Sunteți pe pagina 1din 7

1 Curs I.M.O.

Siguranta la Bordul Tancurilor Petroliere

SIGURANTA LA BORDUL TANCURILOR PETROLIERE Pericolul petrolului


1. INFLAMABILITATEA: atunci cnd petrolul este aprins elibereaz in mod progresiv gaze care ard cu flama vizibila. Cantitatea de gaze depinde de volatilitatea petrolului care este exprimata uzual in presiune de vapori Raid. Gazele petroliere pot fi aprinse si continua sa ard numai cand sunt in amestec cu un anumit procent de aer. Daca in amestec avem prea mult sau prea puin aer amestecul nu arde. Proporiile sunt exprimate in procente de gaze de hidrocarburi in aer si sunt numite L.F.L. si U.F.L. Acestea difer de la petrol la petrol dar ca regula generala L.F.L = 1% gaze, iar U.F.L. = 10% gaze. Modalitatile de clasificare a inflamabilitatii petrolului sunt foarte diverse dar majoritatea se bazeaz pe punctual de aprindere al produsului si presiunea de vapori Raid. In condiiile exploatrii tancurilor petroliere petrolul este clasificat in: petrol nevolatil cu punctual de > 60C determinat in condiii de laborator prin metoda cupei nchise. Petrol volatile cu punctual de aprindere < 60C . 2. DENSITATEA GAZELOR: gazele provenite din petrol lichid normal, nediluate au o densitate pentru produse distilate cum ar fi benzenul si motorinele de o volatilitate mai mare de 2 ori fata de aer si 1,5 ori fata de titeiul din care a provenit petrolul. Diferena de densitate se modifica pe maura ce are loc diluarea gazelor cu aer. 3. TOXICITATEA: cnd sunt inhalate cantitati mici de gaze petroliere acestea produc: iritarea ochilor, ameeli, dureri de cap, beie etc. Inhalarea unor cantitati mari poate fi fatala. Mirosul amestecurilor de gaze petroliere este foarte variabil in unele situaii putnd afecta simul mirosului (periculos cind petrolul conine hidrogen sulfurat care trebuie luat in serios in cazul intrrii persoanelor in spatii in care atmosfera conine hidrogen sulfurat. Absenta mirosului nu este o indicaie a absentei gazelor. La bordul navelor tank se recomanda urmtoarele masuri de precauie pentru a elimina riscul aprinderilor si exploziilor: este strict necesar sa se evite combinarea dintre o sursa de aprindere si o sursa inflamabila. Cu toate ca nu este posibil ntotdeauna sa se evite acest lucru trebuie sa se i-a masuri pentru ca mcar una dintre componente sa fie controlata de echipaj; in CP, pe punte si in oricare alte locuri in care este posibila formarea unei atmosfere inflamabile trebuie sa se evite sursele de aprindere; in spatiile de locuit trebuie sa se i-a toate masurile de protecie a flcrilor deschise; in spatiile cum ar fi atelierele, magaziile, trebuie sa existe mijloace de control si de meninere riguroasa a unei atmosfere neinflamabile si de evitare a surselor de aprindere; problema fumatului este responsabila de majoritatea accidentelor produse la navele tanc de aceea cat timp navele se afla pe mare se fumeaz doar in locurile si timpul specificate de cdt., sub nici un motiv nu se fumeaz in pat; este interzisa scoaterea chibritelor si brichetelor pe punte, chibritele trebuie sa fie de tip safety nu este permisa folosirea flcrii deschise sau luminilor neprotejate pe puntea navei; pe puntea navei, in spatiile de locuit trebuie sa existe tablite de avertizare privind fumatul si folosirea luminilor; persoanele de la buctrie trebuie sa fie instruite in folosirea echipamentelor , nu este permisa utilizarea de ctre persoanele neautorizate, se curata periodic sitele de grsimi; friptiozele si cazanele trebuie sa fie prevzute cu termostate; echipajul va fi antrenat in folosirea amenajrilor de combatere a incendiilor;

