Stingerea incendiilor in intreprinderi siderurgice, metalurgice si constructii de masini

1. Stingerea incendiilor la gospodari de cabluri in intreprinderile siderugice,

metalurgice si constructii de masini
In intreprinderile siderurgice, instalatiile tehnologice sunt amplasate in aer libersi de constructie speciala si in
cladiri, de regula, cu un singur nivel si volume mari cu foarte multe subsoluri destinate in marea lor majoritate
gospodariilor de cabluri, amplasarii utilajelor de productie, recipientelor de ulei de ungere si instalatiilor respective,
precum si diferitele canalizari.
Din componenta unor combinate siderurgice fac parte si intreprinderile cocso-chimice, ale caror produse
principale prezinta un accentuat pericol de incendiu.
Cele mai frecvente incendii in intreprinderile siderurgice se produc la gospodariile de cabluri electrice de la
furnale, otelarii si laminoare. La furnale si otelarii incendiile de cabluri electrice se produc datorita scurtcircuitelor
electrice, strapungerilor care sunt mai frecvente datorita socurilor de putere la care sunt supuse, precum si fontei si
zgurii in stare de incandescenta revarsata din diferite motive, ca de exemplu, avarii la furnale, neglijentei in manipularea
oalelor de turnare, existenta unor defectiuni la aceasta si drept urmare suvoaiele de fonta, zgura si otel in deplasarea lor
pot patrunde in tunelurile si canalele de cabluri, canalizari, de multe ori ajung la constructii, mijloace de transport,
surprinzand chiar si oameni. Caldura degajata de metalul incandescent si temperatura ridicata constituie factori
importanti in distrugerea a tot ce intalneste in cale.
De aceea in asemenea situatii pentru organizarea actiunii de salvare si de stingere se impune cade la inceput sa
se stabileasca locul si natura avariei sau incendiului, proportia si directiile de scurgere a metalului topit sau de propagare
a arderii.
De asemenea, este necesar sa se precizeze locurile de refugiu a persoanelor surprinse de metalul si zgura
incandescenta, precum si posibilitatile de salvare a oamenilor si bunurilor materiale.
Pe timpul recunoasterii se vor mai urmari, instalatiile, constructiile si agregatele afectate de metalul revarsat si se
vor stabili masuri pentru protejarea lor, consultand in acest scop specialistii din intreprindere. Vor mai fi stabilite caile
ascunse de propagare a incendiului, din cauza metalului incandescent scurs din furnale si otelarii, in canalele si
tunelurile de cabluri sau in diferite incaperi auxiliare si posibilitatile de producere a exploziilor, ca urmare a distrugerii sau
deteriorarii conductelor de gaze.
Intr-un tunel de cabluri cu sectiunea de 1,90 x 1,90 m, sarcina termica datorita izolatiei combustibile poate sa
ajunga la 100 kgf/m lungime a cablului.
Viteza liniara de propagare a incendiului pe cabluri este de 0,80 1,10 m/min, iar temperatura in zona de ardere
poate sa se ridice la 900 - 1100C.
Usile metalice prin care se compartimenteaza unele tuneluri de cabluri au o limita de rezistenta la foc de 15 20
min si deci nu indeplinesc rolul unor usi rezistente la foc.
Practica a dovedit ca metalul si zgura topita se pot scurge si prin spatiile (cavernele) planseelor din beton turnat
necorespunzator, in asemenea situatii putand stabate grosimi de planseu sau de perete 40 cm, ajungand la gospodariile
de cabluri, pe care le poate aprinde cu foarte mare usurinta.
O deosebita atentie se va acorda stabilirii cailor de patrundere a personalului de interventie catre locul avariei
sau focarelor de ardere, precum si caile cele mai corespunzatoare de atac, folosind fortele avute la dispozitie, in raport
de situatia existenta, aare vor fi ferite de pericolul prabusirii instalatiilor si diferitelor elemente de constructie.

2. Stingerea incendiilor in subsoluri si tuneluri de cabluri

2.1. Caracteristicile incendiilor
Indiferent unde subsolurile si tunelurile de cabluri sunt amplasate (furnale, otelarii, laminoare etc.), ele constituie
puncte vitale vulnerabile la incendii pentru intreprinderile respective. 454c27e

Incendiile de cabluri electrice pozate in subsoluri si tuneluri se caracterizeaza prin degajarea de fum dens,
abundent si toxic, care ingreuiaza actiunea de interventie. Vizibilitatea spre focar foarte redusa la care se mai adauga si
traseul complicat al cailor de acces ne da imaginea unei interventii destul de dificile.
Dezvoltarea incendiului poate fi favorizata si de producerea unor scurtcircuite in serie si a tirajului creat de putul
vertical, in special daca nu s-a inceput interventia.
Fumul se propaga in halele de productie si in imprejurimi ingreuind respiratia si vizibilitatea celor aflati in imediata
apropiere a incendiului. Produsele arderii cuprind intregul subsol sau tunel, daca nu sunt compartimentate, degradeaza
izolatia cablurilor la care incepe sa se produca o descompunere termica a materialelor de izolatie, mai ales a policlorurii
de vinil. Descompunerea termica a policlorurii de vinil se face cu degajarea de acid clorhidric, incepand chiar de la 150
200C. Aceasta in contact cu umiditatea aerului sau cu apa favorizeaza formarea ruginii pe suprafata metalelor atacand
chiar betoanele care deja sunt supuse la actiunea temperaturilor ridicate micsorandu-le rezistenta.
Rezistenta betonului scade incepand de la temperatura de 300C, iar la 600C scade cu 20 30% fata de cea
initiala.
Utilizarea intr-o proportie mai mare de cabluri cu invelis din material plastic (PVC) duce la cresterea, la degajarea
unei mari cantitati de acid clorhidric in caz de incendiu. De exemplu, la descompunerea termica a unui kilogram de PVC
se degaja aproximativ 400 l acid clorhidric.
2.2. Stingerea incendiilor
Deoarece arderea are loc in tunel, in general, intr-un spatiu inchis, mai ales la constructiile vechi, peretii
acumuleaza mari cantitati de caldura, ceea ce ingreuiaza interventia. Din aceasta cauza un sef de teava poate lucra in
zona focarului aproximativ 5 min, bineinteles un costum de protectie si aparat izolant. Prin folosirea unor mijloace de
protectie adecvate si stropirea continua cu apa pulverizata a sefilor de teava se poate asigura o interventie
corespunzatoare.
Temperatura radiata de betonul inferbantat al tunelului de cabluri incendiat incomodeaza foarte mult actiunea de
stingere, mai mult chiar decat gazele toxice rezultate din descompunerea materialelor plastice din izolatia cablurilor.
Procesul de ardere este intretinut de caldura degajata din materialele plastice si din arderea uleiului revarsat din
cablurile avariate, in special daca nu este evacuata prin trape si instalatii de ventilatie.
Pentru reusita stingerii incendiilor in faza incipienta este necesar ca prima interventie sa fie bine organizata si sa
actioneze prompt si cu grija pentru a nu se produce accidente. De fapt, in obiectivele siderurgice sunt organizate si
instruite echipe speciale de interventie echipate si dotate corespunzator, care pot sa-si indeplineasca misiunea de a
localiza si lichida inceputul de incendiu, ajutate la nevoie de electricienii din sectiile respective, instruiti si acestia pentru
a contribui in bune conditii la stingerea incendiului. Se actioneaza cu mijloacele initiale din dotare ca stingatoare cu
bioxid de carbon si pulbere, nisip etc.
Pentru ridicarea gradului de securitate la incendiu a gospodariilor de cabluri electrice, acestea sunt prevazute in
marea lor majoritate cu instalatii de semnalizare si de stingere cu apa pulverizata si chiar cu instalatii de ventilatie a
produselor de ardere.
La semnalarea unui inceput de incendiu la centrala de semnalizare, la declansarea unei protectii sau la
observarea lui trebuie puse imediat in functiune instalatiile de stingere cu apa pulverizata, care s-a dovedit a fi eficienta
pentru stingerea unor asemenea incendii.
Daca nu exista astfel de instalatii sau acestea prezinta defectiuni in functionare se impune realizarea unei actiuni
energetice din partea formatiilor civile si unitatilor militare de pompieri. In acest caz se va executa recunoasterea
amanuntita a incendiului, a cailor de propagare, cu echipe mixte formate din ofiterii de pompieri si specialisti sau
personal tehnic din intreprindere cunoscator al traseelor tunelului de cabluri. Pentru iluminare se vor folosi mijloace
speciale mobile, iar la nevoie si proiectare. Pe timp de noapte se va ilumina si exteriorul, cu proiectoare de la
autospeciale sau acestea se vor monta fix pe stalpi.
Organizarea si conducerea stingerii se efectueaza, de regula, pe sectoarele de interventie cu misiuni de
localizare si lichidare a incendiului. Din cauza zgomotului este recomandabil ca operatiile sa se conduca cu gigafoane.
Ca substante stingatoare se vor folosi apa pulverizata si spuma cu coeficient mare de infoire.
In unele tari procedeul de a se folosi spuma cu coeficient mare de infoiere la stingerea incendiilor din tuneluri si
canale de cabluri, in special la canale, este destul de raspandit. Practica a dovedit si la noi in tara ca prin folosirea
acestui procedeu s-au obtinut rezultate bune.

