Sunteți pe pagina 1din 216

TISM

CURS I.M.O.

TEHNICI INDIVIDUALE
de
SUPRAVIEUIRE
pe

1. INTRODUCERE
1.1 SCOP SI OBIECTIVE
** Conventia STCW
- Capitolul VI
- Sectiunea A VI / 1 Tabela A VI /1-1
** Standardele minime de competenta privind
Tehnicile de supravietuire pe mare
** Scopul programului : de a indeplini
cerintele minime, obligatorii privind
familiarizarea , antrenamentul si instruirea
conform Codului STCW.
** STCW : Standard Training,Certification and
Watchkeeping

1.1 SCOP SI OBIECTIVE


** Cursantul va fi capabil sa :

- imbrace o vesta de salvare


- sa imbrace si sa foloseasca un costum de
imersiune
- sa fie capabil sa lanseze mijloacele de
salvare
- sa pluteasca fara vesta de salvare
- sa inoate purtand vesta de salvare
- sa urce din apa intr-o ambarcatiune de
salvare
- sa utilizeze echipamentul se semnalizare
- sa sara de la inaltime ( in siguranta ) in mare
- sa-si cunoasca atributiunile specifice

1.2 PRINCIPIILE SUPRAVIETUIRII


PE MARE
.
* Familiarizarea initiala la bordul navei
* Antrenamente si exercitii de rol , regulate
si realiste
* Pregatirea pentru orice situatie de urgenta
* Cunoasterea actiunilor in caz de :
- convocare la posturile de adunare
- ordinul de abandonare al navei
* Cunoasterea principalelor pericole pentru
supravietuire

2. MANUALUL DE INSTRUIRE
* La bordul navei exista cel putin 2 exemplare ,
de regula in careurile navei pentru a putea fi
studiate de catre intregul echipaj
* Va cuprinde instructiuni si informatii in termeni
cat mai expliciti si intr-un mod cat mai accesibil
despre :
- echipamentul de salvare cu care este dotata
nava si modul de utilizare
- metode de supravietuire
- modul de imbracare al echipamentului
individual de salvare ( veste, costume imersie )

MANUALUL DE INSTRUIRE
- metode de lansare a mijloacelor de salvare
- utilizarea mijloacelor de semnalizare
- modul de functionare a SART , EPIRB , VHF
- modul de pastrare al ratiilor de hrana
- descrierea inventarului barcii de salvare , plutei
de salvare
- functionarea geamandurilor combinate
luminoase fumigene
- utilizarea heliografului (oglindei de semnalizare)

MANUAL SUPRAVIETUIRE

3. SITUATIILE DE URGENTA
Se considera situatii de urgenta acele situatii care
pot produce pagube pasagerilor, echipajului ,
navei , incarcaturii, mediului inconjurator sau pot
aduce prejudicii unei proprietati .
a) explozia
b) gaura de apa
c) incendiul
d) coliziunea
e) esuarea
f) poluarea sau scurgerea incarcaturii

SITUATIILE DE URGENTA
g ) vremea nefavorabila
h ) pierderea stabilitatii
I ) inclinarea excesiva
j ) om la apa
k ) persoane ramase blocate in spatii
inchise
l ) atac din partea piratilor
m ) lansarea CO2 in compartimentul
masina sau in magaziile de marfa
n ) aruncarea in mare a incarcaturii

SITUATIILE DE URGENTA
* ABANDONUL NAVEI este o situatie de
urgenta care va fi tratata separat
ABANDONUL NAVEI
SITUATII DE
URGENTA
ALTE SITUATII
DE URGENTA

4. INSTALATIA DE ALARMA GENERALA SI


COMUNICARE CU PUBLICUL
4.1 INSTALATIA DE ALARMARE GENERALA
( GENERAL ALARM )
* Functioneaza cu curent de 220 V / 110 V si cu
24 V in caz de avarie
* Testare zilnica , trecuta in Jurnalul de bord
* Se utilizeaza pentru alarmarea echipajului in
caz de urgenta , in caz de abandon si orice alte
situatii care pun in pericol echipajul, nava, marfa .

4.1 INSTALATIA DE ALARMARE GENERALA


a) Soneriile se afla dispuse in interiorul si
exteriorul castelului, la prova si pupa navei , in
compartimentul masina
b) Sirena navei poate fi actionata automat sau
manual ( sirena sau tifon la prova / pupa )
* Soneriile si sirena sunt plasate astfel incat sa
poata fi auzite din orice punct de pe nava.
Cerinte
- Nivel presiune sonora : 80 dB
- Cu cel putin 10 dB peste nivelul de zgomot al
mediului ambient existent

4.2 INSTALATIA DE COMUNICARE CU


PUBLICUL ( PUBLIC ADRESS )
* Functioneaza cu curent de 220 V , 110 V sau
24 V in caz de avarie
* Se utilizeaza pentru a aduce la cunostinta
echipajului, pasagerilor , tuturor celor aflati pe
nava diferite informatii , evenimente , mesaje .
Postul central situat pe puntea de comanda ,
difuzoare amplasate pe holuri, cabine, sali
mese, careuri , in exteriorul navei.
Verificare si testare zilnica

INSTALATIA DE COMUNICARE CU
PUBLICUL ( PUBLIC ADRESS )
* Mesajul poate fi transmis numai catre o statie
anume ( ex: prova, comp masina,
cameracarmei ) sau catre toate statiile
Cerinte :
- la interior nivel presiune minima sunet 75 dB
si cel putin 20 dB peste nivelul vorbirii
- la exterior nivel presiune minima sunet 80 dB
si cel putin 15dB peste nivelul vorbirii

5. SEMNALE SONORE IN CAZ DE

URGENTA / ABANDON

5.1 SEMNALUL SONOR IN CAZ


DE ABANDON
( ABANDON SHIP )
7 sau mai multe sunete scurte + un sunet lung

SEMNALUL SONOR IN CAZ DE


ABANDON
* Semnal transmis cu soneria si sirena navei.
* Semnalul este dublat prin comunicarea verbala
a mesajului de catre comandant sau inlocuitorul
acestuia prin statia de manevra ( public adress )
* La auzul semnalului , se intrerupe orice
activitate si intreg echipajul, pasagerii se
indreapta catre locurile de adunare desemnate
conform rolului de ABANDON ( Muster Station )

SEMNALE SONORE IN CAZ DE


URGENTA / ABANDON

5.2 SEMNALUL SONOR IN CAZ


DE URGENTA
( EMERGENCY )
Semnal lung continuu SAU
serii de semnale lungi

SEMNALUL SONOR IN CAZ DE


URGENTA

* Semnal transmis cu soneria si sirena navei.


* Semnalul este dublat prin comunicarea verbala
a mesajului de catre comandant sau inlocuitorul
acestuia prin statia de manevra ( public adress )
* Se precizeaza natura pericolului ( ex: poluare,
explozie magazia 3 tribord pupa ,etc..)
* La auzul semnalului , se intrerupe orice
activitate si intreg echipajul, pasagerii se
indreapta catre locurile de adunare desemnate
conform rolului DE URGENTA respectiv .

