PROGRAM DE BAZA

PENTRU
SIGURANTA MARITIMA

BASIC TRAINING
TEHNICI DE SUPRAVIETUIRE PE
MARE

1
 Simboluri IMO pentru siguranta
(SOLAS, Cap.III/ Reg. 9/ Reg.11)

• simboluri pentru planul de incendiu

(fire control symbols)

• semne pentru echipamentul de incendiu

(fire equipment signs)

• semne de obligativitate
(mandatory signs)

• semne de pericol
(hazard signs)

• semne de interdictie
(prohibition signs)

• semnalizare combinata
(combination signage)
2
 Simboluri IMO pentru siguranta
(SOLAS, Cap.III/ Reg. 9/ Reg.11)

• semne pentru navele si terminalele de pasageri

(passenger vessels & terminal signs)

• semne pentru bucatarie si spatii de locuit

(galley & accomodation signs)

• semne pentru punti si compartimentul masini

(deck & engine room signs)

• placute de marcaj temporar

(temporary tie tags)

3
 Simboluri IMO pentru siguranta
(SOLAS , Cap.III/ Reg. 9/ Reg.11)

• etichete pentru marfuri periculoase

(IMDG & hazard diamonds)

• marcaje de pericol si postere

(hazard markings & posters)

• postere pentru avizare si antrenament

(safety awareness & training posters)

• postere si pancarde obligatorii

(posters & mandatory placards)

• pictograme pentru planul de incendiu si siguranta

(fire & safety plan pictograms)

4
 Scopul programului
• Programul acopera cerintele Conventiei STCW si ale Codului STCW,
Cap.VI – Sectiunea A-VI/1, Tabela A-VI/1-1.

• Un cursant absolvent trebuie sa fie capabil :

• sa imbrace o vesta de salvare

• sa imbrace si sa utilizeze un costum de imersiune
• sa sara in siguranta, de la inaltime, in mare
• sa redreseze o pluta de salvare rasturnata, purtand vesta de salvare
• sa inoate purtand vesta de salvare
• sa pluteasca fara vesta de salvare
• sa urce intr-o ambarcatiune de salvare, de pe nava sau din apa, purtand vesta
de salvare
• sa intreprinda actiunile imediate la urcarea intr-o ambarcatiune de salvare,
pentru a mari sansele de supravietuire
• sa lanseze ancora de furtuna
• sa opereze echipamentul ambarcatiunii de salvare
• sa opereze echipamentul de semnalizare, inclusiv echipamentul radio
 Principiile supravietuirii pe mare
Supravietuirea pe mare are la baza urmatoarele principii :

• familiarizarea initiala la bordul navei (SOLAS, Cap.III/

Reg.19)
• antrenamente si exercitii de rol, regulate si realiste;
• pregatirea pentru orice situatie de urgenta;
• cunoasterea actiunilor in caz de :
– convocare la posturile de adunare
– ordin de abandonare a navei
– ordin de a sari mare
– ajungere in apa de mare
– ajungere intr-o ambarcatiune de supravietuire
• cunoasterea principalelor pericole pentru supravietuitori;
 Definitii : (SOLAS , Cap.III/ Reg. 3)
• Codul international al mijloacelor de salvare
(International Life-saving Appliance Code ), sau
Codul LSA, este un cod adoptat de Comitetul de
Siguranta Maritima al Organizatiei Maritime
Internationale, care furnizeaza standardele
internationale pentru mijloacele de salvare ,
prevazute de Capitolul III al Conventiei SOLAS.
• Ambarcatiunea de supravietuire ( survival craft)
este o ambarcatiune capabila sa mentina in viata
persoanele sinistrate, dupa abandonarea navei. Este
termenul generic pentru barci si plute de salvare.
Barca de urgenta (rescue boat) este o barca destinata
salvarii sinistratilor si gruparii ambarcatiunilor de
supravietuire (barci si/sau plute de salvare).
Barca de salvare rapida (fast rescue boat) este o barca
de urgenta rapida, prevazuta pentru navele de pasageri
de tip ro-ro.
Sistemul de evacuare marina (marine evacuation
system) este un dispozitiv destinat transferului rapid al
persoanelor, de la puntea de imbarcare a unei nave, la o
ambarcatiune de supravietuire care pluteste in apropierea
acesteia.
Costumul anti-expunere (anti-exposure suit - AES) este
un costum de protectie destinat echipajului barcilor de
urgenta si echipei de deservire a sistemului de evacuare
marina.
•Costumul de imersiune (immersion suit) este un costum
de protectie, care reduce pierderea de caldura a corpului
persoanei care il poarta, in apa rece.
• Mijlocul de protectie termica (thermal protective aid
– TPA) este un sac (sau costum) confectionat din
material impermeabil, cu conductivitate termica redusa.
• Lansarea in plutire libera (float-free launching) este
acea metoda de lansare a unei ambarcatiuni de
supravietuire (barca sau pluta), in care aceasta este
eliberata automat de pe o nava care se scufunda si este
gata de utilizare.
• Lansarea in cadere libera (free-fall launching) este
acea metoda de lansare a unei ambarcatiuni de
supravietuire(barca sau pluta), in care aceasta ,
impreuna cu persoanele si echipamentul de la bordul
sau, este eliberata si lasata sa cada in mare, fara nici un
dispozitiv de restrangere.
 SITUATII DE URGENTA