Pentru aceasta trebuie folosite generatoare de spuma cu debite mari.

Spuma de coeficient mare de infoiere (spuma usoara) stinge imediat flacarile. Jeraticul ramas in urma arderii se
stinge prin racire numai daca grosimea lui nu depaseste 5 cm, altfel se reaprinde si trebuie actionat in continuare, pentru
lichidare, cu jeturi de apa pulverizata. Dar o asemenea situatie in canalele si tunelurile de cabluri apare foarte rar.
Efectul bun al spumei usoare la stingerea incendiilor de materiale plastice, deci si de cabluri electrice, s-a
confirmat pe timpul unor experimentari de stingere executate in strainatate (tabelul 19).
Spuma cu coeficient mai mare de infoiere este mai indicata.
Tabelul 19

Lungimea canalului inundat cu spuma [m]

Timpul de refulare
Coeficientul de infoiere al spumei usoare
[min]
500

1000

0,5

70

100

104

140

133

164

144

186

150

210

150

218

10

150

224

15

231

Pe timpul interventiei cu spuma se va evita intreruperea refularii, deoarece cu cat va stationa mai mult, cu atat se
va deplasa mai greu. Viteza de deplasare este in functie de contrapresiunea de aer existenta. Daca iesirea din tubul de
refulare se face cu 6,5 m/s, in primii 50 m ajunge la valori cuprinse intre 2 si 1 m/s.
3. Stingerea incendiilor in sectiile de productie din siderurgie, metalurgie si constructii de masini

3.1. Caracteristicile incendiilor

Pe teritoriul unei mari intreprinderi siderurgice, metalurgice si constructoare de masini se gasesc o serie de
trasee de conducte prin care se vehiculeaza diferite categorii de gaze (gaz metan, gaz de furnal, acetilena etc.), pentru
alimentarea diferitilor consumatori, o parte dintre ele fiind chiar depozitate in recipiente. In orice punct unde se
manevreaza o vana, unde aceste substante se introduc in recipiente sau ajung la consumatori, precum si in alte locuri,
din neglijenta sau din alte cauze se pot produce inceputuri de incendii, care se amplifica daca nu se iau uergente masuri
de intrerupere a procesului de ardere de catre personalul de pe locul de munca, de prima interventie.
3.2. Stingerea incendiilor
Majoritatea acestor incendii se lichideaza prin intreruperea prin diferite procedee a procesului de ardere ca de
exemplu intreruperea alimentarii instalatiilor cu substante combustibile.
La gazometre, in cazul izbucnirii in apropiere a unui incendiu, se vor lua masuri de evacuare a gazului din interior
si racire continua a acestora.
Daca bazinul de apa al gazometrului de tip umed se defecteaza si nu exista posibilitatea de a opri scurgerea
apei, se iau masuri imediate de intrerupere a alimentarii gazometrului cu gaz si de pompare a acestuia spre consumatori
sau se deschide siberul de pe conducta de evacuare in atmosfera.
Incendiile produse la sarurile topite folosite la atelierele de forja si tratament termic in lipsa instalatiilor de stingere
speciale, se sting cu nisip uscat.
Pentru stingerea incendiilor de carbuni cocsificati din cadrul uzinelor cocsochimice, organizarea si stingerea
incendiilor se efectueaza pe baza acelorasi principii si procedee de stingere folosite la depozitele de carbuni din cadrul
termocentralelor electrice care consuma combustibili solizi.
In sectia de pregatire a carbunilor pentru cocsificare, la declansarea unui incendiu, ca urmare a unei explozii a
amestecului de carbuni cu aerul in suspensie, se va proceda la stingerea lui cu tevi de apa pulverizata, alimentate de la
hidrantii interiori, exteriori sau de la masinile de incendiu.
Desi stingerea cocsului in sectia de cocsificare este o operatie tehnologica, ea se va realiza astfel incat sa se
elimine toate cuiburile incandescente din masa lui. Cocsul nu se va evacua de pe rampa de racire cu benzile
transportoare, decat daca a fost stins in intregime, controlandu-se acest lucru cu multa atentie.
In situatia in care se produc incendii provocate de aprinderea uleiului provenit din scapari, in prima urgenta se
actioneaza, cu stingatoare cu spuma, iar daca scurgerile sunt mai mari se folosesc 3 generatoare de spuma de la
masinile de incendiu.
Din zona bateriilor de cocsificare nu se va folosi apa ca substanta de stingere, ci numai pulberi stingatoare, iar in
spatiile inchise gaze inerte.
Incendiul izbucnit in urma scaparilor de gaze se va lichida prin inchiderea vanelor pe conductele respective de
gaze si se va actiona asupra focarului de incendiu cu spuma chimica sau bioxid de carbon, respectandu-se intocmai
regulile de protectie de catre intregul personal angajat la interventie.
In caz de aprindere a gazelor scapate din tevile din dreptul clapetei de reglare a presiunii de pe conducta de gaz
brut, se intervine prompt pentru intreruperea procesului de ardere prin inchiderea vanelor, cu jeturi de pulbere
stingatoare sau bioxid de carbon.
In sectia de scoatere si expediere a cocsului, in caz de producere a unui incendiu se vor opri utilajele de catre
personlul de pe locul de munca, care are obligatii de manevrare a utilajelor respective.
Incendiile de praf de cocs se sting cu apa pulverizata.
La incendiile de amoniac aparute in subsectia de sulfat de amoniu si apa amoniacala, se actioneaza cu jeturi de
apa pulverizata, deoarece amoniacul este foarte solubil in apa.
Pe timpul operatiilor de stingere este absolut necesar sa se foloseasca masti si aparate izolante, luandu-se
masuri pentru inlaturarea posibilitatilor de propagare a incendiilor la instalatiile aflate in apropiere.

Pentru a nu da nastere la accidente este interzisa diluarea acidului sulfuric concentrat prin introducerea de apa in
recipientele unde este depozitat sau asupra scugerilor existente pe sol.
Incendii de proportii se pot produce si la subsectia de obtinere a benzenului. La aparitia unui incendiu pe teritoriul
acestei subsectii se vor opri imediat alimentarile cu fluide inflamabile ale instalatiei respective, actionandu-se simultan cu
substante de stingere corespunzatoare, penutr fiecare produs in parte. De exemplu, pentru stingerea incendiilor de
benzen in rezervoare se vor pune in functiune instalatiile fixe de stingere cu spuma si de racire cu apa si se va actiona la
racirea cu apa a rezervoarelor invecinate. Daca astfel de instalatii nu exista, interventia se va realiza cu mijloace de
stingere mobile. Organizarea si conducerea actiunii de interventie, principiile care trebuie in mod obligatoriu aplicate pe
timpul stingerii benzenului si a altor lichide combustibile sunt similare cu cele descrise pentru depozitele de produse
petroliere.
La izbunirea unui incendiu in sala pompelor se va actiona cu abur prin inundare, prin deschiderea vanelor din
exteriorul cladirii, evacuandu-se in prealabil toate persoanele din interior.
Daca se produce o avarie in cuptorul tubular se opresc imediat injectoarele de combustibil si se introduce abur in
interiorul cuptorului.
In caz de aprindere a gazului de cocs sau a hidrogenului sulfurat, inainte de cuptorul Claus, la instalatiile de
desulfurare si obtinere a sulfului, personalul de pe locul de munca va manevra vanele pentru decuplarea aparatelor
respective.
La instalatiile pentru cupru fosforos, in cazul unui inceput de incediu se vor lua masuri pentru evacuarea imediata
din hala a cutiilor in care se depoziteaza fosforul. Stingerea fosforului aprins se realizeaza cu apa sub forma de jet
compact sau pulverizat, spuma si pulberi stingatoare, tevile respective manipulandu-se cu multa grija.
In sectiile pentru obtinerea unor aliaje speciale se folosesc ca materiale sodiul si magneziul. Aceste metale in caz
ca se aprind se actioneaza imediat cu substante pulverulente, iar cele necuprinse de incendiu se evacueaza din
incaperi. Este interzis a se folosi apa pentru stingerea incendiilor la astfel de metale, indiferent sub ce forma ar putea fi
refulata.
La intreprinderile siderurgice, metalurgice si constructii de masini, desi nu ne referim la un incendiu propriu-zis,
apar situatii cand trebuie sa se actioneze la limitarea scurgerii fontei, otelului si zgurei in cazul unor avarii, pentru a nu se
pune in pericol oamenii, instalatiile sau cladirile. Intr-un asemenea caz se va actiona cu apa pulverizata din tunuri sau
tevi cu ajutaje mari pentru racirea metalului topit sau a zgurii incandescente revarsate. Jeturile de apa trebuie dirijate in
prima faza la extremitatile suprafetei metalului revarsat, urmarind formarea si mentinerea unei cruste care sa nu mai
permita curgerea, dupa care se manevreaza cu multa precautie jeturile de apa pulverizata din extremitati catre centru,
pe intreaga suprafata a metalului incandescent. Cantitatile mici de metal revarsat, incandescent, se acopera cu nisip,
pulbere de grafit sau pamant.
4. Stingerea incendiilor de pulberi metalice
In ultima perioada de timp a inceput sa se dezvolte, din ce in ce mai intens, metalurgia pulberilor. Acest gen nou
de metalurgie are ca obiect obtinerea de piese metalice din aliaje pornind de la pulberile metalice. Cele mai utilizate
pulberi metalice sunt cele de aluminiu, magneziu, titan, zirconiu, zinc, nichel, fier si uraniu.
Stingerea incendiilor de pulbere de aluminiu este dificila, din cauza temperaturii mari care se degaja (peste
2000C) si a reactiei chimice care are loc intre apa si pulberea incalzita sau topita.
Folosirea de la inceput a unei mari cantitati de apa reduce temperatura focarului si radiatia luminoasa, dar in final
are loc o improscare a apei incalzite, ceea ce prezinta un mare pericol pentru personalul care intervine la stingerea
incendiilor. Nici prin folosirea spumei chimice nu se pot obtine rezultate.
Daca la inceput, datorita bioxidului de carbon, focarul poate fi inabusit, ulterior are loc o reactivare a arderii, iar
apa continuta in spuma poate da nastere la o rabufnire a vaporilor si gazelor.
Bioxidul de carbon, apa sau bicarbonatul de sodiu sunt distruse cu o violenta explozie daca sunt refulare asupra
prafului de aluminiu aprins. Utilizarea tetraclorurii de carbon prezinta, de asemenea un mare pericol, deoarece acestea
reactioneaza violent cu aluminiul. Pulberile clasice pe baza de bicarbonat de sodiu nu sunt eficace.
Pentru stingerea incendiilor de pulberi de aluminiu se folosesc pulberi stingatoare special bine uscate. In
strainatate se utilizeaza pulberea Met-L-X formata din clorura de sodiu cu aditivi. Aceasta pulbere refulata asupra
focarului face ca caldura degajata pe timpul incendiului sa conduca la cocsificarea acestei pulberi, formandu-se o crusta
care opreste afluirea aerului, stingand incendiile. In unele tari, la stingerea incendiului se mai foloseste si pulberea
Pyromet.

