Descrierea mijloacelor pirotehnice

aflate in
barcile de salvare
Barca de salvare (lifeboat)
Barca de salvare este o ambarcatiune de supravietuire,destinata
mentinerii in viata a naufragiatilor,dupa abandonarea navei.
In codul LSA sunt cuprinse standardele standardele constructive
si testele de performanta pentru barcile de salvare,dupa cum
urmeaza:
Racheta parasuta(rocket parachute flares) 4 buc.
Racheta parasuta este un dispozitiv de semnalizare pe timp de zi
sau de noapte,cu raza mare de vizibilitate.Noaptea,acest dispozitiv
poate fi vizibil de la o distanta de pana la 30 de mile marine
intrucat,atunci cand este lansata pe verticala,atinge o altitudine de
minim 300metrii.
Rachetele parasuta nu trebuie lansate atunci cand sunt avioane
sau elicoptere in imediata apropiere,intrucat exista riscul de
avariere a acestora.
In cazul in care exista combustibil sau alte substante inflamabile
pe suprafata marii,rachetele trebuie lansate cat mai aproape de
verticala,pentru a avea timp sa arda complet,in aer.
La bordul fiecarei ambarcatiuni de supravietuire de la bordul
navei trebuie sa existe 4 rachete parasuta.In plus,la bordul navei
trebuie sa mai existe cel putin 12 rachete parasuta,amplasate pe
comanda de navigatie,sau in apropierea acesteia.
Facla de mana(hand flares) 6buc.

Facla de mana este un dispozitiv de semnalizare,pe timp de zi

say de noapte,cu raza mica de vizibilitate(maxim 5 mile
marine),intrucat arde aproape de nivelul marii.
Facla de mana constituie semnal de pericol si este destinata,in
primul rand,semnalizarii catre avioane si elicoptere.Ea este
eficienta si pentru semnalizarea catre nave,cand sunt suficient de
aproape.
Cand este aprinsa,facla de mana trebuie tinuta deasupra
capului,cat mai sus posibil,in bordul de sub vant al ambarcatiunii.
La bordul fiecarei ambarcatiuni de supravietuire de la bordul
navei trebuie sa existe 6 facle de mana.
Geamanduri fumigene(buoyant smoke
signals) 2buc.
Geamandura fumigena este un dispozitiv de semnalizare pet imp
de zi.Ea constituie semnal de pericol si este destinata,in
special,pentru semnalizarea catre avioane si elicoptere.
Dupa activare,geamandura fumigena trebuie aruncata in mare,in
bordul de sub vant,unde va pluti si va emana un fum portocaliu.
In cazul operatiunilor de salvare cu elicopterul,fumul portocaliu
va indica pilotului directia vantului,necesara pentru manevra de
apropiere in siguranta.
Pe mare buna,fumul portocaliu este vizibil si de pe navele din
zona,dar pe mare agitate acesta este foarte dificil de reperat.
La bordul fiecarei ambarcatiuni de supravietuire trebuie sa
existe 2 geamanduri fumigene.
Echipamentul radio pentru salvarea vietii pe
mare(pevederi SOLAS)
Radiobaliza pentru localizarea naufragiilor (emergency positionindicating radio beacon EPIRB)
Conventia SOLAS prevede ca la bordul fiecarei nave maritime sa
existe o radiobaliza pentru localizarea naufragiilor (EPIRB), care sa

corespunda cerintelor functionale, pe toata durata voiajului, dupa

cum urmeaza:

sa fie capabila sa transmita alerta de pericol, prin intermediul

serviciului care opereaza cu sateliti amplasati pe orbite polare, in
banda de 406 MHz;

daca nava este angajata numai in voiaje cu acoperire

INMARSAT, sa fie capabila sa transmita alerta de pericol, prin
intermediul serviciului care opereaza cu sateliti geostationari
INMARSAT, in banda de 1,6 GHz;

navele angajate numai in voiaje din zona maritima A1, pot fi

prevazute cu radiobalize pentru localizarea naufragiilor, care sa fie
capabile sa transmita alerta de pericol, utilizand canalul de
radiotelefonie 70 DSC.
Indiferent de tipul radiobalizei pentru localizarea naufragiilor, cu
care este echipata nava, aceasta va trebui sa corespunda unor
cerinte de instalare si operare, dupa cum urmeaza:

sa fie instalata intr-o pozitie usor accesibila;

sa poata fi, oricand, eliberata manual si transportata, de o

singura persoana, intr-o ambarcatiune de supravietuire;

sa fie eliberata automat, in plutire libera, daca nava se

scufunda si sa se autoactiveze cand ajunge in stare de plutire;

sa poata fi activata manual;

sa aiba o baterie care sa-i asigure o functionare continua de

cel putin 48 de ore.

