CHESTIONAR SUBIECTE PENTRU EXAMEN LA CSM

1. Explicai acronimele IMO, SOLAS, IAMSAR, MERSAR.

IMO-International Maritime organization
SOLAS-Safety of Life at Sea
IAMSAR-International Aeronautical and Maritime Search and Rescue
MERSAR-Merchant Ship Search and Rescue Manual
2. Ce este Rolul de apel?
Rolul de apel (Muster List) este constituit dintr-un set de indatoriri pe care le are fiecare
membru de echipaj intr-o situatie de urgenta.
Conventia SOLAS stabileste c el trebuie s specifice detalii privind semnalul de alarm
general n caz de urgent si de asemenea msurile ce trebuie luate de echipaj si pasageri
cnd aceast alarm este declansat. Rolul de apel trebuie, de asemenea, s specifice cum
va fi dat ordinul de abandon al navei.
Rolul de apel trebuie s specifice care ofiteri au responsabilitatea s asigure ca mijloacele
de salvare si de stins incendiul sunt mentinute n stare bun si sunt gata pentru a fi imediat
folosite.
Rolul de apel trebuie s specifice nlocuitorii diferitelor persoane importante care pot
deveni inapte, avnd n vedere c anumite situatii pot impune diferite actiuni.
Rolul de apel trebuie ntocmit nainte de plecarea navei n voiaj. Dac au loc schimbri
n componenta echipajului, care necesit modificri n rolul de apel, comandantul navei
trebuie s revizuiasc sau s intocmeasc un rol nou
3. Ce este Manualul de instruire?
Trebuie sa contina instructiuni si informatii in termeni usor de inteles, instruirea si
executarea in caz de urgenta. Manualul de instruire sa fie in fiecare sala de mese, de
recreere si in cabina.
4. Care este periodicitatea executrii instruirii i exerciiilor pentru situaii de
urgen la nav ?
Cel putin o data pe luna : un exercitiu de abandon si un execitiu de stingere a incendiilor.
Exercitiul se executa la 24h dupa plecarea din port, daca 25% din echipaj nu a participat
nu a participat luna precedenta.
5. Ce reprezint Sistemul suport de decizie pentru comandanii navelor de pasageri?
Trebuie prevazut pe puntea principala a navei un sistem suport de decizie pentru
exercitarea conducerii unui sistem de urgenta. Sistemul trebuie sa cuprinda un plan sau
planuri de urgenta tiparite.
6. Ce reprezint mijloacele individuale de salvare?
Reprezinta un ansamblu de echipamente de salvare in caz de urgenta.
7. Ce prevede International Life-saving Appliance Code?
Toate mijloacele de salvare trebuie s ndeplineasc anumite cerinte din punct de vedere
constructiv, astfel:
s fie construite din materiale corespunztoare si s aib o execuie de calitate;
s nu fie deteriorate n timpul depozitrii n cazul cnd temperatura aerului este cuprins
ntre -30C si +65C;
dac este probabil ca ele s fie scufundate n ap n timpul folosirii lor, s funcioneze n
ap la o temperatur cuprins ntre -1C si +30C;
 unde este cazul, s fie protejate mpotriva putrezirii, s fie rezistente la coroziune, iar
functionalitatea s nu fie afectat de apa de mare, hidrocarburi sau mucegai;
s fie rezistente la deteriorri cnd sunt expuse la soare;
s fie de culoare foarte vizibil pe toate prtile, dac aceasta va nlesni reperarea;
s fie acoperite cu material reflectorizant;
dac sunt folosite pe mare agitat s poat functiona satisfctor n acest mediu.