Unii specialisti mai recomanda ca substanta stingatoare clorura de sodiu (sare de bucatarie). Cercetatorii
americani confirma eficienta clorurii de sodiu, dar mentioneaza ca, in unele cazuri, cand grosimea stratului de metal
depaseste 2 3 cm, crusta formata pe suprafata acestuia impiedica patrunderea pulberii in interior, permitandu-se
continuarea arderii sub crusta. Pentru a se evita acest neajuns se indica folosirea amestecului de clorura de sodiu (45
80%) cu fosfat diamonic sau monoamonic (20 55%), care se topeste in zona metalului incendiat, patrunzand rapid in
straturile interioare si antrenand dupa sine particulele de clorura de sodiu.
Cea mai ieftina substanta stingatoare pentru stingerea incendiului de pulberi de aluminiu si cea mai la indemana
este nisipul. Apare insa o gretate si anume ca nisipul este foarte rar complet uscat. Pulberea de aluminiu reactioneaza
cu apa (umezeala), din nisip, producand nu numai abur, dar in anumite conditii, chiar o reactie exploziva metal-apa.
Deci, in cazul incendiilor relativ mari de aluminiu, ca si de magneziu, se va evita folosirea nisipului umed.
Nisipul fin complet uscat poate fi folosit pentru izolarea incendiilor incipiente de praf de aluminiu si in cantitati
mari, chiar si la stingerea lor, prin inabusire.
Stingerea incendiilor de magneziu depinde in mare masura de forma in care se gaseste acest metal. Placile,
aschiile si particulele mici care ard pot fi inabusite si racite cu substanta de stingere adecvata. In cazul prafului de
magneziu trebuie sa se prevada formarea de suspensii in aer, in timpul refularii substantei de stingere, deoarece s-ar
putea produce explozii. Cele mai eficiente substante stingatoare pentru stingerea incendiilor de aschii, pulberi, praf de
magneziu, sunt pulberile stingatoare, prin care se citeaza Pyrene G 1, Met-L-X. Pyromet, TEC etc. Pulberea de
magneziu aprinsa poate fi insa stinsa si cu clorura de sodiu (sare de bucatarie).
Nisipul uscat a fost adesea recomandat ca substanta stingatoare pentru stingerea incendiilor de pulberi de
magneziu, el trebuie insa dispersat sub forma de straturi uniforme pe suprafata incendiata.
Actiunea trebuie intreprinsa cu atentie, pentru a se evita dispersarea pulberii aprinse. In cazul in care fumul
continua sa se degajeze in unele zone, se poate folosi o cantitate mai mare de pulbere stingatoare. Atunci cand
pulberea aprinsa se afla pe o suprafata combustibila, aceasta se va acoperi cu pulbere, dupa care, in imediata apropiere
a focarului se va realiza un strat de pulbere cu grosimea de 3 5 cm.
O grija deosebita trebuie acordata analizarii situatiei atunci cand se pune problema folosirii apei la stingerea
incendiilor. Cand metalele incinse sunt stropite cu cantitati limitate de apa, acestea extrag oxigenul din apa si arderea se
inteteste. In acelasi timp se elibereaza hidrogenul, care se aprinde imediat.
Stingatoarele manuale cu apa sau cu spuma nu sunt recomandabile. Apa refulata insa in cantitati mari si imediat
dupa declansarea incendiului poate fi folosita la stingerea incendiilor de magneziu, deoarece are o puternica actiune de
racire. Folosirea jeturilor compacte duce la disperarea pulberii de magneziu aprinse, deci si a focarului. De aceea, acolo
unde este cazul, se folosesc jeturi de apa pulverizata cu debite mari, care pot stinge unele incendii de pulberi de
magneziu. Ceata de apa intensifica insa incendiile de pulberi de magneziu.
Apa nu se va folosi la stingerea incendiilor atunci cand pulberea de magneziu aprinsa se afla in cantitati mari sau
este in stare topita.
Pulberea de magneziu aprinsa se stinge cel mai bine cu flourura de calciu, sub forma de pulbere. Fiind o
substanta inerta in raport cu pulberea de magneziu aprinsa, florura de calciu, datorita proprietatilor ei, poate fi folosita ca
substanta de stingere (in stingatoare).
Bioxidul de carbon sau pulberea care contine bicarbonat de sodiu nu au eficacitate.
Bioxidul de carbon se foloseste uneori la uzinele de prelucrare a metalelor si la turnatorii, ca substanta care
previne aprinderea pulberii magneziului, fara a intrerupe procesul de ardere. Cele mai bune substante stingatoare raman
totusi pulberile speciale.
Stingerea incendiilor cu particule de titan se realizeaza cu pulberi stingatoare adecvate. Incendiul izbucnit la
pulberea de titan in cantitate destul de redusa poate fi controlat de obicei, prin separarea metalului aprins cu o substanta
stingatoare, lasandu-se materialul, astfel izolat, sa arda complet.
In actiunea de stingere a pulberilor metalice trebuie sa se asigure protectia personalului de interventie cu masti,
aparate izolante si costume de protectie. Se vor folosi cartuse filtrante specifice fiecarui gaz toxic care se degaja pe
timpul incendiului. In privinta posibilitatii de stingere a unui incendiu de pulberi de titan in cantitate mai mare, parerile
sunt impartite. Unii specialisti afirma ca un incendiu de titan poate fi stins, altii sustin eficacitatea folosirii anumitor pulberi
stingatoare la stingerea acestuia.
Pentru localizarea incendiului de pulberi de titan se pot folosi pulberi stingatoare speciale sau fondati.