SEMNALE SONORE IN CAZ DE


URGENTA / ABANDON
In mesajul verbal transmis de catre Comandant
sau inlocuitorul acestuia se va specifica :

Acesta NU este un exercitiu


Acesta ESTE un exercitiu
repetat de mai multe ori

sau

6. ROLUL DE APEL (MUSTER LIST )


6.1 ROLUL DE APEL GENERAL
* Este o lista , un tabel general in care sunt
trecuti toti membrii din echipaj si indatoririle
individuale ale fiecaruia
Se afiseaza in careuri, comanda navigatie,
comanda masina , sali mese
Rolul de apel general cuprinde
- detalii privind semnalul de alarma
- numele si functiile membrilor din echipaj
- locul de adunare
- atributiile specifice fiecaruia

ROLUL DE APEL GENERAL


- lista echipamentelor care se aduc la locul de
adunare
- numele persoanelor responsabile pentru
diferitele actiuni si numele persoanelor care le
inlocuiesc in caz de necesitate.
- nominalizarea echipelor de interventie
- indatoririle membrilor din echipaj privind
pasagerii : avertizarea , mentinerea ordinii pe
culoarele de trecere, imbracarea corecta a
vestei de salvare, etc

ROLUL DE APEL GENERAL


* Rolul de apel se aduce la zi inainte de plecarea
navei in voiaj.
* Orice schimbare a membrilor din echipaj se
opereaza in Rolul de apel.
* In Rolul de apel nu se pot trece toate situatiile
de urgenta. Acestea sunt tratate detailat in QMS ,
( Sistemul Managerial al calitatii )
* Membrii nou ambarcati trebuie sa-si
cunoasca atributiunile specifice rolului

6.2 ROLUL DE APEL INDIVIDUAL


* In afara de Rolul de apel general exista la bord
Rolul de apel individual .
* Dispus in fiecare cabina si cuprinde :
- numele si functia persoanei
- semnalele sonore specifice
- indatoririle specifice fiecarei situatii de
urgenta sau abandon
* Rolurile de apel individuale trebuie sa
corespunda Rolului de apel general.

7. EXERCITIILE DE ROLURI
( DRILLS )
SCOP
- de a mentine nivelul de pregatire al
echipajului la cote maxime
- de a spori increderea de sine a fiecarui
membru din echipaj
- de a crea automatismul in executarea
corespunzatoare a sarcinilor conforme rolului
- de a invata si de a corecta greselile facute
- de a cunoaste cat mai bine mijloacele de
interventie

EXERCITIILE DE ROLURI
* Fiecare membru din echipaj va participa la cel
putin un exercitiu de abandon si unul de
incendiu , cel putin o data pe luna.
* Daca la plecarea in voiaj s-au schimbat mai
mult de .25 % din membrii echipajului ,
exercitiile se vor efectuat in decurs de 24 ore
de la plecarea in voiaj.
* Toti membriie echipajului vor sti cu exactitate
cum sa actioneze intr-o situatie de urgenta
* Exercitiile de roluri se trec in Jurnalul de
bord

EXERCITIILE DE ROLURI
ROLUL DE ABANDON

* Semnalul de abandon transmis cu


soneria si sirena
* Transmiterea verbala a mesajului
de abandon
* Adunarea echipajului la Muster
Station si efectuarea apelului

EXERCITIILE DE ROLURI
* Raportarea prezentei si daca barca
este gata de lansare
* Verificarea modului de imbracare al
vestei desalvare
* Lansarea barcii de salvare si
pornirea motorului
* Simularea cautarii membrilor /
pasagerilor blocati in cabine

EXERCITIILE DE ROLURI
* Manevrarea barcii in jurul navei ( daca
este cazul )
* Ridicarea barcii la post si asigurarea pe
pozitie
* Modul de utilizare al echipamentului
radio din ambarcatiunile de salvare
* Comentarii, sugestii si observatii
asupra modului cum s-a desfasurat
exercitiul
* Masuri corective .

EXERCITIILE DE ROLURI
ROLUL DE INCENDIU
* Semnalul de urgenta transmis cu
soneria /sirena
* Transmiterea verbala a mesajului si
specificarea locatiei incendiului
* Adunarea echipajului la Muster Station
si efectuarea apelului echipelor de
interventie

EXERCITIILE DE ROLURI
* Raportarea sefului echipei de
interventie despre prezenta si daca
echipa este gata
* Pregatirea pentru interventie conform
Rolului
* Pornirea pompei de incendiu si a
motopompei de avarie
* Imbracarea costumului de interventie si
utilizarea buteliilor cu aer

EXERCITIILE DE ROLURI
* Verificarea echipamentului de
interventie si a mijloacelor de
comunicare
* Echipa de sprijin stand by
* Actiunea asupra incendiului
* Comentarii , sugestii , observatii ,
masuri corective asupra modului de
desfasurare

8. INSTRUIREA SI PREGATIREA LA
BORDUL NAVEI

* Echipajul trebuie instruit si antrenat la


bordul navei nu mai tarziu de 2 saptamani
de la ambarcare.
* Familiarizarea initiala imediat dupa
ambarcare
* Inainte de fiecare exercitiu de rol se
va efectua instructajul echipajului.

INSTRUIREA SI PREGATIREA
BORDUL NAVEI

LA

* Se explica CE se cere , CUM se


actioneaza ,CARE sunt mijloacele de
actiune
* Programe de vizionare videocasete /
CD-uri de antrenament
( Training videos )

INSTRUIREA SI PREGATIREA
BORDUL NAVEI

LA

INSTRUCTAJUL va cuprinde :
* Localizarea si utilizarea echipamentului
de salvare : barci, plute, veste , colaci ,
costume
* Notiuni privind hipotermia , masuri
prim ajutor diferite situatii

INSTRUIREA SI PREGATIREA
BORDUL NAVEI

LA

* Localizarea si utilizarea echipamentului


de incendiu : manici , pompe, hidranti,
stingatoare , costume aluminizate,
aparate respirat autonome
* Localizarea si utilizarea cailor de
evacuare

INSTRUIREA SI PREGATIREA
BORDUL NAVEI

LA

PREGATIREA

* Se face in cadrul exercitiilor de roluri.