mijloace de salvare trebuie s aib marcate date care s permit determinarea vrstei lor sau
data la care ele trebuie nlocuite. Pentru mijloacele de salvare care necesit nlocuirea,
perioada de valabilitate este stabilit de Administratia competent.
8. Enumerai i clasificai mijloacele individuale de salvare.
Colace :
-colac neechipat
-cu saula de recuperare
-cu lumina
-cu baliza fumigena si lumina
Vesta de salvare:
-riguda
-gonflabila
Costumul:
-imersiune
-antiexpunere
-mijloc de protective termic
9. Descriei colacul de salvare (cerine, tipuri, dotarea navelor ).
Cerinte: D = 800 mm
d = 400 mm
m = 2.5 kg
Flotabilitate : sa poata sustine in apa dulce timp de 24h o greutate de fier de 14.5 kg
Tipuri:
-neechipat
-cu saula de recuperare
-cu lumina
-cu baliza fumigena si lumina
Dotarea navelor: nav de pasageri : la 60 m - 8 colaci
60-120m 12 col
120-180m - 18 col
180-240m 24 col
240m 30 col
Marfuri generale : < 100 m - 8 colaci
100-150 m - 10 colaci
150-200 m 12 col
>200 m 14 col
10. Descriei vesta de salvare (cerine, tipuri, dotarea navelor ).
- Sa se imbrace in timp un timp de 1m fara ajutor
- Sa sustina o persoana epuizata la 120 de mm cu capul deasupra apei inclinat la un
unghi de 20 grade spate/ 50 grade fata - fata de pozitia verticala
 - Sa roteasca in apa corpul uneri persoane fara cunostinta din orice pozitie in care gura
sa fie deasupra apei in cel mult 5 sec
Tipuri: - gonflabila
- Rigida
Dotari : cu fluier si lumina
Dotarea navelor : - pentru fiecare persoana aflata la bord trebuie prevazuta cte o vesta
11. Descriei costumul hidrotermic (cerine, tipuri, dotarea navelor ).
- sa fie mbracat fara ajutorul cuiva n timp de 2 minute
- sa asigure mobilitatea, flotabilitatea si sa asigure o izolatie termica
Dotarea navelor: - pentru fiecare barca de salvare 3 costume hidrotermice
- pentru fiecare persoana din echipaj cate un costum
12. Descriei costumul antiexpunere AES (cerine, tipuri, dotarea navelor ).
Cerinte : - fara izolare termica proprie, asigura temperatura corpului persoanei sa nu scada
sub 5 grade dupa o ora
- Sa se imbrace in 2 minute minim
- Sa ofere o mai mare mobilitate si sa inoate pana la 25 metri
Dotarea navelor : - pentru fiecare persoana a echipajului
13. Descriei mijlocul de protecie termic (cerine, tipuri, dotarea navelor ).
- sa acopere ntreg corpul unei persoane care poarta o vesta de salvare, cu exceptia fetei.
minile vor fi de asemenea acoperite daca mijlocul de protectie termica nu este prevazut
cu manusi;
- sa poata fi despachetat si mbracat usor fara ajutor ntr-o ambarcatiune de salvare;
- sa permita persoanei care l poarta sa-l dezbrace n apa n cel mult 2 minute daca l
mpiedica sa noate;
- sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost acoperit de flacari pentru o
perioada de 2 secunde
14. Enumerai i clasificai mijloacele colective de salvare.
Barca de salvare :
- Deschisa
- Partial inchisa
- Partial inchisa cu autoredresare
- Total inchisa
- Total inchisa cu instalatie automata de aer
- protejata la foc
Pluta de salvare :
- gonflabila
- rigida
- lasate din grui
Barca de urgenta :
- rapida
- gonflabila
- rigid-gonflabil