Actiunea de localizare consta in acoperirea pulberii de titan cu pulbere stingatoare speciale si lasarea incendiului
sa se lichideze de la sine, acordandu-se insa o atentie deosebita prevenirii formarii norului de praf de titan.
Apa nu trebuie folosita la stingerea incendiilor de particule fine de titan si nici la incendiile care au cuprins bucati
mari de metal. In acest ultim caz, cand nu exista alte posibilitati, apa poate fi folosita cu prudenta, sub forma de jeturi cu
debite mari.
Bioxidul de carbon refulat din stingatoare cu debit mare nu este eficace, deoarece titanul fin divizat arde in
atmosfera de bioxid de carbon; in afara de aceasta, presiunea ar putea dispersa particulele de titan aprins.
Din cauza continutului de apa nici spuma nu se poate folosi la stingerea incendiilor de pulberi de titan.
Eventual, pentru localizare si stingere se mai poate folosi nisip complet uscat si praful de roca sau de dolomit.
Stingerea incendiilor de pulbere de praf de zirconiu se realizeaza cu pulberi stingatoare speciale. In cazul arderii
pulberii de zirconiu in cantitati mici, se recomanda ca zona focarului sa fie inconjurata cu nisip uscat sau cu un material
inert pulverizat, incendiul fiind lasat sa se lichideze de la sine. Folosind apa sub forma de jet compact, puternic, incendiul
de multe ori se lichideaza.
Stingerea incendiilor de pulberi de zinc se executa cu nisip uscat, pulbere de talc, grafit sau cu pulberi
stingatoare speciale.
Incendiile de pulberi de nichel se sting cu pulberi stingatoare, nisip uscat sau sare de bucatarie.
Incendiile de pulberi (praf) de fier se sting cu pulberi stingatoare sau nisip uscat.
Incediile de pulberi de uraniu (praf) pot fi stinse cu pulberi stingatoare, nisip foarte uscat, sare de bucatarie
uscata precum si cu pulberi de grafit si de talc. Uraniul in cantitati mici, in caz de aprindere, poate fi aruncat intr-un vas
cu apa unde se stinge. Pulberea de uraniu nu se poate stinge cu apa, deoarece in urma contactului cu apa se degaja
hidrogen, care intensifica arderea. Uraniul sub forma de aschii, span se poate stinge in caz de aprindere, cu jeturi
puternice de apa.
Pentru ca stingerea incendiilor de pulberi metalice sa se execute cu rapiditate este necesar ca la inceput sa se
acopere focarele de ardere cu substanta de stingere cea mai adecvata, sa se supravegheze procesul de ardere pana la
completa intrerupere, sa se refuleze substanta stingatoare asupra focarelor de ardere, fara sa se ridice pulberile
metalice in aer, sa se evacueze din zona incendiata pulberile din ambalaje fara a le desface si sa se raceasca
elementele combustibile expuse radiatiei de caldura.
5. Stingerea incendiilor in sectiile de productie ale constructiilor de masini
5.1. Caracteristicile incendiilor
Cladirile industriale ale intreprinderilor constructoare de masini contin un numar insemnat de masini unelte si alte
utilaje, pentru a caror ungere si actionare hidraulica este nevoie de o anumita cantitate de ulei.
Cantitati apreciabile de lichide combustibile se intrebuinteaza in procesele de lustruire fina, la bancurile de
incarcare pentru prese, la sectii termice pentru rezervoare sau bai de calire, precum si combustibil la cuptoare.
O particularitate a intreprinderilor actuale constructoare de masini consta in introducerea pe larg a liniilor in flux
automat si banda, ceea ce in multe cazuri obliga la existenta in aceleasi hale a sectoarelor de vopsire pe baza de
nitrolacuri sau rasini sintetice.
Existenta sectoarelor cu pericol de incendiu in multe hale sau ateliere de productie, face ca dupa numai 10 15
min incendiul izbucnit sa ia proportii considerabile. Incendiul se propaga deosebit de repede pe acoperisurile
combustibile, care au mari suprafete si in mare parte nu sunt compartimentate.
Incendiul se propaga la acoperis datorita curentilor de convectie, formati in interiorul cladirii de productie destul
de inalta, precum si pe invelitoarea combustibila, mai ales acolo unde este protejata cu bitum. Aceasta in grosime uneori
de 6 10 cm, din cauza reparatiilor repetate ale acoperisului, poate sa se scurga si sa ajunga in interiorul halelor sau
atelierelor de productie aprinzand materialele combustibile din interior.
Prabusirea elementelor de constructie din lemn ale acoperisului se poate produce dupa numai 25 40 min de la
izbucnirea incendiului.

5.2. Stingerea incendiilor

Pe timpul recunoasterii la astfel de incendii este necesar sa se stabileasca: particularitatile constructive ale
incendiul pe suprafata exterioara a acoperisului si prin golurile interioare; existenta peretilor antifoc; particularitatile
caracteristice ale utilajelor folosite pentru productie; natura materiei prime si cantitatea care se afla in incaperile de
productie; existenta in halele si atelierele de productie a magaziilor, boxelor; posibilitatile de amplasare a tevilor pe
acoperis; posibilitatile de atac la acoperis, tinand seama de inaltimea constructiei prin interior si exterior; posibilitatile
de folosire a scarilor interioare, a podurilor rulante, stalpilor, grinzilor etc.; daca s-a decuplat echipamentul electric,
cablurile si conductoarele electrice existente sub tensiune.
Pentru stingerea incendiilor este recomandabil sa se actioneze simultan cu jeturi de apa cu diametre mari in
doua directii, stabilindu-se in acest scop numarul de sectoare necesare in raport de situatia existenta:
1) Prin interiorul cladirii actionand la acoperis pentru stingerea incendiului, protejarea elementelor de
constructie portante si oprirea propagarii incendiului in interiorul spatiului de productie.
2) La acoperis pentru stingerea incendiului, simultan cu izolarea prin taiere spre a se limita propagarea arderii.
Actiunea tevilor cu diametre mari trebuie bine conjugata pentru reusita in timp scurt a interventiei. Se pot folosi la
nevoie si tunurile de apa, liniile de furtun, pe cat posibil, se vor intinde sub zonele de protectie contra incendiilor si
pasarelele transversale si longitudinale.
Pentru a se opri propagarea incendiul se impune ca pe directia de inaintare a acestuia sa se asigure o intensitate
de refulare a apei de aproximativ 0,40 0,50 l/s m.
Tunurile de apa pot fi folosite in cazul unor incendii evoluate la lichidarea incendiului in anumite limite; apoi
pentru intreruperea totala a procesului de ardere intr-un acoperis izolat termic se folosesc tevi tip B.
Acolo unde sunt montate conductele goale in cladiri se impune folosirea cu precadere a acestora pentru punerea
in functiune rapida a tevilor de refulare a apei.
Practica de stingere a incendiilor a demonstrat ca pentru lichidarea rapida a incendiului, acolo unde sunt goluri in
acoperis, este necesar sa se desfaca stratul superior al acoperisului, actionand cu apa pulverizata asupra termoizolatiei
si suprafetei interioare a elementelor de constructie indreptate de-a lungul golurilor, atat in directia focarului de ardere,
cat si in directia opusa.
In cazul unui incendiu avansat, efectivele si mijloacele principale destinate localizarii incendiului se concentreaza
in sectoarele cele mai apropiate de peretii antifoc, sefii de teava actionand din pozitii in deplina siguranta.
Daca nu se dispune de efective si mijloace suficiente in locurile unde se presupune existenta unor focare in
goluri aproape inaccesibile, se poate folosi, uneori, procedeul de a se efectua deschideri si introduce tevi de tip B.
Pentru lichidarea focarelor de ardere individuala aparute in urma imprastierii particulelor care ard si a efectului
radiatiei termice emise de flacari pe sectoarele de acoperis neincendiate, precum si pe teritoriul intreprinderii si pe
acoperisurile cladirilor apropiate se organizeaza posturi de observatie speciale, personalul respectiv fiind dotat cu
mijloace de interventie.
La incendiile declarate in interior in halele de tratamente termice, de forja si prese, dupa o prealabila consultare a
specialistilor se vor da indicatii personalului de interventie unde ei nu trebuie sa indrepte jeturile de apa. Se interzice
patrunderea apei in baile cu salpetru, deoarece este posibilia o improscare a acestuia, urmata de accidente.
Uleiul aprins in baile de ulei si cel revarsat trebuie stins cu spuma cu coeficient mare de infoiere.
Acolo unde exista instalatii fixe de stingere sau perdea de apa ele se vor pune in functiune imediat de catre
personalul care indeplineste obligatiile primei interventii.
Caldura, fumul si gazele de ardere, elemente de temut in interiorul cladirii, unde se pot impiedica actiunea de
stingere si provoca pagube suplimentare, se imprastie in atmosfera. Personalul de interventie care aplica metoda
ventilarii spatiilor incendiate, va putea, probabil, sa evacueze prin deschidere tot atata caldura, fum si gaze de ardere,
cat s-ar fi absorbit prin intrebuintarea tevilor, micsorand astfel pagubele produse.
Cablurile si instalatiile electrice incendiate, de regula, in timp de 1 min de ardere se decupleaza automat datorita
dispozitivelor de protectie prin relee, insa cele care sunt pozate alaturi pot fi sub tensiune si actionarea asupra lor cu apa
si spuma, cu atat mai mult stingerea lor este extrem de periculoasa. De aceea, la stingerea incendiilor la echipamentele

electrice si la incaperile in care acestea sunt montate se vor respecta aceleasi reguli de securitate a personalului de
interventie descrise la cap. VIII.

.
..

CUPRINS
1.REGULI DE PROTECTIA MUNCII SI NORME P.S.I. LA SUDARE
2.GENERALITATI DESPRE SUDURA
3.MATERIALE PENTRU SUDARE FOLOSITE UZUAL N D.M.H.I.
4.SUDAREA MANUALA
5.SUDAREA SEMIAUTOMATA N MEDIU DE GAZ PROTECTOR
5.1.SUDAREA MAG/CO2
5.2.SUDAREA MIG
5.3.SUDAREA TIG
6.SUDAREA AUTOMATA SUB STRAT DE FLUX (SAW)
7.SISTEM TPM LA ECHIPAMENTUL DE SUDARE MAG/CO2

1.REGULI DE PROTECTIA MUNCII SI NORME P.S.I. LA SUDARE

Protectia muncii constitue un ansamblu de activitati avnd ca scop asigurarea celor mai bune conditii n desfasurarea
procesului de munca, apararea vietii, inte-gritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la
procesul de munca, reglementate prin "LEGEA PROTECTIEI MUNCII NR.90/1996"
1.1.NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII PENTRU SUDARE
(Ministerul Muncii si Protectiei Sociale-1994;vol.2)

Se vor preciza mai jos cteva articole din aceste norme:

1.1.1. Echipamentul individual de protectie este obligatoriu pentru fiecare sudor si
se compune din: sort din piele, manusi de sudor, jambiere, cotiere, bocanci cu bombeu metalic, masca de sudare si
casca de protectie.
1.1.2. Zona de lucru va fi ngradita cu paravane sau pereti netezi, care vor fi prevazuti cu placute avertizoare.
1.1.3. La sudarea unor piese acoperite cu vopsea, care prin ardere produc gaze nocive, nainte de sudare se va
ndeparta stratul de vopsea pe o latime de minim 100mm de o parte si de alta a mbinarii.
1.1.4. Este strict interzis a se atinge electrodul sub tensiune.Schimbarea electrodului se va face numai cu utilizarea
manusilor de sudor, care vor fi complet uscate.