* Casete / CD care dezbat diferite teme :
incendiu la bord, salvare , poluare, siguranta..
* Sedinte ( meeting ) lunare sau saptamanal
privind nivelul de pregatire al echipajului
* TRAINING MANUAL la bordul navei
disponibil tuturor membrilor din echipaj

9. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL
DE SALVARE
9.1 COLACUL DE SALVARE
9.2 VESTA DE SALVARE
9.3 COSTUM IMERSIUNE
9.4 COSTUM ANTI - EXPUNERE
9.5 MIJLOC DE PROTECTIE
TERMICA

9.1 COLACUL DE SALVARE

COLACUL DE SALVARE
( LIFE BUOY )
*Diametrul exterior cel mult 800 / interior
400 mm
*Sa poata sustine in apa timp de 24 ore o
greutate de cel putin 14.5 Kg
*Sa aiba o greutate de cel putin 2.5 Kg

COLACUL DE SALVARE
* Sa nu arda sau sa se topeasca dupa ce
a fost acoperit de flacara timp de 2 sec
* Jumatate din numarul colacilor
prevazuti cu lumina cu autoaprindere
* Lumina colacilor de salvare trebuie sa
fie ALBA

COLACUL DE SALVARE
* Lumina poate sa fie continua sau cu
sclipiri ( 50-70 sclipiri / min ) cu
functionarea de 2 ore
* Cel putin un colac de salvare din
fiecare bord va avea o saula plutitioare
de cel putin 30 metri
* Vor avea inscris numele navei si portul
de inregistrare

COLACUL DE SALVARE
.

9.2 VESTA DE SALVARE


.

VESTA DE SALVARE
( LIFEJACKET )

* Sa nu arda dupa ce a fost acoperita de


flacari timp de 2 sec
* Sa roteasca in apa in cel mult 5 sec
corpul unei persoane fara cunostinta
* Sa sustina o persoana inconstienta cu
gura la cel putin 12 cm deasupra apei si
cu corpul inclinat pe spate, la cel putin
20 grade fata de verticala

VESTA DE SALVARE
* Sa fie astfel confectionata incat :
- sa poata fi imbracata corect in timp
de 1 minut fara ajutor
- sa poata fi purtata numai pe o fata
- sa poata fi purtata comod

VESTA DE SALVARE
* Flotabilitatea vestei sa nu scada cu mai
mult de 5 % dupa 24 de ore de imersiune
in apa dulce
* Prevazute cu fluier si cu o geamandura
luminoasa de culoare ALBA
* Lumina poate fi continua sau cu sclipiri
intre 50- 70 sclipiri /minut
* Timp de functionare geamandura
luminoasa : 8 ore

ACCESORII ALE VESTEI DE


SALVARE
.

9.3 COSTUM DE IMERSIUNE


.

COSTUM DE IMERSIUNE
( IMMERSION SUIT )
* Fiecare membru din echipaj are un
asemenea costum
* Pot avea flotabilitate proprie .Daca nu
au se poarta cu vesta de salvare
* Sa fie imbracat in 2 minute fara ajutor
* Sa nu arda dupa ce a fost acoperit de
flacari 2 sec

COSTUM DE IMERSIUNE
* Sa permita saltul de la o inaltime de
4.5 m
* Sa fie prevazut cu lumina cu aceleasi
caracteristici celei de la vesta de
salvare
* Sa acopere intregul corp cu exceptia
fetei
* Sa permita inotul pe o distanta scurta
si sa poata urca intr-o ambarcatiune de
salvare

COSTUM DE IMERSIUNE

* Costumul cu izolatie termica proprie


va asigura o protectie termica astfel
incat temperatura corpului sa nu scada
cu mai mult de 2 grade dupa 6 ore de
imersiune.
* Costumul fara izolatie termica va
asigura o protectie astfel incat
temperatura corpului sa nu scada cu mai
mult de 2 grade dupa o ora de imersiune

COSTUM DE IMERSIUNE
.

9.4 COSTUM ANTI- EXPUNERE


.

COSTUM ANTI- EXPUNERE


( ANTI EXPOSURE SUIT )
* Pentru persoanele din echipajul
barcii de urgenta si echipa de deservire
a sistemului de evacuare marina
* Din material impermeabil si cu
flotabilitate proprie
* Prevazut cu fluier si lumina
* Poate fi purtat cu / fara vesta de salvare

COSTUM ANTI - EXPUNERE


* Fata de costumul de imersiune trebuie
sa ofere o mai mare mobiliatate
* Sa inoate o distanta de cel putin 25
metri dupa care sa poata urca intr-o
ambarcatiune de salvare

COSTUM ANTI- EXPUNERE


* Trebuie imbracat peste imbracamintea
calduroasa si sa asigure o protectie
termica astfel incat temp corpului sa nu
scada cu mai mult de 1.5 grade C dupa o
ora de imersiune
* Caracteristicile luminii sunt aceleasi cu
cele ale vestei de salvare

COSTUM ANTI- EXPUNERE


.

9.5 MIJLOC DE PROTECTIE


TERMICA
.

MIJLOC DE PROTECTIE TERMICA


THERMAL PROTECTIVE AID ( TPA )
* Este un sac din material impermeabil
care trebuie sa asigure persoanei
protectia termica astfel incat sa reduca
pierderea de caldura prin convectie si
evaporare
* Se imbraca peste vesta de salvare

MIJLOC DE PROTECTIE TERMICA


* NU are flotabilitate proprie
* Trebuie sa permita persoanei care il
poarta sa-l dezbrace in apa in timp de 2
minute daca o impiedica sa inoate

10. ECHIPAMENTUL COLECTIV


DE SALVARE
10.1 PLUTA DE SALVARE
10.2 BARCA DE SALVARE
10.3 BARCA DE URGENTA
10.4 BARCA DE SALVARE RAPIDA

10.1 PLUTA DE SALVARE


( LIFERAFT )
a) PLUTA DE SALVARE GONFLABILA

* Trebuie sa sustina numarul de


persoane pentru care a fost construita
( fiecare pers 75 kg )
* Sa fie umflata de catre o singura
persoana
* Butelii cu aer cu declansare automata

PLUTA DE SALVARE
* Umflarea :1 min ( 18-20 C) // 3 min
( 30 C )
* Sa poata fi remorcata cu viteza de 3
noduri atunci cand este incarcata la
capacitatea maxima
* Amplasata in container din plastic
* Declansarea: automata / manuala
* Container / disp hidrostatic / saula
declansare

PLUTA DE SALVARE GONFLABILA


* Scara de acces sau rampa semirigida
care sa suporte greutatea unei persoane
de 100 kg
* Plutele de peste 12 pers vor avea doua
cai de acces
* Pe containerul plutei se inscrie numele
navei,portul de inmatriculare, data
ultimei inspectii anuale si data
urmatoarei inspecti anuale, nume
fabricant, serie

PLUTA DE SALVARE GONFLABILA


.

PLUTA DE SALVARE GONFLABILA


.

10.1 PLUTA DE SALVARE


b) PLUTA DE SALVARE RIGIDA

* Flotabilitatea este asigurata de


materialele flotabile din care este
construita
* Materialele trebuie sa fie cu intarziere
la foc sau acoperite de un material
rezistent la foc
* Stabilitatea : sa poata fi remorcata cu
viteza de 3 Nd

PLUTA DE SALVARE
* Saule tin-te-bine in jurul plutei
* Poate fi lansata din grui
* Sa poata fi redresata pe mare calma de
catre o singura persoana

PLUTA DE SALVARE RIGIDA


.