2 Curs I.M.O. Siguranta la Bordul Tancurilor Petroliere -

echipamentele electrice portabile trebuie sa fie de tip aprobat si trebuie sa fie atent examinate pentru depistarea eventualelor avarii nainte de folosire; o atenie deosebita se acorda determinrii rezistentei si izolaiei echipamentelor; in atmosferele care nu sunt gas free, in anumite zone ale navei trebuie sa se foloseasc lmpi electrice acionate cu aer pentru a preveni descrcarea electrica furtunul de alimentare cu aer trebuie sa fie prevzut cu robinet de drenare a apei din aer, furtunul de alimentare cu aer trebuie sa fie prevzut cu un robinet de drenare a apei din aer, furtunul trebuie sa aib o rezistenta mica iar daca sunt fixe trebuie sa aib impamantare lanternele si alte echipamente electrice de mana trebuie sa fie de tip aprobat pentru a putea fi folosite in atmosfera inflamabila; echipamentele VHF sau UHF portabile trebuie sa prezinte sigurana intrinseca; aparatele, echipamentele cu baterii electrice mici (ceasurile, aparatele de auzit, stimulatoarele cardiace) nu sunt considerate ca fiind surse semnificative de aprindere; este interzisa folosirea in zone inflamabile a aparatelor radio portabile, calculatoarelor electronice, aparatelor de fotografiat cu baterii, a bliturilor de la paratele de fotografiat, a telefoanelor radio portative, a radio pagerelor pe puntea navei sau in zone cu atmosfera inflamabila daca nu sunt autorizate in mod expres de ctre autoritati. echipamentul electric fix existent in zonele periculoase trebuie sa fie de tip aprobat, trebuie sa fie meninut in stare de funcionare si supravegheat pentru ca nici o componenta a acestuia sa devin o sursa de aprindere; antenele radiotransmitatoarelor de la bord atunci cnd sunt folosite pe frecvente medii si nalte induc o energie radianta semnificativa pana la o distanta de peste de peste 500 m in nite poteniali receptori neimpamantati (bigi, macarale, catarge, sarturi) capabile sa produc descrcri electrice incendiare; scnteile incendiare pot sa apar pe timpul transmisiei intre izolatori antenelor daca acestea au suprafeele acoperite cu sare, apa, murdrie. Pentru a preveni descrcarea electrica. poteniali receptori trebuie impamantati si sa nu se fac transmisii pe timpul manipulrii mrfurilor si balastului; transmisiile prin satelit si VHF nu sunt considerate surse de aprindere de aceea se recomanda in locul mijloacelor tradiionale.

4. LUCRUL LA CALD: implica operaii de sudura, ardere, gurire, polizare, lucrri la instalaii fara sigurana intrinseca care pot produce scntei incendiare. lucrul la cald in afara CM si in CM cnd este vorba de lucrri la tancurile de combustibil, tubulaturi de combustibil si alte instalaii similare tebuie sa aib in vedere si existenta vaporilor de hidrocarburi si a unor surse de aprindere in apropiere; operaiunile specifice lucrului la cald vor fi executate numai in afara CM daca nu exista alta alternativa de reparare. Pentru aceasta se vor face demontri specifice lucrului la rece. Lucrul la cald in afara spaiului CM va fi permis numai in concoradanta cu prevederile regulamentelor interne si internaionale si cerinele porturilor si terminalelor referitoare la restriciile care se impun pentru eliberarea permisului de lucru la cald; Nu este permisa executarea unor lucrri specifice lucrului la cald atunci cnd la bord se efectueaz operaiuni de manipulare a mrfii, operaiuni de transfer al balastului, curatirea tancurilor, operaiuni de gas free, purjarea sau inertarea cargotancurilor; Comandantul navei trebuie sa: decid unde este justificata efectuarea operaiunii de lucru la cald, stabileasc masurile de sigurana necesare si se intreseaza de sigurana lucrrii; Executarea lucrrilor la cald in afara CM si in alte spatii indicate de operatorul navei nu vor fi executate pana cnd comandantul nu informeaz biroul de la uscat asupra inteniei, a detaliilor de lucru propuse si numai daca opereratorul accepta ideea. naintea nceperii lucrului la cald comandantul ii convoca pe toi cei implicai in executarea lucrrii, discuta cu acetia planul lucraii si masurile de precauie ce trebuie luate; Cu aceasta ocazii se intocmeste un plan de lucru scris in care se specifica procedurile de sigurana care trebuiesc luate pentru executarea lucrrii;