• Situatiile de urgenta sunt situatii de pericol iminent,

soldate cu :
• pierderi de vieti;
• vatamari corporale;
• avarierea/pierderea de bunuri;
• afectarea mediului;
 Tipuri de situatii de urgenta care ar putea duce la
abandonarea navei :
• coliziunea cu alta nava;
• esuarea navei;
• scufundarea navei;
• inundarea compartimentelor navei;
• accidente cauzate de marfurile periculoase;
• pierderea stabilitatii navei (deplasarea marfurilor);
• avarierea corpului navei;
• amenintare cu bomba;
 • In diferite situatii de urgenta pot apare dificultati la
abandonarea navei, cum ar fi blocarea cailor de
evacuare, imposibilitatea lansarii ambarcatiunilor
(canarisire excesiva, avarii, defectiuni etc.), lipsa
iluminatului, lipsa membrilor de echipaj cu
atributii privind lansarea ambarcatiunilor, conditii
de vreme nefavorabila etc.

• In caz de incendiu , este prudent sa se lanseze

numai o parte a ambarcatiunilor de supravietuire,
pentru a fi pe atentiune, in timp ce lupta impotriva
incendiului trebuie continuata.
Actiuni necesare pentru abandonarea navei :
Principalele actiuni intreprinse, in vederea abandonarii navei, sunt urmatoarele :
• alarmarea pasagerilor si a echipajului , cu semnalul de alarma generala;
• transmiterea ordinului de abandonare a navei, de catre comandant, prin sistemul de
adresare publica;
• pregatirea individuala pentru abandon :
• Se ia echipamentul individual de salvare
• Deasemenea se va lua:
_ imbracaminte calduroasa, incaltaminte corespunzatoare etc.;
– consumarea de cat mai multa apa potabila;
– luarea documentelor personale si a valorilor mari (bijuterii, bani); este interzisa
prezentarea la postul de adunare/imbarcare cu bagaje;
– luarea materialelor suplimentare, conform rolului de apel (paturi, lanterne, apa
potabila, alimente, EPIRB, SART, transivere radiotelefonice, Codul international
de semnale, GPS/ instrumente de navigatie, binocluri, jurnal de bord/masini,
pasapoarte, carnete de marinar, lista de echipaj etc.);
 Comunicatiile la bordul navei si sistemele de
alarma

