TEHNICI INDIVIDUALE DE

SUPRAVIETUIRE – BASIC
SAFETY TRAINING (BST)
SUPORT DE CURS
 SCOP
Scopul acestui curs este de a instrui
navigatorii in standardele minime impuse de
STCW sectiunea A-VI/1.
Navigatorii vor intelege in mod usor si clar
echipamentele standard de la bordul navei
sub aspectul folosirii si aplicabilitatii acestora.
Intelegerea atributiunilor si indatoririlor
membrilor de echipaj in cazul situatiilor de
sinistru maritim , echipamentele de la bord ,
folosirea acestora , coroborat cu exercitiile de
rol care trebuiesc efectuate intr-un mod cat
mai realist.
 CONDITII DE ACCES

• Acest curs se adreseaza tuturor celor care

doresc sa activeze sau deja activeaza in
domeniul maritim si care in acelasi timp au
varsta minima de 16 ani.
 DURATA PROGRAMULUI

• Durata acestui program este de 2 zile

structurate in cate 8 ore zilnic.
OBIECTIVE

• Programul este conform standardelor

STCW Cap VI sectiunea A-VI/1 tabela A-
VI/1-1 si urmareste ca fiecare cursant sa
fie capabil de urmatoarele:
1. sa imbrace singur o vesta de salvare
2. sa imbrace singur si sa utilizeze costumul de imersiune
3. sa sara fie capabil sa sara de la inaltime in conditii de siguranta cu
vesta de salvare imbracata
4. sa poata sa redreseze pluta de salvare cu vesta imbracata
5. sa inoate purtand vesta de salvare
6. sa pluteasca fara vesta de salvare
7. sa fie capabil sa urce la bordul ambarcatiunii de salvare la bordul
navei sau in apa cu vesta de salvare imbracata
8. sa cunosca primele masuri ce trebuiesc luate odata ajuns la bordul
ambarcatiunii de salvare
9. sa lanseze ancora de furtuna
10. sa cunosca si sa opereze echipamentul ambarcatiunii de salvare
11. sa cunosca si sa utilizeze echipamentul de semnalizare si
echipamentul radio
 MODULUL I
DEFINITII

• Codul LSA (Life Saving Appliances) - reprezinta codul adoptat

de catre IMO si care defineste standardele internationale care
trebuiesc indeplinite de care o nava in ceea ce priveste mijloacele
de salvare , conform CAP III al Conventiei Solas-aici se gasesc toate
detaliile tehnice de construire pe care trebuie sa le indeplineasca
echipamentele de salvare pe mare.

• Ambarcatiunea de supravietuire (Survival craft) – reprezinta

ambarcatiunea capabila sa mentina in viata persoanele aflate in
pericol dupa un naufragiu si abandonarea navei.Acesta este
termenul general folosit pe barcile de salvare si plutele de salvare.

• Barca de urgenta (Rescue boat) – este barca destinata colectarii

naufragiatilor si gruparii ambarcatiunilor de supravietuire.De regula
la bordul navelor comerciale una dintre barcile de salvare
indeplineste si rolul de barca de urgenta.
• Barca de salvare rapida (Fast rescue boat) –
Barca de urgenta care este in dotarea navelor Ro-
Ro si pasagere.

• Sistemul de evacuare marina (Marine

evacuation system) – sistem de transfer rapid a
persoanelor aflate pe nava in pericol catre
mijloacele de salvare , sisteme aflate in mod
obisnuit in dotarea navelor pasagere.

• Costumul anti-expunere (AES – Anti-

Exposure Suit) – costum destinat echipajului
barcilor de salvare cat si a echipei de deservire a
sistemului de evacuare rapida.
• Costumul de imersiune (Immersion Suit) – costum
care reduce pierderile de caldura odata ce sinistratul a
ajuns in apa marii care este la o temperatura scazuta.
• Costumul de protectie termica (TPA-Thermal
Protective Aid) – este un sac sau costum confectionat
din material impermeabil cu conductivitate termica
redusa.
• Lansare in plutire libera si lansare in cadere libera
(Free Float and Free Fall) – sisteme de eliberare a
barcilor , in primul caz eliberata automat si gata de
utilizare si in cazul 2 ambarcatiunea este lasata sa cada
in mare fara nici o restrangere , cu echpaj si echipament
la bord.
 MODULUL II

• Manualul de instruire SOLAS (Survival

Manual) – aflat in fiecare careu sau in fiecare
cabina , trebuie sa contina informatii si
instructiuni de folosire referitoare la :

