ACADEMIA NAVALA “MIRCEA CEL BATRAN” CONSTANTA

MASTERAT: STIINTE NAUTICE

DISCIPLINA: MANAGEMENTUL RISCURILOR IN INDISTRUIA NAVALA

EVALUAREA FACTORILOR DE RISC DE ACCIDENTARE SAU DE ÎMBOLNĂVIRE

PROFESIONALE POSTUL DE OFIŢER PUNTE 2 PE TANK OIL/CHEMICAL

MASTERAND : Taranu Nicolae Catalin

GRUPA : 611C

Conf. Univ Dr.Ing. FLORIN NICOLAE

-2013 -
INTRODUCERE

1. SIGURANTA NAVELOR DE TIP TANK OIL CHEMICAL

2. OFIŢERUL MARITIM II – INDATORIRI SI RESPONSABILITATI

3. FACTORI DE RISC IDENTIFICATI PENTRU OFITERUL PUNTE II

4. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA - OFITER PUNTE II

5. FISA DE MASURI DE PREVENIRE-OFITER PUNTE II

 1. SIGURANTA NAVELOR DE TIP TANK OIL/CHIMIC

Din punct de vedere functional , o nava tanc moderna trebuie sa fie prevazuta cu :

1. Instalatia de marfa (Cargo Handling System) , compusa din : manifold , valvule , tubulaturi ,
pompe , sorburi , tancuri .
2. Instalatia de gaz inert (Inert Gas System) : sursa de gaz , valvula de izolare , scrubber , separator
de picaturi , uscator , valvule intrare , ventilatoare , valvule iesire , valvula regulatoare de
presiune , inchizatorul hidraulic (supapa hidraulica) , valvula sens unic , valvula izolatie , supapa
presiune/vacuum , tubulaturi , valvule de izolare pe fiecare tanc , mast riser.
3. Instalatia de spalare a tancurilor (Tank Cleaning System) : pompe , tubulaturi , valvule , masini de
spalat (care pot fi fixe sau portabile)
4. Instalatia de ventilare tancuri (Tanks’ Ventilation System)
5. Tancuri de balast separate (SBT-Segregated Ballast Tanks) sau dedicate (DCBT-Dedicated Clean
Ballast Tanks)
6. Instalatia de manevrare a furtunelor de marfa (cranice sau bigi) (Cargo Hoses Handling System)
7. Instalatia de monitorizare a deversarii de hidrocarburi (Oil Discharging Monitoring Equipment)
8. Sisteme de siguranta pentru eliminarea suprapresiunii sau vidului din cargotancuri : Pressure /
Vacuum valves
9. Sistemul de masurare automata a cantitatii de marfa (Automatic Gauging System)
La bordul navelor tank se recomanda următoarele masuri de precauţie pentru a elimina
riscul aprinderilor si exploziilor:

- este strict necesar sa se evite combinarea dintre o sursa de aprindere si o sursa