1.1.5. Folosirea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare cu izolatia deteriorata este strict interzisa. Starea
izolatiei si a legaturilor la priza de pamnt se va verifica nainte de nceperea lucrului.
1.1.6. Reparatiile, reglajele sau simpla deschidere a dulapului de comanda, se vor face numai dupa ntreruperea
alimentarii cu energie electrica, de catre electricienii de ntretinere, instruiti si autorizati corespunzator.
1.1.7. Pentru iluminat se vor utiliza lampi electrice in buna stare, alimentate la tensiunea de 24V.
1.1.8. La sudarea manuala cu arc electric, n timpul pauzelor de lucru, clestele port electrod va fi asezat sau
agatat pe un suport izolat, astfel nct sa nu atinga piesa sau suportul acesteia, care sunt legate la circuitul
de sudare. Se interzice categoric tinerea portelectrodului sub brat, pentru a preveni scurgerile de curent
electric prin corp.
1.1.9. Conductorii electrici mobili, folositi la racordarea la retea si cablurile pentru circuitul de sudare, vor fi feriti
mpotriva deteriorarii in timpul exploatarii si al transportului si n mod special mpotriva contactului cu stropii
de metal topit, precum si a trecerii peste ele cu mijloace de transport.
1.1.10. Cablul de masa va fi racordat direct la piesa, find interzisa utilizarea unor improvizatii. Racordarea se va
realiza numai cu cleme de contact sau borne cu surub bine strnse.
1.1.11. La sudarea automata si semiautomata se acorda o atentie deosebita dispozi-tivelor de conectare
deoarece n cazul defectarii lor este posbila o incalzire puternica a conductoarelor electrice.
1.1.12. n cazul ntreruperii operatiei de sudare se va ntrerupe functionarea sursei de sudare.

2.GENERALITATI DESPRE SUDURA

2.1 ARCUL ELECTRIC
Sudarea este o operatie de realizare a unei mbinari nedemontabile utiliznd ncalzirea, presiunea sau ambele,
cu sau fara folosirea unui metal de adaos.
Arcul electric de sudare - este o descarcare electrica stabila intre 2 electrozi la densitati mari de curent n mediu
gazos.
Avem doua mari tipuri de procede de sudare:
- sudarea prin topire - se realizeaza prin topire locala, cu sau fara metal de adaos;
- sudarea prin presiune - se realizeaza sub actiunea unei forte, cu sau fara incalzire, cu sau fara metal de adaos.

Fazele amorsarii arcului electric sunt:

Cind electrodul este legat la "-" avem polaritate directa (DC-).

Cind electrodul este legat la "+" avem polaritate inversa (DC+).

Parametrii de sudare sunt:

- Is-curent de sudare - este curentul ce se stabileste prin arcul electric care arde stabil ntre electrod si piesa;
- Ua-tensiunea arcului de sudare - este tensiunea stablita ntre electrod si piesa de sudat care intretine arcul
electric, (16-40V)la un Is<1000A.
Tensiunea de aprindere a arcului (de mers in gol) este de 60-70V pentru c.a. si

~35V pentru c.c.

2.2 SURSE DE SUDARE

In functie de natura curentului avem:
- de c.a. - Transformator
- de c.c. - Convertizoare - CS315,CS500
- Redresoare - RSM1000 cu rezistente de balast pentru 6 posturi de sudare
- Invertoare
2.3 SCULE DE SUDURA SI MATERIALE DE PROTECTIE
- cabluri de sudura - sectiune(mm)

= 35 ; 50 ; 70 ; 95 ; 120

-curent de sudare -Is(A) =165 ; 200 ; 250 ; 280 ; 310

- cleste portelectrod
- cleme de contact
- masca sudura, manusi, sort, jambiere, cotiere
- ciocan de batut zgura, perie de srma

2.4 INFLUENTA PARAMETRILOR REGIMULUI DE SUDARE ASUPRA MBINARII SUDATE

Parametrii tehnologici de functionare la sudare sunt:
- Ua tensiunea arcului de sudare (V)
- Is curentul de sudare (A)
- La lungimea arcului (mm)
- Vs viteza de sudare (cm/min)

Ua*Is*60
El = ----------Vs

- El energia liniara (J/cm)

Influenta parametrilor de sudare asupra geometriei cusaturii:
-Ua influenteaza latimea cusaturii (B) - cresterea tensiunii duce la cresterea

latimii cusaturii;

-Is influenteaza patrunderea (H)- cresterea curentului de sudare duce la cresterea patrunderii;
-Vs influenteaza supranaltarea (C)- cresterea vitezei de sudare duce la micsorarea supranaltarii, iar scaderea vitezei
de sudare duce la cresterea supranaltarii.
2.5 INFLUENTA ROSTULUI ASUPRA PARTICIPARII METALULUI DE BAZA LA FORMAREA CUSATURII
Pentru otelurile slab aliate si n special cele aliate, se alege o forma a rostului prin care sa se reduca la maximum
participarea metalului de baza la formarea cusaturii.
n cazul otelurilor cu tendinta redu 21121c27v sa de fisurare, unde nu se urmareste reducerea participarii metalului
de baza, se aleg, din motive economice, forme ale rostului care sa introduca ct mai putin metal de adaos.

Influenta deschiderii rostului:

- la o deschidere mai mare a rostului creste ponderea metalului depus n cusatura;
- la o deschidere a rostului peste 5mm, pericolul de fisurare este foarte mare, n special n crater;
- lipsa deschiderii rostului, poate provoca de asemenea, aparitia unor fisuri;
- daca exista un spatiu ntre elementele asamblate, acesta va permite o oarecare mobilitate, care asigura contractia
sudurii, reducnd tensiunile. Pentru cusaturile
de colt spatiul ntre elemente trebuie sa fie de 1-2mm.

Forma rostului:
- La sudare mbinarilor de colt, n cazul tablelor fara tesirea muchiilor (n T), grosimea cusaturii(calibrului) nu se
recomanda sa fie mai mare de 14mm. n cazul in care rezulta necesitate unei cusaturi mai groase se alege o alta
forma de mbinare, cu tesirea muchiilor n V, X, U etc.
- Pentru mbinarile cap la cap cele mai avantajoase sunt prelucrarile simetrice,la care tesitura se face pe ambele
fete ale tablei. La sudarea unei astfel de mbinari, deformatiile sunt mai mici.

n cazul tablelor groase prelucrate n V, la care deformatiile unghiulare sunt mpiedicate,

pot aparea fisuri datorita tensiunilor remanente. La aceste mbinari, fiecare rnd de sudura va determina n stratul
de radacina tensiuni. Aceste tensiuni se aduna si daca metalul cusaturii nu este suficient de plastic, la grosimi
mari, pot aparea fisuri la radacina.

3. MATERIALE PENTRU SUDARE

In functie de tipul de sudare se folosesc urmatoarele materiale:
A - sudare manuala - electrozi nveliti
B - sudare semiautomata n -CO2/MAG
-MIG

- srma plina sau tubulara + CO2

- srma + argon

-TIG(n argon)- electrozi de wolfram + argon+

vergele din material de adaos
C - sudare automata sub flux - srma + flux
La sudarea manuala cu elctrozi nveliti, nvelisul electrodului are rolul:
-amorsare usoara si mentinere stabila a arcului
-protectia metalului topit de atmosfera nconjuratoare
-topire uniforma a vergelei
-alierea metalului depus
-zgura usor de ndepartat
Dimensiuni:2;2.5;3.25;4;5(mm)diametru si lungimi de 350mm sau 400mm.