• Echipamentul de salvare de la bordul navei

• Metode de supravietuire
Manualul de Instruire contine si explicatii cat
mai detaliate si clare cu privire la:

• Instructiuni pentru reperarea echipamentului de

salvare in caz de urgenta
• Imbracarea echipamentului individual de salvare
• Semnalele sonore si locurile de adunare in caz de
urgenta
• Procedurile de lansare si indepartare de nava
sinistrata a ambarcatiunilor.
• Utilizarea dispozitivelor de protectie in zona de
lansare
• Iluminatul in zona de lansare
• Utilizare motorului de barca si a accesoriilor
• Riscurile expunerii la intemperii cat si metodele de
recuperare a sinistratilor (pe mare sau din aer) si
echipamentele specifice recuperarii.
• Utilizarea optima a mijloacelor de supravietuire din
ambarcatiuni
• Metode de recuperare inclusiv cele cu ajutorul
elicopterului (chinga,cos,plasa)
• Folosirea aruncatorului de bandula si a dispozitivelor
de la uscat
• Utilizare echipamentului de salvare si a celui de
semnalizare
• Utilizarea ancorelor de furtuna
 MODULUL III
SIMBOLURILE DE SIGURANTA STANDARD IMO
(Solas cap III/Reg 9/Reg 11)

• Semne de siguranta (safety signs)

• Semne de directionare (direction signs)
• Simboluri ale planului de incendiu si ale echipamentului
de incendiu (fire control signs and fire equipment signs)
• semne de obligativitate (mandatory signs)
• Semne de pericol (hazard signs)
• Semne de interdictie (prohibition signs)
• Semnalizare combinata (combination signage)
• Semne pentru navele si terminalele de pasageri (passenger
vessels and passenger terminals signs)
• Semne pentru bucatarii si spatii de locuit (galley and
accommodations signs)
• Semne pentru compartiment punte si compartiment masina
(deck and engine compartments signs)
• Placute de marcaj temporar (temporary tie tags)
• Etichete pt marfuri periculoase (IMDG and hazard
diamonds)
• Marcaje de pericol si postere (hazard markings and
posters)
• Postere pentru avizare si antrenament (safety awareness
and training posters)
• Postere si pancarde obligatorii (posters and mandatory
placards)
• Pictograme pentru planul de incendiu si siguranta (fire and
safety plan pictograms)
 Modulul IV
SITUATII DE URGENTA :
Tipurile de situatii de urgenta care pot duce la abandonarea
navei:

• Incendiul/explozie la bord
• Coliziunea
• Esuarea
• Scufundarea
• Inundarea compartimentelor navei
• Accidente in care sunt implicate marfurile periculoase
• Deplasarea marfurilor cu implicatii in stabilitatea navei
• Avarierea corpului navei
• Amenitari din partea unor grupari teroriste/piraterie
MODUL DE COMBATERE A SITUATIILOR DE
URGENTA CE POT APAREA

