TEHNICI INDIVIDUALE DE

SUPRAVIETUIRE BASIC
DE CURS
SAFETY SUPORT
TRAINING
(BST)

SCOP
Scopul acestui curs este de a instrui
navigatorii in standardele minime
impuse de STCW sectiunea A-VI/1.
Navigatorii vor intelege in mod usor si
clar echipamentele standard de la
bordul navei sub aspectul folosirii si
aplicabilitatii acestora.
Intelegerea atributiunilor si indatoririlor
membrilor de echipaj in cazul situatiilor
de sinistru maritim , echipamentele de
la bord , folosirea acestora , coroborat
cu exercitiile de rol care trebuiesc
efectuate intr-un mod cat mai realist.

CONDITII DE ACCES
Acest curs se adreseaza tuturor celor

care doresc sa activeze sau deja

activeaza in domeniul maritim si care
in acelasi timp au varsta minima de
16 ani.

DURATA PROGRAMULUI
Durata acestui program este de 2 zile
structurate in cate 8 ore zilnic.

OBIECTIVE
Programul este conform standardelor
STCW Cap VI sectiunea A-VI/1 tabela
A-VI/1-1 si urmareste ca fiecare
cursant sa fie capabil de
urmatoarele:

1.
2.
3.

sa imbrace singur o vesta de salvare

sa imbrace singur si sa utilizeze costumul de imersiune
sa sara fie capabil sa sara de la inaltime in conditii de siguranta
cu vesta de salvare imbracata
4. sa poata sa redreseze pluta de salvare cu vest a imbracata
5. sa inoate purtand vesta de salvare
6. sa pluteasca fara vesta de salvare
7. sa fie capabil sa urce la bordul ambarcatiunii de salvare la
bordul navei sau in apa cu vesta de salvare imbracata
8. sa cunosca primele masuri ce trebuiesc luate odata ajuns la
bordul ambarcatiunii de salvare
9. sa lanseze ancora de furtuna
10. sa cunosca si sa opereze echipamentul ambarcatiunii de salvare
11. sa cunosca si sa utilizeze echipamentul de semnalizare si
echipamentul radio

DEFINITII

MODULUL I

Codul LSA (Life Saving Appliances) - reprezinta codul

adoptat de catre IMO si care defineste standardele

internationale care trebuiesc indeplinite de care o nava in
ceea ce priveste mijloacele de salvare , conform CAP III al
Conventiei Solas-aici se gasesc toate detaliile tehnice de
construire pe care trebuie sa le indeplineasca
echipamentele de salvare pe mare.

Ambarcatiunea de supravietuire (Survival craft)

reprezinta ambarcatiunea capabila sa mentina in viata

persoanele aflate in pericol dupa un naufragiu si
abandonarea navei.Acesta este termenul general folosit pe
barcile de salvare si plutele de salvare.

Barca de urgenta (Rescue boat) este barca destinata

colectarii naufragiatilor si gruparii ambarcatiunilor de
supravietuire.De regula la bordul navelor comerciale una
dintre barcile de salvare indeplineste si rolul de barca de
urgenta.

 Barca de salvare rapida (Fast rescue

boat) Barca de urgenta care este in dotarea

navelor Ro-Ro si pasagere.

Sistemul de evacuare marina (Marine

evacuation system) sistem de transfer

rapid a persoanelor aflate pe nava in pericol
catre mijloacele de salvare , sisteme aflate in
mod obisnuit in dotarea navelor pasagere.

Costumul anti-expunere (AES Anti-

Exposure Suit) costum destinat echipajului

barcilor de salvare cat si a echipei de
deservire a sistemului de evacuare rapida.

 Costumul de imersiune (Immersion Suit)

costum care reduce pierderile de caldura odata ce

sinistratul a ajuns in apa marii care este la o
temperatura scazuta.
Costumul de protectie termica (TPA-Thermal
Protective Aid) este un sac sau costum
confectionat din material impermeabil cu
conductivitate termica redusa.
Lansare in plutire libera si lansare in cadere
libera (Free Float and Free Fall) sisteme de
eliberare a barcilor , in primul caz eliberata
automat si gata de utilizare si in cazul 2
ambarcatiunea este lasata sa cada in mare fara
nici o restrangere , cu echpaj si echipament la
bord.