inflamabila. Cu toate ca nu este posibil întotdeauna sa se evite acest lucru trebuie sa
se i-a masuri pentru ca măcar una dintre componente sa fie controlata de echipaj;
- in CP, pe punte si in oricare alte locuri in care este posibila formarea unei atmosfere
inflamabile trebuie sa se evite sursele de aprindere;
- in spatiile de locuit trebuie sa se i-a toate masurile de protecţie a flăcărilor deschise;
- in spatiile cum ar fi atelierele, magaziile, trebuie sa existe mijloace de control si de
menţinere riguroasa a unei atmosfere neinflamabile si de evitare a surselor de
aprindere;
- problema fumatului este responsabila de majoritatea accidentelor produse la navele
tanc de aceea cat timp navele se afla pe mare se fumează doar in locurile si timpul
specificate de cdt., sub nici un motiv nu se fumează in pat;
- este interzisa scoaterea chibritelor si brichetelor pe punte, chibritele trebuie sa fie de
tip safety
- nu este permisa folosirea flăcării deschise sau luminilor neprotejate pe puntea navei;
- pe puntea navei, in spatiile de locuit trebuie sa existe tablite de avertizare privind
fumatul si folosirea luminilor;
- persoanele de la bucătărie trebuie sa fie instruite in folosirea echipamentelor , nu
este permisa utilizarea de către persoanele neautorizate, se curata periodic sitele de
grăsimi;
- friptiozele si cazanele trebuie sa fie prevăzute cu termostate;
- echipajul va fi antrenat in folosirea amenajărilor de combatere a incendiilor;
- echipamentele electrice portabile trebuie sa fie de tip aprobat si trebuie sa fie atent
examinate pentru depistarea eventualelor avarii înainte de folosire;
- o atenţie deosebita se acorda determinării rezistentei si izolaţiei echipamentelor;
- in atmosferele care nu sunt gas free, in anumite zone ale navei trebuie sa se
folosească lămpi electrice acţionate cu aer pentru a preveni descărcarea electrica
furtunul de alimentare cu aer trebuie sa fie prevăzut cu robinet de drenare a apei din
aer, furtunul de alimentare cu aer trebuie sa fie prevăzut cu un robinet de drenare a
apei din aer, furtunul trebuie sa aibă o rezistenta mica iar daca sunt fixe trebuie sa
aibă impamantare
- lanternele si alte echipamente electrice de mana trebuie sa fie de tip aprobat pentru a
putea fi folosite in atmosfera inflamabila;
- echipamentele VHF sau UHF portabile trebuie sa prezinte siguranţa intrinseca;
- aparatele, echipamentele cu baterii electrice mici (ceasurile, aparatele de auzit,
stimulatoarele cardiace) nu sunt considerate ca fiind surse semnificative de
aprindere;
- este interzisa folosirea in zone inflamabile a aparatelor radio portabile,
calculatoarelor electronice, aparatelor de fotografiat cu baterii, a bliturilor de la
paratele de fotografiat, a telefoanelor radio portative, a radio pagerelor pe puntea
navei sau in zone cu atmosfera inflamabila daca nu sunt autorizate in mod expres de
către autoritati.
- echipamentul electric fix existent in zonele periculoase trebuie sa fie de tip aprobat,
trebuie sa fie menţinut in stare de funcţionare si supravegheat pentru ca nici o
componenta a acestuia sa devină o sursa de aprindere;
- antenele radiotransmitatoarelor de la bord atunci când sunt folosite pe frecvente
medii si înalte induc o energie radianta semnificativa pana la o distanta de peste de
peste 500 m in nişte potenţiali receptori neimpamantati (bigi, macarale, catarge,
sarturi) capabile sa producă descărcări electrice incendiare;
- scânteile incendiare pot sa apară pe timpul transmisiei intre izolatori antenelor daca
acestea au suprafeţele acoperite cu sare, apa, murdărie. Pentru a preveni descărcarea
electrica. potenţiali receptori trebuie impamantati si sa nu se facă transmisii pe
timpul manipulării mărfurilor si balastului;
- transmisiile prin satelit si VHF nu sunt considerate surse de aprindere de aceea se
recomanda in locul mijloacelor tradiţionale.
 2. OFIŢERUL MARITIM II PUNTE

ATRIBUTIILE CE II REVIN OFITERULUI II PUNTE :

1) Să cunoască bine atribuţiile de serviciu ale căpitanului secund şi toate problemele importante
legate de exploatarea navei, pentru a fi capabil să-l înlocuiască oricând şi în orice situaţie pe căpitanul
secund;
2) să cunoască bine nava pe care este îmbarcat: caracteristicile constructive, compartimentarea şi
dispunerea tancurilor, dotarea ei cu instalaţii, echipamente şi aparatură, exploatarea, performanţele şi
limitele operaţionale ale acestora, calităţile ei nautice şi de manevră etc.;

3) să pregătească voiajul din punct de vedere nautic; înainte de plecarea navei, să conducă
operaţiunile de balansare a maşinii principale de propulsie, să verifice funcţionarea instalaţiilor şi
aparaturii de punte, să supravegheze efectuarea sincronizării repetitoarelor girocompasului şi a ceasurilor
bordului şi să raporteze comandantului despre terminarea acestor operaţiuni;
4) înainte de plecarea navei, să citească pescajele navei Ia prova, la centru şi la pupa, precum şi
unghiul de înclinare transversală a navei şi să le înscrie în jurnalul de bord;

5) să corecteze la zi hărţile de navigaţie şi documentele nautice, în baza avizelor pentru

navigatori;

6) să execute serviciul de ofiţer de cart pe puntea de comandă ca şef al cartului I

7) să execute trasarea drumurilor, conform indicaţiilor comandantului; să pregătească zilnic

hărţile de navigaţie şi documentele nautice necesare pentru următoarele 24 ore de marş; să efectueze
calculele necesare, pe etape de marş, şi să redacteze zilnic radiograma cu poziţia navei (QTH);

8) să determine zilnic starea absolută a cronometrelor, în funcţie de semnalele orare standard şi

să calculeze marşa diurnă; să completeze zilnic caietul fiecărui cronometru;

9) ori de câte ori este cazul, să solicite determinarea elementelor evolutive ale navei;