Transponder radar (search and rescue radar

transponder - SART)
Conventia SOLAS prevede ca, la bordul fiecarei nave, sa existe cel
putin un transponder radar, in fiecare bord. Aceste transpondere

radar trebuie amplasate, la bordul navei, astfel incat sa poata fi

rapid transferate, in oricare ambarcatiune de supravietuire. O alta
varianta poate fi amplasarea, in fiecare ambarcatiune de
supravietuire, a cate unui transponder radar (de la aceasta regula
sunt exceptate plutele de salvare localizate la extremitatile prova
sau pupa, ale navelor de marfuri, la care distanta orizontala dintre
aceste extremitati si cea mai apropiata ambarcatiune de
supravietuire este mai mare de 100 metri).

La navele echipate cu cel putin 2 transpondere radar si cu

barci de salvare cu lansare in cadere libera, un transponder radar
trebuie amplasat intr-o barca de salvare cu lansare in cadere libera,
iar celalalt transponder radar trebuie amplasat in imediata
apropiere a puntii de comanda, astfel incat sa poata fi utilizat la
bord si sa poata fi transferat in oricare alta ambarcatiune de
supravietuire.

Transponderul radar de la bordul ambarcatiunilor de

supravietuire poate fi definit ca un reflector radar activ si ofera
salvatorilor cel mai bun mijloc de localizare a ambarcatiunii.

Inainte de activare, antena transponderului trebuie fixata la cel

putin 1 metru deasupra nivelului marii. Pornirea dispozitivului se
face manual, dupa care acesta intra intr-un regim de atentiune. In
momentul in care o unda radar (de 3 cm) de la o nava sau aeronava
din zona ajunge la antena transponderului, acesta se autoactiveaza
si incepe sa genereze o serie de semnale de raspuns. Pe ecranul
radarelor din zona, aceste semnale de raspuns apar ca o linie
formata din 20 de puncte luminoase, care pleaca din tinta
corespunzatoare ambarcatiunii de supravietuire in cauza. La o
apropiere sub 2 mile marine, punctele luminoase se transforma in
sectoare de cerc concentrice, indemnand la sporirea vigilentei.

Bateria transponderului radar trebuie sa-i asigure acestuia o

functionare de cel putin 96 de ore in regim de atentiune, dintre care

cel putin 8 ore in regim de emisie continua. Functionarea in regim

de emisie a semnalelor de raspuns este indicata printr-un semnal
sonor sau vizual.

Transiver radiotelefonicVHF ( two-way VHF

radiotelephone apparatus)

Fiecare nava trebuie echipata cu cel putin 3 transivere

radiotelefonice VHF, care sa fie amplasate la bord si care sa poata fi
transferate in ambarcatiunile de supravietuire in cazul abandonarii
navei. Aceste transivere sunt de tip portabil si sunt destinate
comunicatiilor pe raza scurta, intre ambarcatiunile de supravietuire
din zona naufragiului si intre acestea si unitatile de cautare si
salvare.

Transiverele radiotelefonice VHF trebuie sa poata opera in

cel putin doua canale si anume:

canalul 16 VHF (156,8 MHZ), pentru apel/mesaj de pericol;

canalul 6 VHF (156,3 MHz), pentru comunicatiile intre

ambarcatiunile de supravietuire, precum si intre acestea si navele
sau aeronavele din zona.
Bateria unui astfel de transiver trebuie sa-i asigure o functionare de
cel putin 8 ore, dintre care:

10% emisie;

10% receptie;

80% pe atentiune.

Ca si in cazul materialelor pirotehnice (rachete parasuta, facle de

mana si geamanduri fumigene), transiverele radioletefonice trebuie
utilizate cu discernamant, numai atunci cand este neaparata nevoie.

Pentru transmiterea corecta a mesajelor de pericol se vor urma

procedurile descrise in ANEXA 4 a Codului international de semnale