• Cunoasterea modului de comunicare la bordul navei si

sistemele de alarmare in caz de urgenta/codurile
semnalelelor in cazul urgentelor
• 7 semnale scurte si unul lung semnal de urgenta
generala.Pt abandon se va da ordin verbal de catre
comandantul navei sau inlocuitorul sau daca acesta nu
este disponibil.
• Rolurile de apel si instructiunile detaliate pentru fiecare
membru al echipajului pt fiecare tip de urgenta
• Exercitiile de rol si modul de desfasurare intr-un mod cat
mai realist cu putinta
• Antrenarea si instruirea in mod constant a echipajului
• Prin exercitii regulate si cat mai realiste se
doreste ca echipajul sa aiba deprinderi fie cat
mai experimentate si rutinate in cazul unei reale
interventii de sinistru.
• Acest lucru este foarte important pentru
prevenirea si combaterea panicii si fricii in
cazurile reale , lucru care de cele mai multe ori
produce haos si pierderi de vieti omenesti.
• Fiecare membru al echipajului trebuie sa
participe cel putin o data pe luna la un rol de
abandon si unul de lupta contra incendiului.
• La schimbul a 25% din echipaj , in termen de 48
ore trebuiesc efectuate rolul de abandon si lupta
contra incendiilor
• In max 2 saptamani de la imbarcare noii membri
ai echipajului trebuiesc antrenati pt folosirea
echipamentelor de supravietuire
• La interval de 2 luni , membrii echipajului trebuie
sa opereze echipamentele de supravietuire si
stins incendiul.
• Toate comunicatiile de urgenta este obligatoriu
sa se auda in toate compartimentele navei si
toate sitemele audio de agrement se vor decupla
automat.
Exercitiile de rol
• Fiecare membru al echipajului are de indeplinit o
anumita sarcina asa cum prevede tabelul pt roluri.
• Fiecare exercitiu de abandon trebuie sa cuprinda dar
poate sa nu se limiteze la urmatoarele:
• Convocarea pasagerilor si a echipajului la posturile de
adunare utilizand semnalul de alarma generala urmat de
anuntul dat prin sistemul de adresare publica referitor la
exercitiul ce va avea loc.
• Prezentarea pasagerilor si a echipajului la locurile de
adunare (apel) si pregatirea pt exercitarea atributiunilor
desemnate in rolul de apel
 Rolul de abandon
• Sunarea alarmei generale si comunicarea prin Sistemul
de Comunicatii de Urgenta a exercitiului.
• Numararea echipajului si verificarea daca au
imbracaminte corespunzatoare
• Verificarea imbracarii vestelor de salvare
• Coborarea a cel putin unei barci de salvare
• Pornirea si operarea motorului de barca
• Operarea gruielor utilizate pt lansarea plutelor de salvare
• O simulare de cautarea a pasagerilor blocati in cabine
• Instructiuni privind utilizarea echipamentului radio
 Rolul de incendiu
• Sunarea alarmei generale si comunicarea prin Sistemul de
Comunicatii de Urgenta a exercitiului.
• Numararea echipajului si verificarea daca au imbracaminte
corespunzatoare-pt caul simularii abandonului
• Prezentarea echipelor de interventie la locurile de adunare
si pregatirea pt exercitiu
• Pornirea unei pompe de incendiu utilizand cel putin doua
guri de hidrant pt verificare presiunii de livrare.
• Verificarea costumelor de pompier si a celorlalte
echipamente personale care se utilizeaza in caz de
incendiu
• Verificarea comunicatiilor
• Verificarea portilor etanse, clapetilor , gurilor de ventilatie
si a ventilatoarelor care se opresc dupa necesitate
 Modulul V