• Navele trebuie echipate cu un sistem de alarma

generala (general emergency alarm system), capabil
sa emita semnalul de alarma generala (general
emergency alarm signal), care consta din cel putin 7
sunete scurte, urmate de un sunet lung
(. . . . . . . ____________ ).
• Acest semnal va fi utilizat pentru convocarea
urgenta a echipajului si a pasagerilor la posturile de
adunare si pentru initierea actiunilor incluse in rolul
de apel .
 Sistemul de alarma generala trebuie suplimentat cu
un sistem de adresare publica (public address
system) , prin care se transmit mesajele verbale catre
echipaj si pasageri.
• La activarea sistemului de alarma generala,
sistemele audio de agrement trebuie sa fie decuplate
automat.
• Semnalul de alarma generala trebuie sa poata fi auzit
in toate spatiile de locuit si in toate spatiile de lucru
ale echipajului. La navele de pasageri, semnalul
trebuie sa poata fi auzit , de asemenea, pe toate
puntile deschise ale navei.
 Rolul de apel si instructiunile in caz de urgenta
• Rolul de apel (muster list) trebuie sa specifice detaliile
privind sistemul de alarma generala , sistemul de
adresare publica, precum si actiunile care trebuie
intreprinse de echipaj si pasageri, la auzul semnalului de
alarma generala. In general, un rol de apel cuprinde
urmatoarele sectiuni :
• detalii privind semnalul de alarma generala
• functia/numele cui se adreseaza;
• postul de adunare in caz de apel;
• atributiile specifice pentru fiecare situatie de urgenta
cuprinsa in rol;
• lista materialelor/echipamentelor care trebuie aduse la
postul de adunare;
 Rolul de apel trebuie sa includa :
inchiderea portilor etanse, a usilor de incendiu, a
valvulelor, a scurgerilor, a iublourilor laterale, a
spiraielor, a sabordurilor si a altor deschideri similare
ale navei;
• echiparea ambarcatiunilor de supravietuire si a altor
mijloace de salvare;
• pregatirea si lansarea ambarcatiunilor de supravietuire;
• pregatirea altor mijloace de salvare;
• apelul pasagerilor;
• utilizarea echipamentului pentru comunicatii;
• componenta echipei de interventie pentru stingerea
incendiilor;
• atributii speciale referitoare la utilizarea echipamentului
si instalatiilor de stins incendiul;
• In rolul de apel trebuie specificat numele ofiterului
desemnat/responsabil pentru intretinerea corespunzatoare a
echipamentelor si mijloacelor de salvare si de stins incendiu,
astfel ca acestea sa fie gata in permanenta pentru utilizarea
imediata.Rolul de apel va include si atributiile echipajului,
referitoare la pasagerii de la bordul navei, care sa includa :
• avertizarea pasagerilor;
• verificarea daca pasagerii au imbracaminte corespunzatoare si
daca au imbracat corect vesta de salvare;
• adunarea pasagerilor la posturile de adunare;
• mentinerea ordinii pe caile de acces si pe casa scarilor, precum
si controlul deplasarii pasagerilor pe nava;
• asigurarea unui numar suficient de paturi in ambarcatiunile de
supravietuire . Rolul de apel trebuie afisat vizibil pe nava
(comanda navei,sala masini,careuri si culoare);
 Exercitii de rol
• Depasirea unei situatii de urgenta pe mare depinde de
gradul de instruire si antrenare a echipajului. Toti
membrii echipajului trebuie sa stie cu exactitate ce se
asteapta de la ei intr-o situatie de urgenta , iar acest
lucru se obtine numai prin antrenamente si exercitii de
rol , regulate si realiste.
• Membrii de echipaj, care au atributii in diferite situatii
de urgenta (cuprinse in rolul de apel), trebuie
familiarizati cu acestea, inaintea inceperii voiajului.
• Exercitiile de rol , pentru fiecare situatie de urgenta
simulata, trebuie desfasurate, pe cat posibil, ca si cand
nava s-ar afla in situatia de urgenta respectiva.
• Fiecare membru de echipaj trebuie sa participe, la cel
putin un exercitiu de abandon si unul de incendiu, cel
putin o data pe luna.
 Fiecare exercitiu de abandon trebuie sa includa :
• convocarea pasagerilor si echipajului la posturile de adunare ,
utilizand semnalul de alarma generala, urmat de anuntul dat prin
sistemul de adresare publica, referitor la exercitiul de abandon care
va avea loc;
• prezentarea pasagerilor si a echipajului la locurile de adunare si
pregatirea pentru exercitarea atributiilor desemnate/detaliate prin
rolul de apel;
• verificarea daca pasagerii si echipajul au imbracaminte/
incaltaminte corespunzatoare;
• verificarea daca vestele de salvare sunt imbracate corect;
• coborarea (a cel putin) unei barci de salvare , dupa pregatirea
corespunzatoare pentru lansare;
• pornirea si operarea motorului de barca;
• operarea gruielor utilizate pentru lansarea plutelor de salvare;
• o simulare de cautare si salvare a pasagerilor blocati in cabine;
• instructiuni de utilizare a echipamentului radio din ambarcatiunile
de supravietuire;
 Fiecare exercitiu de stins incendiu trebuie sa includa :
• prezentarea echipelor de interventie la locurile de adunare si
pregatirea pentru exercitarea atributiilor desemnate/detaliate prin
rolul de apel;
• pornirea unei pompe de incendiu, utilizand cel putin 2 jeturi de apa,
pentru a verifica daca sistemul functioneaza corespunzator;
• verificarea costumelor de pompier si a celorlalte echipamente
personale utilizabile in caz de incendiu;
• verificarea echipamentului pentru comunicatii in caz de incendiu;
• verificarea portilor etanse, a usilor de incendiu, a tirajelor si a
clapetilor de ventilatie din zona de exercitiu;
• verificarea pregatirii/organizarii echipelor de interventie , in cazul
unei eventuale abandonari a navei;
• Este total inacceptabil ca membrii de echipaj sa sufere accidente
pe timpul exercitiilor de rol, prin care se intentioneaza tocmai
pregatirea lor pentru a depasi, in siguranta, o situatie de urgenta.
• De aceea, se impune verificarea starii de intretinere a
echipamentului, inaintea utilizarii lui pentru antrenamente sau
exercitii de rol.
ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE SALVARE
(SOLAS, Cap III/Reg.7/Reg.22/Reg.32 si Codul LSA)

