NORMELE GENERALE ALE COMPANIEI

SECTIUNEA 4: EXERCITIILE DE URGENTA

4.1 ROLURILE SI EXERCITIILE DE URGENTA .

.
.
.
4.1.1 EXERCITIILE DE ABNDON
.
.
.
.
4.1.2 EXERCITIILE DE SALVARE TINUTE IN PORT
.
.
4.1.3 PREGATIREA SI INSTRUIREA LA BORD .
.
.
4.1.4 MANUALUL DE PREGATIRE SOLAS
.
.
.
4.1.5 ANTRENAMENTELE CU ECHIPAMENTELE DE SALVARE
4.1.6 EVIDENTA EXERCITIILOR DE SALVARE .
.
.
4.2 EXERCITIILE DE STINGERE A INCENDIILOR
.
.
.
4.2.1 INSTALATIILE FIXE DE STINS INCENDIUL
.
.
4.2.2 MANIPULAREA EXTINCTOARELOR
.
.
.
4.2.3 DESFASURAREA EXERCITIILOR DE STINS INCENDIILE.
4.3 ACTUALIZAREA PLANURILOR DE URGENTA
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
6
.

MATRICEA DE CONTROL
LOCATIA EXEMPLARULUI
NUMARUL IMO
EDITIA EXEMPLARULUI
ELABORAT DE
VERIFICAT DE P.D.U.
APROBAT DE DIR. GEN.

7119408
01 februarie 2006
Constantin VLAD
Stefan FLORESCU
Nicolae PANIN

SEMNATURILE

2
2
3
3
3
3
4
4
5
5
6

4.1 ROLURILE SI EXERCITIILE DE URGENTA

Comandantul navei este raspunzator de elaborarea rolurilor de urgenta la bordul navei sale si de
actualizarea lor ori de cate ori este nevoie, ca si de asigurarea afisarii lor in locurile semnificative
de la bord, inclusiv pe puntea de comanda, compartimentul masini, sala de mese si careul
echipajului.
Comandantul navei mai raspunde si de programarea si de efectuarea la timp a exercitiilor de
urgenta, ca si a testelor de evaluare periodica a membrilor de echipaj, care fac parte din
programul de pregatire si instruire la bord.
Fiecare membru al echipajului trebuie sa se familiarizeze, imediat dupa sosirea la bord, cu
locurile de adunare si cu sarcinile individuale in diferite cazuri de urgenta, reiesite din rolurile
navei.
Toti cei care vin la nava pentru prima data, inclusiv personalul de cercetare care se ambarca
temporar, trebuie sa fie instruiti in mod corespunzator imediat dupa ce au urcat la bord cu privire
la:
familiarizarea cu nava, cu procedurile specifice de siguranta si cu sistemele de
salvare;
necesitatea de a fi pregatiti in orice moment pentru situatii de urgenta si de a
raspunde prompt la semnalele de urgenta;
necesitatea respectarii sarcinilor atribuite prin rolurile de urgenta, mai ales a celor
care se refera la:
locurile de adunare si plutele de salvare care le-au fost repartizate;
semnalele de urgenta;
procedurile de abandon.
cunoasterea locului in care se afla vestele lor de salvare sau costumele de
supravietuire, ca si metodele de imbracare a lor;
caile de acces spre mijloacele de salvare colectiva;
masurile de prevenire si stingere a incendiilor.
Rolurile de urgenta trebuie sa mai indice si numele si functia ofiterilor insarcinati cu intretinerea
echipamentelor de salvare si de stingere a incendiilor, astfel ca acestea sa fie apte de utilizare in
orice moment. Desemnarea si instruirea acestor ofiteri se va face in functie de sarcinile pe care le
vor avea de indeplinit, in conformitate cu prevederile relevante din Codul STCW (tabelele A-VI).
Indiferent de natura exercitiului, este util ca mai inainte sa se poarte o scurta discutie cu cei care
vor lua parte la el, asupra obiectului si modului de desfasurare a exercitiului, pentru ca sa se
realizeze beneficiul maxim de pe urma lui.