MIJLOACE INDIVIDUALE DE SALVARE

• Colacul de salvare (LIFE BUOY)
• Vesta de salvare (LIFE JACKET)
• Costumul de imersiune (IMM SUIT)
• Costomul de anti-expunere (AES)
• Mijloc de protectie termica (TPA)
 Colacul de salvare
-sa aiba un diametru exterior de cel mult 800 mm, si un diametru
inferior de cel putin 400 mm;
- sa poata sustine în apa dulce timp de 24 ore o greutate de fier
de cel putin 14,5 kg;
- sa aiba o masa e cel putin 2,5 kg;
- sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost acoperit
complet de flacara timp de 2 secunde;
- sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea în apa de la
înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în conditii de
navigatie la pescaj minim sau de la 30 m, care dintre acestea este
mai mare, fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a
elementelor care îi sunt atasate;
- daca se intentioneaza sa fie actionat mecanismul de degajare rapida
prevazut pentru declansarea automata a semnalelor fumigene si
aprinderea automata a luminilor, este necesara o greutate a colacului
care sa actioneze mecanismul de degajare rapida sau de 4 kg, care
dintre acestea este mai mare;
- sa fie prevazuta o saula de cel putin 9,5 mm în diametru si cu o
lungime de cel putin patru ori diametrul exterior al corpului colacului.
Saula trebuie fixata în patru puncte echidistante în jurul circumferintei
colacului ca sa formeze patru bucle egale;
 - sa fie repartizati în mod egal în ambele borduri ale navei
si amplasati în asa fel, încât la ei sa se poata ajunge usor
si sa fie gata de folosire imediata pe orice vreme;
- sa fie în asa fel fixati încât sa poata fi repede desprinsi si
sa nu aiba nici un dispozitiv de fixare permanenta;
- în fiecare din bordurile navei se va prevedea cel putin
câte un colac de salvare prevazut cu o saula de salvare cu
o lungime cel putin egala cu dublul înaltimii la care este
fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire în conditii
de pescaj minim al unei nave, sau de 30 m, care din valori
este mai mare;
- cel putin jumatate din numarul total de colaci de salvare
vor fi prevazuti cu lumini cu autoaprindere;
- doi colaci de salvare cu autoaprindere si semnal fumigen
cu actionare automata trebuie sa fie amplasati în asa fel
încât sa poata fi aruncati imediat de pe puntea de
comanda. Saula de lansare a luminii cu autoaprindere sau
a semnalului fumigen trebuie sa fie fixata în mod sigur de
partile imobile ale navei lânga colacii de salvare daca
constructia balizei sau a semnalului cere lansarea cu saula;
- pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule în
caracter latin numele navei si al portului de înregistrare a
navei, înaltimea literelor va fi de cel putin 6 cm;
- cel putin un colac de salvare trebuie sa fie amplasat
aproape de pupa;
- colacii de salvare vor avea pe ambele parti benzi din
material reflectorizant cu dimensiunile de 50 ´ 100 mm.
- conform regulamentelor în vigoare, toate navele trebuie
sa fie echipate cu un numar corespunzator de colaci de
salvare:
- în cazurile din tabel pentru care se indica 4 sau mai multi
colaci de salvare cu lumina cu autoaprindere, cel putin 2
dintre ei trebuie sa fie echipati cu semnale fumigene, cu
actionare automata.
- luminile cu autoaprindere pentru colacii de salvare de pe
petroliere trebuie sa fie de tip cu baterie electrica.
 Vesta de salvare
Vestele de salvare trebuie sa fie amplasate astfel
încât sa se poata ajunge usor la ele. Locul de
pastrare a vestelor de salvare trebuie sa fie
indicat clar. Daca vestele de salvare nu sunt
distribuite la toate persoanele de pe nava, atunci
pastrarea lor într-un singur loc nu se admite în
cantitati mai mari de 20.
Pentru fiecare om care se afla la bordul navei
trebuie sa se prevada câte o vesta de salvare. La
fiecare nava de pasageri cu zona de navigatie
nelimitata si limitata 1, trebuie sa fie prevazute
suplimentar veste de salvare în cantitate de 5%,
iar la navele cu zona de navigatie limitata 2, în
cantitate de 3% fata de numarul de oameni
aflati la bord.
Pe fiecare nava trebuie sa se prevada suplimentar veste de salvare pentru
copii, în cantitate egala cu minimum 10% din numar total de pasageri aflati
la bord, astfel încât fiecare copil de pe nava sa aiba vesta de salvare.
Vestele de salvare suplimentare trebuie pastrate în locuri vizibile pe punte
sau în locurile de adunare.
- în masura posibilitatilor, sa elimine orice risc care poate aparea datorita
îmbracarii incorecte, totusi ea trebuie sa fie astfel confectionata încât sa se