PLUTA DE SALVARE
* Plutele gonfrabile si rigide pot fi
lansate manual ( prin aruncare peste
bord ) sau folosind gruiul ( biga , mini
macara , etc)
* PLUTA LANSATA DIN GRUI trebuie sa
fie dispusa astfel incat sa poata prelua
echipajul in max 3 minute

PLUTA DE SALVARE
* Sa poata rezista la soc lateral cu
bordajul navei la o viteza de coborare
de cel putin 3.5 m /sec
* Sa reziste la o cadere in apa de la 3
metri

PLUTA LANSATA DIN GRUI

10.2 BARCA DE SALVARE


* Ca si pluta de salvare este destinata
mentinerii in viata a naufragiatilor dupa
abandonarea navei

BARCA DE SALVARE
Tipuri barci salvare
a ) Deschisa
b ) Partial inchisa
c ) Total inchisa
d ) Total inchisa cu instalatie automata
de alimentare cu aer
e ) Protejata la foc
f ) Cu lansare in cadere libera

10.2a Barca de salvare deschisa


( open lifeboats )

a) Barca de salvare deschisa


* Sa poata fi lansata la apa si remorcata
cand nava are o viteza de 5 noduri
* Sa poata fi lansata chiar daca nava are
o inclinare transversala de 20 si
longitudinala de 10
* Sa permita accesul liber si imbarcarea
in 3 min

Barca de salvare deschisa


* Marcaj : lungime / latime / nr persoane /
numele navei / portul de inregistrare /
nr.barcii
* Sa suporte sarcina statica de 100 kg de
persoana atunci cand este lansata de la
3 metri

10.2b Barca de salvare partial inchisa


( partially enclosed lifeboats )

b) Barca de salvare partial inchisa


In plus fata de cerintele SOLAS :
* Sa fie prevazuta cu mijloace eficiente de
evacuare a apei sau cu mijloace automate de
evacuare
* Sa fie prevazute cu acoperis rigid care se
extinde pe cel putin 20% din lungimea barcii
* Va avea o tenda pliabila fixata in permanenta
care impreuna cu acoperisul rigid vor inchide
complet barca.

10.2c Barca de salvare total inchisa


( totally enclosed lifeboats )

c) Barca de salvare total


inchisa
In plus fata de cerintele SOLAS :
* aceleasi cerinte ce si pentru barca
partial inchisa
* sa fie prevazuta cu un acoperis care sa
inchida complet barca de salvare

10.2d Barca de salvare total inchisa cu


sistem autonom de alimentare cu aer
( with self contained air support system )

d) Barca de salvare total inchisa cu sistem


autonom de alimentare cu aer
* Cand este in mars cu toate deschiderile
complet inchise,aerul din interior sa
ramana respirabil timp de 10 min
* Motorul in conditiile de mai sus sa fie
functional 10 min

Barca de salvare total inchisa cu sistem


autonom de alimentare cu aer
* Presiunea din interior sa nu coboare
sub cea din exterior dar nici sa o
depaseasca cu mai mult de 20 mbari
* Indicatoare vizuale de presiune ale
aerului debitat

10.2e Barca de salvare protejata impotriva


incendiului
( fire protected lifeboat)

Barca de salvare protejata impotriva


incendiului
* Sa reziste timp de 8 minute cand este
acoperita complet de foc continuu de
hidrocarburi
* Instalatie de pulverizare a apei

Barca de salvare protejata impotriva


incendiului
* Tancuri petroliere, tancuri chimice,
nave care transporta gaze chimice, alte
marfuri care emana vapori sau gaze
* Sunt barci total inchise , cu sistem
autonom de alimentare cu aer

10.2 f) Barca de salvare cu lansare in


cadere libera
( free fall lifeboat )

f) Barca de salvare cu lansare in


cadere libera
* Sa poata fi lansata in conditii
nefavorabile de asieta de pana la 10 si
bandare 20
* Centuri de siguranta care sa sustina o
persoana de 100 kg

Barca de salvare cu lansare in cadere


libera
* Sa se redreseze automat
* Tubulaturile trebuie sa impiedice
patrunderea apei in interior
* Sa aiba doua instalatii independente de
declansare , comandate din interiorul
barcii

f) Barca de salvare cu lansare in


cadere libera
* Sa asigure protectia ocupantilor ,
aparatori speciale pentru ceafa / cap
* La bordul navelor tanc petrolier , nave
pentru transportul produselor chimice,
gaze

10.3 BARCA DE URGENTA


( rescue lifeboat )

BARCA DE URGENTA
* Destinata salvarii naufragiatilor si
gruparii ambarcatiunilor ( barcile si
plutele de salvare)
* Pot fi de constructie rigida sau
gonflabila
* Lungimea intre 3.8 m si 8.5 metri

BARCA DE URGENTA
* Sa poata transporta cel putin 5
persoane in pozitia asezat si o persoana
culcata
* Sa manevreze la viteze de pana la 6 Nd
si sa mentina aceasta viteza timp de 4
ore
* Motorul amplasat in interior sau
exteriorul barcii

BARCA DE URGENTA
* Barca gonflabila trebuie sa reziste la
intemperii cand este expuse pe puntea
deschisa a navei si sa reziste in stare de
plutire timp de 30 zile pentru orice stare
a marii
* Sa fie dotata cu dispozitiv de remorcaj

10.4 BARCA DE SALVARE RAPIDA


( fast rescue boat )
* La bordul navelor RO-RO cel putin
una din barcile de urgenta trebuie
sa fie barca de salvare rapida

11. ECHIPAMENTUL DE
SEMNALIZARE
11.
11.
11.
11.
11.

1
2
3
4
5

RACHETA PARASUTA
FACLA DE MANA
GEAMANDURA FUMIGENA
LANTERNA ELECTRICA
PROIECTORUL

ECHIPAMENTUL DE SEMNALIZARE
11. 6
11. 7
11. 8
11. 9
11.10

OGLINDA SEMNALIZARE
FLUIERUL
REFLECTOR RADAR
LAMPA EXTERIOARA
CARDUL ILUSTRAT
SEMNALE SALVARE

11.1 RACHETA PARASUTA


( rocket parachute flare )
* Mijloc de semnalizare pe timp de zi /
noapte
* Vizibilitate 25 Mm
* Lumina sa persiste cel putin 30 sec
* Intensitatea luminoasa 30.000 candele
* Culoare lumina : ROSIE

RACHETA PARASUTA
* Se lanseaza cand exista siguranta ca
pot fi vizibile
* Se lanseaza sub vant
* 4 rachete parasuta rosii la bord
* Rachetele parasuta rosii lansate
constituie mesaj de pericol

RACHETA PARASUTA

11.2 FACLE DE MANA


( hand flare )
* Mijloc de semnalizare pe timp zi /
noapte
* Timp de ardere cel putin 50 sec
* Intensitatea luminoasa 15.000 candele
* Vizibilitate max 5 Nm

FACLE DE MANA
* Destinata semnalizarii catre elicoptere
si nave
* 6 facle de mana rosii la bordul
barcii/plutei
* Faclele de mana aprinse constituie
semnale de pericol

FACLE DE MANA
.