15. Descriei barca de salvare (cerine, tipuri, dotarea navelor ).

Cerinte : - sa asigure transportul a maxim 150 de persoane
 - se vor prevedea locuri de sezut pentru fiecare persoana din echipaj
- sa fiee echipata cu motor cu aprindere prin compresie
- motorul trebuie sa porneasca la o temperatura ambienta 15 grade in 2 minute
- motorul trebuie sa poata functiona cel putin 5 minute dupa pornire in stare rece cand
barca nu se gaseste in apa
- viteza de mars : minim 6 Noduri si 2 Nd cand remorcheaza o pluta de salvare de 25 de
persoane incarcata complet
Tipuri: Barca de salvare :
- Deschisa
- Partial inchisa
- Partial inchisa cu autoredresare
- Total inchisa
- Total inchisa cu instalatie automata de aer
- protejata la foc
Dotare : - pe fiecare bord pentru cel putin 50 % din nr total de persoane aflate la bord
16. Descriei echipamentul brcii de salvare.
- Numar suficient de rame plutitoare
- 2 barbote rezistente nu mai mici de 15 m
- Saula prova-pupa
- O ancora plutitoare
- 2 cangi
- 2 inele plutitoare de recuperare de sallvare legate cu cate o parama plutitoare de cel
putin 30m
- Un manual de supravietuire
- Ratie de hrana : 10 000 Kj / pers
- Apa potabila 3l/pers din care 1 l poate fi inlocuit cu un aparat de desalinizare
- Vas gradat de baut inoxidabil
- Pahar inoxidabil legat cu snur
- 3 chei pentru deschis conserve
- Un briceag mare legat de barca
- Un set de unelte de pescuit
- O trusa de prim ajutor ermetica
- 6 doze de medicamente contra raului de mare si cate un sac de voma
- Mijloc de protectie termica pentru 10 % din nr de persoane nu mai putin de 2
17. Descriei pluta de salvare (cerine, tipuri, dotarea navelor ).
Cerinte :
- sa rezinte 30 zile la interferii in stare de plutire in toate conditiile de stare a marii
- sa reziste la sarituri repetate mai mari sau egale de 4,5
- Sa poata fi remorcata cu cel putin 3 Nd in apa calma
- greutate maxima 185 kg
- capacit minima 6 pers
- poata fi lansata de la 18 metri
- dispozitiv de declansare hidrostatica pana la 4 metri de imersiune
- sa fie umflata cu gaz netoxic
Tipuri :
- gonflabila
- rigida
- lasate din grui
 Dotare : - pentru cel putin 25 % din nr de persoane aflate la bord
18. Descriei echipamentul plutei de salvare.
- 2 barbote rezistente nu mai mici de 15 m
- Saula prova-pupa
- O ancora plutitoare
- 2 cangi
- 2 inele plutitoare de recuperare de salvare legate cu cate o parama plutitoare de cel
putin 30m
- Un manual de supravietuire
- O trusa de prim ajutor ermetica
- 6 doze de medicamente contra raului de mare si cate un sac de voma
- Mijloc de protectie termica pentru 10 % din nr de persoane nu mai putin de 2
19. Descriei barca de urgen (cerine, tipuri, dotarea navelor ).
Cerinte : - trebuie sa transporte cel putin 5 persoane asezate si o persoana lungita
- Sa manevreze 6 Nd pana la 4 h
Tipuri : - rapida
- Gonflabila
- Rigid gonflabil
Dotarea navelor : - cel putin o barca de urgenta
20. Care sunt cerinele pentru amplasarea la nave a locurilor de adunare i
mbarcare n ambarcaiuni de salvare?
- Cat mai aproape de posturile de imbarcare
- Sa ofere un spatiu suficient
- Usor accesibile
- Iluminate corespunzator
21. Enumerai i clasificai mijloacele de semnalizare pentru salvare.
Mijloace de semnalizare vizuala :
a) o lovitur de tun sau alte semnale explozive trase la intervale de circa un minut;
b) sunet continuu produs de un aparat oarecare pentru semnale de cea;
c) fuzee sau bombe proiectnd stele roii lansate una cte una la intervale scurte;
d) semnal emis prin radiotelegrafie sau prin oricare alt sistem de semnalizare, compus din
grupul ... _ _ _ ... (S.O.S.) din Codul Morse;
e) semnal radiotelefonic constnd din cuvntul MAYDAY;
f) semnal de pericol N.C. din Codul Internaional de semnale;
g) semnal constnd dintr-un pavilion ptrat avnd, deasupra sau dedesubt, o bul sau un
obiect asemntor;
h) flcri pe nav (din cele ce pot fi produse prin arderea unui butoia cu gudron, un
butoia cu ulei, etc.);
i) fuzee cu paraut sau o lumin de mn care produce o lumin roie;
j) semnal fumigen producnd un fum portocaliu;
k) micri lente i repetate de sus n jos a braelor ntinse lateral;
l) semnal de alarm radiotelegrafic (12 linii lungi de 4 secunde, separate printr-un
interval de o secund);
m) semnal de alarm radiotelefonic (semnal bitonal continuu);
n) semnale transmise prin radiobalize pentru localizarea sinistrelor;
o) semnale aprobate transmise prin sistemele de radiocomunicaii inclusiv cele emise de
SART-urile mijloacelor de salvare.