poata îmbraca si pe dos;
- sa asigure iesirea la suprafata a persoanei cazute în apa chiar în stare de
inconstienta, si sa mentina gura acesteia la o înaltime de 12 cm deasupra
nivelului apei, iar capul sa fie înclinat înapoi în raport cu pozitia verticala cu
un unghi cuprins între 20° si 50°;
- sa asigure rasucirea corpului omului, în cazul scufundarii lui în apa, din
orice pozitie în pozitia de plutire si sa-l mentina înclinat spre înapoi; timpul
de rasucire din momentul scufundarii si pâna în momentul iesirii la suprafata
a gurii trebuie sa fie de cel mult 5 secunde;
- în cazul sariturii în apa de la înaltimea de 4,5 m cu picioarele în jos sa nu
se provoace senzatii dureroase sau lovituri si vesta de salvare sa nu se
deplaseze;
- sa permita persoanei care o poarta sa poata înota pe o distanta scurta si
sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare;
- trebuie sa fie usor de purtat.
- trebuie sa asigure îmbracarea ei rapida si cu usurinta de catre persoanele
adulte de toate dimensiunile (atât peste îmbracamintea de vara cât si peste
cea de iarna);
- în cazul sariturii în apa de la înaltimea de 4,5 m cu picioarele în
jos sa nu se provoace senzatii dureroase sau lovituri si vesta de
salvare sa nu se deplaseze;
- sa permita persoanei care o poarta sa poata înota pe o
distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare;
- trebuie sa fie usor de purtat.
- trebuie sa asigure îmbracarea ei rapida si cu usurinta de catre
persoanele adulte de toate dimensiunile (atât peste
îmbracamintea de vara cât si peste cea de iarna);
- dupa demonstratie, sa permita unei persoane sa o îmbrace în
timp de 1 minut fara a primi ajutor;
- accesoriile pentru legarea si fixarea vestei de salvare trebuie
sa fie simple, iar numarul lor cât mai mic posibil.
Vesta de salvare pentru copii trebuie sa fie ajustabila pe corpul
copilului. Pe ele trebuie sa se faca inscriptia, cu vopsea care nu
se spala, “Pentru copii”.
O vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu
scada cu mai mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa
dulce.
O vesta de salvare nu trebuie sa arda sau sa se înmoaie dupa
ce a fost acoperita de flacari timp de 2 secunde.
Fiecare vesta de salvare trebuie sa fie prevazuta cu un
fluier bine legat cu un snur, care sa asigure un nivel al
presiunii sunetului de circa 100 dB la distanta de 1 m.
2) Vestele de salvare pentru adulti pot fi dotate cu saule
de salvare; un capat al saulei se prinde de vesta, iar cel
liber va avea un cârlig tip carabina.
3) Luminile vestei de salvare
Fiecare lumina a vestei de salvare trebuie:
- sa aiba o intensitate luminoasa de cel putin 0,75
candela;
- sa aiba o sursa de energie care sa poata asigura o
intensitate luminoasa de 0,75 candela pentru o perioada
de cel putin 8 ore vizibila la 2 nm;
- sa fie vizibila pe cât posibil pe un sector cât mai larg
din emisfera superioara când este atasata la vesta de
salvare.
Daca lumina vestei de salvare este lumina cu
eclaturi, trebuie în plus:
- sa fie prevazuta cu un comutator manual;
- sa nu fie prevazuta cu o oglinda care sa
concentreze razele;
- sa un numar de eclaturi pe minut care sa nu fie
mai mic de 50, având o intensitate luminoasa
efectiva de cel putin 0,75 candela.
O vesta de salvare a carei flotabilitate depinde
de umflarea prealabila trebuie sa aiba cel putin
doua compartimente separate si sa satisfaca
cerintele de la paragraful a. si:
- sa fie umflata automat în imersiune, sa fie
prevazuta cu un dispozitiv care sa permita
umflarea printr-o singura miscare manuala si sa
poata fi umflata cu gura;
- în cazul pierderii flotabilitatii unuia din
compartimente, sa poata satisface cerintele
 Costumul de protectie hidrotermica
Costumul de protectie hidrotermica trebuie sa fie confectionat, din
materiale etanse la apa, astfel ca:
- sa nu permita infiltrarea unei cantitati excesive de apa când persoana
care poarta costumul sare în mare de la o înaltime de cel putin 4,5 m;
- sa reduca la minimum intrarea aerului în partea inferioara a
costumului cu ajutorul unui dispozitiv special;
- sa poata fi scos din punga în care se pastreaza si sa fie îmbracat fara
ajutorul cuiva în timp de 2 minute. Daca costumul de protectie
hidrotermica se utilizeaza împreuna cu vesta de salvare, a carei plutire
depinde de umflare, atunci umflarea ei trebuie sa se faca în timpul
indicat mai sus;
- sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost acoperit de
flacari pentru o perioada de 2 secunde;