11.3 GEAMANDURA FUMIGENA


( Buoyant smoke signal )
* Mijloc de semnalizare pe timp de zi
* Semnalizarea catre avioane si nave
* Container cilindric care degaja un fum
portocaliu

GEAMANDURA FUMIGENA
* Trebuie sa produca fum cel putin 3
minute
* Se arunca in mare in bordul de sub
vant
* 2 geamanduri fumigene portocalii la
bord

GEAMANDURA FUMIGENA

11.4 LANTERNA ELECTRICA


( electric torch )
* Lanterna electrica etansa la apa
* Becuri si baterii de rezerva
* Buton pentru semnalizare in codul
Morse
* Utilizata pentru iluminatul ininteriorul
mijlocului de salvare, pentru semnalizare
intre mijloacele de salvare si chiar catre
nave in situatii de mare apropiere

LANTERNA ELECTRICA

11.5 PROIECTORUL
( search light )

* Destinat operatiunilor de cautare a


supravietuitorilor
* Poate fi utilizat si la semnalizarea catre
nave / aeronave
* Sursa de energie trebuie sa asigure o
iluminare continua timp de 3 ore
* Sector cautare in plan vertical /
orizontal de cel putin 6 grade

PROIECTORUL

11.6 OGLINDA DE SEMNALIZARE


(daylight signaling mirror )
* Denumita si heliograf
* Placa metalica din otel inoxidabil
* Joaca rolul unei oglinzi de
semnalizare
* Pe timp insorit raza de vizibilitate 5
mile marine

OGLINDA DE SEMNALIZARE

11.7 FLUIERUL
( whistle )
* Raza de actiune mica, utilizat mai mult
pentru a atrage atentia
* Poate fi inlocuit cu un mijloc echivalent
de semnalizare sonora

11.8 REFLECTOR RADAR


( radar reflector )

* Reflectorul radar : are rolul de a


reflecta undele electromagnetice
emise de antena radarului
* Se fixeaza cat mai sus posibil fata de
nivelul marii
* Din placi de aluminiu sau otel
inoxidabil

REFLECTOR RADAR
* Undele sunt reflectate si creaza un
semnal destul de puternic pe ecranul
radar marind sansele de a descoperi
ambarcatiunea de salvare.
* Mijloc pasiv de reflexie

REFLECTOR RADAR
.

11.9 LAMPA EXTERIOARA


CONTROLATA MANUAL
( external manually controlled lamp)

* Lumina de culoare alba ,


continua sau cu sclipiri
* 50 70 sclipiri / minut
* Acumulator ( baterie )
care sa-i asigure o
functionare continua 12 ore
* Se aprinde noaptea, cand
in zona sunt nave sau
aeronave in vedere

11.10 CARD ILUSTRAT CU


SEMNALE DE SALVARE
( life saving signals card )
* In ambarcatiune exista o copie a
semnalelor de salvare sub forma unui
card ilustrat , plastifiat , rezistent la apa
* Acest card ilustrat este utilizat de
nave , aeronave , persoane naufragiate

12. ECHIPAMENTUL RADIO DESTINAT


SALVARII VIETII PE MARE
12.1 RADIOBALIZA PENTRU
LOCALIZAREA SINISTRELOR ( EPIRB )
12.2 TRANSPONDER RADAR ( SART )
12.3 RADIOTELEFOANE CU DOUA CAI
COMUNICARE

RADIOBALIZA PENTRU
LOCALIZAREA SINISTRELOR (EPIRB )
EPIRB : Emergency Position Indicating by
Radio Beacon

* Sa emita semnalul de pericol catre


satelitii amplasati pe orbite polare , in
banda 406 MHz
SAU
* Sa emita semnalul de pericol catre
satelitii geostationari in banda 1.6 GHz

RADIOBALIZA PENTRU LOCALIZAREA


SINISTRELOR
Sa poata fi luata intr-o barca de salvare
* Sa fie eliberata automat daca nava se

scufunda
* Sa se activeze cand iese la suprafata

RADIOBALIZA PENTRU LOCALIZAREA


SINISTRELOR
* Sa aiba flotabilitate proprie
* Sa poata fi activata manual
* Sa aiba o baterie care sa-i asigure
functionarea continua cel putin 48 ore

RADIOBALIZA PENTRU LOCALIZAREA


SINISTRELOR
.

12.2 TRANSPONDER RADAR


( SART )
SART : SEARCH AND RESCUE
TRANSPONDER
* Se iau din locul unde sunt dispuse si
se duc in ambarcatiunea de salvare
* Este un refelctor radar activ

TRANSPONDER RADAR
* Antena se fixeaza la 1 metru deasupra
apei
* Pornirea se face manual si SART intra
in Standby
* La atingerea antenei SART de unda
electromagnetica emisa de antena
radar ,acesta va genera o serie de
semnale de raspuns

TRANSPONDER RADAR
* Semnalele de raspuns apar ca o serie
de 20 de puncte luminoase care pleaca
din tinta respectiva catre nava
* Sub 2 Mm punctele devin sectoare de
cerc

TRANSPONDER RADAR
* Bateria va asigura starea de
Standby timp de 96 ore din care 8 ore
in regim de emisie continua
* Banda de 9 GHz
* Efectiv la max 8 mile marine

TRANSPONDER RADAR
.

TRANSPONDER RADAR
Imaginea semnalului SART pe ecranul
RADAR

peste 5 mile

intre 1 5 mile

sub 1 mila

12.3 RADIOTELEFOANE PORTABILE


CU DOUA CAI DE COMUNICARE
(two-way VHF radiotelephone apparatus )

* Cel putin 3 VHF care se iau in


ambarcatiunile de salvare
* Se utilizeaza pentru comunicatii pe
distanta scurta
* Opereaza pe doua canale :
- canalul 16 (156.8 MHz)
- canalul 06 (156.3 MHz)

RADIOTELEFOANE PORTABILE CU DOUA


CAI DE COMUNICARE

* Bateria opereaza timp de 8 ore : 10 % emisie


/// 10% receptie /// 80 % standby
* Canalul 16 este pentru mesajul / apelul de
pericol
* Canalul 06 este pentru comunicatiile intre
ambarcatiunile de salvare , navele de salvare
* Trebuie utilizate numai atunci cand este
nevoie
* Baterii de rezerva pentru fiecare VHF

RADIOTELEFOANE PORTABILE CU DOUA


CAI DE COMUNICARE
.