4.1.1 EXERCITIILE DE ABANDON

Un exercitiu de abandon al navei consta din adunarea echipajului la posturile prevazute in
rolul de abandon si simularea unei lansari la apa a plutelor de salvare. Fiecare exercitiu
de abandon va cuprinde:
sunarea alarmei si mobilizarea echipajului si a celorlalte persoane aflate
ocazional la bord la punctele de adunare;
verificarea prezentei tuturor persoanelor si a echiparii lor corecte cu vestele
de salvare;
pregatirea pentru lansarea plutelor de salvare;
simularea lansarii la apa a cel putin uneia dintre plute.
Fiecare membru al echipajului trebuie sa participe lunar la cel putin un exercitiu de
abandon si unul de incendiu. Aceste exercitii trebuie efectuate in maxim 24 de ore de la
plecarea navei din port, daca mai mult de 25% din membrii echipajului n-au participat in
luna care a trecut la vreun exercitiu la bordul ei. Daca imprejurarile nu permit efectuarea
unui exercitiu complet in cele 24 de ore, comandantul navei va organiza in acest rastimp
efectuarea numai a unui instructaj cu tot echipajul la care se vor preciza sarcinile
fiecaruia in caz de abandon, urmand ca exercitiul sa se tina de indata ce va fi posibil.
Instructajul facut si motivele pentru care acest exercitiu nu a putut fi efectuat vor fi
mentionate in Jurnalul de bord.

4.1.2 EXERCITIILE CU PLUTELE DE SALVARE

Toti membrii echipajului, altii decat cei care nu pot fi eliberati de obligatiile lor normale de
serviciu, trebuie sa se adune la posturile de urgenta desemnate si sa imbrace vestele de
salvare, odata pe luna sau pe saptamana, dupa caz. Programarea datelor se va face de
catre comandantul navei astfel incat tot personalul sa poata participa pe rand la aceste
adunari.
Persoana responsabila de fiecare pluta de salvare trebuie sa aiba o lista cu persoanele
care i-au fost repartizate, asigurandu-se ca toti isi cunosc bine sarcinile primite. Loctiitorul
ei la comanda trebuie sa aiba si el aceeasi lista de persoane. Comandantul navei trebuie
sa se asigure ca aceste liste au fost alcatuite si actualizate pentru fiecare pluta de salvare
de la bordul navei.
Cu ocazia fiecarui exercitiu se va testa si iluminatul locurilor de adunare.
Aceste exercitii pot sa includa si adunarea in alte locuri decat cele desemnate pentru
ambarcarea in plutele de salvare.

4.1.3 PREGATIREA SI INSTRUIREA LA BORD

Cat mai curand posibil dupa intrarea in tura, fiecare membru de echipaj trebuie sa
participe la un exercitiu de urgenta pentru folosirea echipamentelor individuale de salvare
care i-au fost repartizate. Pe cat posibil, acest exercitiu va trebui sa includa echiparea si
folosirea efectiva a acestor echipamente. Instruirea de baza trebuie sa se faca inainte ca
nava sa plece din port. Membrii de echipaj care primesc un costum de supravietuire
trebuie sa fie instruiti pentru imbracarea lor corecta, folosirea si obisnuirea cu ele.
Daca la bord nu se pot face exercitii de antrenament, din considerente practice de folosire
a anumitor echipamente, se vor organiza instruiri teoretice despre utilizarea acestor
echipamente, la aceleasi intervale ca si exercitiile statutare. Instructajele vor fi facute in
cadrul unor proceduri complexe de salvare si supravietuire, incluzand primul ajutor si
tratamentele medicale, ca si explicarea tehnicilor de supravietuire si de folosire a
articolelor din inventarul plutelor de salvare in conditii severe de mediu.
Programul de instruire trebuie sa fie astfel conceput incat fiecare subiect care urmeaza sa
fie tratat sa poata fi abordat in cursul voiajului. Se recomanda ca sedintele de instruire sa
fie scurte si limitate la un numar redus de subiecte; in acest fel, eficienta instruirii va fi
mult mai buna decat daca s-ar face sedinte lungi si cu multe probleme de discutat.