3.1 MATERIALE PENTRU SUDARE FOLOSITE IN D.M.H.I.

Simbol
Procedeu

Denumire material
AWS

Sudarea manu-

Electrozi
"Superbaz"

E-7018

Ala cu elec-trod
invelit

Diametru

Aprobari
Producator

(mm )

2.5

ABS

BV

LRS

DNV

GL

Buzau - Romnia

3.25
*
4

( SMAW )
5

Sudarea
MAG/CO2

Srma tubul

E7IT-1

1.2

Koreea
*

K71T
( FCAW )
DS II 81-K2

E80T1

1.2

Koreea

Srma tubu-lara
pentru otel inox

E309LP

1.2

ELGA - Suedia
*

(CROMACORE
DW309LP )

Srma tubu-lara
pentru otel inox

E316LP

1.2

ELGA - Suedia
*

(CROMACORE
DW316LP )

Sudarea
automata sub
strat de flux
( SAW )

Srma sudu-ra
plina

ER80SNi1

Flux FB20

Cmpia Turzii
Romnia

Cmpia Turzii
Romnia

CROMASAW
316L

ER316L

3.2

ELGA - Suedia

CROMAFLUX 300B

Sudarea n argon

Vergele sudura

( TIG )

(CROMATIG 316
LSI )

ELGA - Suedia

ER 316
LSI

1.2

ELGA - Suedia
*

3.2 DOMENIUL DE APLICARE AL MATERIALELOR

Otel ce se poate suda

Denumire metal de
adaos

Procedeu

SMAW

A,B,D

AH

DH

EH

Superbaz (E7018)

E 7IT -1

E80T1

ER80Sni1

Observatii

FCAW

SAW

TI

ER316LSI

4.SUDAREA MANUALA
ECHIPAMENTE DE SUDARE MANUALA
4.1. Redresor de sudare multipost 1000A tip RSM 1000A
4.2. Sursa sudare manuala - tip INVERTEC V 250 S
4.3. Echipament de sudare FUZZY-500 (600)
4.4. Echipament de sudare gravitationala
4.1. Redresor de sudare multipost 1000A tip RSM 1000A
Se compune din : - redresor RSM 1000A
- sase rezistente de balast tip RB 315

Pt. otel inox AISI

304-316

Redresor RSM
1000A
1. ampermetru A
2. voltmetru V
3. lampa semnalizare tensiune L
4. buton pornire BP (verde)
5. buton oprire BO (rosie)
6. ntrerupator automat tip USOL 250A
Caracteristici tehnice :
- tensiunea de alimentare 380V trifazat
- frecventa nominala 50 Hz
- curentul absorbit max. 135A
- tensiunea redresata n gol max. 80V
- durata de actionare 100%
- curentul nominal redresat 1000A
- tensiunea nominala redresata 62V +/- 2V
- numarul posturilor de sudare max. 6
Rezistenta de balast tip RB 315
Elemente componente :
-

schelet metalic
mner
unitati de rezistente = 19 buc.
borne de contact din AM = 6buc
borna intrare
borna iesire

Caracteristici tehnice :
- curentul nominal al unui post de sudare
- max. 315 A (sunt 6 trepte de reglare cu
urmatoarele valori : 10 A, 20 A, 20 A, 53 A, 106 A, 106 A);
curentul de sudare necesar pentru
un anumit diametru de electrod si o anumita
pozitie de sudare se obtine prin combinarea a doua sau mai multor trepte de reglare
- caderea de tensiune pe rezistenta
de balast - max. 30 V
- durata activa de lucru ( DA )-60%
Mod de utlizare:
-

se conecteaza sursa la retea prin USOL 250A (poz.6)

se porneste sursa de sudare (RSM 1000A) de la butonul BP (poz.4)

se stabileste curentul de sudare (Is) functie de tehnologia de sudare pentru fiecare post
de sudura de la rezistenta de balast astfel: pentru un curent Is de 110A se nsurubeaza suruburile de la bornele de
10A si de 106A;

se pune contactul la piesa;

se ncepe sudura.

4.2.Sursa sudare manuala - tip INVERTEC V 250 S

1. buton pornire/oprire
2. potentiometru reglare curent de sudare
3. comutator pentru comanda manuala
sau telecomanda
4. comutator selectare proceedeu de sudare :
manual sau TIG
5. potentiometru reglare curent de start
6. potentiometru reglare "arc force"
7. borne de iesire :"+" si "-"
8. lampa semnalzare avarie
Caracteristici tehnice :
- tensiunea nominala de alimentare 220 V
monofazat / 380 V trifazat
- frecventa nominala : 50 Hz
- curentul nominal redresat 250 A
- greutate 17kg
- dimensiuni 381*231*500mm
Mod de utilizare :
Se porneste sursa de la butonul 1, se regleaza curentul de start (de la potentiometru 5) si cel de "arc force" (de la
potentiometru 6). Se alege curentul de sudare corespunzator diametrului electrodului si pozitiei de sudare conform WPS
anexate.

4.3. Echipament de sudare FUZZY-500 (600)

Pentru sudare manuala echipamentul se compune din:
-

redresorul de sudare FUZZY-500

cablu singular ("single cable")

sistem de avans srma ("wire feeder")

cleste port electrod

cablu sudura

Redresorul de sudare FUZZY-500

1-conector cablu comanda
2-cuplare furtun gaz
3-voltmetru
4-ampermetru
5-lampa (functionare)
6-lampa (avarie)
7-siguranta (comanda)
8-siguranta (motor sistem avans srma)
9-siguranta (priza 110V)
10-buton control gaz
11-buton alegere procedeu sudare
12-buton alegere diametru srma
13-buton "CRATER"
14-buton PORNIT/OPRIT redresor
15-buton reglare tensiune "CRATER"
16-buton reglare curent "CRATER"

17-borna (-) de legare la piesa

18-borna (+) de legare la clestele port
electrod
Caracteristici tehnice
- tensiunea nominala de alimentare : 380V V
- frecventa nominala: 50 Hz
- puterea nominala: 32kVA
- curentul nominal redresat: 50-500 A
- tensiunea nominala redresata: 15-45 V
- durata cilului nominal: 70%

trifazat

Mod de utilizare :
-

clestele de sudare se conecteaza la borna de conectare a pistoletului pentru sudura n CO 2 de la feeder;

se comuta comutatorul de pe placa frontala a feederului pe pozitia DC (sudare manuala);

se regleaza parametrii de sudare de la feeder conform WPS, functie de diametru electrod, pozitie de sudare,
etc.

4.4. Echipament de sudare gravitationala

Se compune din : - transformator de sudura cu racire in ulei tip DWB 450
- trepied de sudare gravitationala

Transformatorul de sudura tip DWB 450

45

47

49

51

53

55

58

62

66

70

74

78

84

89

94

99

104

109

120

128

136

144

152

160

175

192

209

226

243

260

290

322

354

386

418

1. A,B,C,D,E,F reglaj brut a curentului

sudare

de

2. 1,2,.,6 reglaj fin a curentului de sudare

3. nivelmetru ulei
Caracteristici tehnice
- tensiunea nominala de alimentare : 380 V monofazat
- frecventa nominala: 50 Hz
- puterea nominala: 40.5kVA
- curentul nominal: 450A
- tensiunea nominala: 43 V
- tensiunea de mers in gol: 90V
- domeniu de reglare al curentului de sudare : 35-450 A
Trepied de sudare gravitationala
1 - bara alunecare
2 - grup alunecare
3 - cleste sudura
4 - cablu sudura
5 - placa ghidare
6 - picior sprijin
Mod de utilizare :
-

se regleaza curentul de sudare corespunzator diametrului electrodului, de pe sursa de sudare folosind cele doua
comutatoare: 1 (A,B,C,D pentru acord brut) si 2 (1,2,.,10 pentru acord fin);

exemplu: pentru un electrod gravitational de 5.5mm diametru si un calibru de sudura de 4.5mm se va folosi un
curent de sudare Is=230-260A (adica se pune comutatorul brut pe B si cel fin pe 6) conform WPS anexat;

se regleaza lungimea capatului de electrod ce ramne cu ajutorul placii de ghidare de la capatul barei de alunecare
la 20,25,35,40mm;

se regleaza unghiul B functie de forma cordonului de sudura dorit:

-

daca unghiul B este mare : - lungimea de sudura este mica

si calibrul de sudura este lat

daca unghiul B este mic : - lungimea de sudura este mare

450

si calibrul de sudura este ingust

se cupleaza curentul de sudare prin cele doua cuple de la trepied.

5.SUDAREA SEMIAUTOMATA IN MEDIU DE GAZ PROTECTOR

ECHIPAMENTE DE SUDARE IN MEDIU DE GAZ PROTECTOR
5.1. Echipament sudura semiautomata MAG/CO2
5.2. Echipament sudura semiautomata MIG
5.3. Echipament sudura manuala TIG
5.1. Echipament sudura semiautomata MAG/CO 2 - FUZZY 500 (600)
Pentru sudarea semiautomata n CO2 echipamentul se compune din:
1.

redresorul de sudare FUZZY-500

2.

cablu singular("single cable")

3.

sistem de avans srma ("wire feeder")

4.

pistolet de sudura ("torch")

5.

cablu de masa
Redresorul de sudare FUZZY-500
1-conector cablu comanda
2-cuplare furtun gaz
3-voltmetru
4-ampermetru
5-lampa (functionare)
6-lampa (avarie)
7-siguranta (comanda)
8-siguranta (motor sistem avans srma)
9-siguranta (priza 110V)
10-buton cotrol gaz
11-buton alegere procedeu sudare
12-buton alegere diametru srma
13-buton "CRATER"
14-buton PORNIT/OPRIT redresor
15-buton reglare tensiune "CRATER"
16-buton reglare curent "CRATER"
17-borna (-) de legare la piesa
18-borna (+) de legare la clestele port
electrod
Caracteristici tehnice
- tensiunea nominala de alimentare :
380 V rifazat
- frecventa nominala: 50 Hz
- puterea nominala: 32kVA
- curentul nominal redresat: 50-500 A
- tensiunea nominala redresata: 15-45 V
- durata cilului nominal: 70%