RADIOTELEFOANE PORTABILE CU
DOUA CAI DE COMUNICARE

13. SUPRAVIETUIREA PE MARE


13.1 ABANDONAREA NAVEI.
PREGATIRI LA BORD IN VEDEREA
ABANDONARII NAVEI
13.2 ACTIUNI DUPA ABANDONAREA
NAVEI

SUPRAVIETUIREA PE MARE
13.3 PERICOLE MAJORE PENTRU
SUPRAVIETUITORI
13.4 SALVAREA
SUPRAVIETUITORILOR CU
AJUTORUL ELICOPTERULUI

SUPRAVIETUIREA PE MARE
Elemente esentiale in asigurarea
supravietuirii :
* mentinerea starii de flotabilitate a
ambarcatiunilor de salvare
* materiale de protectie contra frigului
* apa potabila si alimentele
* mijloacele de semnalizare si
comunicare cu navele si / sau
aeronavele

13.1 ABANDONAREA NAVEI


* Reprezinta ultima solutie si este decizia
comandantului navei
* Se ordona abandonarea navei atunci
cand :
- in urma coliziunii nava se poate
scufunda rapid
- lupta pentru mentinerea vitalitatii
navei nu da rezultate ( incendiu ,
explozie, )

ABANDONAREA NAVEI
* Se anunta prin semnalele specifice si
prin sistemul de adresare publica
* Cel mai bun mijloc de salvare il
reprezinta nava daca se poate ramane
la bord in siguranta

ABANDONAREA NAVEI
13.1.1 ACTIUNI INAINTE DE
ABANDONARE
a) Declansarea alarmei generale ( de
abandon ) si transmiterea ordinului
verbal prin statia de comunicare cu
echipajul

ABANDONAREA NAVEI
b) Pregatirea pentru abandon :
- imbracaminte calduroasa ,
incaltaminte , casca protectie
- vesta de salvare
- se consuma cat mai multa apa
- se iau documentele personale,
valorile mari

ABANDONAREA NAVEI
c) Prezentarea urgenta la Muster
Station
d) Efectuarea apelului
e) Pregatirea ambarcatiunilor pentru
lansare
f ) Ambarcarea in barci / plute
salvare conform rolului fiecaruia
g) Abandonarea navei

ABANDONAREA NAVEI
- conform rolului de abandon se iau
acte, Jurnalul de bord, harta,SART,
EPIRB,VHF ,etc
- Nu se admit la locul de adunare
bagaje

ABANDONAREA NAVEI
*Daca este timp pana se abandoneaza
nava :
- Se serveste masa , se beau lichide cat
mai multe
- Se lanseaza manual la apa plutele de
salvare

ABANDONAREA NAVEI

- Se aduc in ambarcatiunile de salvare


cat mai multe materiale necesare : haine,
pturi , conserve alimente , apa ,
medicamente , materialele pirotehnice
ale navei , aparate radio receptie
portabile, lanterne , etc.

ABANDONAREA NAVEI
13.1.2 REGULI LA AMBARCAREA IN BARCA

- Se urmeaza instructiunile sefului barcii


- Ambarcarea se face in liniste, fara
panica , in graba dar fara inghesuiala ,
conform rolului
- Se verifica vesta de salvare

ABANDONAREA NAVEI
- Se verifica si se fixeaza centurile de
siguranta (la navele free fall )
- Pastrarea calmului , mentinerea starii
de optimism , calmarea persoanelor
panicate
- Ambarcarea se face in maxim 3 minute

13.2 ACTIUNI DUPA ABANDONAREA


NAVEI
13.2.1 INDEPARTAREA DE NAVA
- Ambarcatiune se indeparteaza cat mai
repede pentru a nu fi trasa spre nava
- Se utilizeaza motorul, ramele, padele,
drezina, vantul, orice mijoc de
indepartare

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA


NAVEI
- Indepartarea de nava se face prin prova
sau pupa, in sens invers inertiei navei
- Ambarcatiunea va iesi cat mai repede
dinzona poluata , mai ales daca aceasta
a luat foc

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


13.2.2 RECUPERAREA
SUPRAVIETUITORILOR

* Se vor recupera supravietuitorii aflati in


apa din imediata apropiere a navei si
apoi se incepe cautarea si salvarea celor
aflati la distanta.
* Persoanele care nu se pot urca in
barca vor fi ajutate

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA


NAVEI
* Recupararea se face cat mai repede pe
cat posibil, mai ales daca apa este rece .
* La temperaturi mai mici de 10 grade C
apare fenomenul de hipotermie
* Recuperarea se face prin veghea atenta
vizuala si auditiva

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA


NAVEI
* Se va efectua veghea vizuala si
auditiva pentru a auzi semnalele sonore
( fluier ) sau a vedea semnalele
luminoase
* Pana la urcarea in barca, celor aflati in
apa li se arunca minicolaci legati cu
saula pentru a fi trasi langa barca.

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA


NAVEI
* Celor fara veste de salvare li se arunca
cate o vesta pana vor fi urcati in barca.
* Persoanele ranite vor fi ajutate sa urce
in barca de ceilalti marinari

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA


NAVEI
* Veghea si cautarea se efectueaza cu
Maximum de atentie , de catre persoane
care nu au suferit afectiuni de orice
natura
* Dupa recuperarea celor aflati in vedere
se ia legatura cu celelalte barci/plute
pentru efectuarea apelului

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


13.2.3 ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
* Se va acorda primul ajutor persoanelor
ranite.Acordarea primului ajutor se face
concomitent cu actiunea de cautarea a
supravietuitorilor.
* Hainele ude se vor schimba sau vor fi stoarse
* Se utilizeaza TPA si paturile pentru protectia
impotriva frigului
* Se acorda primul ajutor functie de situatie

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


* Se actioneaza imediat pentru oprirea
hemoragiilor
* Se efectueaza resuscitarea cardio-respiratorie
daca este cazul
* Se curata si se panseaza ranile
* Se trateaza fracturile, luxatiile, etc
* Se utilizeaza trusa medicala aflata in mijlocul de
salvare
* Daca este nevoie se improvizeaza
echipamentul medical ( ex: atele, etc)

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


13.2.4 ASIGURAREA FLOTABILITATII
* Dupa ce barca a ajuns intr-o pozitie de
siguranta se va efectua o inspectie amanuntita a
barcii / plutei , a corpului ambarcatiunii
* Mentinerea flotabilitatii ambarcatiunii este o
conditie esentiala a supravietuirii
* In barca / pluta exista un set pentru reparatii
* Se utilizeaza pompa pentru umflarea
compartimentelor plutei care au pierdut aer

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


* Apa se scoate cu galetile , pompa manuala ,
buretele , cu orice mijloace
* Eventualele gauri din corpul barcii se astupa cu
materiale textile, cauciuc, orice care sa impiedice
intrarea apei
* Echipamentul ambarcatiunii se amareaza
pentru a nu se pierde in caz de inundare a barcii /
plutei

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


13.2.5 VERIFICAREA ECHIPAMENTULUI
SI INVENTARULUI AMBARCATIUNII
Odata cu verificarea starii de flotabilitate se
efectueaza si o inspectie amanuntita a :
- echipamentului
- cantitatii de apa
- cantitatii de hrana
- materiale : paturi , haine groase, haine
protectie ploaie, etc