Colac de salvare (lifebuoy)

Numarul minim de colaci de salvare , care trebuie amplasati la bord, se determina in
functie de lungimea navei .
Cel putin cate un colac de salvare, din fiecare bord al navei, trebuie sa fie prevazut cu o
saula plutitoare , de cel putin 30 m lungime.
• Este interzis a se construi colaci din pluta, pluta pisata sau stuf.
• Un colac aruncat de la o inaltime de 18 metri nu trebuie sa se sparga sau sa se
deformeze.
• Acoperit cu flacara timp de 2 sec nu are voie sa ia foc sau sa se topeasca.
• Cel putin jumatate din numarul total de colaci de la bordul navei trebuie sa fie
prevazuti cu o lumina cu autoaprindere (self –igniting light), iar dintre acestia, cel
putin doi trebuie sa fie prevazuti si cu o geamandura fumigena cu auto-activare (self-
activating smoke signal). Acesti colaci trebuie distribuiti simetric, in ambele borduri,
si trebuie sa fie altii decat cei prevazuti cu saula plutitoare.
• Lumina colacilor de salvare trebuie sa fie de culoare alba si poate fi continua sau cu
sclipiri (intre 50 si 70 pe minut), iar sursa de energie trebuie sa-i asigure o
functionare de cel putin 2 ore. La tancurile petroliere, luminile cu autoaprindere
trebuie sa fie activate de baterii electrice.
• Un colac trebuie sa sustina o greutate de fier de 14,5kg in apa dulce timp de 24 ore
fara sa-si schimbe flotabilitatea cu cel mult 5%.
• Dimensiunile colacului este de 800mm exterior si 400mm interior ,greutate 2,5kg
• Culoarea trebuie sa fie rosu deschis spre portocaliu.
• Colacii de salvare trebuie marcati (cu caractere mari, in alfabetul latin) cu numele
navei si portul de inmatriculare .
 Vesta de salvare (lifejacket)
• Navele maritime trebuie prevazute cu veste de
salvare pentru fiecare persoana de la bord, plus un
numar suficient de veste de salvare pentru
personalul de cart si pentru posturile de imbarcare
situate la distanta fata de spatiile de locuit.
• Vestele de salvare utilizate in barcile de salvare
total inchise nu trebuie sa impiedice intrarea in
barca, asezarea pe banchete sau legarea centurilor
de siguranta.
• Vestele de salvare utilizate in barcile de salvare cu
lansare in cadere libera, precum si modul de
imbracare a acestora, nu trebuie sa afecteze
intrarea in barca, siguranta ocupantului sau
operarea barcii .
• Vestele de salvare gonflabile trebuie sa aiba cel
putin 2 compartimente separate, sa se umfle
automat in imersiune, sa fie prevazute cu cu un
dispozitiv care sa permita umflarea printr-o singura
miscare manuala si sa poata fi umflate cu gura.
Fiecare vesta de salvare trebuie prevazuta cu un fluier si cu o lumina de culoare alba.
Aceasta lumina poate fi continua sau cu sclipiri (intre 50 si 70 pe minut), iar sursa
de energie trebuie sa-i asigure o functionare de cel putin 8 ore. In cazul luminilor cu
sclipiri, acestea trebuie prevazute si cu un intrerupator cu actionare manuala.
• Indiferent de tipul constructiv, o vesta de salvare trebuie :
• O vesta de salvare nu trebuie sa continue sa arda sau sa se inmoaie dupa ce a fost
complet acoperita de flacari timp de 2 sec.
• Sa sustina o persoana epuizata sau inconstienta, cu gura la cel putin 12 cm deasupra apei
si cu corpul inclinat pe spate, la cel putin 20 de grade fata de verticala
• Sa intoarca corpul unei persoane inconstiente, cu gura deasupra apei, din orice pozitie
s-ar afla, in maxim 5 secunde
• Sa nu piarda mai mult de 5% din flotabilitate, dupa 24 de ore de imersiune in apa dulce.
• Sa permita unei persoane sa sara de la o inaltime de 4,5m in apa fara sa-l raneasca sau
accidenteze.
• Sa permita unei persoane sa inoate pe distante scurte.
• Sa permita unei persoane sa se urce intro ambarcatiune de salvare.
• Dupa demonstratie, sa prmita unei persoane s-o imbrace intimp de 1 minut fara ajutor
• O vesta de salvare trebuie sa aibe o flotabilitate care sa nu scada cu mai mult de 5%
dupa 24 ore de imersiune in apa dulce.
• Vesta de salvare trebuie prevazuta cu un fluier bine legat printrun snur,
Costum de imersiune (immersion suit)
Costumul hidrotermic trbuie sa fie confectionat din materiale etanse la apa,astfel ca:

• Sa poata fi despachetat si imbracat fara ajutor in timp de 2 minute

• Sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost acoperit de flacara pe o
perioada de 2 secunde
• El va acoperi intregul corpul exceptia fetei.,mainile trebuie sa fie de asemenea
acoperite daca costumul nu este prevazut cu manusi
• Sa nu permita infiltrarea une cantitati excesive de apa cind persoana care poarta
costumul sare in mare de la o inaltime de cel putin 4,5m
• Sa urce si sa coboare o scara avind o lungime de cel putin 5m
• Sa sara in apa de la o inaltime de cel putin 4,5m fara a se rani si fara a deteriora sau
disloca costumul
• Sa inoate o distanta scurta si sa poata urca intro ambarcatiune de salvare
• Daca un costum hidrotermic urmeaza sa fie purtat impreuna cu o vesta de salvare,
vesta de salvare va fi imbracata peste costum. O persoana care poarta un astfel de
costum trebuie sa poarta imbraca vesta de salvare fara ajutor.
 Pentru fiecare barca de salvare de la bordul navelor trebuie prevazute cel putin 3
costume de imersiune sau, daca Administratia considera necesar si practicabil , cate un
costum de imersiune pentru fiecare persoana de la bord.
Daca un costum de imersiune nu are flotabilitate, el trebuie purtat impreuna cu o
vesta de salvare, care trebuie imbracata peste costumul de imersiune.
Daca un costum de imersiune are flotabilitate si nu trebuie purtat impreuna cu o vesta
de salvare, atunci el trebuie prevazut cu fluier si lumina , ca si vestele de salvare.
• Un costum de imersiune ,fara izolatie termica proprie , trebuie imbracat
peste imbracaminte calduroasa si trebuie sa asigure persoanei care il poarta o
protectie termica suficienta, astfel incat temperatura corpului sa nu scada
mai mult de 2 grade Celsius , dupa o ora de imersiune .
• Un costum de imersiune , cu izolatie termica proprie, trebuie sa asigure
persoanei care il poarta o protectie termica suficienta, astfel incat
temperatura corpului sa nu scada mai mult de 2 grade Celsius, dupa 6 ore de
imersiune.
• Costumul de imersiune trebuie sa ofere persoanei care il poarta suficienta
mobilitate, astfel incat sa poata sa-si exercite atributiile curente pe timpul
abandonarii navei si sa poata inota pe o distanta scurta, dupa care sa urce
intr-o ambarcatiune de supravietuire.
 Costumul antiexpunere (anti-exposure suit - AES)
este un costum de protectie destinat echipajului barcilor de urgenta si
echipei de deservire a sistemului de evacuare marina.
• Costumul anti-expunere trebuie confectionat din material
impermeabil si trebuie sa aiba flotabilitate proprie.
Daca satisface cerintele Codului LSA, pentru vestele de
salvare, nu trebuie purtat impreuna cu vesta de salvare,

dar va fi prevazut cu fluier si lumina corespunzatoate.