10) să afişeze în timonerie şi în camera hărţilor:

a) tabelul cu vitezele navei în funcţie de numărul de rotaţii pe minut ale elicei, la marş
înainte şi la marş înapoi;
b) tabelele privind distanţa parcursă din inerţie, pentru diferite viteze ale navei, din momentul
comenzii ,,STOP MAŞINA” şi din momentul comenzii ,,TOATĂ VITEZA ÎNAPOI”;

c) diagramele cu elementele curbei de giraţie, pentru diferite viteze, unghiuri de cârmă şi stări de
încărcare;

d) tabelele cu deviaţiile compasului magnetic şi cu deviaţiile radio;

e) eroarea constantă giro şi tabelul pentru calcularea deviaţiei girocompasului;

f) tabelele cu corecţiile lochurilor, sondelor etc.;

g) tabelele cu semnalele de primejdie şi cu instrucţiunile pentru transmiterea acestor semnale în

diferite situaţii;
 11) să ţină la zi registrul de evidenţă a calculelor pentru verificarea şi determinarea deviaţiilor
compasului magnetic, deviaţiilor radio şi a erorii constante a girocompasului;

12) să păstreze şi să întrebuinţeze în mod raţional materialele de inventar şi celelalte categorii de

materiale pe care le are în primire;

13) să efectueze săptămânal următoarele probe şi inspecţii:

a) inspectarea vizuală a tuturor ambarcaţiunilor de salvare, bărcilor de serviciu şi instalaţiilor

de lansare, pentru a se asigura că ele sunt gata de folosire;
b) punerea în funcţiune, la marş înainte şi înapoi, timp de cel puţin 3 minute, a tuturor
motoarelor bărcilor de salvare şi ale bărcilor de serviciu, cu condiţia ca temperatura ambiantă să fie peste
temperatura minimă cerută pentru pornirea motorului;
14) să efectueze lunar inspecţia mijloacelor de salvare, inclusiv a echipamentului bărcilor de
salvare, pe baza listei de inventar, pentru a se asigura că acesta este complet şi în bună stare; să raporteze
căpitanului secund şi să înscrie în jurnalul de bord concluziile inspecţiei;

15) să verifice periodic modul de funcţionare a aparatelor de navigaţie şi a instalaţiilor şi

mijloacelor de semnalizare, să sesizeze imediat orice defecţiune sau anomalie constatată în funcţionarea
acestora şi să urmărească efectuarea reparaţiilor de către personalul de specialitate;
16) să verifice existenţa la bord şi aspectul pavilioanelor naţionale române şi străine, precum
şi ale pavilioanelor din codul internaţional de semnale;
17) să asigure funcţionarea permanentă a cronometrelor, ceasurilor, barografului, lochului şi
înregistratorului de drum;
18) să se preocupe din timp de aprovizionarea navei cu instrumentele de navigaţie şi cu
documentele nautice necesare, precum şi cu mijloacele de semnalizare; în colaborare cu şeful electrician,
să se preocupe de aprovizionarea navei cu piese de schimb şi materiale necesare pentru aparatura electrică
şi electronică de navigaţie;
19) să pregătească şi să prezinte la inspecţia registrului naval de cIasificare: aparatura şi
instrumentele de navigaţie, mijloacele de semnalizare şi comunicaţii, instalaţiile şi mijloacele de salvare,
materialele pirotehnice, alte materiale cerute de registru, din cele aflate în gestiunea sa;
20) să conducă echipa de manevră de la postul de manevră pupa;
21) să-l ajute pe căpitanul secund la conducerea muncii de educare şi de pregătire
profesională la bord a personalului din serviciul punte, precum şi a studenţilor şi elevilor îmbarcaţi în
perioada de practică
22) atunci când este solicitat, să-i instruiască pe ceilalţi ofiţeri de punte asupra modului de
exploatarea, performanţelor şi limitelor în funcţionarea aparatelor de navigaţie, precum şi asupra modului
de folosire a documentelor nautice specifice;
23) să-l ajute sau să-l înlocuiască temporar pe căpitanul secund, oricând şi in orice situaţie,
atunci când este solicitat;
24) să execute şi alte sarcini de serviciu trasate de şefii ierarhici
Ofiţerul maritim de punte (ofiţerul cu navigaţia) se subordonează ierarhic direct căpitanului
secund. În timpul executării serviciului de cart (gardă), se subordonează direct comandantului navei şi are
în subordine personalul aflat în serviciul de cart (gardă). Este primul înlocuitor al căpitanului secund.