22. Descriei mijloacere radio de semnalizare pentru salvare (cerine, tipuri, dotarea
navelor ).
- Prin radio-telegrafie sau prin orice alt sistem de semnalizare compus din grupul S.O.S.
din codul morse 12 linii lungi urmat de 4 sunete scurte separate printr-un interval de 1
sec
- Radio-telefonie constand in cuvantul MayDay
Alarma radio telegrafica semnal bitonal continuu epirb si sart
cel puin trei aparate radiotelefonice VHF deemisie-recepie;
cte un transponder radar SART n fiecare bord al navei, care n situaii de pericol poate fi cu
uurin amplasat n oricare mijloc colectiv de salvare;
n funcie de zona maritim de navigabilitate au n dotare o radiobaliz pentru localizarea
sinistrelor prin satelitEPIRB.
-
23. Descriei mijloacere pirotehnice de semnalizare pentru salvare (cerine, tipuri,
dotarea navelor ).
- Flacari pe nava
- Fuze cu parasuta sau o lumina de mana care produce o lumina rosie
- Fuze sau bombe proiectind stele rosii lansate una cate una la intervale scurte
- Semnal fumigen producand un fum portocaliu
- RACHETELE PARAUT LUMINOASE
- FACLE DE MN Cerine SOLAS:
- Geamanduri fumigene
24. Definii sinistrul naval, exemplificai.
Reprezinta accidente navale de orice fel care pun in pericol siguranta navigatiei si a
personalului.
Esuare,coliziune,incendiu,explozie, inundarea mai multor compartimente
25. Enumerai posibilele cauze ale unui sinistru naval.
Rasturnarea navelor, rasturnarea plutelor si barcilor, coliziune, explozie, incendiu, esuare,
vreme rea, abandon intentionat
26. Care pot fi urmrile sinistrului naval?
Avarii la corpul navei, gauri de apa, inrautatirea stabilitatii transversale, micsoararea
flotabilitatii, reducerea manevrabilitatii, deteriorarea sau pierderea marfii, pierderea navei,
accidente, decese , procese internationale, poluarea
27. Ce reprezint acronimele SART, EPIRB, SAR, ETA, DATUM, RCC, OSC, CSS?
SART Search and Rescue Transponder
EPIRB Emercency position indication radio beacon
SAR Search and Rescue
ETA Estimated time of arrival
DATUM punctul initial de cautare
RCC Rescue co-ordinator center
OSC on scene commander
CSS Coordonation Surface Search
28. Cum este organizat la nivel mondial salvarea maritim ?
Presupune utilizarea resurselor disponibile in scopul acordarii de ajutor-asistenta
persoanelor si proprietatilor care se afla in potential pericol sau pericol. (Geneva
Convention- Fiecare natiune va cere capitanului navei in natura in care el/ea poate ajuta
fara sa aduca prejudicii grave nave, echipajului sau pasagerului, sa asigure asistenta
oricarei persoane care se afla pe mare in pericol.)
29. Ce cuprinde salvarea maritim?
- Sisteme de informare asupra pericolului de navigatie
- Semnale de salvare
- Statii de salvare de coasta dotate cu forte si mijloace pentru salvare
- Obligativitatea morala a interventiei pentru salvarea vietii omenesti pe mare
- Cautarea si salvarea navelor aflate in pericol
- Stabilirea metodelor si procedeelor de salvare a oamenilor, navelor si bunurilor
- Manevra de om la apa
- Dotarea cu mijloace proprii de salvare in conformitate cu SOLAS si norme de registru
30. Cum se poate face coordonarea operaiunilor SAR?
Se poate face de catre:
- Autoritatile de la coasta
- De la locul sinistrului
Se va stabili un CSS : o nava sau aeronava specializate daca cel putin una este implicata
sau o nava va trebui sa isi asume acest rol.
Stabilirea CSS este preferabil sa se faca inainte de a ajunge la locul sinistrului.
Nava care ajugne prima in zona va incepe cautarea/ va acorda asistenta solicitata
31. Cine i cum stabilete OSC-ul?
- RCC/RSC numeste OSC-ul, de preferinta inainte de a ajunge in zona sinistrului.
- Daca nu este posibil unitatile implicate isi vor alege un OSC prin acord mutual
- Sau prima unitate care ajunge la fata locului isi va asuma automat indatoririle si
responsabilitatea OSC-ului
32. Ce cuprinde planul SAR?
Fiecare RCC va pregati in avans un plan detaliat pentru dirijarea, conducerea misiunilor
SAR:
- O lista a facilitatilor SAR disponibile
- Organizarea comunicatiilor
- Metode de alertare a participantilor
- Efectuarea operatiunilor pe care coordonatorul salvarii le vor indeplinii in mod normal
33. Clasificai unitile implicate n cutare i salvare funcie de dotare.
SU unitati de cautare
RU unitati de salvare
Aeronave SRU : avion, elicopter
SRU maritime : barci SAR, barci de patrulare SAR, Nave SAR, Nave comerciale
34. Care sunt criteriile pentru implicarea unitilor n operaiuni SAR?
In caz de pericol/urgenta.