3 Curs I.M.O. Siguranta la Bordul Tancurilor Petroliere -

Planul trebuie sa fie bine inteles de ctre participanii si sa specifice clar cine este ofierul desemnat cu supravegherea executrii lucrului si cine este ofierul desemnat cu masurile de precauie, inclusiv cu mijlocele de comunicaie intre toate partile implicate in lucrare; Toate persoanele implicate in pregtirea si executarea lucrrii trebuie sa fie instruite personal in privina rolului pe care l au in executarea lucrrii; Toate persoanele implicate trebuie sa tie clar cine este ofierul responsabil pentru lucrare si cine este ofierul responsabil cu masurile de precauie; In urma acestei ntlniri se elibereaz un permis de lucru pentru fiecare echipa participanta la lucrare. Permisul trebuie sa stabileasc clar durata de valabilitate care nu trebuie sa depaseasca o zi de lucru; Toate operaiunile potenial periculoase aflate in curs de desfasurare trebuie sa fie ntrerupte nainte de nceperea operaiunilor de lucru la cald. Daca lucrul la cald se ntrerupe pentru a permite pomparea balastului sau executarea unor lucrri la marfa sau la sistemul de ventilaie si inertare. Reluarea lucrului la cald nu se va face pana cnd toate precauiile iniiale au fost atinse si s-a eliberat un nou permis de lucru; Nu este permisa executarea operaiunilor specifice lucrului la cald la pereii etani ai tancurilor de bunker care conin bunker sau in interiorul distantei de 0,5 m fata de acesti perei etani; executarea lucrrilor specifice lucrului la cald in spatiile nchise sau semiinchise nu se va face pana cnd aceste spatii nu au fost curatate si ventilate iar la testarea atmosferei acestei spatii cu aparate corespunztoare , corect calibrate nu indica o concentraie de 21% O2 si gaze sub 1% LFL . In mod obligatoriu ventilarea mecanica se va face in mod continuu pe durata executrii lucrrilor; cargotancurile adiacente, inclusiv cele situate pe diagonala fata de locul in care se executa lucrrile trebuie sa fie curatate si fcute gas free sau curatate si concentraia de gaze inflamabile sa fie sub 1% L.F.L. si se in inertare sa u complet umplute cu apa; alte cargotancuri care nu sun gas free trebuie sa fie purjate de gaze de hidrocarburi iar in urma purjrii concentraia sa fie mai mica de 1% din volum; tancurile de balast adiacente si alte compartimente dect tancurile de marfa trebuie sa fie inspectate pentru a se verifica daca sunt gas free si sigure pentru lucrul la cald; toate tubulaturile ce sunt interconectate cu alte tubulaturi ce trec prin compartimentele in care se executa lucrarea vor fi spalate la interior cu apa, drenate, ventilate si izolate fata de compartimentul in care se face lucrarea; liniile de marfa pot fi inute fie inertate sau complet umplute cu apa daca se considera necesar; liniile de ventilaie si gaz inert care vin din alte compartimente trebuie sa fie ventilate cu aer si izolate; serpentinele pentru nclzirea mrfii trebuie sa fie splate la interior cu apa in mod obligatoriu; toate reziduurile de marfa, resturi sedimentate sau alte materii care prin agitare ar putea emite vapori inflamabili trebuie sa fie trebuie sa fie complet ndeprtate din zona pe o distanta de cel puin 10 m fata de zona in care se executa lucrarea; o atenie deosebita trebuie sa se acorde zonelor opuse celei in care se executa lucrarea pentru ca suprafaa opusa sa nu devin sursa de aprindere pentru atmosfera din zona; tancurile adiacente tancurilor de bunker pot fi considerate sigure daca la testarea atmosferei cu ajutorul unui indicator de gaze inflamabile se constata ca in spaiul de ulaj conc este sub 1% L.F.L. si nu exista un transfer de cldura prin pereii etani ai tancurilor de bunker produs pe timpul executrii lucrrii la cald; in cazul in care se executa lucrri la cald pe puntea deschisa, tancurile de marfa si de slop aflate pe o raza de 30 m fata de locul unde se executa lucrarea trebuie sa fie splate, ventilate pana conc de gaze inflamabile devine sub 1% din volum dup care se inerteaza; tancurile adiacente de balast, coferdamurile, casa pompelor, spatiile goale si altele trebuie sa fie gas free si sigure pentru lucrul la cald;