Ofiţerul maritim cu navigaţia răspunde de:

1) asigurarea navei cu materialele şi documentele nautice necesare executării în bune

condiţii a voiajului (misiunii) navei;
2) corectarea la zi a hărţilor şi documentelor nautice, în baza avizelor pentru navigatori;
 3) pregătirea hărţilor şi documentelor nautice pentru voiajul planificat şi trasarea drumurilor
conform indicaţiilor comandantului;
4) pregătirea, balansarea, exploatarea în siguranţă, întreţinerea şi verificarea aparatelor şi
instrumentelor de navigaţie;
5) balansarea, exploatarea în siguranţă, întreţinerea şi revizia instalaţiilor şi echipamentelor
de salvare de la bord;
6) desfăşurarea în siguranţă a manevrei Ia postul de manevră pupa;
7) păstrarea obiectelor de inventar ale cabinei sale şi a celorlalte materiale de inventar pe
care le are în primire;
8) îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
9) întocmirea statelor de plată pentru personalul navigant îmbarcat, încasarea de la armator
sau agent şi achitarea drepturilor materiale cuvenite personalului navigant îmbarcat;
10) întocmirea actelor de decontare a echipajului;
11) întocmirea actelor de decontare a spezelor de reprezentare;
12) ţinerea registraturii navei, ridicarea şi distribuirea corespondenţei Ofiţerul maritim cu
navigaţia este mânuitorul de subgestiune al următoarelor materiale:
 inventarul de navigaţie: instrumentele şi aparatele de navigaţie ,hărţile şi documentele
nautice;
 inventarul bărcilor de salvare
 materialele pirotehnice;
 cărţile tehnice de specialitate din biblioteca navei;
 alte materiale pe care i le repartizează căpitanul secund.
Ofiţerul maritim cu navigaţia are în primire şi păstrare, pe răspundere proprie, următoarele
documente:

 certificatele de garanţie ale instrumentelor şi aparatelor de navigaţie, instalaţiilor şi

mijloacelor de semnalizare şi ale materialelor pirotehnice, precum şi opisurile şi instrucţiunile de
exploatare şi de întreţinere a acestora;
 registrele de evidenţă a orelor de funcţionare ale aparatelor electrice şi electronice de
navigaţie;
 caietul cronometrului;
 alte acte şi documente pe care i le repartizează comandantul.

RESPONSABILITATI LEGATE DE SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SIGURANTEI

 să răspundă tuturor întrebărilor auditorilor şi să prezinte toate documentele solicitate sau

relevante;
 sa raporteze şefului direct orice non-conformitate, situaţie periculoasa sau accident la care
este martor sau implicaţ;
 sa comunice clar în executarea sarcinilor ce ii revin.
RESPONSABILITATI GENERALE :

 Răspunde de indeplinirea la timp şi în bune condiţii a atribuţiilor pe care le are.

 Răspunde de cunoaşterea şi aplicarea corectă a prevederilor, politicilor şi procedurilor, care
îl privesc, ale sistemului de management al siguranţei al navei;
 Respectă normele de protecţie a muncii precum şi celelalte norme legale în vigoare;
 Răspunde administrativ, material, disciplinar si penal - după caz, pentru prejudiciile cauzate
acesteia prin neîndeplinirea atribuţiilor sale sau ca urmare a nerespectării sarcinilor stabilite prin
reglementari interne şi/sau prin lege, sau ca urmare a nerespectarii regulilor de confidenţialitate, inclusiv
pentru prejudiciile cauzate societăţii ca urmare a neîndeplinirii atribuţiilor ce îi revin;
 Răspunde de integritatea mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar aflate in dotare,
aparţinând companiei.
ATRIBUTIUNI SPECIALE SPECIFICE NAVELOR PETROLIERE

Aceste instructiuni trebuie sa fie pregatite de catre capitanul secund in scris si ele trebuie sa continua:

- denumirea si cantitatea din fiecare produs care se incarca

- secventele de incarcare (cu detaliere a momentelor cand se va incepe debalastarea prin diferenta si
cand se va porni pompa de balast)
- detalii asupra activitatilor de pe coverta (reglarea tensiunii in legaturile de la mal , verificarea
periodica a tubulaturilor , verificare functionarii sistemului de ventilatie al tancului , atentita ce
trebuia acordata mijlocului de acces dintre nava si terminal , etc.)
- procedura de oprire de avarie (emergency shut down)
- ulajele finale
- manifoldul care se va folosi , linia de marfa de pe coverta , linia de drop , valvulele care trebuie sa
fie deschise atat pe coverta cat si in tancuri / camera pompelor
- rata maxima de incarcare admisa
- asieta maxima , canarisirea maxima , momentele de incovoiere si fortele taietoare maxime
- pozitia venturilor si a valvulelor de gaz inert de pe fiecare tanc
- tancurile care se vor incarca (si tancurile care nu trebuiesc atinse-daca este posibil valvulele acestor
tancuri trebuies asigurate in pozitia inchis si se va face o mentiune scrisa pentru atentionare)
- secventele de completare la ulaj final (topping) – cu care tancuri se va incepe si care tanc va fi
ultimul ; de asemenea se va identifica un tanc (daca este posibil) de “scapare” (crash tank) care sa
poata fi folosit in caz de urgenta
- mijloacele de comunicare nava/terminal
- monitorizarea tuturor tancurilor in mod regulat pe timpul incarcarii (incluzand tancurile care nu se
incarca)
- se va supraveghea atat coverta (tubulaturi , manifold , valvule etc) cat si imprejurul navei in scopul
detectarii din timp a oricarei scurgeri
- se vor verifica , impreuna cu reprezentantul terminalului , sa fie indeplinite cerintele din lista de
verificare nava/uscat (Ship/shore safety check list)
Instructiuni catre ofiterul de cart la descarcare