4.1.4 MANUALUL DE PREGATIRE SOLAS

Instructiuni despre aspectele cuprinse in prezenta sectiune pot fi gasite si in Manualul de
pregatire SOLAS. Acesta contine o serie de informatii si proceduri referitoare la
echipamentele de salvare si la cele de stins incendii existente la bordul navei, precum si
la procedurile de salvare si de stingere a incendiilor, de evitare a expunerii la diferite
pericole, de cautare si recuperare, ca si la cele de reparatii de urgenta ale unor
echipamente. Oricare dintre informatiile incluse in manual pot fi ilustrate si cu mijloace
audio-vizuale.
Manualul de pregatire SOLAS este destinat in special pentru uzul ofiterilor a caror sarcina
este de a coordona actiunile relevante de salvare si stingere a incendiilor, insa el trebuie
sa fie folosit si ca sursa de referinta si informare pentru fiecare membru al echipajului, ca
si pentru cercetatori. Manualul trebuie sa fie accesibil tuturor; de aceea o copie a lui se va
afla in careul navei.

4.1.5 ANTRENAMENTELE CU ECHIPAMENTELOR DE SALVARE

Echipajul trebuie sa aiba un bun antrenament in folosirea tuturor echipamentelor de
salvare si de stins incendii, inclusiv in folosirea obiectelor din inventarul plutelor de
salvare, in folosirea corecta a echipamentelor GMDSS si consecintele actionarii gresite a
EPIRB-ului, ca si in folosirea diferitelor tipuri de extinctoare care exista la bord.

Exercitiile de antrenament trebuie sa includa echiparea si folosirea aparatelor autonome

de respirat si a EEBD-urilor, pornirea pompelor de incendiu, inchiderea portilor etanse si a
altor deschideri din corpul navei, oprirea instalatiei de ventilatie, salvarea din spatii
inchise, acordarea primului ajutor medical etc.
Detalii suplimentare despre toate echipamentele de salvare si stingere a incendiilor pot fi
gasite in Manualul de pregatire SOLAS.

4.1.6 EVIDENTA EXERCITIILOR DE SALVARE

Datele la care s-au tinut exercitiile, antrenamentele si sedintele de instruire trebuie sa fie
consemnate in Jurnalul de bord. In plus, cu ocazia fiecarui exercitiu se va completa si
formularul FPS/061/EEU unde se va mentiona personalul participant, echipamentele
folosite, detalii despre problemele aparute in timpul exercitiului, calificativul acordat in
functie de performanele regulamentare si care va fi semnat de comandantul navei.
Deoarece inspectorii externi nu au nici timpul si nici rabdarea sa verifice mai multe
volume ale jurnalelor de bord, evidenta exercitiilor de urgenta se va tine intr-o sectiune
speciala a dosarului de protectie a muncii unde se vor atasa formularele de mai sus (vezi
pct. 1.4: Dosarul de protectie a muncii din Sectiunea 1: Protectia muncii).
Eficacitatea acestor exercitii trebuie sa fie analizata lunar, cu ocazia sedintelor comitetului
de siguranta al bordului. Orice sugestii si propuneri de imbunatatire, reiesite in urma
acestor intruniri, vor fi transmise companiei pentru analiza si aprobare, cat mai curand
posibil.
Daca un exercitiu programat n-a putut fi tinut la timp, indiferent de cauze, in Jurnalul de
bord vor fi date explicatii in legatura cu circumstantele care au impiedicat tinerea lui, iar
exercitiul va fi executat cu prima ocazie.