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


* Ambarcatiunile de salvare se vor grupa toate
la un loc. Aceasta contribuie la mentinerea
moralului supravietuitorilor
* Ambarcatiunile grupate se vor lega intre ele cu
barbete de 15 30 metri lungime
* Fiind grupate constituie o tinta mai mare pe
ecranul radar al navelor
* Resursele alimentare , materiale, se pot
imparti uniform si mai usor
* Supravietuitorii vor fi repartizati uniform in
ambarcatiuni

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


13.2.6

STABILIREA CONDUCATORULUI
AMBARCATIUNII DE SALVARE
Daca persoana desemnata prin rol nu poate
sa-si exercite atributiunile , va fi ales un
conducator al ambarcatiunii :
- ofiterul de punte cu cea mai mare experienta
- in lipsa unui ofiter, se alege sau se numeste
un conducator tinandu-se cont de experienta
- o persoana cu pregatirea de specialitate

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


* Atributiile sefului ambarcatiunii de salvare :
- navigatie si mentinerea vitalitatii
- organizarea pe carturi a controlului interior si
exterior
- mentinerea conditiilor de sanatate si comfort
ale echipajului
- gospodarirea consumului de apa si alimente
- crearea unei atmosfere optimiste ,
mentinerea unei discipline stricte
- ridicarea moralului supravietuitorilor

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


13.2.7 ORGANIZAREA SERVICIULUI DE CART
LA BORDUL AMBARCATIUNILOR
a) O persoana de veghe la pupa barcii ( sector
observatie spre prova ) care are rolul de a
descoperi navele si aeronavele
b) O persoana la prova ( sector observatie spre
pupa ) care are rolul de a supraveghea interiorul
ambarcatiunii si bordurile
VEGHEA : 2 persoane x 2 ore

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


13.2.8 GOSPODARIREA APEI SI HRANEI
* In barca de salvare exista 3 litri apa
potabila pentru fiecare persoana pe care barca
este autorizata sa o transporte
( Exemplu : barca de 36 persoane va avea
canistre care contin 36 x 3 = 96 litri apa )
* In pluta salvare exista 1.5 litri apa pentru
fiecare persoana pe care pluta este autorizata
sa o transporte ( 12 pers x 1.5 = 18 litri )

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


* Ratia de hrana in ambarcatiunile de salvare
este de 10000 Kj ( 2389 calorii )
* Apa de ploaie se colecteaza in orice recipient
* Se poate consuma peste dar nu in cantitati mari
pentru ca produce sete.
* Hrana suplimentara ( peste, broaste testoase )
se consuma imediat si apoi se consuma ratiile
de hrana ale ambarcatiunii.
* Ratiile vor fi distribuite in mod egal si la vedere

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


* Organismul uman poate supravietui fara apa
cca 10 zile
* Nu se va bea : apa de mare , urina, alcool ,
bere , sucuri dulci deoarece produc sete.
* Ratiile zilnice se vor stabili astfel incat sa nu se
distribuie alimente fara apa
* Se tine apa in gura un timp, inainte de inghitire
pentru a - i mari efectul
Hrana este pe baza de hidrocarbonati , in
pachete individuale

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


DISTRIBUIREA APEI SI ALIMENTELOR
a ) In primele 24 ore : NIMIC
b ) In ziua a doua :
- 1/2 din alimente ( 1200 calorii)
- 0.5 litri apa ( 500 ml )
c ) In ziua a treia :
- 1/4 din alimente ( 600 calorii )
- 0.5 litri apa ( 50 ml )
d ) In ziua a patra :
- 1/4 din alimente ( 600 calorii )
- 0.5 litri apa ( 50 ml )

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI

** Dupa ziua a patra se termina alimentele


din ratii.
** Se distribuie numai apa in regim de 0.5
litri inca trei zile
** Exceptie fac copii, persoanele care au suferit
arsuri si carora li se va administra apa si hrana
inca din prima zi si carora se va cauta sa li se
dea mai multa hrana si apa atunci cand exista
suplimente

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


13.2.9 PROTECTIA AMBARCATIUNILOR IN
ZONELE CALDE / RECI
a ) In zonele calde

- se ventileaza barca, pluta cat mai des


- se uda ambarcatiunea cu apa de mare
- se sta la umbra , se acopera corpul
- nu se inoata ( curenti, rechini ,)
- se evita efortul inutil pentru a preveni
deshidratarea
- se evita udarea hainelor deoarece sarea
provoaca rani

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


b ) In zonele reci
- se intinde tenda din barca pentru a inchide
complet barca ( in cazul barcilor deschise )
- se inchid caile de acces ( plute )
- se mentine fundul plutei umflat pentru a
izola interiorul plutei de apa rece a marii

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI

13.2.10 UTILIZAREA MATERIALELOR


PIROTEHNICE , EPIRB, SART
* Daca geamandura EPIRB a fost luata in
barca , se va activa manual
* Se va activa transponderul radar SART
atunci cand exista posibilitatea sa fie nave in
zona.
* Se va monta si radar transponderul ( altul
decat SART ) la o inaltime cat mai mare

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


* Rachetele parasuta se folosesc numai atunci
cand in zona se afla nave .Intotdeauna se trag
inspre prova navei in vedere
* VHF cu doua cai se utilizeaza cumpatat , se
economisesc bateriile
* Geamandurile fumigene , faclele de mana se
vor utiliza pentru localizarea plutei / barcii

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


13.2.11 MASURI IGIRENICO SANITARE LA
BORDUL AMBARCATIUNII
* Se va mentine ambarcatiunea intr-o stare
locuibila, curatenie , aerisire,etc
* Se va utiliza ispolul in vederea defecarii dupa
care se va goli si spala imediat
* In primele 2 ore de la abandonarea navei toti
marinari vor fi incurajati sa urineze pentru a
evita problemele privind retentia de urina
* NU se fumeaza / NU se consuma alcool

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI

13.2.12

RIDICAREA MORALULUI
* Imediat dupa abandonarea navei, moralul si
vointa de supravietuire sunt in declin maxim
* Conducatorul ambarcatiunii are rolul de a
mentine moralul la un nivel ridicat si de a insufla
credinta in salvare
* Conducatorul trebuie sa :
Se bucure de autoritate / aiba simt organizatoric /
experienta marinareasca / dovedeasca
competenta, fermitate , initiativa

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


* Anxietatea , frigul, raul de mare , foamea,
oboseala , etc fac sa scada vointa de
supravietuire
* Persoanele panicate , fara dorinta de a trai,
indiferente , vor fi asezate langa cei optimisti,
langa prieteni care vor incerca sa le insufle
starea de optimism, chiar daca sunt situatii cand
trebuie sa ascunda adevarul

ACTIUNI DUPA ABANDONAREA NAVEI


13.2.13

RAUL DE MARE
* Raul de mare este o reactie a organismului la
starea de echilibru precara din ambarcatiunile de
salvare.
* Se iau conform prescriptiilor de pe flacon
* In caz de rau de mare se va incerca mentinerea
temperaturii corpului, capul intre picioare.
* Provoaca stari de voma
Deshidratare
* Starea de voma da o stare de letargie
* Daca nu au efect pastilele NU se mareste doza