Mod de utilizare :
-

se ridica capacul de protectie si se verifica strngerea corecta a terminalelor "+" si "-" si a furtunului de gaz
CO2;

se verifica strngerea corecta a conectorilor electrici ale cablurilor de comanda;

se verifica conectarea pistoletului la sistemul de avans srma;

se monteaza consumabilele: difuzor de gaz,izolator, contact electric TIP, duza gaz;

se pune butonul de pornire (14) pe pozitia "ON" (pornire), iar lampa de semnaliza-

re (5) se aprinde;
-

se pune butonul (11) pe pozitia MAG/CO2;

se pune butonul de determinare a diametrului srmei (12)pe pozitia "1,2";

se pune butonul "CRATER" (13) pe pozitia "ON";

se apasa butonul "Verificare gaz" (10) si timp de 20 secunde se regleaza debitul de gaz la valoarea
tehnologica de 20 l/min;

se regleaza curentul de sudare (Is) la valoare din WPS;

se regleaza tensiunea de sudare (Ua) la valoarea din WPS;

se introduce rola de srma pe dispozitivul de pe sistemul de avans srma, se introduce n sistemul de

ghidare catre pistolet, se lasa rola de presare, se apa- sa butonul "INCH" care trimite srma pna cnd iese
din contactul "TIP" 10-15mm;

sistemul de ghidare al srmei nu trebuie sa fie rasucit;

pozitia pistoletului n momentul sudarii, parametrii (Is si Ua) si miscarile care se fac sunt specificate in
"Manualul pentru instruirea n sudarea MAG/CO2
(cod DMIH-001 existent la WTT)

5.2. Echipament sudura semiautomata MIG

5.1.2.1. Echipament de sudare FUZZY-500 (600)
5.1.2.2. Echipament de sudare CASTOMIG 376 RDS
5.2.1. Echipament de sudare FUZZY-500 (600)-este cel prezentat anterior

Mod de utilizare :
-

se folosesc aceleasi operatii ca la sudarea in CO2;

se schimba gazul, adica, n loc de CO2 se va folosi argon (Ar)si srma va fi specifica pentru sudarea n
argon.

5.2.2. Echipament de sudare CASTOMIG 376 RDS

Sursa de curent :

1. comutator alimentare/indicator functiune

2. comutator reglej brut tensineA,B,C
3. comutator reglaj fin tensiune 1.7
4. indicator de eroare
7. comutator de programe
8. comutator pentru diametrul srmei
9. indicator LED NO PROGRAM
10.display digital MANUAL/PROGRAM
11.comutator domeniu pentru display-ul digital
12.diplay digital "V" - tensiune de sudare
13.LED"HOLD"
14.indicator LED domeniu al arcului de sudura
B. conector cablu sudura
Dispozitiv avans srma
5. selector de functii
6. potentiometru de reglaj al vitezei de avans a
srmei
A. conector torta
C. orificiu racord apa
Caracteristici tehnice:

Mod de utilizare :

tensiunea de alimentare - 3x220V; 50Hz

domeniu curent de sudura - 30-370A

tensiunea de mers n gol - 43V

tensiunea de lucru - 15,5-32,5V

dimensiuni: 895/465/750mm

greutate: 123kg

racire cu apa ntegrata cu functie automata

de oprire a circuitului de racire

afisaj digital pentru utilizare simplificata

amorsare electronica a arcului.

se introduce cablul de masa n bucsa B (1 sau 2) functie de conditiile de sudare si se strnge;

se face legatura cu piesa;

selectorul de functii 11 se pune in pozitia "intermediara";

cu ajutorul comutatoarelor 2,3 se regleaza tensiunea pna cnd display-ul digital 10

afiseaza grosimea dorita;

-

curentul de sudura reglat este de asemenea afisat de instrumentul de masura 10, n cazul n care selectorul
de functii 11 se afla n pozitia "jos";

concomitent, instrumentul digital 12 afiseaza pentru o durata de 2 secunde valoa-rea ideala a inductantei 1
sau 2;

viteza de avans aferenta este preprogramata - potentiometrul de reglare al vite- zei 6 serveste ca si corectie
(indicatorul se afla pe valoarea medie "0"); vite- za de avans este afisata de catre instrumentul digital 10 n
m/min, n cazul n care selectorul de functii se afla n pozitia "sus";

se deschide ventilul de gaz;

se regleaza cantitatea de gaz;

se actioneaza tasta pistoletului si se sudeaza.

5.3. Echipament sudura manuala TIG

1. buton pornire-oprire
2. buton reglare gaz cu doua
pozitii : -SET-reglare gaz
-GAZ-pt. timpul
sudarii
3. buton selectare mod sudare
4. ampermetru
5. lampa semnalizare functionare
6. lampa semnalizare suprancalzire
7. lampa semnalizare lipsa gaz
8. siguranta 10A
9. siguranta 1A
10.

siguranta 3A

11.

siguranta 10A

12.

buton reglare timp pentru curentul

pulsat

13.

buton reglare curent de sudare

14.

buton reglare timp crestere de la

"0" la curentul de sudare

15.

buton reglare timp pentru curentul

de sudare la sudarea n curent
pulsat

16.

buton reglare latime cordon

sudura

17.

buton comutare sudura TIG/ARC

(cu electrod)

18.

buton pentru alegere sistem de

racire: apa/aer

19.

buton pentru sudare n curent

pulsat

20.

buton pentru sudarea "ARC

SPOT" (n puncte)

21.

comutator DC/AC

22. buton reglare timp pentru sudarea

"arc spot"
23. buton reglare timp scadere la "0" a
curentului de sudura
24. buton reglare timp precurgere
si postcurgere gaz
25. buton reglare curent de crater
26. borna "+"
27. borna "-"
28. intrare apa racire
29. iesire apa racire
30. iesire gaz
31. conector pentru conectare
comanda la distanta
Caracteristici tehnice:
-

tensiune de alimentare: 380V monofazat; 50Hz

putere nominala: 24KVA

curent de iesire: 300A

tensiune de mers n gol: DC-35V ; AC-35V+J12V

curent de sudare: DC 5-300A ; AC 20-300A

tensiune maxima de mers n gol: 78V/100V

limita de timp de curgere a gazului nainte de sudare: 0.3secunde (posibil 0 sec.)

limita de timp de curgere a gazului dupa sudare: 3-30 secunde

limita de timp pentru formare ARC SPOT: 0.5-5 secunde

limita de timp pentru ncetinire (umplere crater): 0.5-5 secunde

ntrerupator CRATER: "PORNIT", "OPRIT", "REPETARE"

Mod de utilizare :
-

se conecteaza pistoletul la borna "-";

se conecteaza piesa la borna "+";

se monteaza consumabilele: electrod, penseta, corp penseta, cap pistolet (electrodul va avea diametrul
si va fi ascutit conform tehnologiei de sudare WPS);

se porneste masina de la butonul (1) si se aprinde lampa (5);

se alega felul curentului de sudare: c.c. (DC); sau c.a. (AC);

se regleza intensitatea curentului de sudare la valoarea din tehnologie (WPS);

se regleaza debitul de gaz de la butonul (2) pe pozitia "SET" la valoarea din WPS si apoi se trece pe
pozitia "GAS" pentru sudura continua;

se selecteaza modul de sudare din butonul (3) "ON / OFF / REPEAT"

face de la butonul pistoletului.

Pentru ON/OFF oprirea se

Pentru "REPEAT" sudarea se opreste doar prin ridicarea pistoletului.

ON - pentru sudare
continua ;
OFF - pentru prins n puncte ;
-

se ncepe sudarea prin apropierea electrodului de tungsten (wolfram) de piesa la o distanta de 3-6 mm,
se apasa pe butonul pistoletului, se amorseaza arcul si se sudeaza conform WPS
anexat.

6.SUDAREA AUTOMATA SUB STRAT DE FLUX

6.1 ECHIPAMENTE DE SUDARE AUTOMATA SUB STRAT DE FLUX
Sursa de sudura DWA AC/DC SUBMERGED ARC WELDER 1500
Carut de sudura automata sub strat de flux

1.

buton pornire

2. buton comanda mod de lucru (ON - sudura ; GOU - creituire)

3. lampa verde (indica sudura)
4. lampa rosie (indica craituirea)
5. potentiometru reglare tensiune craituire
6.

voltmetru

7.

ntrerupator principal carut

8.

buton comanda srma nainte

9.

buton comanda srma napoi

10.

lampa semnalizare functionare (culoare rosie)