4.2 EXERCITIILE DE STINGERE A INCENDIILOR

Orice exercitiu de stingere a incendiilor sau referitor la alte situatii de urgenta trebuie sa fie tinut
simultan, in primele faze, cu un exercitiu de abandon.
La fiecare exercitiu de acest gen, se va simula izbucnirea unui incendiu intr-un anumit loc de pe
nava. Cooperarea dintre echipele de interventie pe punte si la masini este esentiala pentru
stingerea incendiului. De aceea, este foarte important ca sa existe o comunicare permanenta si
eficace intre punctul de conducere a operatiunilor si sefii echipelor operative de interventie, prin
intermediul unor radiotelefoane portabile VHF.
Tipul, localizarea si amploarea incendiilor simulate trebuie sa fie cat mai variate in decursul
timpului si pot include:
incendiu in compartimentul masini;

incendiu pe punte;
incendiu in amenajarile sociale, inclusiv la bucatarie.
Totodata, incendiile vor fi simulate si in contextul altor situatii periculoase (poluare, scurgeri de
substante toxice etc.) sau in cursul carora intervin anumite deficiente tehnice (pana de curent,
oprirea unei pompe de incendiu etc.). Neaparat, se vor simula si cateva cazuri specifice de prim
ajutor (arsuri, intoxicatii cu fum si/sau cu gaze nocive, raniri etc.).
Ofiterii trebuie sa asigure pregatirea si pornirea pompei de incendiu din compartimentul de
masini, luand masuri pentru realizarea debitelor si presiunilor necesare pe magistralele de
incendiu. Pompa de incendiu in afara compartimentului masini (din compartimentul masini
frigorifice) va trebui pornita si ea. Echipele de interventie vor fi trimise la locul incendiului.
Furtunele din vecinatatea focului trebuie sa fie cuplate la hidranti si, acolo unde se poate, mai
intai se va stropi cu apa furnizata de pompa principala de incendiu din compartimentul masini,
apoi cu apa de la pompa din compartimentul masini frigorifice, inchizand valvulele pompei
principale.

Vor fi puse la dispozitie un numar de extinctoare portabile, iar membrii echipelor de interventie
vor fi instruiti pentru folosirea lor corecta, adecvata fiecarui tip de incendiu si de extinctor, asa
cum este specificat in Manualul de pregatire SOLAS.
Toate valvulele de inchidere de pe magistrala si conductele de incendiu trebuie sa fie operate
lunar. Toti membrii de echipaj trebuie sa cunoasca pozitia si rolul fiecarei valvule de incendiu.
Echipajul trebuie sa se antreneze la inchiderea tuturor usilor etanse sau antifoc si a celorlalte
deschideri (hublouri, spiraiuri, registre, aerisiri, tambuchiuri etc.), in scopul reducerii alimentarii cu
aer a focului si a izolarii lui. Se va avea in vedere, mai ales, casa scarilor navei.
Echipajul trebuie sa fie antrenat in folosirea aparatelor autonome de respirat si a dispozitivelor de
respirat pentru evacuarea de urgenta (EEBD) existente la bord. Persoanele care poarta barba sau
ochelari pot avea probleme cu mastile faciale; de aceea, ele nu vor fi, pe cat posibil, selectate
pentru a purta astfel de aparate.

4.2.1 INSTALATIILE FIXE DE STINS INCENDII

Instalatiile fixe de stingere a incendiilor cu apa si cu bioxid de carbon trebuie sa fie testate
cu mult realism, ori de cate ori se poate face. Echipele de interventie trebuie sa se
antreneze in folosirea aparatelor autonome de respirat, dispozitivelor de respirat pentru
evacuarea de urgenta, a echipamentelor aluminizate si a altor dispozitive specifice cum
ar fi topoarele de pompier si lampile de siguranta, care trebuie aduse la locul incendiului
de cei prevazuti cu aceasta sarcina in rolul de incendiu. Daca numarul aparatelor si
dispozitivelor de respirat o permite, se recomanda ca persoanele care le poarta sa
lucreze in echipe de cate doi.
Personalul ambarcat trebuie sa fie constient de riscurile pe care le implica folosirea
instalatiei de stins incendii cu bioxid de carbon, ca si de pericolul de explozie al unui tanc
sau compartiment plin cu gaze inflamabile. Chiar din primele momente ale izbucnirii unui
incendiu, trebuie eliminate toate sursele potentiale de incendiu si de explozie de acolo si
din apropiere.
Trebuie facute inspectii frecvente ale conexiunilor buteliilor de bioxid de carbon, mai ales
dupa o verificare a lor prin demontare, deoarece vibratiile pot cauza rotirea buteliilor si
slabirea legaturilor, ducand in final la pierderi de gaz.
Pentru a se preveni orice exonerare a raspunderii in timpul unor reparatii intr-un santier,
trebuie stabilit un acord scris intre nava si santier care sa indice in sarcina cui cade
prevenirea si stingerea incendiilor. Orice lucrare care ar necesita suspendarea temporara
a vreunei instalatii de stins incendii trebuie sa fie analizata cu multa responsabilitate.