13.3 PERICOLE PENTRU SUPRAVIETUITORI


Pericolele MAJORE pentru supravietuitori sunt :
a ) Inecul
b ) Hipotermia
c ) Deshidratarea
d ) Inanitia
Alte pericole care pot apare :
* Degeraturile * Insolatia * Arsuri
* Socul traumatic / psihic
* Sincopa / lesinul
* Dermatite
* Fracturi * Rani

PERICOLE PENTRU SUPRAVIETUITORI


a ) INECUL : poate fi fatal daca se ajunge in apa
in stare de inconstienta si fara vesta salvare.
- se evita inotul si miscarile pentru a nu irosi
energia
- se poarta vesta de salvare tot timpul
- persoanele din apa nu se leaga intre ele cu
chingile vestelor, saule, etc. Se inlantuiesc
cu bratele
- se protezeaza capul prin orice mijloace
- in apa se sta cu genunchii ridicati, picioarele
lipite si bratele stranse lateral ( Heat and
Energy Loss Prevention HELP )

PERICOLE PENTRU SUPRAVIETUITORI


b ) HIPOTERMIA : scaderea temperaturii corpului
- Apare cand corpul ramane mai mult timp in apa
rece a marii sau in bataia vantului rece
- Contractia vaselor de sange si ingreunarea
circulatiei sanguine , creste ritmul cardiac
- Se inchide complet ambarcatiunea
- Se imbraca TPA , costume imersiune
- Se imbraca haine groase, paturi
- Se sta spate in spate , se schimba persoanele
care stau pe margini
- Exercitii simple pentru dezmortire

PERICOLE PENTRU SUPRAVIETUITORI


c) DESHIDRATAREA : ca urmare a pierderii apei
din organism
* Organismul uman poate rezista fara apa
aproximativ 10 zile
* Prin transpiratie, fecale , urina , varsaturi, diaree
se pierde cam 1 litru de lichid zilnic
* Se va cauta suplimentarea apei : roua
colectata, apa de ploaie, sucul din peste
* Nu se consuma alcool / Nu se fumeaza / Nu se
bea bere , urina , apa de mare . Toate sporesc
nevoia de a bea apa

PERICOLE PENTRU SUPRAVIETUITORI


d ) INANITIA : lipsa alimentatiei
* Nu este un pericol imediat .Fara alimente se poate
rezista aproximativ o luna ( 4-5 saptamani )
* Ratia de hrana din pachetele individuale din barca
este pe baza de hidrocarbonati
* Se urmaresc instructiunile de pe ambalajul
pachetelor de hrana
* Se consuma pasari, pesti , daca exista ratii
suplimentare de apa .Nu se consuma dulciuri,
ciocolata , conserve sarate

13.4 SALVAREA CU AJUTORUL


ELICOPTERULUI
Elicopterul este unul dintre mijloacele de
salvare de la uscat cel mai des folosite .
Pot opera la distante apreciabile de coasta
Viteze de deplasare mare
Elicopterele pot lansa echipament , salveaza
sau evacueaza supravietuitori

SALVAREA CU AJUTORUL
ELICOPTERULUI

SALVAREA CU AJUTORUL
ELICOPTERULUI
13.4.1 Comunicarea cu elicopterul
* Se utilizeaza radiotelefonul VHF in canalul
stabilit de comun acord ( 16 sau 06 )
* Cu ajutorul pavilioanelor ( daca s-au luat in
barca )
* Lampi de semnalizare , lanterne, proiectoare
* Semnalizarea cu bratele

13.4.2

SALVAREA CU AJUTORUL
ELICOPTERULUI

EVACUAREA DE PE NAVA
* Se pregateste zona de apuntare sau evacuare
* Indepartarea de pe punte a materialelor care ar
putea fi antrenate de suflul elicei
* Asigurarea iluminatului adecvat
* Pregatirea echipei de interventie ( incendiu )
* Nu se volteaza cablul de ridicare de nava
* Arborarea unui pavilion pentru stabilirea
directiei vantului
* Se respecta ordinele primite din partea pilotului

SALVAREA CU AJUTORUL
ELICOPTERULUI

SALVAREA CU AJUTORUL
ELICOPTERULUI
13.4.3 EVACUAREA DIN AMBARCATIUNILE
DE SALVARE
* Se indica directia vantului cu ajutorul unei
geamanduri fumigene
* Nu se volteaza cablul de ridicare de
ambarcatiune de salvare
* Se stabileste ordinul de evacuare
* Se respecta ordinele primite din partea pilotului

SALVAREA CU AJUTORUL
ELICOPTERULUI
13.4.4 METODE DE EVACUARE
* Centura de evecuare
* Scaun salvare
* Targa salvare
* Cos de salvare
* Plasa
* Hamul

SALVAREA CU AJUTORUL
ELICOPTERULUI
13.4.5 SEMNALIZAREA CATRE ELICOPTER
NU RIDICA ! : bratele orizontale, pumnii stransi ,
degtele mari indreptate in jos
RIDICA ! : bratele deasupra orizontalei, pumnii
stransi, degetele mari indreptate in sus

14 . SEMNALE DE PERICOL
Transmise impreuna sau separat indica starea de
pericol si necesitatea asistentei / salvarii :
a ) Lovitura de tun sau alte semnale explozive la
interval de 1 minut
b ) Semnal continuu transmis cu o sirena
c ) Rachete cu stele rosii lansate una dupa alta
la intervale scurte
d ) Semnal in radiotelegrafie sau transmis prin
orice metoda care indica SOS ( . . . - - - . . . ) in
codul Morse
e ) Semnal radiotelefonic MAYDAY

SEMNALE DE PERICOL

f ) Pavilioanele NC din Codul International


g ) Un semnal constand dintr-un pavilion patrat
avand deasupra / dedesupt o bula
h ) Flacari pe nava ( arderea intr-un butoi, etc..)
i ) Rachete parasuta sau facle de mana rosii
j ) Un semnal fumigen portocaliu
k ) Ridicarea si coborarea lenta si repetata a
mainilor in lateral
l ) Semnal de alarma radiotelegrafica
m) Semnal de alarma radiotelefonica ( bitonal )

SEMNALE DE PERICOL
Suplimentar , pentru reperarea aeriana :
- Un patrat / dreptunghi portocaliu peste care s-a
desenat un patrat sau un cerc de culoare
neagra
- Colorant portocaliu ( sau orice culoare ) in apa

15 . ORIENTAREA LA BORDUL
AMBARCATIUNILOR

* Steaua Polara indica Nordul ( in Em.Nordica )


* Crucea Sudului indica Sudul ( in Em.Sudica )
* In apropierea litoralului
- briza de zi spre mal ( vantul bate spre mal )
- briza de noapte de la mal
* Intre latitudini 5-30 grade vanturile permanente
- In Em Nordica : alizeul de NE
- In Em Sudica : alizeul de SE
* Receptoarele portabile ( AM/FM ) pot indica
directia din care vine semnalul

S-ar putea să vă placă și