4 Curs I.M.O. Siguranta la Bordul Tancurilor Petroliere -

in cazul navelor care nu dispun de instalaie de gaz inert toate tancurile de marfa cu excepia tancurilor de slop trebuie sa fie curatate si fcute gas free cu o conc. De gaze inflamabile sub 1%. Slopul trebuie dispus in tancuri aflate la o distanta de cel puin 30 m fata de locul in care se executa lucrarea si trebuie sa fie nchise si asigurate; lucrul la cald la tubulaturi si valvule este permis numai dup ce elementele cu probleme au fost detaate din sistemul din care fac parte iar restul tubulaturii din sistem se obtureaz la ambele capete; elementele care se repara trebuie fcute gas free pentru lucrul la cald; serpentinele de nclzire trebuie sa fie splate cu apa, drenate si eliberate de gaze de hidrocarburi; ofierul responsabil cu sigurana, naintea nceperii lucrului la cald trebuie sa controleze daca toate masurile de sigurana si precauie au fost luate, daca concentraia de O 2 este de 21% iar concentraia de gaze inflamabile este sub 1% L.F.L.; in zona in care se executa lucrarea trebuie adus un echipament de stingere a incendiului, gata de folosire imediata si trebuie sa se stabileasc procedura de stingere a incendiului, in special pentru zonele adiacente neinertate; zona in care se executa lucrrile trebuie sa fie supravegheata si dup terminarea acestora (pentru o anumita perioada de timp) pentru a fii siguri ca nu se declanseaza un incendiu din cauza bucatilor de metal topit sau a scnteilor rezultate in urma proceselor tehnologice; zona de lucru trebuie sa fie ventilata continuu iar atmosfera trebuie sa fie retestata dup fiecare perioada de ntrerupere a lucrului si la intervale egale de timp; controlul care se executa trebuie sa aib ca scop asigurarea ca nu ptrund in zona gaze inflamabile, gaze toxice, vapori de lichid sau gaze inflamabile din spatiile adiacente; echipamentele de sudura si alte si alte echipamente ajuratoare trebuie sa fie inspectate nainte de folosire pentru a ne asigura ca sunt in stare buna si ca functioneaza corect; o atenie deosebita trebuie trebuie acordata echipamentelor de sudura cu arc electric tinand cont ca acestea trebuie sa fie corect impamantate iar alimentarea sa se fac intr-o zona gas free, cablurile electrice au dimensiunea necesara pentru a nu se suprancrca la suprasarcina; izolaia electrica este buna in special in poriunile care trec prin zone care nu sunt gas free; orice modificare in condiiile de baza pentru eliberarea permisului de lucru la cald duce la pierderea valabilitatii acestuia, in aceste condiii lucrul la cald trebuie sa nceteze si nu se reia pana cnd condiiile de sigurana nu se restabilesc si se elibereaz un nou permis de lucru; folosirea sculelor de mana sau a celor acionate mecanic, sau a celor de sablare este permisa numai daca zona de lucru este libera de materiale combustibile, nu produce sau elibereaz vapori inflamabili, daca concentraia de gaze din zona este mai mica de 1% si daca nava nu se afla la terminal sau nu executa operaii la marfa, bunker, balast etc.; sculele de mana ca : rachete, matagoane etc., pot fi folosite fara eliberarea unui permis daca se folosesc in afara zonei de marfa; echipamentul de aluminiu nu trebuie tras, tarat peste suprafee corodate, ruginite de hotel intr-u-cat acestea lsa o urma care daca este lovita cu un obiect metalic produce scntei incendiare; se recomanda ca la manipularea scrilor de bordaj si a altor obiecte grele din aluminiu acestea sa fie protejate cu material plastic dur sau cu scnduri de lemn; in ceea ce privete partea catodica a navei si protecia anodica in cargotancuri trebuie sa se tina cont ca ca anozii din Mg produc acantei incendiare la impactul cu otelul ruginit; anozii de acest tip nu trebuie montaii in tancurile in care este posibila prezenta vaporilor inflamabili; anozii de aluminiu produc scntei incendiare la impactul violent cu structura metalica a navei si pot fi confundai foarte uor cu anozii de Zn. Anozii de aluminiu se monteaz numai in tancurile permanente de balast si nu li se modifica poziia fara acordul atoritatilor; anozii de Zn nu genereaz scntei incendiare la impactul cu otelul si nu au nici un fel de restricii de folosire; o combustie spontana poate sa apar la materialele mbibate cu petrol sau ulei vegetal, care prin oxidare pot sa genereze o reacie exoterma, din acest motiv aceste materiale nu trebuie