 Daca un costum anti-expunere nu satisface cerintele
Codului LSA, pentru vestele de salvare, atunci va fi
purtat impreuna cu o vesta de salvare.
• Un costum anti-expunere, fara izolatie proprie, trebuie
imbracat peste imbracaminte calduroasa si trebuie sa
asigure persoanei care il poarta o protectie termica
suficienta, astfel incat temperatura corpului sa nu scada
mai mult de 1,5 grade Celsius , dupa o ora de imersiune.
• Fata de costumul de imersiune, costumul anti-expunere
trebuie sa ofere o mai mare mobilitate persoanei care il
poarta, astfel incat sa poata sa-si exercite atributiile
curente pe timpul abandonarii navei si sa poata inota cel
putin 25 de metri , dupa care sa urce intr-o
ambarcatiune de supravietuire.
 Mijloc de protectie termica (thermal protective aid – TPA)
• Pentru persoanele de la bord pentru
care nu sunt prevazute costume de
imersiune sau costume anti-
expunere, se va asigura cate un
mijloc de protectie termica (TPA) ,
altele decat cele prevazute in
inventarul ambarcatiunilor de
supravietuire.

• Mijlocul de protectie termica trebuie

confectionat dintr-un material
impermeabil si trebuie sa asigure,
persoanei care il poarta, o protectie
termica, astfel incat sa reduca
pierderea de caldura a corpului , prin
convectie sau prin evaporatie.

• Mijlocul de protectie termica trebuie

astfel confectionat, incat sa permita
persoanei care il poarta sa-l dezbrace
, in apa, in cel mult 2 minute, daca o
impiedica sa inoate.
 Sistemul de evacuare marina (marine evacuation system) este undispozitiv
destinat transferului rapid al persoanelor, de la puntea de imbarcare a unei nave,
la o ambarcatiune de supravietuire care pluteste in apropiere. Sistemele de
evacuare marina permit evacuarea rapida a unui mare numar de persoane si ,
de aceea, ele sunt intalnite frecvenla navele de pasageri de tip ro-ro.
Ca si in cazul plutelor de salvare lansate cu gruie, aceste sisteme au avantajul
ca persoanele evacuate raman cu hainele uscate.
Constructia sistemelor de evacuare marina trebuie sa permita coborarea in siguranta a
persoanelor cu gabarit, conditie fizica si varste diferite, purtand vesta de salvare, de la
postul de imbarcare, la o platforma plutitoare, sau o ambarcatiune de supravietuire. Un
sistem de evacuare marina trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
sa poata fi depliat/desfasurat de catre o singura persoana .

Sisteme de evacuare marina(marine evacuation

systems) trebuie :

• sa permita transferul numarului total de persoane

pentru care a fost proiectat, de pe nava, in plute de
salvare gonflabile, in maxim 30 de minute, la
navele de pasageri si in maxim 10 minute, la
navele de marfuri
• sa poata fi instalat in conditii nefavorabile de
asieta (pana la 10 grade) si canarisire (pana la 20
de grade, in oricare bord)
• sa ofere un mijloc satisfacator de evacuare, pe
mare rea, cu vant de pana la forta 6 pe scara
Beaufort
• sa ramana utilizabil, pe cat posibil, in conditii de
gheata
 Manevra de “om la apa”
(man overboard)
Situatia de “om la apa” este o situatie de
urgenta,in care fiecare membru de echipaj
trebuie sa stie ce are de facut si sa aplice
procedurile de urgenta, fara intarziere.