 35. Enumerai semnalele vizuale de pericol.
Semnale de pericol N.C din codul international de semnale:
- semnal constand dintr-un pavilion patrat avand deasupra sau dedesupt o bula sau un
obiect asemanator
- miscari lente si repetate de sus in jos a bratelor lateral
36. Enumerai semnalele sonore de pericol.
- O lovitura de tun sau alte semnale explozibile trase la intervale de circa 1 min
- Sunet continuu produs de un aparat oarecare pentru semnal de ceata
37. Enumerai semnalele radio de pericol.
S.O.S , MAY DAY, 12 linii lungi, semnal bitonal continuu
38. Descriei semnalele de salvare ziua i noaptea.
V VEDEM VI SE VA DA AJUTOR CT MAI CURND POSIBIL
Ziua : - Semnal cu fum portocaliu sau semnal combinat sonor-luminos (tunet i fulger)
compus din trei semnale separate la intervale de 1 min.
Noaptea : - Rachete cu stele albe, care const din trei semnale separate ce se dau la intervale
de aproximativ 1 minut.
ACEST LOC ESTE CEL MAI BUN PENTRU DEBARCARE
Ziua : - Micarea vertical a unui pavilion alb braelor sau Lansarea unui semnal cu stele verzi
Noaptea : - Micarea vertical a unei lumini albe sau a unei facle sau Lansarea unui semnal cu
stele verzi
ESTE EXTREM DE PERICULOS S SE DEBARCE AICI
Ziua: - Micarea orizontal a unui pavilion alb sau a braelor sau Lansarea unui semnal cu
stele roii
Noaptea: - Micarea orizontal a unei lumini alb sau flacr sau Lansarea unui semnal cu stele
roii
ESTE EXTREM DE PERICULOS S SE DEBARCE AICI, UN LOC MAI
FAVORABIL DE DEBARCARE SE GSETE N DIRECIA INDICAT
Ziua: - Micarea orizontal a unui pavilion alb (1), pavilionul fiind apoi cobort spre pmnt
(2) i un al doilea pavilion alb, orientat spre direcia de urmat(3) sau Lansarea vertical a unui
semnal cu stele roii (1) i a unui semnal cu stele albe n direcia celui mai bun loc de
debarcare (2).
Noaptea: - Micarea orizontal a unui lumini albe sau facl (1), lumina alb sau facla fiind
apoi cobort spre pmnt (2) i o a doua lumin alb sau facl, orientat spre direcia de
urmat(3) sau Lansarea vertical a unui semnal cu stele roii (1) i a unui semnal cu stele albe
n direcia celui mai bun loc de debarcare (2).
39. Care este semnificaia general a unui un semnal cu stele verzi?
Parama a fost legata sau cel mai bun loc de debarcare
40. Care este semnificaia general a unui semnal cu stele roii?
Semnal de pericol (debarcare)
41. Ce semnal transmite o aeronav dac se rotete n jurul ambarcaiunii cel puin o
dat, trece prin prova ambarcaiunii la joas nlime, balanseaz aripile i se
ndreapt ntr-o anumit direcie?
-indreptarea in directia in care nava trebuie sa se duca
42. Ce semnal transmite o aeronav dac se rotete n jurul ambarcaiunii cel puin o
dat, trece prin pupa ambarcaiunii la joas nlime, balanseaz aripilese i
ndreapt ntr-o anumit direcie?
- Avionul indica ca numai este nevoie de ajutorul careia i se semnaleaza
43. n comunicaiile nava-aeronav ce mesaj transmite nava cnd arboreaz steagul
cu dungi verticale roii i albe?
- Nava este deacord cu semnalul primit
44. Care este semnalul transmis prin micarea vertical a unui steag alb sau a
braelor, ziua sau micarea vertical a unei lumini albe noaptea?
- Acest loc este cel mai bun pentru debarcare
45. Care este semnalul transmis prin micarea orizontal a unui steag alb ziua sau
micarea orizontal a unei lumini albe noaptea?
- Este extrem de periculos sa se debarce aici
46. Cnd se pornesc manual radiobalizele pentru localizarea sinistrelor EPIRB i
transponderele radar SART?
- La locul incidentului
47. Cum acioneaz ofierul de cart la recepionarea unui mesaj de pericol?
- Anunta comandantul
48. Ce informaii conine un mesaj de pericol?
- Semnal bitonal
- Mayday mayday mayday
- This is .....indicativul de apel de trei ori
- Numele si indicativul navei in primejdie
- Informatii legate de pozitia navei
- Natura pericolului si felul asistentei dorite
- Orice alta informatie ce poate veni in ajutorul operatiunilor de cautare si salvare
49. Ce informaii conine un mesaj de rspuns pentru un mesaj de pericol?
- Confirmarea receptiei unui mesaj de primejdie de catre o nava sau statie de coasta se
face astfel:
- semnalul de primejdie "MAYDAY";
- numele si indicativul de apel al navei care a transmis mesajul de primejdie, spus de 3 ori;
- cuvintele "THIS IS" (sau DE spus DELTA ECHO n cazul unor dificultati de limba);
- numele si indicativul de apel al statiei ce face confirmarea de receptie, spus de 3 ori;
- cuvntul RECEIVED (sau ROMEO ROMEO ROMEO n caz de dificultati de limba);
- semnalul de primejdie "MAYDAY".