4.2.2 MANIPULAREA EXTINCTOARELOR

Este foarte important ca membrii de echipaj care nu au sarcini specifice de interventie in
caz de incendiu sa cunoasca modul de folosire al extinctoarelor existente in zona
cabinelor si a locurilor lor de munca. Acestia trebuie sa fie instruiti in folosirea tipurilor de
extinctoare adecvate fiecarui tip de incendiu.
La fiecare exercitiu de incendiu, se va descarca cel putin un extinctor, prin rotatie de catre
alt membru al echipajului, pentru ca toti sa castige experienta in folosirea extinctoarelor.
Personalul ambarcat trebuie sa cunoasca foarte bine locurile si modul de declansare a
alarmelor de incendiu din cabine si de la locurile lor de munca.
Totodata, este foarte important ca tot echipajul, mai ales cei care lucreaza in
compartimentul masini, sa cunoasca caile de evacuare din orice loc de pe nava in care sar putea gasi vreodata, precum si localizarea EEBD-urilor. Aceasta cunoastere trebuie
facuta in conditii de intuneric sau fum si trebuie sa includa atat familiarizarea cu
amplasarea si deschiderea iesirilor de urgenta, cat si folosirea EEBD-urilor.

4.2.3 DESFASURAREA EXERCITIILOR DE STINS INCENDIUL

Participarea la exercitiile de incendiu poate sa nu reclame implicarea directa in
interventia de stingere a incendiului, ci sa se constituie numai intr-un ajutor sau intr-o

rezerva a echipelor operative. Cu toate acestea, este necesar ca fiecare membru al

echipajului sa cunoasca toate aspectele luptei impotriva incendiilor si folosirea tuturor
echipamentelor de incendiu existente pe nava.
Instruirea nu trebuie sa se limiteze doar la stingerea incendiului ci trebuie sa includa si
masurile de prevenire a incendiilor, in special in bucatarie, in compartimentul de masini si
in amenajarile sociale. Pregatirea in privinta luptei impotriva incendiilor se va referi in
primul rand la echipamentele disponibile la bord si la natura pericolelor de incendiu
specifice navei.
Exercitiile de incendiu, ca si celelalte exercitii de urgenta, trebuie sa fie urmate de o
etapa secundara cum ar fi adunarea la locurile de ambarcare in plutele de salvare.
Aceasta etapa trebuie sa fie anuntata prin semnalele folosite pentru adunarea echipajului
la locurile de ambarcare.
Detalii despre toate exercitiile tinute la bord, inclusiv calificativele si concluziile aferente,
trebuie consemnate in jurnalul de bord si in formularele NGC/416/EEU atasate la dosarul
de protectie a muncii.

4.3 ACTUALIZAREA PLANURILOR DE URGENTA

In conformitate cu cerintele reglementarilor internationale, toate rolurile si planurile de urgenta
trebuie sa fie actualizate ori de cate ori intervine vreo modificare in echipamentele folosite, in
componenta echipelor de interventie sau in datele si informatiile cuprinse in aceste planuri.
Analiza periodica a planurilor de urgenta va fi efectuata cu ocazia sedintelor comitetului de
siguranta al bordului.
Este sarcina comandantului navei sa initieze efectuarea unor eventuale modificari ale planurilor
de urgenta, atunci cand este cazul, in conformitate cu procedura companiei PC 11 Controlul
documentelor si inregistrarilor.