MODULUL II
Manualul de instruire SOLAS (Survival

Manual) aflat in fiecare careu sau in

fiecare cabina , trebuie sa contina informatii
si instructiuni de folosire referitoare la :

Echipamentul de salvare de la bordul navei

Metode de supravietuire

Manualul de Instruire contine si

explicatii cat mai detaliate si clare cu
privire la:
Instructiuni pentru reperarea echipamentului

de salvare in caz de urgenta

Imbracarea echipamentului individual de
salvare
Semnalele sonore si locurile de adunare in
caz de urgenta
Procedurile de lansare si indepartare de nava
sinistrata a ambarcatiunilor.
Utilizarea dispozitivelor de protectie in zona
de lansare
Iluminatul in zona de lansare

 Utilizare motorului de barca si a accesoriilor

Riscurile expunerii la intemperii cat si

metodele de recuperare a sinistratilor (pe

mare sau din aer) si echipamentele specifice
recuperarii.
Utilizarea optima a mijloacelor de
supravietuire din ambarcatiuni
Metode de recuperare inclusiv cele cu ajutorul
elicopterului (chinga,cos,plasa)
Folosirea aruncatorului de bandula si a
dispozitivelor de la uscat
Utilizare echipamentului de salvare si a celui
de semnalizare
Utilizarea ancorelor de furtuna

MODULUL III
SIMBOLURILE DE SIGURANTA STANDARD
IMO (Solas cap III/Reg 9/Reg 11)

Semne de siguranta (safety signs)

Semne de directionare (direction signs)
Simboluri ale planului de incendiu si ale
echipamentului de incendiu (fire control signs and
fire equipment signs)
semne de obligativitate (mandatory signs)
Semne de pericol (hazard signs)
Semne de interdictie (prohibition signs)
Semnalizare combinata (combination signage)

 Semne pentru navele si terminalele de pasageri

(passenger vessels and passenger terminals signs)

Semne pentru bucatarii si spatii de locuit (galley and
accommodations signs)
Semne pentru compartiment punte si compartiment
masina (deck and engine compartments signs)
Placute de marcaj temporar (temporary tie tags)
Etichete pt marfuri periculoase (IMDG and hazard
diamonds)
Marcaje de pericol si postere (hazard markings and
posters)
Postere pentru avizare si antrenament (safety
awareness and training posters)
Postere si pancarde obligatorii (posters and
mandatory placards)
Pictograme pentru planul de incendiu si siguranta
(fire and safety plan pictograms)

Modulul IV
SITUATII DE URGENTA :

Tipurile de situatii de urgenta care pot duce la

abandonarea navei:

Incendiul/explozie la bord
Coliziunea
Esuarea
Scufundarea
Inundarea compartimentelor navei
Accidente in care sunt implicate marfurile periculoase
Deplasarea marfurilor cu implicatii in stabilitatea navei
Avarierea corpului navei
Amenitari din partea unor grupari teroriste/piraterie

MODUL DE COMBATERE A SITUATIILOR

DE URGENTA CE POT APAREA
Cunoasterea modului de comunicare la bordul navei

si sistemele de alarmare in caz de urgenta/codurile

semnalelelor in cazul urgentelor
7 semnale scurte si unul lung semnal de urgenta
generala.Pt abandon se va da ordin verbal de catre
comandantul navei sau inlocuitorul sau daca acesta
nu este disponibil.
Rolurile de apel si instructiunile detaliate pentru
fiecare membru al echipajului pt fiecare tip de
urgenta
Exercitiile de rol si modul de desfasurare intr-un mod
cat mai realist cu putinta
Antrenarea si instruirea in mod constant a echipajului

 Prin exercitii regulate si cat mai realiste se

doreste ca echipajul sa aiba deprinderi fie

cat mai experimentate si rutinate in cazul
unei reale interventii de sinistru.
Acest lucru este foarte important pentru
prevenirea si combaterea panicii si fricii in
cazurile reale , lucru care de cele mai multe
ori produce haos si pierderi de vieti
omenesti.
Fiecare membru al echipajului trebuie sa
participe cel putin o data pe luna la un rol de
abandon si unul de lupta contra incendiului.
La schimbul a 25% din echipaj , in termen de
48 ore trebuiesc efectuate rolul de abandon
si lupta contra incendiilor

 In max 2 saptamani de la imbarcare noii

membri ai echipajului trebuiesc antrenati pt

folosirea echipamentelor de supravietuire
La interval de 2 luni , membrii echipajului
trebuie sa opereze echipamentele de
supravietuire si stins incendiul.
Toate comunicatiile de urgenta este
obligatoriu sa se auda in toate
compartimentele navei si toate sitemele
audio de agrement se vor decupla automat.