50. Ce informaii conine un mesaj de retransmitere a unui mesaj de pericol?

Coninutul mesajului retransmis:
MAYDAY pronunat de trei ori;
ALL STATIONS (dac se transmite pentru toate staiile din zon);
THIS IS ...... indicativul navei proprii pronunat de trei ori;
RECEIVED FROM .... indicativul navei n pericol;
ON FREQUENCY _ _ _ _ _ _ _ _
AT HOUR _ _ _ _ _ _ _ _ _
THE MESSAGE _ _ _ _ _ _ _ _
51. Cine poate face controlul comunicaiilor pe timpul operaiilor SAR?
- OOW
52. Care este procedura de definire a ariei iniiale de cutare la primirea unui mesaj
de pricol?
- Se stabileste datum-ul la ultima pozitie a navei
53. Care sunt criteriile care au n vedere la stabilirea razei de cutare vizual pe
timpul operaiunilor SAR, exemplificai?
- Raza de cautare vizuala corectata pentru conditii de mediu, viteza de cautare, gradul
de oboseala al observatorilor : Wa x Fw x Ff x Fv = W
- Wa - raza de cautare necorectata
- Fw corectia de vreme
- Ff corectia de oboseala
- Fv corectia de viteza de cautare
- W raza de cautare vizuala
54. Enumerai procedeele de cutare utilizate pe timpul operaiunilor SAR.
- In patrat crescator
- In sector
- Drumuri paralele
- Drumuri posibile
- Mixte : - coordonata nava-aeronava
Formatie dedublata
Coordonate prin radar prin ajutorul parasutelor luminoase
55. Descriei procedeul de cutare n ptrat cresctor.

56. Descriei modul de stabilire a raioanului iniial de cutare.

57. Descriei procedeul de cutare n sector.

58. Descriei procedeul de cutare pe drumuri paralele cu 2 nave.

59. Descriei procedeul de cutare pe drumuri paralele cu 3 nave.

60. Descriei procedeul de cutare pe drumuri paralele cu 4 nave.

61. Descriei procedeul de cutare pe drumuri paralele cu 5 nave.
62. Descriei procedeul de cutare pe drumul probabil.

63. Descriei procedeul de cutare nava-aeronava.

64. Descriei procedeul de cautare in formaie dedublat.

65. Descriei procedeul de cautare coordonat prin radar.

- Se aplica unei singure aeronave
- Drumul aeronavei este asemanator schemei de cautare coordonata nava/aeronava cand
cautarea se face la vedere
- Unitatea de suprafata urmareste aeronava prin radar, ii previne abaterile precum si
sosirea la extremitatea fiecarui segment, pentru executarea virajelor
- Daca se folosesc mai multe aeronave este urmarit numai seful formatiei care trebuie sa
zboare la aprox 1 km inaintea formatiei
66. Descriei procedeul de cautare cu ajutorul parasutelor luminoase.

67. Care sunt aciunile imediate ce vor fi ntreprinse la nav dup primirea
mesajului de pericol.
- Confirmarea, receptionare / retransmiterea mesajului
- Radiogoniometrarea mesajului
- Transmiterea navei in pericol : identitatea, pozitie, viteza, ETA , relevment
- Utilizarea permanenta a radarului in banda x
- Suplimentarea posturilor de veghe
68. Ce pregtiri se fac la bordul navei de salvare pe timpul deplasrii ctre zona
sinistrului.
- Parame in exteriorul bordurilor pentru faciilitatea acostarii barcilor si plutelor de salv
- Biga/cranic pentru a scoate in afara bordului o platforma sau o plasa pentru ridicarea
persoanelor extenuate sau ranite
- Bandule si scari care vor fi aruncate in afara bordului in zona celei mai joase punti
deschise si vor fi desemnate persoane care vor intra in apa pentru a sista
supravietuitorii in caz de necesitate
- O pluta pentru a usura transbordarea supravietuitorilor numai daca situatia o impune
- Pregatirea supravietuitorilor pentru asistenta medicala
- Pregatirea targilor, hainelor uscate
- Mijloace de comunicare necesare
- Va fi pregatit un aparat de aruncat bandula pentru stabilirea unei ventuale legaturi cu
nava in pericol
69. Care sunt atribuiunile CSS?
- determinarea pozitiei probabile a obiectului limita,probabila a erorii pozitiei si aaria de
cautare
- stabilirea distantei ce vor fi mentionate intre unitatile implicate pe durata cautarii
- stabilirea schemelor de cautare potrivite pentru navele care participa la operatiunea de
cautare si atribuirea acestora pe grupuri de nave
- stabilirea navei potrivite sa efectueze operatiunea de salvare cand obiectul cautat a fost
localizat
- coordonarea comunicatiilor in aria de cautare
- intocmirea planului de conducere a operatiunii de cautare, ordonat de CCS (centrul de
cautare si salvare)
- modificarea planului ordonat in functie de situatia de la fata locului si comunicarea
acesteia catre CSS
- intocmirea rapoartelor periodice si transmiterea lor catre CCS
- tinerea unului jurnal detaliat al actiunilor interprinse
- avizarea CCS privind eliberarea de sarcini a unor nave care numai erau necesare in
zona
- raportarea nr si numelor supravietuitorilor , precum si a navelor in care au fost
imbarcati