Etapele principale ale manevrei de

“om la apa” sunt urmatoarele :

FAZA I
alertarea puntii de comanda, strigand
“om la apa la tribord/babord”,
tare si repetat, indicand permanent
directia, cu bratul; aruncarea la apa a
celuimai apropiat colac de salvare, din
bordul respectiv
Manevra de “om la apa”(man overboard)
FAZA II

• eliberarea colacului de salvare atasat de semnalul

combinat cu autoactivare, luminos si fumigen,
pentru “om la apa”, din aripa puntii de comanda

• localizarea pozitiei navei (apasarea tastei MOB a

GPS-ului)
• declansarea semnalului de alarma generala
• inceperea manevrei de evitare, intoarcere si
cautarea naufragiatului (rondou simplu, curba
Williamson,)
• alertarea navelor din zona cu sirena navei (trei
sunete lungi)

• chemarea comandantului pe comanda de

navigatie (daca nu este deja acolo)

• alertarea compartimentului masini si punerea

motoarelor pe “atentiune”, gata de manevra

• intarirea/suplimentarea serviciului de veghe (se

vor utiliza gabiile, catargele etc)

• transmiterea mesajului MAYDAY MAN OVER

BOARD, pentru navele din zona, prin
intermediul radiotelefonului
Manevra de “om la apa”(man overboard)

FAZA III

• alertarea echipajului barcii

de urgenta

• lansarea barcii de urgenta

• recuperarea naufragiatului

• acordarea primului ajutor

medical, dupa caz

• recuperarea barcii de urgenta

Tehnici de resuscitare

• tineti victima in pozitie orizontala, cu picioarele inspre prova ambarcatiunii

• inlaturati protezele dentare sau ochelarii persoanelor inconstiente
• pentru victimele inconstiente folositi procedura standard de resuscitare
cardio-respiratorie ABC (Airway, Breathing, Circulation)
• nu renuntati prea usor si insistati in aplicarea tehnicilor de resuscitate (in
cazurile grave de hipotermie, victima are un puls foarte slab, aproape
imperceptibil)
• protejati victima impotriva pierderii de caldura a corpului, utilizand un
mijloc de protectie termica (TPA)
• chestionati victimele constiente, in legatura cu starea lor
• actionati imediat pentru stoparea hemoragiile
• tratati fracturile, plagile etc. utilizand trusa de prim ajutor medical
(existenta in toate ambarcatiunile de supravietuire si barcile de urgenta)
Operatiunea de salvare cu elicopterul
• In prezent, elicopterele joaca un rol
important in operatiunile de salvare a
vietilor pe mare. Ele pot ajunge repede
la locul de desfasurare a operatiunilor
de salvare, iar raza lor crescanda de
actiune face ca acestea sa poata opera la
distante apreciabile de coasta.
• Pentru evacuarea in siguranta cu
elicopterul se vor avea in vedere
urmatoarele aspecte:
• utilizarea transiverelor radiotelefonice
VHF .
• semnalizarea cu bratele
Evacuarea de pe nava

• pregatirea zonei de evacuare sau de apuntare

(la navele unde sunt desemnate asemenea zone)
• stabilirea zonei optime de evacuare (fara catarge, greement
sau alte obstacole) la navele unde nu este desemnata o
asemenea zona
• indepartarea de pe punte a materialelor care ar putea fi
antrenate de suflul elicei
• convocarea echipei de interventie in caz de incendiu
• asigurarea iluminatului adecvat in zona de evacuare
• arborarea unui pavilion pentru indicarea directiei vantului
• interdictia atingerii cablului filat de elicopter, inaintea
impamantarii, prin contact cu nava, sau cu apa marii
• interdictia voltarii cablului de ridicare, de partile fixe ale
navei
• respectarea instructiunilor pilotului
• stabilirea ordinii de evacuare
Evacuarea de pe o ambarcatiune de supravietuire

• indicarea directiei vantului cu geamandura fumigena

• interdictia atingerii cablului de ridicare inaintea
inpamantarii, prin contactul cu apa marii
• interdictia voltarii cablului de ridicare de ambarcatiune
• respectarea instructiunilor pilotului
• stabilirea ordinii de evacuare
• apropierea cablului de ridicare manual, sau cu cangea
Metode de evacuare cu elicopterul

• evacuarea cu chinga (sling)

• evacuarea cu cosul (basket)

• evacuarea cu plasa (net)

• evacuarea cu targa (litter)

• evacuarea cu scaunul (seat)

THANK YOU !