Exercitiile de rol
Fiecare membru al echipajului are de indeplinit o

anumita sarcina asa cum prevede tabelul pt roluri.

Fiecare exercitiu de abandon trebuie sa cuprinda
dar poate sa nu se limiteze la urmatoarele:
Convocarea pasagerilor si a echipajului la posturile
de adunare utilizand semnalul de alarma generala
urmat de anuntul dat prin sistemul de adresare
publica referitor la exercitiul ce va avea loc.
Prezentarea pasagerilor si a echipajului la locurile
de adunare (apel) si pregatirea pt exercitarea
atributiunilor desemnate in rolul de apel

Rolul de abandon
Sunarea alarmei generale si comunicarea prin

Sistemul de Comunicatii de Urgenta a exercitiului.

Numararea echipajului si verificarea daca au
imbracaminte corespunzatoare
Verificarea imbracarii vestelor de salvare
Coborarea a cel putin unei barci de salvare
Pornirea si operarea motorului de barca
Operarea gruielor utilizate pt lansarea plutelor de
salvare
O simulare de cautarea a pasagerilor blocati in cabine
Instructiuni privind utilizarea echipamentului radio

Rolul de incendiu
Sunarea alarmei generale si comunicarea prin

Sistemul de Comunicatii de Urgenta a exercitiului.

Numararea echipajului si verificarea daca au
imbracaminte corespunzatoare-pt caul simularii
abandonului
Prezentarea echipelor de interventie la locurile de
adunare si pregatirea pt exercitiu
Pornirea unei pompe de incendiu utilizand cel putin
doua guri de hidrant pt verificare presiunii de livrare.
Verificarea costumelor de pompier si a celorlalte
echipamente personale care se utilizeaza in caz de
incendiu
Verificarea comunicatiilor
Verificarea portilor etanse, clapetilor , gurilor de
ventilatie si a ventilatoarelor care se opresc dupa
necesitate

Modulul V
MIJLOACE INDIVIDUALE DE SALVARE
Colacul de salvare (LIFE BUOY)
Vesta de salvare (LIFE JACKET)
Costumul de imersiune (IMM SUIT)
Costomul de anti-expunere (AES)
Mijloc de protectie termica (TPA)

Colacul de salvare
-sa aiba un diametru exterior de cel mult 800 mm, si un diametru
inferior de cel putin 400 mm;
- sa poata sustine n apa dulce timp de 24 ore o greutate de
fier de cel putin 14,5 kg;
- sa aiba o masa e cel putin 2,5 kg;
- sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost
acoperit complet de flacara timp de 2 secunde;
- sa fie construit astfel nct sa reziste la aruncarea n apa de la
naltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire n
conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m, care
dintre acestea este mai mare, fara a diminua capacitatea sa de
functionare sau a elementelor care i sunt atasate;
- daca se intentioneaza sa fie actionat mecanismul de degajare
rapida prevazut pentru declansarea automata a semnalelor
fumigene si aprinderea automata a luminilor, este necesara o
greutate a colacului care sa actioneze mecanismul de degajare
rapida sau de 4 kg, care dintre acestea este mai mare;
- sa fie prevazuta o saula de cel putin 9,5 mm n diametru si cu
o lungime de cel putin patru ori diametrul exterior al corpului
colacului. Saula trebuie fixata n patru puncte echidistante n
jurul circumferintei colacului ca sa formeze patru bucle egale;

- sa fie repartizati n mod egal n ambele borduri ale

navei si amplasati n asa fel, nct la ei sa se poata
ajunge usor si sa fie gata de folosire imediata pe orice
vreme;
- sa fie n asa fel fixati nct sa poata fi repede desprinsi
si sa nu aiba nici un dispozitiv de fixare permanenta;
- n fiecare din bordurile navei se va prevedea cel putin
cte un colac de salvare prevazut cu o saula de salvare
cu o lungime cel putin egala cu dublul naltimii la care
este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire n
conditii de pescaj minim al unei nave, sau de 30 m, care
din valori este mai mare;
- cel putin jumatate din numarul total de colaci de
salvare vor fi prevazuti cu lumini cu autoaprindere;
- doi colaci de salvare cu autoaprindere si semnal
fumigen cu actionare automata trebuie sa fie amplasati
n asa fel nct sa poata fi aruncati imediat de pe
puntea de comanda. Saula de lansare a luminii cu
autoaprindere sau a semnalului fumigen trebuie sa fie
fixata n mod sigur de partile imobile ale navei lnga
colacii de salvare daca constructia balizei sau a
semnalului cere lansarea cu saula;

- pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule n

caracter latin numele navei si al portului de
nregistrare a navei, naltimea literelor va fi de cel
putin 6 cm;
- cel putin un colac de salvare trebuie sa fie
amplasat aproape de pupa;
- colacii de salvare vor avea pe ambele parti benzi
din material reflectorizant cu dimensiunile de 50
100 mm.
- conform regulamentelor n vigoare, toate navele
trebuie sa fie echipate cu un numar corespunzator
de colaci de salvare:
- n cazurile din tabel pentru care se indica 4 sau mai
multi colaci de salvare cu lumina cu autoaprindere,
cel putin 2 dintre ei trebuie sa fie echipati cu
semnale fumigene, cu actionare automata.
- luminile cu autoaprindere pentru colacii de salvare
de pe petroliere trebuie sa fie de tip cu baterie
electrica.

Vesta de salvare
Vestele de salvare trebuie sa fie amplasate
astfel nct sa se poata ajunge usor la ele.
Locul de pastrare a vestelor de salvare
trebuie sa fie indicat clar. Daca vestele de
salvare nu sunt distribuite la toate
persoanele de pe nava, atunci pastrarea lor
ntr-un singur loc nu se admite n cantitati
mai mari de 20.
Pentru fiecare om care se afla la bordul navei
trebuie sa se prevada cte o vesta de
salvare. La fiecare nava de pasageri cu zona
de navigatie nelimitata si limitata 1, trebuie
sa fie prevazute suplimentar veste de
salvare n cantitate de 5%, iar la navele cu
zona de navigatie limitata 2, n cantitate de
3% fata de numarul de oameni aflati la bord.

Pe fiecare nava trebuie sa se prevada suplimentar veste de salvare

pentru copii, n cantitate egala cu minimum 10% din numar total de
pasageri aflati la bord, astfel nct fiecare copil de pe nava sa aiba
vesta de salvare.
Vestele de salvare suplimentare trebuie pastrate n locuri vizibile pe
punte sau n locurile de adunare.
- n masura posibilitatilor, sa elimine orice risc care poate aparea
datorita mbracarii incorecte, totusi ea trebuie sa fie astfel
confectionata nct sa se poata mbraca si pe dos;
- sa asigure iesirea la suprafata a persoanei cazute n apa chiar n stare
de inconstienta, si sa mentina gura acesteia la o naltime de 12 cm
deasupra nivelului apei, iar capul sa fie nclinat napoi n raport cu
pozitia verticala cu un unghi cuprins ntre 20 si 50;
- sa asigure rasucirea corpului omului, n cazul scufundarii lui n apa,
din orice pozitie n pozitia de plutire si sa-l mentina nclinat spre napoi;
timpul de rasucire din momentul scufundarii si pna n momentul iesirii
la suprafata a gurii trebuie sa fie de cel mult 5 secunde;
- n cazul sariturii n apa de la naltimea de 4,5 m cu picioarele n jos sa
nu se provoace senzatii dureroase sau lovituri si vesta de salvare sa nu
se deplaseze;
- sa permita persoanei care o poarta sa poata nota pe o distanta
scurta si sa poata urca ntr-o ambarcatiune de salvare;
- trebuie sa fie usor de purtat.
- trebuie sa asigure mbracarea ei rapida si cu usurinta de catre
persoanele adulte de toate dimensiunile (att peste mbracamintea de
vara ct si peste cea de iarna);

- n cazul sariturii n apa de la naltimea de 4,5 m cu

picioarele n jos sa nu se provoace senzatii dureroase sau

lovituri si vesta de salvare sa nu se deplaseze;
- sa permita persoanei care o poarta sa poata nota pe o
distanta scurta si sa poata urca ntr-o ambarcatiune de
salvare;
- trebuie sa fie usor de purtat.
- trebuie sa asigure mbracarea ei rapida si cu usurinta de
catre persoanele adulte de toate dimensiunile (att peste
mbracamintea de vara ct si peste cea de iarna);
- dupa demonstratie, sa permita unei persoane sa o
mbrace n timp de 1 minut fara a primi ajutor;
- accesoriile pentru legarea si fixarea vestei de salvare
trebuie sa fie simple, iar numarul lor ct mai mic posibil.
Vesta de salvare pentru copii trebuie sa fie ajustabila pe
corpul copilului. Pe ele trebuie sa se faca inscriptia, cu
vopsea care nu se spala, Pentru copii.
O vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa
nu scada cu mai mult de 5% dupa 24 ore de imersiune n
apa dulce.
O vesta de salvare nu trebuie sa arda sau sa se nmoaie
dupa ce a fost acoperita de flacari timp de 2 secunde.