5 Curs I.M.O. Siguranta la Bordul Tancurilor Petroliere

lsate in apropierea tubulaturii cablurilor electrice si nu se depoziteaz in apropierea recipientilor cu pitura, acestea ori se spal ori se distrug. 5. INTRAREA IN SPATIILE INCHISE: este interzisa din cauza posibilei deficiente de O2 si a prezentei gazelor toxice sau gazelor de hidrocarburi. Astfel nimeni nu are permisiunea sa intre in cargotancuri, coferdamuri, tancuri dublu fund sau alte spatii nchise fara permisiunea ofierului responsabil, fara sa fie determinata atmosfera si fara sa fie eliberat un permis de intrare. comandantul navei este cel care stabilete si identifica aceste spatii impunnd procedura de intrare in sigurana; ventilarea trebuie sa se fac in mod continuu pe toata perioada cat exista persoane in spaiul nchis sau seminchis iar ventilarea atmosferei trebuie sa se fac periodic; nimeni nu are permisiunea ofierului responsabil si nu a fost testata atmosfera nainte de intrare; operatorul are obligaia de a monta un sistem fix de determinare a gazelor si sa stabileasc o lista de verificri nainte de intrarea in camera pompelor; se recomanda ca persoana care intra sa dispun de un detector portabil de gaze, iar intre casa pompelor, timonerie, camera control ncrcare si compartimentul maini sa existe un sistem de comunicaii bine pus la punct; in plus trebuie sa existe un sistem vizual de raportare a situaiilor de alarma, iar persoanele care se afla pe puntea de navigaie , in camera control ncrcare, compartimentul maini trebuie sa mentina un control al comunicaiilor cu persoanele aflate in camera pompelor; frecventa intrrilor in camera pompelor trebuie meninuta la minim pentru a reduce expunerea persoanelor; la intrarea in camera pompelor trebuie sa existe o tablita avertizori, pe care sa scrie intrarea persoanelor fara permis de intrare este interzisa; la intrarea in spatiile nchise, indiferent de tipul de nava, se vor lua masuri de prevenire a pericolelor pe care le prezint una sau mai multe din urmatoarele: a) prezenta contaminanilor respiratorii asociata cu prezenta reactivilor organici incluzndu-i pe cei formai din hidrocarburi aromatice (benzen, toluen), gaze toxice (H2S), reziduuri de gaze inflamabile si particule cum ar fi cele formate de ctre azbest in urma operaiilor de sudare si a celor formate in urma operaiilor de piturare si deficientei de O2 produsa in urma ruginirii suprafeelor metalice ca urmare a prezentei gazului inert si a activitatilor microbiene in special in caz de umiditate; pe timpul transportului si dup descrcarea hidrocarburilor in orice spaiu nchis trebuie sa fie suspectata prezenta gazelor de hidrocarburi din urmtoarele motive: a) scurgerile in compartimente ca : camera pompelor, coferdamuri, tancuri permanente de balast si tancurile adiacente celor care au transportat marfa; b) reziduurile de marfa ramase pe pereii tancurilor, chiar si dup curatare si ventilare; c) reziduurile de marfa ramase in cargotancuri dup declararea acestora gas free dar care dup agitarea sau creterea temperaturii emana vaporii; d) reziduuri de marfa care raman in tubulaturile de marfa sau balast si in pompele de marfa. orice decizie de intrare in astfel de spatii trebuie sa fie luata numai dup ce atmosfera spaiului respectiv a fost testata din afara compartimentului cu ajutorul echipamentelor adecvate, care trebuie sa fie de tip aprobat, corect intretinute si frecvent controlate cu o proba standard; aceste instrumente trebuie sa fie nregistrate, citirile lor trebuie sa fie scrise iar valorile testrilor standard trebuie nregistrate; testarea atmosferei trebuie sa se fac dup o perioada de 10 min dup oprirea ventilaiei si trebuie sa se reia si trebuie sa se reia dup perioade bine stabilite si la diferite paliere de inaltime in interiorul cargotancurilor si in diverse puncte, ventilarea trebuie sa fie controlata pe toata perioada prezentei oamenilor; nainte de intrare conc. De O2 trebuie sa fie de 21% vol., mai ales pentru spatiile care au fost inertate; nimeni nu intra fara aprobarea ofierului responsabil si fara permis de intrare;