70. Care sunt regulile care trebuie respectate la apropierea de locul sinistrului?
- Veghe pe intreg orizontul
- Interzis a se arunca peste bord orice fel de resturi pentru a nu se confunda cu resturile
sinistrelor
- La sosire se adopta o schema de cautare corespunzatoare
- Zonele cercetate se vor marca pe harta
- Folosirea permanenta a radio-goniometrului
- Localizarea transmitatoarelor EPIRB
- Veghe radar continua
- Noaptea utilizarea proiectoarea/alte surse
- Daca nu a fost stabilit CSS, informatiile se transmit la toate statiile
- Se asigura vizibilitatea pentru supravietuitori
71. Cum pot acorda asisten aeronavele SAR?
- Echipamente
- Plute
- Radio-geamanduri
- Facle, fumigene, diferiti coloranti
- Parasute luminoase
- Pompe pentru plute
72. Cum se asigur succesul unei operaiuni SAR?
- CSS trebuie sa stabileasca cele mai bune cai de salvare si sa trimita nava cea mai buna
echipata pentru recuperarea supravietuitorilor
- Chestionarea supravietuitorilor
- CSS trebuie sa informeze statia de radio costiera despre concluziile cautarii si sa dea
detalii: numele si destinatia navelor, conditia fizica, dacaeste nevoie de asistenta
sociala, starea obiectului sinistrului
73. Care sunt cauzele nereuitei n cutarea fr succes?
- Eroare la determinarea pozitiei locului si a navei catre punct
- Eroarea in estimare a derivei
- Nerespectarea tintei
- Navigatia imprecisa
74. Cum pot fi utilizate n planificarea cutrii dovezile existenei unui sinistru?
- In unele cazuri cautarea poate descoperi dovezi ale sinistrului fara a gasi
supravietuitori, aceste dovezi pot ajuta la localizarea datumului si stabilirea unei zone
de cautare
- Cand se gaseste nava abandonata aceasta a fost in deriva sub vant sau sub hula decat a
ambarcatiunii de salvare cautare in vantul navei
75. Cine hotrte abandonarea navei i care sunt aciunile imediate ntreprinse?
- Comandantul:
 - Indepartarea de nava
- Salvarea supravietuitorilor
- Verificarea mijloacelor de salvare
- Acordarea primului ajutor medical ranitilor grav
- Reducerea derivei
- Transmiterea mesajelor de pericol
- Semnalizarea pozitiei
76. Cum se execut recuperarea supravieuitorilor din ap?
- Barcile de salvare vor recupera toate persoanele aflate in apa
- Seful barcii va informa despre prezenta nominala a persoanelor aflate in barca sa
- Comandantul/inlocuitorul va confrunta prezenta din barci cu lista echipajului si va
stabili cu exactitate ce persoane nu se afla in barca
77. Descriei metoda "n telegraf de transbordare a supravieuitorilor.
- Desen