Fiecare vesta de salvare trebuie sa fie prevazuta

cu un fluier bine legat cu un snur, care sa asigure
un nivel al presiunii sunetului de circa 100 dB la
distanta de 1 m.
2) Vestele de salvare pentru adulti pot fi dotate cu
saule de salvare; un capat al saulei se prinde de
vesta, iar cel liber va avea un crlig tip carabina.
3) Luminile vestei de salvare
Fiecare lumina a vestei de salvare trebuie:
- sa aiba o intensitate luminoasa de cel putin 0,75
candela;
- sa aiba o sursa de energie care sa poata asigura
o intensitate luminoasa de 0,75 candela pentru o
perioada de cel putin 8 ore vizibila la 2 nm;
- sa fie vizibila pe ct posibil pe un sector ct mai
larg din emisfera superioara cnd este atasata la
vesta de salvare.

Daca lumina vestei de salvare este lumina

cu eclaturi, trebuie n plus:
- sa fie prevazuta cu un comutator manual;
- sa nu fie prevazuta cu o oglinda care sa
concentreze razele;
- sa un numar de eclaturi pe minut care sa
nu fie mai mic de 50, avnd o intensitate
luminoasa efectiva de cel putin 0,75
candela.
O vesta de salvare a carei flotabilitate
depinde de umflarea prealabila trebuie sa
aiba cel putin doua compartimente separate
si sa satisfaca cerintele de la paragraful a. si:
- sa fie umflata automat n imersiune, sa fie
prevazuta cu un dispozitiv care sa permita
umflarea printr-o singura miscare manuala si
sa poata fi umflata cu gura;
- n cazul pierderii flotabilitatii unuia din
compartimente, sa poata satisface cerintele

Costumul de protectie
hidrotermica
Costumul de protectie hidrotermica trebuie sa fie confectionat, din
materiale etanse la apa, astfel ca:
- sa nu permita infiltrarea unei cantitati excesive de apa cnd
persoana care poarta costumul sare n mare de la o naltime de
cel putin 4,5 m;
- sa reduca la minimum intrarea aerului n partea inferioara a
costumului cu ajutorul unui dispozitiv special;
- sa poata fi scos din punga n care se pastreaza si sa fie
mbracat fara ajutorul cuiva n timp de 2 minute. Daca costumul
de protectie hidrotermica se utilizeaza mpreuna cu vesta de
salvare, a carei plutire depinde de umflare, atunci umflarea ei
trebuie sa se faca n timpul indicat mai sus;
- sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost
acoperit de flacari pentru o perioada de 2 secunde;
Costumul de protectie hidrotermica trebuie sa acopere cu
exceptia fetei tot corpul inclusiv minile, daca nu se prevad
manusi atasate permanent.
Pentru asigurarea ajustarii pe corp a costumului de protectie
hidrotermica, acesta trebuie sa se confectioneze de dimensiuni
diferite. ntre doua dimensiuni ale taliei sau volumului toracic,
de regula, diferenta nu trebuie sa depaseasca 10 cm.

Costumul de protectie hidrotermica si vesta de salvare, daca

constructia costumului cere mbracarea vestei de salvare, trebuie
sa permita celui care le poarta urmatoarele:
- sa urce si sa coboare o scara verticala cu o lungime de cel putin
5 m;
- sa execute sarcinile curente n timpul abandonarii navei;
- la saritura n apa de la naltimea de cel putin 4,5 m sa nu se
raneasca, iar costumul sa nu se deterioreze sau sa se deplaseze;
- sa noate o distanta scurta si sa urce n ambarcatiunile de
salvare.
Daca un costum de protectie hidrotermica urmeaza sa fie purtat
mpreuna cu o vesta de salvare, vesta de salvare va fi mbracata
peste costum. O persoana care poarta un astfel de costum
trebuie sa poata mbraca vesta de salvare fara ajutor.
Daca un costum de protectie hidrotermica are flotabilitate si
urmeaza sa fie purtat fara vesta de salvare, el trebuie sa fie
prevazut cu:
- o lumina de cautare, de un tip aprobat, care sa lumineze cel
putin 10 ore cu o intensitate de circa 1 candela;
- un fluier de semnalizare, montat permanent la costum, n
conformitate cu cerintele SOLAS
- o saula de salvare fixata cu un capat de costum, iar celalalt
capat dotat cu un crlig tip carabina;

