MUSCATURI SI INTEPATURI

Toate animalele ii pot provoca omului plagi prin muscatura, intepatura, impunsatura,
zgarietura.
Cand plaga este produsa de gura (aparat bucal) este vorba de muscatura, iar cand leziunea
se produce cu ajutorul unui ac ori cu ajutorul unei trompe ascutite se numeste intepatura
(albine, viespi, bondari, scorpioni, tantari etc.).
Muscaturile si intepaturile sunt periculoase caci pe langa rana si hemoragia pe care o
produc, ele se pot infecta cu microbi, virusuri si paraziti existenti in saliva din gura
animalelor si care pot provoca diferite boli.
In plus, unele animale introduc in plaga venin ori substante care produc stari alergice
grave.
Muscaturile de caini
Ca animal insotitor al omului, cainele ii produce acestuia cele mai multe muscaturi.
In ultimul timp cand populatia canina a crescut si in mediul urban, muscaturile de caini la
oras reprezinta 80-90% din toate muscaturile de animale.
In majoritatea cazurilor victimele sunt muscate de proprii caini, de cainii vecinilor si prietenilor.
Copiii si batranii cei mai atasati de animale sunt si cele mai frecvente victime ale
muscaturilor de caini.
Jumatate din muscaturile cainilor se observa la copii.
Ranile produse de muscatura se intalnesc mai ales la partile descoperite: fata, maini,
picioare.
Gravitatea este mai mare daca muscatura s-a produs la cap. Pe langa rana, muscatura de
caine este periculoasa pentru ca produce hemoragie, iar odata cu saliva si dintii
animalului se introduc in rana microbi care provoaca infectii (abces, tetanos, turbare etc.).

De aceea, dupa orice muscatura de caine se va consulta medicul.

Prevenirea muscaturilor de caine trebuie sa aiba in vedere evitarea jocului cu cainii
vagabonzi, necunoscuti, educarea copiilor pentru a nu se juca cu caini straini.
De asemenea, nu se vor tine in brate caini cand exista prin apropiere pisici, alti caini sau
alte specii de animale (iepuri, pasari).
Cainii nu vor fi treziti brusc din somn si nu vor fi mangaiati imediat dupa trezirea din
somn, caci ei nu-si recunosc in aceeasi clipa stapanul.
Nu se vor deranja cainii pe timpul cat acestia mananca sau alapteaza puii.
Muscaturile altor animale (cai, vite, vulpi, lupi, sobolani etc.).
Pot, de asemenea, sa transmita infectii cu microbi si virusuri (tetanos, leptospiroza,
turbare etc.).
Muscaturi de serpi
Majoritatea speciilor de serpi din tara noastra nu sunt veninoase, in afara de vipere.
Acestea sunt insa rare si se intalnesc numai in unele regiuni: judetul Hunedoara, Timis,
Cluj, zona Piatra-Neamt, nordul Olteniei, Dobrogea. Muscaturile se observa mai frecvent
la picior (cand omul umbla descult) sau la mana, cu ocazia culegerii de fructe, ciuperci,
flori sau cand lucreaza pamantul.
La locul muscaturii se simte imediat o durere sub forma de arsura, urmata dupa circa o
ora de roseata si umflatura.
Semnul muscaturii consta din cele doua intepaturi de dinti aflate la o distanta de o
jumatate de cm una de alta.
In acelasi timp apar semne generale: teama, tremuraturi, transpiratii, ameteala si uneori
pierderea cunostintei.
Daca trec mai multe ore de la muscatura se adauga greturi, varsaturi, diaree, uneori
sangerari din nas, gingii, urinare cu sange etc

Interventii :
Cum nu toti oamenii pot deosebi o vipera de un sarpe neveninos este bine ca primul
ajutor sa fie acordat imediat, indiferent de specia sarpelui. Daca nu este posibil ca victima
sa fie transportata la spital in 15-30 minute spre a-i injecta ser antiveninos (singurul
tratament eficace), atunci se va proceda astfel:
-

Se va linisti victima;

- Se va face imobilizarea completa a membrului muscat. Orice efort al victimei: agitatie,

fuga, favorizeaza patrunderea otravii an sange;
- Se pun comprese cu apa rece sau gheata pe locul muscaturii;
- Se aplica garoul la trei degete deasupra locului muscaturii pentru a opri raspandirea
otravii in corp;
- Cu un metal inrosit in foc (sarma, cui, lama de briceag) se va arde locul muscaturii,
dar nu mai adanc decat grosimea pielii, pentru a distinge o parte din venin.
Acelasi rezultat il are si taierea pielii cu lama, briceagul (dezinfectate) intre cele doua
intepaturi ale dintilor pe o distanta de 1 cm.
Apoi o persoana care nu are rani ale gurii si gingiei va suge rana de mai multe ori si va
scuipa sangele.
Toate aceste operatii se vor face in primele 15-30 minute pana cand veninul nu se
raspandeste in organism;
- Apoi se dezinfecteaza plaga cu permanganat de potasiu, tinctura de iod, apa oxigenata,
se face un pansament steril dupa care victima se transporta la spital avand grija ca garoul
sa fie impins spre radacina membrului tot la 15-20 minute.
Cand muscatura a fost la picioare, victima se va transporta numai cu targa. Daca este
posibil se va omora sarpele si se va duce la spital pentru a se preciza daca este sau nu
otravitor;
- Se va calma durerea (Aspirina, Paracetamol, Antinevralgic) si se va linisti victima cu
Distonocalm.
Ceaiul chinezesc, cafeaua, bauturile alcoolice fortifica si incurajeaza accidentatul.