6 Curs I.M.O. Siguranta la Bordul Tancurilor Petroliere -

permisul isi pierde valabilitatea si trebuie reinnoint dup fiecare oprire a ventilaiei; persoanele care intra in astfel de spatii pentru executarea inspeciilor sau a diverselor lucrri trebuie sa fie corect instruite pentru modul de lucru; la intrarea in aceste spatii trebuie sa existe aparate de respirat cu presiune corespunztoare, echipament de resuscitare, saule calauze si hamuri de salvare; la intrarea in aceste spatii trebuie sa fie in permanenta o persoana din echipaj care sa supravegheze activitatea celor din interior si care trebuie sa fie in contact direct cu ofierul responsabil; intre persoanele din interior si persoanele care supravegheaz trebuie sa existe un sistem de comunicaii si semnale care trebuie bine intelese de ctre toata lumea; in eventualitatea unei urgente sub nici un motiv persoanele care asigura supravegherea nu vor intra sa dea ajutor celor din cargotanc naintea sa vina ajutoarea si sa se evalueze corect situaia creata; in permanenta trebuie sa existe un schimb de semnale intre persoanele aflate in spaiul nchis si persoanele care le supravegheaz; intrarea in spatii nchise cu atmosfera necunoscuta sau suspectata ca fiind nesigura pentru intrare nu se va face dect daca exista o situaie extrema si nu exista alta alternativa, persoanele care intervin trebuie sa fie bine antrenate in folosirea aparatului de respirat si care cunosc foarte bine riscul pe care l prezint scoaterea mastii sau folosirea incorecta a aparatului, persoanele trebuie sa fie supravegheate permanent din afara, comandantul trebuie sa elibereze un permis de intrare, acolo unde este posibil trebuie sase fac ventilaie mecanica, persoanele trebuie sa aib aparate de respirat autonome si sa fie legate cu saula calauza, la intrarea in spaiu trebuie sa fie un aparat de respirat si un aparat de resuscitat, iar numrul persoanelor care intra trebuie sa fie cat mai mic; echipamentele de protecie si de respirat trebuie sa fie bine intretinute si trebuie sa fie folosite in scopuri adecvate; aparatele de respirat autonome vor fi folosite in cazul intrrilor in spatii nchise cu atmosfera toxica, cu gaze, cu deficienta de oxigen sau care conine contaminant care nu pot fi indepartati prin folosirea echipamentului de purificare a aerului; aparatele de respirat autonome folosesc aer comprimat din cilindrii atasati la un cadru metalic prevzut cu facilitat de purtare pe spate, aerul ajunge la purttor prin intermediul unei masti de fata care trebuie sa fie etana (nu se asigura etaneitatea in cazul brbii), aparatul este prevzut cu alarma sonora la presiune minima, cnd se folosete un astfel de aparat trebuie supravegheat continuu manometrul, acesta trebuie verificat nainte de folosire odat cu testarea alarmei de joasa presiune. Purttorul trebuie sa supravegheze frecvent indicatorul manometrului si trebuie sa paraseasca locul imediat dup ce a sunat alarma de joasa presiune, trebuie avut in vedere ca durata de alimentare cu aer depinde de capacitatea si gabaritul purttorului. APARATUL DE RESPIRAT CU LINIE DE AER : dispune de un echipament de comprimare a aerului iar echipamentul consta dintr-o masca de fata alimentata cu aer prin intermediul unui furtun de diametru mic. Aerul trebuie sa fie liber de gaze toxice, furtunul este ataat de purttor prin intermediul unei curele care sa permit o declanare rapida, alimentarea cu aer a mastii de fata este reglata de ctre o supapa de control. La folosirea acestui tip de aparat de respirat trebuie sa se ajusteze masca pentru a fi strnsa. Se verifica presiunea de lucru. Alimentarea de joasa presiune evita avarierea furtunului de alimentare, lungimea furtunului nu trebuie sa depaseasca 90 m, la alarma purttorul trebuie sa paraseasca locul. MASCA DE FATA CU CARTUS SAU CANISTRA : cartuul sau canistra ataate la o masca de fata destinata sa purifice aerul de contaminani specifici, este foarte important ca aceasta masca sa fie folosita numai pentru scopul destinat si numai in limitele prescrise de fabricant intr-u-cat acestea nu asigura protecie purttorului mpotriva concentraiei de hidrogen sau gaze toxice mai mari dect parametri proiectai si in nici un caz in situaia deficientei de O 2, de aceia nu va fi folosit niciodat in locul aparatul de respirat. APARATUL DE RESPIRAT CU AER PROASPAT : masca de fata alimentata cu aer prin intermediul unui furtun de cauciuc cu diametru mare care la celalalt capt este montat la o