Un costum de protectie hidrotermica confectionat dintr-un

material care nu are calitati izolante naturale, trebuie:
- sa poarte o mentiune indicnd ca trebuie folosit mpreuna
cu o mbracaminte calduroasa;
- sa fie confectionat astfel nct atunci cnd este folosit
mpreuna cu o mbracaminte calduroasa si o vesta de
salvare, daca costumul hidrotermic trebuie sa fie folosit cu
o vesta de salvare, sa continue sa asigure persoanei care l
poarta, dupa o saritura n apa de la o naltime de 4,5 m, o
protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului
persoanei sa nu scada mai mult de 2C, dupa o scufundare
timp de o ora n apa calma curgatoare la o temperatura de
5C.
Un costum hidrotermic confectionat dintr-un material care
are calitati izolante naturale si este folosit fie cu, fie fara
vesta de salvare, daca costumul trebuie sa fie folosit cu
vesta de salvare, trebuie sa asigure persoanei care l
poarta, dupa o saritura n apa de la o naltime de 4,5 m o
protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului
persoanei sa nu scada mai mult de 2C, dupa o scufundare
timp de 6 ore n apa calma si curgatoare la o temperatura
cuprinsa ntre 0C si 2C.

Costumul hidrotermic trebuie sa permita

persoanei care l poarta, avnd minile
acoperite, sa apuce un creion si sa scrie,
dupa o scufundare n apa la o temperatura
de 5C pentru o perioada de o ora.
Omul mbracat n costumul de protectie
hidrotermica cu vesta de salvare trebuie sa
se autoroteasca din pozitia cu fata n jos n
pozitia cu fata n sus n timp de cel mult 5
secunde, astfel nct gura sa se afle
deasupra apei la o naltime de cel putin 120
mm;
- daca costumul de protectie hidrotermica
este dotat cu o vesta de salvare atasata
permanent, atunci flotabilitatea acesteia,
dupa scufundarea ei n apa dulce timp de 24
ore, nu trebuie sa scada cu mai mult de 5%.

Mijloace de protectie termica - TPA

Un mijloc de protectie termica va fi confectionat dintrun material impermeabil la apa, avnd o
conductibilitate termica scazuta si astfel realizat nct,
atunci cnd este folosit pentru a proteja o persoana, sa
reduca pierderea de caldura a corpului att prin
convectie ct si prin evaporare.
Mijloacele de protectie termica trebuie:
1) sa acopere ntreg corpul unei persoane care poarta o
vesta de salvare, cu exceptia fetei. Minile vor fi de
asemenea acoperite daca mijlocul de protectie termica
nu este prevazut cu manusi;
2) sa poata fi despachetat si mbracat usor fara ajutor
ntr-o ambarcatiune de salvare;
3) sa permita persoanei care l poarta sa-l dezbrace n
apa n cel mult 2 minute daca l mpiedica sa noate;
4) sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a
fost acoperit de flacari pentru o perioada de 2 secunde.
Mijlocul de protectie termica trebuie sa functioneze
satisfacator cnd temperatura aerului este cuprinsa n
intervalul de la -30C la +20C.