Costumul de protectie hidrotermica trebuie sa acopere – cu exceptia
fetei – tot corpul inclusiv mâinile, daca nu se prevad manusi atasate
permanent.
Pentru asigurarea ajustarii pe corp a costumului de protectie
hidrotermica, acesta trebuie sa se confectioneze de dimensiuni diferite.
Între doua dimensiuni ale taliei sau volumului toracic, de regula,
diferenta nu trebuie sa depaseasca 10 cm.
Costumul de protectie hidrotermica si vesta de salvare, daca
constructia costumului cere îmbracarea vestei de salvare, trebuie sa
permita celui care le poarta urmatoarele:
- sa urce si sa coboare o scara verticala cu o lungime de cel putin 5
m;
- sa execute sarcinile curente în timpul abandonarii navei;
- la saritura în apa de la înaltimea de cel putin 4,5 m sa nu se
raneasca, iar costumul sa nu se deterioreze sau sa se deplaseze;
- sa înoate o distanta scurta si sa urce în ambarcatiunile de salvare.
Daca un costum de protectie hidrotermica urmeaza sa fie purtat
împreuna cu o vesta de salvare, vesta de salvare va fi îmbracata
peste costum. O persoana care poarta un astfel de costum trebuie
sa poata îmbraca vesta de salvare fara ajutor.
Daca un costum de protectie hidrotermica are flotabilitate si
urmeaza sa fie purtat fara vesta de salvare, el trebuie sa fie
prevazut cu:
- o lumina de cautare, de un tip aprobat, care sa lumineze cel putin
10 ore cu o intensitate de circa 1 candela;
- un fluier de semnalizare, montat permanent la costum, în
conformitate cu cerintele SOLAS
- o saula de salvare fixata cu un capat de costum, iar celalalt capat
dotat cu un cârlig tip carabina;
Un costum de protectie hidrotermica confectionat dintr-un material
care nu are calitati izolante naturale, trebuie:
- sa poarte o mentiune indicând ca trebuie folosit împreuna cu o
îmbracaminte calduroasa;
- sa fie confectionat astfel încât atunci când este folosit împreuna cu
o îmbracaminte calduroasa si o vesta de salvare, daca costumul
hidrotermic trebuie sa fie folosit cu o vesta de salvare, sa continue
sa asigure persoanei care îl poarta, dupa o saritura în apa de la o
înaltime de 4,5 m, o protectie termica suficienta pentru ca
temperatura corpului persoanei sa nu scada mai mult de 2°C, dupa
o scufundare timp de o ora în apa calma curgatoare la o
temperatura de 5°C.
Un costum hidrotermic confectionat dintr-un material care are
calitati izolante naturale si este folosit fie cu, fie fara vesta de
salvare, daca costumul trebuie sa fie folosit cu vesta de salvare,
trebuie sa asigure persoanei care îl poarta, dupa o saritura în apa de
la o înaltime de 4,5 m o protectie termica suficienta pentru ca
temperatura corpului persoanei sa nu scada mai mult de 2°C, dupa
o scufundare timp de 6 ore în apa calma si curgatoare la o
temperatura cuprinsa între 0°C si 2°C.
Costumul hidrotermic trebuie sa permita
persoanei care îl poarta, având mâinile
acoperite, sa apuce un creion si sa scrie, dupa o
scufundare în apa la o temperatura de 5°C
pentru o perioada de o ora.
Omul îmbracat în costumul de protectie
hidrotermica cu vesta de salvare trebuie sa se
autoroteasca din pozitia cu fata în jos în pozitia
cu fata în sus în timp de cel mult 5 secunde,
astfel încât gura sa se afle deasupra apei la o
înaltime de cel putin 120 mm;
- daca costumul de protectie hidrotermica este
dotat cu o vesta de salvare atasata permanent,
atunci flotabilitatea acesteia, dupa scufundarea
ei în apa dulce timp de 24 ore, nu trebuie sa
scada cu mai mult de 5%.
Mijloace de protectie termica - TPA
Un mijloc de protectie termica va fi confectionat dintr-un
material impermeabil la apa, având o conductibilitate
termica scazuta si astfel realizat încât, atunci când este
folosit pentru a proteja o persoana, sa reduca pierderea de
caldura a corpului atât prin convectie cât si prin evaporare.
Mijloacele de protectie termica trebuie:
1) sa acopere întreg corpul unei persoane care poarta o
vesta de salvare, cu exceptia fetei. Mâinile vor fi de
asemenea acoperite daca mijlocul de protectie termica nu
este prevazut cu manusi;
2) sa poata fi despachetat si îmbracat usor fara ajutor într-
o ambarcatiune de salvare;
3) sa permita persoanei care îl poarta sa-l dezbrace în apa
în cel mult 2 minute daca îl împiedica sa înoate;
4) sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a
fost acoperit de flacari pentru o perioada de 2 secunde.
Mijlocul de protectie termica trebuie sa functioneze
satisfacator când temperatura aerului este cuprinsa în
intervalul de la -30°C la +20°C.
 Modulul VI