- denumirea si cantitatea din fiecare produs care se va descarca

- secventele de descarcare (cu detalierea momentelor cand se va incepe balastarea prin diferenta si
cand se va porni pompa de balast)
- detalii asupra activitatilor de pe coverta (ca la incarcare cu un plus de supraveghere a
componentelor instalatie de gaz inert – in special nivelul de apa din supapa hidraulica)
- tancurile care se vor descarca si ordinea in care se va face descarcarea ; se vor mentiona tancurile
care NU se vor descarca (sau se vor descarca numai partial si in acest caz care vor fi ulajele pana la
care trebuie descarcat)
- pompele de marfa care se vor folosi precum si parametrii de lucru (rpm/presiune maxima pe
refulare)
- procedura de pornire a descarcarii
- pornirea instalatiei de gaz inert (cand si cine o face)
- valvulele care vor fi deschise si liniile de fund si de pe coverta care se folosesc
- procedura de oprire de urgenta (emergency stop)
- caile de comunicatie cu terminalul
- liniile de ventilatie care se vor deschide
 - se va mentiona necesitatea verificarilor periodice in compartimentul pompe marfa – urmarirea
parametrilor de functionare ai pompelor de marfa si balast etc
- se va supraveghea atat coverta (tubulaturi , manifold , valvule etc) cat si imprejurul navei in scopul
detectarii din timp a oricarei scurgeri
- detalii privind operatiunea de stripuire (ordinea in care se va executa)
- la terminarea descarcarii – modul de drenare al tubulaturilor precum si modul de colectare si
livrare al ultimelor resturi din tubulaturi
- se vor verifica , impreuna cu reprezentantul terminalului , sa fie indeplinite cerintele din lista de
verificare nava/uscat (Ship/shore safety check list)
Instructiuni speciale

Operarea navei nu se va porni (sau daca deja s-a inceput , se va suspenda temporar) in oricare din
urmatoarele conditii :

- Furtuna cu descarcari electrice severe

- Foc pe nava , cheu sau in apropiere
- Daca sistemul de gaz inert se opreste sau nu functioneaza la parametri
- Oricand suntem in indoiala
- Daca nava incepe sa se indeparteze de cheu (datorita efectului de “sugere” la trecerea unei alte
nave prin apropiere)
- Daca vaporii de hidrocarburi nu se disperseaza suficient de repede si pot deveni un hazard pentru
sanatatea personalului expus

3. FACTORI DE RISC IDENTIFICATI PENTRU OFITERUL PUNTE II

3.1.Riscuri care îl afectează direct pe Ofiţerul Punte II

Principalele riscuri care planează asupra sănătatii echipajului pe timpul efectuării transportului de
mărfuri lichide sunt :
- Toxicitatea substantei transportate ;
- Asfixierea cu vapori de substantă ;
- Corozivitatea substantelor ;
Substantele chimice pot intra in corpul omenesc prin :
- Inhalare
- Ingerare
- Contactul cu pielea
Riscul de rănire depinde atat de proprietătile fizice cat si de cele chimice ale mărfii .
Riscul de inhalare depinde de volatilitatea lichidului transportat in principal.
Daca sunt inghitite , toate otrăvurile sunt periculoase pentru organismul uman .
Unele mărfuri sunt iritante pentru tesutul uman (acizii) . Substantele lichide usor corozive pot fi
numai iritante pentru piele , dar pot cauza rănirea gravă a ochilor si a membranelor mucoaselor .
 Absorbirea mărfurilor sau a vaporilor prin piele depinde numai de natura mărfii .
Unele mărfuri pot produce vapori toxici dacă vin in contact cu alte mărfuri sau cu agenti reactivi .
Unii vapori toxici pot fi generati prin arderea substantelor chimice .
Contaminarea personalului cu substante chimice lichide poate duce la un comportament necontrolat a
acestuia , la răni grave si chiar la decesul celui implicat intr-un asemenea accident.
Informatiile privind : proprietătile substantelor chimice , modalităti de manipulare , indicatii în caz de
accident sunt prezentate in foaia mărfii , (posibilele reactii , modul de actionare in caz de accidente si
pasii care trebuiesc urmati) .
A. Riscuri de reactivitate
Mărfurile chimice lichide transportate pot reactiona cu diferite substante (materii) în mai multe
moduri :
- cu apa
- cu aerul
- cu alte mărfuri
- cu alte materiale
Pentru evitarea anumitor reactii chimice ale mărfii ce face obiectul transportului cu alte substante
care ar duce la avarierea navei si rănirea personalului , la bordul navelor se iau măsuri de sigurantă în
manipulare si control pe timpul voiajului .
La bordul navelor este necesară studierea foii mărfii care oferă informatii despre marfă.
Marfa transportată poate reactiona cu mărfurile incompatibile , cu invelisul tancului in care este
depozitată marfa pe timpul voiajului , cu containerele de luat mostre , cu tubulatura , etc .
În functie de natura materialului din care este construit tancul si tubulatura, o navă poate transporta o
anumita categorie de marfă .