Modulul VI
ECHIPAMENTE COLECTIVE DE SALVARE
Pluta de salvare (liferaft)
detalii,tipuri,cerinte tehnice
Barca de salvare (lifeboat) detalii,tipuri,cerinte tehnice
Barca de urgenta (emergency lifeboat detalii,tipuri,cerinte tehnice
Barca de salvare rapida (fast rescue boat)
- detalii,tipuri,cerinte tehnice

Modulul VII

ECHIPAMENTUL DE SEMNALIZARE

Racheta parasuta (rocket parachute flare)

Facla de mana (hand flare)
Geamandura fumigena (buoyant smoke signal)
Lanterna electrica (electric torch)
Proiector (search light)
Oglinda de semnalizare (daylight signalling mirror)
Fluier (whistle)
Reflector radar (radar reflector)
Lampa exterioara controlata manual (external
manually controlled lamp)
Poster ilustrat cu semnalele de salvare (life-saving
signals)

Racheta parasuta Rocket parachute

flare
La bordul navei se gasesc in barcile de
salvare , in plutele de salvare si pe comanda
de navigatie.
Racheta parasuta are o intensitate luminoasa
de 30 000 candeli si se ridica la o inaltime de
aprox 300 metri.La 10 minim metri deasupra
marii se stinge , iar vizibilitatea ei este pana
la 20-25 nm.
La bordul navelor se afla cate 4 rachete
parasuta in fiecare barca de salvare si pluta
de salvare si 12 pe comanda de navigatie.
Instructiunile de folosire sunt atasate pe
containerul rachetei parasuta.

Facla de mana Hand flare

Are incandescenta de 15 000 candeli
si nu se stinge chiar si sum apa.
Este vizibila de la aprox 10 nm pe o
vreme buna , noaptea.
La bordul vavelor se afla in plutele de
salvare si barcile de salvare cate 6
facle de mana.
Toate instructiunile de folosire sunt
atasate de containerul faclei de
mana.

Geamandura fumigena Buoyant smoke

signal
Folosita pe timp de zi si vizibila la aprox 5
nm.Emana un fum portocaliu care va
atrage atentia navelor sau aeronavelor in
cursul operatiunilor de cautare si salvare.
Geamandura fumigena se arunca in mare in
bordul de sub vant , iar instructiunile de
folosire se afla atasate de containerul
fumigenei.
La bordul navei se afla care 2 fumigene in
fiecare barca de salvare si pluta de salvare.

Lanterna electrica
Lanterna electrica se afla in fiecare
barca de salvare impreuna cu un set
de baterii si bec de rezerva si in plus
un pliant al codului morse.
Oglinda de semnalizare
Se afla in dotarea barcilor de salvare
si a plutelor de salvare si mai poarta
denumirea de heliograf.Vizibilitatea
este de aprox 5 nm in zilele insorite.

Fluier Whistle
Se gaseste in dotarea vestelor de salvare si
a costumelor de protectie hidrotermica ,
daca aceste se imbraca fara veste si este
eficient pe o raza de aprox 100-150 metri.
Reflector radar Radar reflector
Se afla in dotarea tuturor barcilor si plutelor
de salvare si are ca scop identificarea mai
usoara a ambarcatiunilor de salvare , pe
ecranul radar
Lampa exterioara controlata manual
Fiecare ambarcatiune este dotata cu acest
tip de lampa exterioara si are o culoare alba
, sclipiri intre 50 si 70 peminut si trebuie sa
reziste 12 ore la functionare continua.

Card ilustrat cu semnalele de

salvare Life saving signals
In fiecare ambarcatiune trebuie sa
existe o copie a semnalelor de
salvare prescrise de conventia SOLAS
sub forma unui card etans la apa.

MODULUL VIII
ECHIPAMENTUL RADIO DESTINAT
SALVARII VIETII UMANE
PE MARE
Radiobaliza EPIRB (emergency position
indicating radio beacon )
Transponderul radar (radar transponder)
Radiotelefon de urgenta VHF (emergency
two way VHF radiotelephone apparatus)

Radiobaliza EPIRB Emergency Position

Indicating Radio Beacon
SOLAS prevede ca la bordul fiecarei nave
maritime sa existe o radiobaliza EPIRB.
Cerintele pt aceste radiobalize sunt
-sa emita pe 406 Mhz pt satelitii amplasati
pe orbite polare
-sa fie capabila sa transmita alerta si prin
sistemul INMARSAT in banda de 1,6 Ghz
-navele angajate numai in zona de navigatie
A1 pot fi prevazute cu radiobalize care sa
transmita in frecventa DSC canalul 70.
-trebuie sa transmita in mod continuu pt cel
putin 48 de ore.

Transponder radar radar transponder

SART
La bordul navelor trebuie sa existe cel putin
doua radare transponder SART.
Acestea se pot gasi si in barcile de salvare
stocate sie intr-un punct usor accesibil.
SART trebuie sa transmita atunci cand unda
radar atinge transponderul.Ecoul SART va
aparea pe ecranul radar sub forma unor curbe
concentrice.
Atentie ! Doar radarele X band 3 cm pot
detecta radarul transponder pe frecventa de 9
Ghz.
Radarul transponder trebuie sa fie capabil sa
functioneze in st/by pt minim 96 ore.