ECHIPAMENTE COLECTIVE DE SALVARE

• Pluta de salvare (liferaft) – detalii,tipuri,cerinte
tehnice
• Barca de salvare (lifeboat) - detalii,tipuri,cerinte
tehnice
• Barca de urgenta (emergency lifeboat -
detalii,tipuri,cerinte tehnice
• Barca de salvare rapida (fast rescue boat) -
detalii,tipuri,cerinte tehnice
 Modulul VII
ECHIPAMENTUL DE SEMNALIZARE
• Racheta parasuta (rocket parachute flare)
• Facla de mana (hand flare)
• Geamandura fumigena (buoyant smoke signal)
• Lanterna electrica (electric torch)
• Proiector (search light)
• Oglinda de semnalizare (daylight signalling mirror)
• Fluier (whistle)
• Reflector radar (radar reflector)
• Lampa exterioara controlata manual (external manually
controlled lamp)
• Poster ilustrat cu semnalele de salvare (life-saving
signals)
Racheta parasuta – Rocket parachute flare

La bordul navei se gasesc in barcile de salvare ,

in plutele de salvare si pe comanda de
navigatie.
Racheta parasuta are o intensitate luminoasa de
30 000 candeli si se ridica la o inaltime de aprox
300 metri.La 10 minim metri deasupra marii se
stinge , iar vizibilitatea ei este pana la 20-25 nm.
La bordul navelor se afla cate 4 rachete parasuta
in fiecare barca de salvare si pluta de salvare si
12 pe comanda de navigatie.
Instructiunile de folosire sunt atasate pe
containerul rachetei parasuta.
 Facla de mana – Hand flare
Are incandescenta de 15 000 candeli si nu
se stinge chiar si sum apa.
Este vizibila de la aprox 10 nm pe o vreme
buna , noaptea.
La bordul vavelor se afla in plutele de
salvare si barcile de salvare cate 6 facle de
mana.
Toate instructiunile de folosire sunt atasate
de containerul faclei de mana.
 Geamandura fumigena – Buoyant smoke
signal

Folosita pe timp de zi si vizibila la aprox 5

nm.Emana un fum portocaliu care va atrage
atentia navelor sau aeronavelor in cursul
operatiunilor de cautare si salvare.
Geamandura fumigena se arunca in mare in
bordul de sub vant , iar instructiunile de folosire
se afla atasate de containerul fumigenei.
La bordul navei se afla care 2 fumigene in
fiecare barca de salvare si pluta de salvare.
 Lanterna electrica
Lanterna electrica se afla in fiecare barca
de salvare impreuna cu un set de baterii si
bec de rezerva si in plus un pliant al
codului morse.

Oglinda de semnalizare
Se afla in dotarea barcilor de salvare si a
plutelor de salvare si mai poarta
denumirea de heliograf.Vizibilitatea este
de aprox 5 nm in zilele insorite.
 Fluier – Whistle
Se gaseste in dotarea vestelor de salvare si a
costumelor de protectie hidrotermica , daca
aceste se imbraca fara veste si este eficient pe o
raza de aprox 100-150 metri.
Reflector radar – Radar reflector
Se afla in dotarea tuturor barcilor si plutelor de
salvare si are ca scop identificarea mai usoara a
ambarcatiunilor de salvare , pe ecranul radar
Lampa exterioara controlata manual
Fiecare ambarcatiune este dotata cu acest tip de
lampa exterioara si are o culoare alba , sclipiri
intre 50 si 70 peminut si trebuie sa reziste 12
ore la functionare continua.
Card ilustrat cu semnalele de salvare –
Life saving signals
In fiecare ambarcatiune trebuie sa existe o
copie a semnalelor de salvare prescrise de
conventia SOLAS sub forma unui card
etans la apa.
 MODULUL VIII