78. Descriei metoda " sub vnt de transbordare a supravieuitorilor.

Nav Colac
Barc de salvare
Salvatoare Nav
W avariat

79. Descriei metoda " n vnt de transbordare a supravieuitorilor.

Barc
Nav Nav
Nav
 Salvatoare avariat
salvatoare
barc de salvare
W

80. Descriei metoda de transbordare a supravieuitorilor cu elicopterul de pe o nav

n curs de abandonare.
- De pe o nava in curs de abandonare se realizeaza legaturile radio intre nava si elicopter
81. Recomandri la transbordarea supravieuitorilor cu elicopterul din mijloacele
de salvare sau din ap.
82. Cum se acord asisten cu nava unei aeronave?
- Aeronavele de regula se scufunda repede, de aceea trebuie intervenit foarte repede
- Nava salvatoare trebuie sa raspunda statiei care a emis mesajul transmitand identitatea,
pozitia si actiunile pe care le intreprinde.
- Ca mesaj direct direct de la aeronava raspunde si retransmite mesajul CSS
- Nava salvatoare trebuie sa dea pilotului urmatoarele infomatii : directia si forta
vantului; informatii despre mare si vreme
- Nava va naviga paralele cu drumul de amerizare
- Daca aeronava amerizeaza langa nava, atunci nava trebuie: sa retransmita relevmente
pentru dirijarea aeronavei; sa transmita semnale care sa permita aeronavei sa
goniometreze nava; ziua sa emita fum negru; noaptea sa aprinda un proiector vertical
si luminile de pe punde
83. Care sunt msurile de siguran la manevra de coborre/ridicare a
ambarcaiunilor?
-
84. Descriei procedura de lansare automat a ambarcaiunilor de salvare complet
nchise?
- Ambarcatiunile de salvare complet inchise trebuie sa fie lansate automat prin caderea
libera si de aceea este esential ca inainte de lansare, conducatorul barcii sa se asigure
ca toate intrarile , deschiderile si ventilatiile sunt corespunzatori inchise, si toti
membrii echipajului barcii sunt asezati pe scaune si cu centurile de siguranta bine
legate. Acesta se va convinge ca spatiul de lansare este liber de obstacole si va anunta
supravietuitorii ca in curand va lansa barca asigurand suficient timp unui
supravietuitor care nu este suficient pregatit sa obiecteze inaintea lansarii efective a
mijlocului de salvare.
85. Descriei procedura de lansare automat a plutelor de salvare ?
- Sunt prevazute cu dispozitive hidrostatice de eliberare a chingilor de legatura pentru
situatia ca nava se scufunda inainte ca aceasta sa poata fi eliberata si lansata manual.
86. Descriei procedura de lansare manual a plutelor de salvare ?
- Se verifica ca barbetele sa fie bine legate la bord
- Se verifica sa fie totul liber peste bord si in afara bordului
- Se elibereaza chingile de amaraj ale plutei si se aduce pluta langa bordaj eliberandu-se
dupa caz balustrazile mobile
- Se arunca la apa containerul continand pluta de salvare
- Se trage de capatul barbetei ramas la bord pana cand se declanseaza butelia de gaz
care umfla pluta in maxim 1 min
- Se urca in pluta pe scara, socar sau din apa arucandu-se in prealabil toate obiectele
ascutite

87. Cum se execut salvarea navei cu incendiu la bord?

88. Cum se execut salvarea navei cu avarii la corp?

89. Cum se execut salvarea navei cu avarii la instalaia de guvernare?

- dac nava se afla n formaie, se iese imediat din formaie i se stopeaz maina;
- dac nava se afl ntr-un loc ngust (pas, canal, port), se stopeaz imediat mainile i se
pun pe drum napoi, pn la oprirea definitiv a navei, dup care se ancoreaz;
-se trece pe guvernarea de rezerv;
-n situaia ruperii troelor se stopeaz maina, se trece la guvernarea cu eche de mn i se
continu marul;
90. Descriei modelele de crme improvizate.

91. Enumerai situaiile de euare a unei navei i fazele eurii.

Situatii :
- Navigatie fara luare de masuri de siguranta
- Neglijarea informatiilor din avizele de navigatie
- Conditiile hidrometeorologice si avarii la instalatia de guvernare
- In zonele de gheturi nava poate fi prinsa si esuata
- Navigatie bazata pe flerul marinaresc
Fazele:
- Pericolul este vizibil si timpul permite inlaturarea lui
- Se observa pericolul dar distanta mica nu permite evitarea
- Esuarea se observa dupa ce nava a atins fundul navei si sa oprit

92. Care sunt msurile pentru evitarea eurii?

- Reducerea vitezei pana la limita vitezei de guvernare
- Intarirea observarii
- Determinarea exacta a punctului navei
- Filarea ancorei la apa cu o lungime de lant putin mai mare decat pescajul navei
- Executarea de sondaje in jurul navei cu barca sau salupa
- Punerea masinii pe mars inapoi
- Ancorarea navei pentru stoparea inaintarii si anularii inertiei
93. Care sunt msurile imediate dup euare?
- Inspectie vizuala
- Se stabileste daca exista gaura de apa sau alte avarii
- Se cauta sa se astupe gaurile de apa
- Inchiderea etansa a compartimentelor si de intarire a puntilor transversale
- Se vor inchide portile etanse
- Se face o schita a sondajelor din jurul navei, stabilind natura fundului, daca elicea este
libera si care ar fi directia cea mai convenabila de iesire
- Se stabileste locul de contact
94. Enumerai metodele de salvare a echipajului unei nave euate.

95. Care sunt msurile ce se ntreprind la nav dup coliziune?

96. Care sunt msurile ce se iau la nav pentru asigurarea stabilitii navei dup
coliziune?

97. Enumerai masurile din punct de vedere juridice adoptate de comandantul navei
n situaie de coliziune.

98. Care sunt ndatoririle echipajului unei nave fa de pasageri?

99. Descriei pericole pentru supravieuitori.

100.Recomandri privind acordarea primului ajutor supravieuitorilor.