7 Curs I.M.O. Siguranta la Bordul Tancurilor Petroliere

pompa rotativa sau la foale. Masca nu asigura etaneitate mpotriva ptrunderii gazelor, acest aparat de respirat nu se recomanda pentru intrarea in spatii nchise. Executarea lucrrilor la cald in spatiile nchise vor fi acceptate numai cnd toate normele de sigurana au fost ndeplinite si a fost eliberat un permis de lucru. In cazul in care lucrul la cald in spatii nchise se executa se executa cu ajutorul unei brci gonflabile sau barca este folosita pentru inspectarea tancurilor sau a atmosferei se impun urmtoarele precauii: 1. se nchid toate conexiunile comune cu sistemele de ventilaie si gaz inert; 2. in interiorul cargotancurilor trebuie sa se realizeze o atmosfera controlata; 3. se elibereaz un permis de intrare; 4. toate deschiderile in tanc trebuiesa fie deschise; tancul trebuie sa fie ventilat mecanic corespunztor; 5. se folosete un echipament de iluminat de tip aprobat; 6. barca se folosete numai cnd suprafaa apei din tanc este calma, apa este curata, nivelul apei in tanc este staionar sau in scdere; 7. o persoana responsabila trebuie sa supravegheze barca si oamenii din barca de la nivelul primei platforme a scrii din tanc ; 8. toate persoanele din barca trebuie sa poarte vesta de salvare; 9. la gura tancului trebuie sa existe un aparat de respirat si un aparat de resuscitat. Atunci cnd in interiorul unui spaiu nchis s-a produs un accident in urma cruia sunt persoane rnite prima msura care se ia este darea alarmei. Dei viteza de inteventie este vitala pentru salvarea vieii, operaiunea de salvare nu trebuie sa nceap pana cnd nu se dispune de asistenta necesara si echipajul de interventie. In cele mai multe cazuri au existat pierderi de vieti omeneti datorita proastei organizri a operaiunii de salvare. Ofierul responsabil trebuie sa asigure din timp aparatul de respirat, saula calauza si orice alt echipament necesar pentru salvare. Toate persoanele din echipaj trebuie sa fie instruite in acordarea primului ajutor si in tehnica de resuscitare a persoanelor intoxicate cu gaze toxice sau cu fum, sau a persoanelor care nu mai respira din cauza unui soc electric sau mecanic. Secundul trebuie sa fac pregtiri si sa antreneze echipajul in ceea ce privete salvarea din spatii nchise, folosirea aparatului de respirat autonom si acordarea primului ajutor medical.

S-ar putea să vă placă și