B. Riscuri de inflamabilitate si explozie

Riscul de incendii al unei mărfi , asa cum e trecut in IBC Codes , este definit prin :
- punctul de aprindere
- punctul de fierbere
- limitele de inflamabilitate
- temperatura de autoaprindere
Marfa este inflamabilă dacă poate fi aprinsă sau dacă poate arde . Cele mai multe substante chimice
sunt inflamabile . De regulă nu marfa lichida arde , ci vaporii emisi de ea .
În general , vaporii inflamabili se pot aprinde si vor arde cănd sunt amestecasi cu aerul în anumite
proportii . Anumiti vapori de marfă pot arde cînd sunt aprinsi chiar dacă nu sunt amestecasi cu aerul .
Combustia este o reactie chimica si difera de la marfa la marfa .
 C.Riscuri asupra mediului
Anumite mărfuri chimice au un grad mare de risc asupra mediului înconjurător dacă sunt eliberate
in aer dacă sunt deversate in apă .
Poluarea mediului marin cu substante chimice poate fi cauzată de deversare accidentală sau
intentionată a marfii in mare si de asemenea prin :
- Coliziuni sau esuări
-Spălarea tancurilor sau a instalatiilor
- Deversarea tancurilor la umplere
- Operatiuni in timpul incărcării/descărcării mărfii
- Scurgeri din tubulaturile de incărcare
- Defectiuni ale instalatiilor
Aceste riscuri sunt reglementate si prezentate in Anexa II MARPOL si IBC Codes .
UNITATEA: TANC OIL/CHIMIC NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 1

SECŢIA NAVA -PUNTE 4.FIŞA DE DURATA EXPUNERII: 8 ore/zi sau CART

EVALUARE A
LOC DE MUNCĂ: OFITER PUNTE II LOCULUI DE ECHIPA DE EVALUARE ECHIPA DE EVALUARE
MUNCA NR. 1
Sectie Nave tehnice :1pers Sectie DEP,PSI:1pers

PROBABILITATE
MPO-
FACTO CONSE

GRAVITATE
NENŢA

NIVEL DE
CLASA DE
CLASA DE
RI CINŢA
SISTE

RISC
DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A MAXIM
MULUI
RISC FACTORILOR DE RISC Ă
DE
IDENTI PREVIZ
MUNC
FICAŢI IBILĂ
Ă
1. Nesincronizare în operaţii – lucru în cadrul
Deces 7 2 4
echipajului
2. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, ITM 45-
3 4 3
dezechilibrare, - entorse, fracturi 180
Acţiuni 3. Căderi de la înălţime prin păşire în gol, alunecare,
greşite dezechilibrare – pe scări, de pe puntea superioar, catarg, Deces 7 2 4
fleşă
4. Cădere în apă – dezechilibrare, alunecare, proiectare Deces 7 2 4
ITM 45-
EXECU 5. Comunicare eronată între membrii echipajului 3 5 4
TANT 180
Omisiun 6. Neutilizarea mijloacelor şi echipamentelor de
Deces 7 3 5
i protecţie şi salvare din dotare
ITM 45-
7. Pornire neprevăzute a echipamentelor tehnice 3 5 4
Efectuar 180
ea de 8. Întrerupere neprevăzută a funcţionării echipamente ITM 45-
3 5 4
operaţii tehnice 180
neprevă
zute

MIJLO
ACE
DE Mecanic
PRODU 9. Deplasări accidentale sub efectul gravitaţiei :
C
 ŢIE 9.a. alunecare, rostogolire de piese cu formă ITM 45-
3 3 3
cilindrică neasigurate 180
9.b. cădere liberă de obirecte de la puntea
Deces 7 2 4
superioară