Muscaturile de paianjeni

La noi in tara acestea sunt foarte rare: s-au semnalat paianjeni veninosi in sudul tarii si in
Dobrogea.
Paianjenii nu sunt agresivi, ei ataca numai daca sunt deranjati, numai femela este
veninoasa. Veninul este introdus in plaga odata cu saliva. Muscaturile se observa mai des
la maini, picioare, sezut, in special in anotimpul calduros.
Simptomele sunt asemanatoare ca la muscatura de sarpe dar mai putin grave.
Se va proceda ca la muscaturile de sarpe: mai putin arderea si taierea muscaturii.
Este necesar sa se constate prezenta paianjenului pentru a avea certitudinea cauzei.
Muscaturile de capusa
Se intalnesc in sezonul cald mai ales la copiii pana la varsta de 14 ani.
In timpul excursiilor prin padure, dupa culcatul pe iarba sau dupa contactul cu animalele
parazitate (caini).
Majoritatea muscaturilor (60%) se observa la picioare.
La locul muscaturii apare mancarime si o roseata, cu diametrul de un cm, cu centrul
albicios.
Capusa nu se vede daca este mica, sau daca este acoperita de imbracaminte.
La unii copii se intalnesc si paraliziile membrului muscat sau altor regiuni ale corpului
datorita toxinei eliberate de insecta.
Unele capuse pot transmite si boli infectioase.
Se extrage insecta dupa ce mai intai este omorata aplicand pe ea o picatura de benzina,
petrol, eter, spirt, gheata sau se atinge cu tigara aprinsa.
Se recomanda ca in cazul unei paralizii la copii sa se caute cu atentie pe tot corpul
prezenta unei capuse.

Intepaturile de viespi, albine, bondari

Acestea nu sunt periculoase decat daca sunt in numar mare si daca se repeta des, caci
unele persoane se sensibilizeaza la venin, devenind alergice. Intepaturile la cap (gat,
buze, gura) sunt mai grave, deoarece umflatura care se produce poate sa astupe caile
aeriene provocand asfixie.
La locul intepaturii se simte o durere vie urmata de roseata, umflatura si fierbinteala.
Daca intepaturile au fost numeroase, persoana respectiva are ameteli, transpiratii,
respiratie greoaie, tulburari digestive, urticarie, somnolenta, uneori lesin.
Simptomele pot apare chiar mai tarziu dupa 12-24 ore, de aceea victima trebuie observata
si tratata in acest timp.
Daca acul insectei a ramas in piele, acesta se va indeparta (cu unghiile sau cu un ac),
avand grija sa nu se apese pe punga cu venin de la baza acului insectei si astfel sa i se
injecteze si mai mult venin victimei.
Se va suge imediat locul intepaturii de catre victima sau alta persoana (cu scopul de a
indeparta o parte din venin).
Apoi se aplica comprese cu apa rece in care s-a adaugat sare, sau cu gheata.
Daca intepatura este la membre se pune un garou, care se slabeste din 5 in 5 minute
pentru a impiedica patrunderea brusca a veninului in organism.
Cand intepatura s-a produs in gura si sunt semne de asfixie, se vor tine in gura bucati de
gheata sau sare, ori se clateste gura in mod repetat, cu apa rece.
Se vor combate durerile (Aspirina, Fasconal), starea de agitatie (Distonocalm, Lizadon,
Diazepam)si starea de alergie (Romergan, Nilfan).
In cazurile grave se va face respiratie artificiala si daca e posibil se va transporta victima
la o unitate medicala.
Deoarece intepaturile acestor insecte pot fi uneori periculoase ele trebuie evitate, tinand
seama de urmatoarele sfaturi:
-

Evitarea deranjarii cuiburilor de viespi si bondari, mai ales de catre copii;

- Evitarea mirosirii florilor inainte de a le cerceta cu atentie si a mersului descult prin

livezi;
- Nu se vor folosi cosmetice parfumate atunci cand se merge la camp sau la padure
deoarece atrag insectele;

- Se vor controla alimentele, fructele si bauturile dulci precum si fagurii de miere,

inainte de a le consuma;
- in prezenta acestor insecte se va pastra calmul, se va sta nemiscat: miscarea, agitatia le
pot face agresive;
- Persoanele care se stiu sensibile (alergice) la intepaturile de albine (apicultori in
special) vor avea la indemana o tableta de Efedrina pe care o vor suge in gura imediat
dupa intepatura.
Intepaturile de scorpioni
La noi in tara scorpionii se intalnesc in zonele calde din Banat si Oltenia.
Stau ascunsi in locuri intunecoase si nu ataca omul decat cand sunt deranjati, iritati.
Veninul este injectat printr-un ac situat la coada.
Intepaturile se intalnesc in locurile descoperite ale corpului, fiind mai periculoase la cap,
in special la copii.
Simptomele sunt asemanatoare cu cele ale muscaturilor de sarpe sau de paianjen.
Interventii :
Se stoarce sau se suge locul intepaturii de catre o persoana care nu are rani in gura.
Apoi se procedeaza ca si la muscaturile de sarpe.
Pentru a preveni muscaturile acestor artropode se vor indeparta din jurul corturilor,
adaposturilor, santierelor, plajelor etc., obiectele care pot servi ca adaposturi pentru scorpioni.
In regiunile in care se gasesc aceste animale, se va merge incaltat si nu se va scormoni
prin nisip, pe sub pietre etc.
In jurul locului de lucru se pot pulveriza insecticidele.
Nu se vor lasa pe pamant haine, incaltaminte, in care se pot ascunde scorpioni.