1,10438
19 998,3 1025,0 1,02865 1,07854
20 998,1 1024,7 1,00374 1,05372
21 997,9 1024,4 0,97984 1,02981
22 997,7 1024,1 0,95682 1,00678
23 997,4 1023,8 0,93471 0,98457
24 997,2 1023,5 0,91340 0,96315
25 996,9 1023,2 0,89292 0,94252
26 996,7 1022,9 0,87313 0,92255
27 996,4 1022,6 0,85409 0,90331
28 996,2 1022,3 0,83572 0,88470
29 995,9 1022,0 0,81798 0,86671
30 995,6 1021,7 0,80091 0,84931