10. Lucru cu recipienţi sub presiune (buteli CO2, aer,

Deces 7 1 3
azot,gaz inert)
11. Lovire de către parâme, cabluri, ca urmare a
şocurilor sau a ruperilor acestora (balans, recul, şocuri Deces 7 2 4
excesive)
12. Şocuri excesive în cazul de coliziune cu alte nave
Deces 7 1 3
sau în cazul eşuării
13. Suprafeţe sau contururi periculoase – tăiere, înţepare
la contactul cu suprafeţe înţepătoare, tăioase, ITM 3-45 2 5 3
alunecoase, abrazive
14. Vibraţia generală a navei cauzată de funcţionarea
Neglijabil 1 5 1
agregatelor navei
15. Temparatură ridicată a unor circuite şi suprafeţe
ITM 45-
metalice calde atinse accidental (traseu evacuare, 3 2 2
Risc 180
suprafeţe expuse direct razelor solare, etc)
termic
16. Temperatură coborâtă a unor suprafeţe atinse în
ITM3-45 2 2 2
mod direct la lucrul în aer liber în anotimpul rece
Risc 17. Electrocutare prin atigere directă, respective
Deces 7 2 4
electric indirectă, la deteriorarea accidentală a unor izolaţii
18. Substanţe caustice – electrolitul bateriilor de
ITM 3-45 2 2 2
accumulator, detratant, substanţe dezinfectante
19. Lucru cu substanţe inflamabile – carburanţi, ITM 45-
Risc 3 5 4
lubrifianţi, vopsele, diluanţi, etc 180
chimic
20. Lucru cu vapori de produse petroliere proveniţi din
ITM 45-
reziduuri în timpul manipulării şi stocării (în cazul 4 5 4
180
navelor secţiei depoluare)
21. Temperatură ridicată vara şi scăzută iarna ITM 3-45 2 5 3

22. Umiditate relativă a aerului ridicată – mediu acvatic ITM 3-45 2 5 3

Risc 23. Curenţi de aer ITM 3-45 2 3 2

MEDIU fizic
L DE
MUNC
Ă

24. Boli infecţioase şi parazitare datorită noxelor

Risc biologice (bacterii, virusuri) provenite de la deşeurilor Iinv.
4 4 4
biologic solide care conţin resturi menajere, păsări şi alte animale Gr.III
moarte (SN 101)
 Risc
supraso 25. Efort dinamic ridicat la unele operaţii de manipulare
ITM 3-45 2 3 2
SARCI licitare a maselor sau de întreţinere
NA DE fizică
MUNC Risc
26. Solicitare psihică : decize dificile în timp scurt,
Ă supreso
operaţii repetitive de ciclu scurt, în timpul marşului în ITM 3-45 2 3 2
licitare
condiţii meteorologice nefavorabile
psihică

4.1 NIVELUL DE RISC GLOBAL

Σ 1(5x5)+12(4x4)+7 (3x3)+6(2x2)+ 1(1x1) 305

Nrx = ------------------------------------------------------= ----- =3,505
Σ (1 x5)+(12 x4)+(7 x3)+(6x2)+(1x1) 87

5. FISA DE MASURI DE PREVENIRE - OFITER PUNTE II

NR. FACTORI DE RISC NIVEL

NOMINALIZAREA MĂSURII PROPUSE
CRT (forma concretă de manifestare DE RISC

- respectarea prescripţiilor specifice navigaţiei maritime

Nesincronizare în operaţii – lucru în
1. 4
cadrul echipajului - instruirea periodică a personalului

Căderi de la înălţime prin păşire în - instruirea periodică a personalului

2. gol, alunecare, dezechilibrare – pe 4
scări, de pe puntea superioar, catarg, - utilizarea echipamentului de protecţie individual
fleşă
- respectarea prescripţiilor specifice navigaţiei maritime
marcare adecvată
Comunicare eronată între membrii
3. 4
echipajului - instruirea periodică a personalului

- dotarea personalului cu echipament de protecţie

individual şi de salvare corespunzător a activităţilor ce
urmează a fi desfăşurate
Neutilizarea mijloacelor şi
- instruirea personalului cu privire al consecinţele
4. echipamentelor de protecţie şi salvare 5
din dotare nerespectării restricţiilor de securitate şi a neutilizării sau a
utilizării echipamentului de protecţie şi de salvare