Modulul XI
SUPRAVIETUIREA PE MARE

Actiuni imediate: se recupera supravietuitorii aflati

n apa vor fi reperate alte mijloace de salvare

aflate n zona si obiecte plutitoare, care ar putea
facilita supravietuirea n cazul n care n zona se
afla si alte mijloace de salvare este preferabil sa se
ramna n grup
Actiuni imediat urmatoare: conducatorul
ambarcatiunii va organiza o veghe permanenta
daca numarul oamenilor este mare se va trece la
colectarea apei de ploaie se va asigura ranitilor o
asezare ct mai comoda.
Tehnici de supravietuire: apa va fi sorbita, nu
nghitita corpul va fi protejat mpotriva expunerii la
soare pe timp geros oameni se vor odihni mai ales
ziua n reprize scurte, iar pe ger puternic, vor fi
tinuti treji pentru a nu ngheta n timpul somnului
se vor evita miscarile inutile pentru dozarea
fortelor mijloacele de semnalizare vor fi folosite
numai n cazul n care avem certitudinea ca putem

 Alimentatia: alimentele se vor consuma dupa 24 ore n ratii

zilnice de trei ori pe zi daca este posibil se va lua un surplus

de alimente.
Nota Alimentele sarate sau care contin proteine sunt complet
absorbite n procesul de digestie si solicita un consum mare
de apa. Nu se recomanda - carne de pasare oua brnza
mazare etc. Omul poate supravietui fara hrana 40 zile.
Pericole pentru supravietuitori:
a) Temperatura apei - temperatura scazuta provoaca
hipotermia, astfel organismul amorteste, se rigidizeaza
musculatura si articulatiile, apare dezechilibrul fizic si
moartea
Atentie - temperatura organismului continua sa scada si dupa
scoaterea din apa, aproximativ 20 minute (rapiditatea scaderii
temperaturii depinde de stratul subcutanat si culoarea pielii rezista mai mult grasii dect slabii, albii dect negrii, si cel
mai bine galbenii)
b) nghetul - pe geruri mari oamenii trebuie sa faca miscare
pentru a nu ngheta se recomanda ca oamenii sa fie tinuti
treji prin tras la rame, cntat, povestit, veghe, etc.
c) socurile - cel mai adesea se produc datorita lipsei de ordine
si panicii produse la parasirea navei (se pot produce
organismului leziuni grave, functie de naltimea de la care s-a
sarit, si cu ce obiecte dure a venit n contact) noaptea locurile
de evacuare si suprafata apei trebuie luminate pe ct posibil.

 d) necul - apare ca urmare a nghitirii unei mari

cantitati de apa si a blocarii caii respiratorii salvarea

celor care nu stiu sa noate, trebuie facuta venind
catre acestia prin spate si remorcndu-i, iar daca ne
este pusa viata n pericol trebuie sa ne degajam cu
toata hotarrea.
e) Vietuitoarele marine - corpul uman neprotejat
trebuie ferit de contactul cu anumite vietuitoare
marine, cum sunt: pisica de mare, dragonul etc. n
zona tropicala traiesc pesti rapitori baracuda, rechini,
etc.
f) Efectele psihice - nrautatirea echilibrului psihic se
produce n mod diferit de la individ la individ, cea mai
mare influenta negativa avnd-o: deznadejdea,
resemnarea, deziluzia, invidia etc.
Efectele psihice sunt puternic influentate de starea
marii n timpul naufragiului si de coordonarea
actiunilor de salvare
O actiune de salvare bine condusa, fara panica, cu
ordine clare si sigure, fara pierderi de vieti omenesti
prealabile, da ncredere si speranta echipajului.

 In prima zi nu se administraza apa potabila ,

iar in zilele urmatoare cate 0,5l/zi/persoana
in care 2 ratii egale.
Veghea va fi formata din cate 2 membri
cate 2 ore.
Tabletele de rau de mare sunt cate 6 pt
fiecare persoana pt 48 ore.
Metodele de evacuare cu elicopterul sunt cu
chinga (sling),cosul (basket),plasa de
evacuare (net) ,targa (litter,stretcher)
,scaunul (seat) , hamul (harness).