11. aparat de masura a vitezei de sudare

12. ampermetru
13. voltmetru
14. buton reglare viteza sudare
15. buton reglare curent
16. buton reglare tensiune
17. buton directionare deplasare
18. siguranta fuzibila
19. siguranta fuzibila
20. buton contactor magnetic (amorsare arc sudura)
21. buton pentru deplasare (Vs)
22. buncar flux
23. sistem cuplare-decuplare mecanism deplasare carut
24. conector cablu de sudura (la sunt)
25. sanie pentru deplasarea orizontala a capului de sudara
26. cap de sudura
Caracteristici tehnice:
-

tensiunea nominala de alimentare : 380V; 50Hz; trei faze

puterea nominala: 120kVA

curentul nominal redresat: 1500A

tensiunea nomimala redresata: 50V

durata ciclului nominal: 100%

tensiunea maxima de mers n gol: 85V

tensiunea de comanda carut: 110V; monofazat

viteza de deplasare a caruciorului: 0-100 cm/min

capacitate de alimentare flux: 6 Kg

Mod de utilizare :
-

se aseaza sina de rulare paralel cu axa mbinarii, se pune caruciorul pe sina si se fixeaza capul de
sudare astfel nct srma aflata la 2-5mm deasupra tablei sa se afle pe axa mbinarii; pe aceeasi axa se
va fixa si vrful acului indicator (de la capul de sudare) ce va permite verificarea si mentinerea srmei pe
axa mbinarii

se regleaza naltimea libera a srmei (de la iesirea din duza de contact) la aproximativ 30mm si
naltimea stratului de flux la aproximativ 30mm

se porneste sursa de sudare de la butonul de pornire (1)

se folosesc parametrii de sudare din WPS-ul corespunzator (Us, Is si Ua) de la butoanele 14, 15, 16 si
se regleaza viteza de sudare Vs fara amorsare arc

operatia de sudare se porneste de la butoanele 20 si 21

sudura se porneste de pe placutele de capat ce se sudeaza continuu de tabla si se regleaza curentul

de sudare (Is) si tensiunea de sudare (Ua) la valorile din WPS n timpul cnd cordonul de sudura este
depus pe placuta de capat

iesirea sudurii se face tot pe placuta de capat

placutele vor avea dimensiunea de 100x100 cu o grosime egala cu prelucrarea identica ca la mbinarea
propiuzisa a tablelor.

Pentru craituire se trece comutatorul (2) pe pozitia "GOU" (craituire), se conecteaza clestele port electrod de
craituit la borna (+), se reglaza tensiunea de la butonul (5) si se citeste pe voltmetru (6).

WPS pentru sudarea manuala (SMAW)

Nr.W.P.S.

HMF010-F11

Tip prelucrare

Material de
baza

Domeniu de
grosime(mm)

Material de
adaos

Pozitie de
sudare

Colt-T

AH36

N/A

Electrozi

Orizontal

SUPERBAZ
D=3,25 si 4
(E7018)

HMF010-

Colt-T

AH36

N/A

---"---

Vertical
ascendent

Colt-T

AH36

N/A

---"---

Peste cap

Colt-K

7-28

---"---

Orizontala

Colt-1/2V

A32

10-40

---"---

Orizontala

Colt-T

N/A

CF-120

Orizontala

F12

HMF010F13

HMF

K030-F11K

TA 12

HMF020-

D=5mm
BV12
(E 6027)
(gravity)

Cap la cap-v

AH36

8-32

Electozi
SUPERBAZ
D=3.25 si 4
(E7018)

Orizontala

HMV01

0-AMF

Cap la cap-v

AH36

8-32

---"---

Cornisa

Cap la cap-v

AH36

8-32

---"---

Verticala

Cap la cap-v

AH36

8-32

---"---

Peste cap

Cap la cap-X

12-50

---"---

Orizontala

Cap la cap-X

12-50

---"---

Vertical
ascendent

HMV010-AMH

HMV
010-AMV

HMV010-

AMP

HFX

010-BV26

HFX

010-BV27

Nr.W.P.S.

Tip prelucrare

Material de
baza

Domeniu de
grosime(mm)

Material de
adaos

Pozitie de sudare

CAP LA CAP-V

A+D

5-20

Electrozi

Orizontal

SUPERBAZ
D=3,25 si 4
(E7018)

MV020-BV28

CAP LA CAP-V

A+D

HFV020-

BV29

WPS pentru sudarea in CO2(FCAW)

5-20

---"---

Vertical ascendent

Nr.W.P.S.

HF

Tip prelucrare

Material de
baza

Domeniu de
grosime(mm)

Material de
adaos

COLT-T

AH36

NELIMITAT

E71T-1

Pozitie de
sudare

D=1,2mm
ORIZONTALA

V010-BV5
(K71T,
DS7100)

HF

COLT-T

AH36

---"---

---"--VERTICAL
ASCENDENT

V010-BV6

HF

COLT-T

AH36

---"---

---"--PESTE CAP

V010-BV7

HF

COLT-T

AH36

---"---

---"--ORIZONTAL

V020-A1
(autocarry)

COLT-1/2V

12-50

---"---

HFV0

ORIZONTAL

20-BV18

COLT-1/2V

12-50

---"--VERTICAL

HFV0

20-BV19

ASCENDENT

COLT-1/2V

12-50

---"---

HFV0

PESTE CAP

20-BV20

COLT-K

12-50

---"--ORIZONTAL

FK020-BV21

COLT-K

12-50

---"--VERTICAL
ASCENDENT

FK020-BV22

CAP LA CAP-V

AH36

8-32

---"---

ORIZONTAL
HFV010-

AGF

CAP LA CAP-V

AH36

8-32

---"---

CORNISA

HFV010-AGH

CAP LA CAP-V

AH36

8-32

---"---

VERTICAL
ASCENDENT

HFV010-AGV

CAP LA CAP-V

AH36

8-32

---"---

PESTE CAP

HFV010-AGP

Nr.W.P.S.

Tip prelucrare

Material de
baza

Domeniu de
grosime(mm)

Material de
adaos

CAP LA CAPV

AH36

8-32

E71T-1

Pozitie de
sudare

D=1,2mm
(K71T,
DS7100)
ORIZONTALA

HFV010-

AGCF
(pe placute ceramice)

CAP LA CAPV

AH36

8-32

---"---

CORNISA

HFV010-AGCH

CAP LA CAPV

AH36

8-32

---"---

VERTICAL
ASCENDENT

HFV010-AGCV

HF

CAP LA CAP
-X

CAP LA CAPX

COLT-K

EH36

12-50

---"--ORIZONTAL

X010-BV24

HF

12-50

---"--VERTICAL
ASCENDENT

X010-BV25

75-300

E80T
D=1,2mm
(DS81K2)

ORIZONTAL

COLT-1/2V

EH36

12-50

---"---

ORIZONTAL

BVK-31

COLT-K

EH36

20-80

---"---

PESTE CAP

BVK32

COLT-K

EH36

12-50

---"---

PESTE CAP

VK-33

DN

COLT-T

Otel inox

NELIMITAT

304L

E316-LT1
D=1,2mm
ORIZONTALA

V-02H
(CROMACORE
DW316LP)

DN

COLT-T

304L+AH36

NELIMITAT

E309-LT1
D=1,2mm

ORIZONTALA

V-03H

(CROMACORE
DW309LP)

COLT-T

304L+A36

NELIMITAT

---"---

VERTICAL
DNV03V

Nr.W.P.S.

Tip prelucrare

Material de
baza

Domeniu de
grosime(mm)

Material de
adaos

CAP LA CAP-V

EH36

10-40

E80T1

Pozitie de
sudare

D=1,2mm
(DS81K2)

ORIZONTALA

NV-05
(pe placute
metalice)

WPS pentru sudarea TIG

Nr.W.P.S.

Tip prelucrare

Material de
baza

Domeniu de
grosime(mm)

Material de
adaos

Pozitie de
sudare

CAP LA CAP-V

Teava inox

ER316Lsi

316L

D=1,2mm
(CROMATIG
316Lsi)

TEAVA
FIXA LA
45grd.(6G)

DNV-04

WPS pentru sudarea automata sub flux(SAW)

Nr.W.P.S.

Tip prelucrare

Material de
baza

Domeniu de
grosime(mm)

Material de
adaos

Pozitie de
sudare

CAP LA CAP-I

9-13

ER80Sni1

ORIZONTALA

D=4mm
HF010-AI-12

(S10Mn1Ni1)
+
flux FB10

CAP LA CAP-I

8-12

---"--ORIZONTALA

ABWI-01

CAP LA CAP-I

A32

10-15

ER80Sni1
D=4mm

TA1
(S10Mn1Ni1)

ORIZONTAL

+
flux FB20

CAP LA CAP-I

AH36

13-18

ER80SNi1
D=4mm

HFV010-BV14
(S10Mn1Ni1)

ORIZONTAL

+
flux FB10

CAP LA CAP
-V

AH36

8-32

E71T-1
D=1,2mm
+
ER80SNi1+

ORIZONTAL

Flux FB10
HFV010-ABWV-03
(cu strat manual in CO2)

CAP LA CAP-Y

13-24

ER80SNi1
D=4mm

ORIZONTAL

(S10Mn1Ni1)
+
flux FB10
A
BWV-02

CAP LA CAP-Y

10-40

---"---

ORIZONTAL

HFV010-ABWV-02

CAP LA CAP-X

11-44

---"--ORIZONTAL

AX010-BV23

CAP LA CAP-V

A32

12-48

ER80SNi1
D=4mm
(S10Mn1Ni1)

TA7

+
flux FB20

ORIZONTALA

CAP LA CAP-I

Inox 304L

8-11

ER316L

ORIZONTALA

D=3,2mm
(CROMASAW
316L)
DNV-01

+
flux
CROMAFLUX
300B

ORDIN

Nr. 211 din 23 septembrie 2010

pentru aprobarea Dispozitiilor generale de aparare mpotriva incendiilor la ateliere si

spatii de ntretinere si reparatii
ACT EMIS DE: MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 663 din 28 septembrie 2010