- verificarea prin control permanent din partea

conducătorului de muncă şi prin sondaj de către şeful
ierarhic superior

Pornire neprevăzute a echipamentelor
5.
tehnice
Întrerupere neprevăzută a funcţionării
6.
echipamente tehnice
7.
Alimetare sau oprire neprevăzute a
alimentării cu energie
8.
Deplasări, staţionări în zone
periculoase
9.
Lucru cu recipienţi sub presiune –
butelie CO2, aer, azot
Lovire de către parâme, cabluri, ca
10.
urmare a şocurilor sau a ruperilor
acestora (balans, recul, şocuri
excesive)
Şocuri excesive în cazul de coliziune
11.
cu alte nave sau în cazul eşuării
Suprafeţe sau contururi periculoase –
12.
tăiere, înţepare la contactul cu
suprafeţe înţepătoare, tăioase,
alunecoase, abrazive
13. Electrocutare prin atigere directă,
respective indirectă, la deteriorarea
accidentală a unor izolaţii
Lucru cu vapori de produse petroliere
proveniţi din reziduuri în timpul
14.
manipulării şi stocării (în cazul
navelor secţiei depoluare)
- instruirea periodică a personalului
4
- utilizarea echipamentului de protecţie individual
- instruirea periodică a personalului
4
- utilizarea echipamentului de protecţie individual
- instruirea periodică a personalului
4
- utilizarea echipamentului de protecţie individual
- instruirea periodică a personalului
4 - utilizarea echipamentului de protecţie individual
-- marcaj corespunzător
instruirea periodică a personalului
3 - utilizarea echipamentului de protecţie individual
- verificarea periodică a instalaţiilor
- instruirea periodică asupra zonelor de lucru periculoase
din apropierea parâmelor şi cablurilor de legătură
4
- verificarea periodică a parâmelor şi a stării parâmelor şi a
stării legăturilor şi a modului de amarare
- instruire şi efectuarea exerciţiilor periodice privind
4 rolurile de echipaj
- utilizarea mănuşilor de protecţie
3
- instruirea periodică a personalului
3 - utilizarea echipamentului de protecţie individual
- verificarea periodică a instalaţiilor
- instruirea personalului cu riscurile care le prezintă
substanţele explozive
- interzicerea utilizării sculelor care pot produce scântei sau
a accesoriilor metalice ale echipamentelor de protecţie
4
- selectarea personalului prin examen medical
- asigurarea ventilaţiei continue locale, echipament de
protecţie adecvat

15.
Temperatură ridicată vara şi scăzută
iarna – lucru în aer liber
Umiditate relativă a aerului ridicată –
16.
mediu acvatic
Cădere la acelaşi nivel prin alunecare,
17. împiedicare, dezechilibrare, - entorse
fracturi
18. Curenţi de aer – lucru în aer liber
Cădere în apă – dezechilibrare,
19.
alunecare, proiectare
Vibraţia generală a navei cauzată de
20.
funcţionarea agregatelor navei
Temperatură coborâtă a unor
21.
suprafeţe atinse în mod direct
Potenţial electrostatic datorită
22.
curenţilor galvanici
Solicitare psihică : decize dificile în
timp scurt, operaţii repetitive de ciclu
23.
scurt, în timpul marşului în condiţii
meteorologice nefavorabile
- urmărirea în permanenţă a buletinelor meteo
- utilizarea echipamentelor individuale de protecţie şi a
3
celor de lucru adecvate condiţiilor meteo
- urmărirea în permanenţă a buletinelor meteo
- utilizarea echipamentelor individuale de protecţie şi a
3 celor de lucru adecvate condiţiilor meteo
- risc intrinsec al meseriei
- instruirea specifică a personalului
4
- utilizarea echipamentului de protecţie individual
- urmărirea în permanenţă a buletinelor meteo
- utilizarea echipamentelor individuale de protecţie şi a
2 celor de lucru adecvate condiţiilor meteo
- risc intrinsec al meseriei
- instruirea periodică a personalului
4
- utilizarea echipamentului de protecţie individual
- respectarea prescripţiilor specifice navigaţiei maritime
- instruirea periodică a personalului
1
- risc intrinsec meseriei
- respectarea prescripţiilor specifice navigaţiei maritime
- instruirea periodică a personalului
2
- risc intrinsec meseriei
- respectarea prescripţiilor specifice navigaţiei maritime
1
- instruirea periodică a personalului
- respectarea
risc intrinsecprescripţiilor
meseriei specifice navigaţiei maritime
2
- instruirea periodică a personalului
 CONCLUZII

Evaluarea riscurilor profesionale este un instrument ce demonstrează aplicarea principiilor de

prevenire la nivelul companiei. Aceasta înseamnă că orice companie trebuie să anticipeze pericolele care
pot genera accidente de muncă sau boli profesionale, în loc să reacţioneze după ce astfel de evenimente au
avut loc.O etapă esenţială pentru a implementa o abordare responsabilă în domeniul securităţii şi sănătăţii
la locul de muncă este evaluarea riscurilor profesionale.
Din punct de vedere al securitatii si sanatatii muncii la nivel de risc global calculate pentru locul de
munca OFITER PUNTE II se situeaza la valoarea de 3.505, valoare ce se incadreaza in categoria locurilor
de munca cu nivel de risc mediu rezultatul fiind sustinut de fisele de evaluare pentru locurile de munca:
ofiter punte maritm II

BIBLIOGRAFIE

1. Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă

N.C.D.P.M. Bucureşti
2.Florin Nicolae – “Managementul riscului in indistria navala” note de curs
3.COMPANY POLICY REGARDING OIL CHEMICAL CREW TANKERS