ECHIPAMENTUL RADIO DESTINAT

SALVARII VIETII
UMANE PE MARE
• Radiobaliza EPIRB (emergency position
indicating radio beacon )
• Transponderul radar – (radar transponder)
• Radiotelefon de urgenta VHF (emergency
two way VHF radiotelephone apparatus)
 Radiobaliza EPIRB – Emergency Position
Indicating Radio Beacon
SOLAS prevede ca la bordul fiecarei nave maritime
sa existe o radiobaliza EPIRB.
Cerintele pt aceste radiobalize suntȘ
-sa emita pe 406 Mhz pt satelitii amplasati pe
orbite polare
-sa fie capabila sa transmita alerta si prin sistemul
INMARSAT in banda de 1,6 Ghz
-navele angajate numai in zona de navigatie A1
pot fi prevazute cu radiobalize care sa transmita
in frecventa DSC canalul 70.
-trebuie sa transmita in mod continuu pt cel putin
48 de ore.
Transponder radar – radar transponder SART
La bordul navelor trebuie sa existe cel putin doua
radare transponder SART.
Acestea se pot gasi si in barcile de salvare stocate
sie intr-un punct usor accesibil.
SART trebuie sa transmita atunci cand unda radar
atinge transponderul.Ecoul SART va aparea pe
ecranul radar sub forma unor curbe concentrice.
Atentie ! Doar radarele X band – 3 cm pot detecta
radarul transponder pe frecventa de 9 Ghz.
Radarul transponder trebuie sa fie capabil sa
functioneze in st/by pt minim 96 ore.
 Modulul XI
SUPRAVIETUIREA PE MARE
• Actiuni imediate: se recupera supravietuitorii aflati în
apa vor fi reperate alte mijloace de salvare aflate în
zona si obiecte plutitoare, care ar putea facilita
supravietuirea în cazul în care în zona se afla si alte
mijloace de salvare este preferabil sa se ramâna în grup 
• Actiuni imediat urmatoare: conducatorul ambarcatiunii
va organiza o veghe permanenta daca numarul
oamenilor este mare se va trece la colectarea apei de
ploaie se va asigura ranitilor o asezare cât mai comoda.
• Tehnici de supravietuire: apa va fi sorbita, nu înghitita
corpul va fi protejat împotriva expunerii la soare pe timp
geros oameni se vor odihni mai ales ziua în reprize
scurte, iar pe ger puternic, vor fi tinuti treji pentru a nu
îngheta în timpul somnului se vor evita miscarile inutile
pentru dozarea fortelor mijloacele de semnalizare vor fi
folosite numai în cazul în care avem certitudinea ca
putem fi vazuti.
• Alimentatia: alimentele se vor consuma dupa 24 ore în ratii zilnice
de trei ori pe zi daca este posibil se va lua un surplus de alimente.
• Nota Alimentele sarate sau care contin proteine sunt complet
absorbite în procesul de digestie si solicita un consum mare de apa.
Nu se recomanda - carne de pasare oua brânza mazare etc. Omul
poate supravietui fara hrana 40 zile.
• Pericole pentru supravietuitori:
• a) Temperatura apei - temperatura scazuta provoaca hipotermia,
astfel organismul amorteste, se rigidizeaza musculatura si
articulatiile, apare dezechilibrul fizic si moartea
• Atentie - temperatura organismului continua sa scada si dupa
scoaterea din apa, aproximativ 20 minute (rapiditatea scaderii
temperaturii depinde de stratul subcutanat si culoarea pielii - rezista
mai mult grasii decât slabii, albii decât negrii, si cel mai bine
galbenii)
• b) Înghetul - pe geruri mari oamenii trebuie sa faca miscare pentru
a nu îngheta se recomanda ca oamenii sa fie tinuti treji prin tras la
rame, cântat, povestit, veghe, etc.
• c) socurile - cel mai adesea se produc datorita lipsei de ordine si
panicii produse la parasirea navei (se pot produce organismului
leziuni grave, functie de înaltimea de la care s-a sarit, si cu ce
obiecte dure a venit în contact) noaptea locurile de evacuare si
suprafata apei trebuie luminate pe cât posibil.
• d) Înecul - apare ca urmare a înghitirii unei mari cantitati
de apa si a blocarii caii respiratorii salvarea celor care
nu stiu sa înoate, trebuie facuta venind catre acestia prin
spate si remorcându-i, iar daca ne este pusa viata în
pericol trebuie sa ne degajam cu toata hotarârea.
• e) Vietuitoarele marine - corpul uman neprotejat trebuie
ferit de contactul cu anumite vietuitoare marine, cum
sunt: pisica de mare, dragonul etc. în zona tropicala
traiesc pesti rapitori baracuda, rechini, etc.
• f) Efectele psihice - înrautatirea echilibrului psihic se
produce în mod diferit de la individ la individ, cea mai
mare influenta negativa având-o: deznadejdea,
resemnarea, deziluzia, invidia etc.
• Efectele psihice sunt puternic influentate de starea marii
în timpul naufragiului si de coordonarea actiunilor de
salvare
• O actiune de salvare bine condusa, fara panica, cu
ordine clare si sigure, fara pierderi de vieti omenesti
prealabile, da încredere si speranta echipajului.
• In prima zi nu se administraza apa potabila , iar
in zilele urmatoare cate 0,5l/zi/persoana in care
2 ratii egale.
• Veghea va fi formata din cate 2 membri cate 2
ore.
• Tabletele de rau de mare sunt cate 6 pt fiecare
persoana pt 48 ore.
• Metodele de evacuare cu elicopterul sunt cu
chinga (sling),cosul (basket),plasa de evacuare
(net) ,targa (litter,stretcher) ,scaunul (seat) ,
hamul (harness).