Plan conspect

la
Tema: Stingerea incendiilor in industria lemnului. Fabrici de mobila.
Scop: Participantii sa-si insuseasca ce reprezinta si in ce consta, stingerea incendiilor in
industria lemnului. Fabrici de mobila.
Loc
Participanti:

DESFASURAREA TEMEI

Un incendiu izbucnit la depozitele de busteni se dezvolta lent. Din cauza cantitatii

mari de apa pe care o contine si a grosimii lor, bustenii ard cu viteza redusa. Daca
bustenii sunt uscati, incendiul se propaga mai repede.
La depozitele de lemn rotund viteza lineara de propagare a incendiilor ajunge in
medie la valori de 0,33-0,70 m/min. ; lalemnul pentru celuloza viteza de propagare a
incendiului este de aprox. 0,10-0,15 m/min. la o umiditate de 40-50% si la 0,70 m/min. la
o umiditate mai redusa.
Incendiile izbucnite la depozitele de buste se sting cu apa multa refulata de tunuri
de apa sau tevi tip B cu ajutate si presiuni mari, deci jeturi compacte. Tevile se
amplaseaza frontal, jetul de apa dirijandu-se la inceput de jos in sus apoi se deplaseaza
de-alungul stivei, aceasta operatie necesara pentru lichidarea rapida a incendiului
repetandu-se de mai multe ori pana la stingerea completa.
Daca incendiul a cuprins doua stive, atunci se va actiona de la inceput cu tunuri si
jeturi puternice de apa indreptate spre intervelul dintre stive.
Pe timpul stingerii incendiului se vatine seama de posibilitatea rostogolirii
bustenilor de pe partea frontala a stivei datorita arderii sustinerilor sau despartiturilor. De
aceea sefii de teava vor ocupa pozitii corespunzatoare pentru a actiona in aceste locuri.

Stingerea incendiilor la halele cu gatere.

In procesul arderii lemnului se produce descompunerea lui, degajandu-se vapori si
gaze combustibile. Dupa depasirea temperaturii de 270o C, absortia de oxigen a stratului
de carbune format la suprafata sa este tot mai mare, astfel incat aprox. 290o-300o C se
produce arderea cu flacara. Lemnul arde foarte repede, iar viteza de ardere depinde de
volumul, umiditatea, raportul dintre suprafata si volum, pozitia diferitelor parti in
curentul de caldura, temperatura mediului exterior si viteza curentilor de aer.
Halele de gatere ocupa volume mari, au acoperisul din lemn in special constructiile
vechi, si invelitoarea din carton asfaltat. Natura constructiilor cerute de prcesul
tehnologic, marea cantitate de material combustibil favorizeaza dezvoltarea si propagarea
incendiilor.
In subsolul acestor hale, ale caror plansee sunt in marea lor majoritate din lemn,
exista aproape in permanenta mult rumegus, talaj si deseuri de lemn colectate.
 Viteza liniara de propagare a incendiului in halele de gatere este in medie de 2,00-
2,50 m/min., putand ajunge si la mai mult in anumite situatii.
Pe timpul incendiului in interior temperaturile se ridica la 800o-1.000o C si se
degaja fum in cantitati mari.
In cazul incendiilor in care se manifesta si la exterior (mai ales la constructii
combustibile) exista in permanenta pericolul propagarii in sectiile vecine si la alte
obiective din apropiere, in deosebi in timpul formarii curentilor de aer si unui vant
puternic, cand scanteile si bucatile de lemn aprins sunt transportate la mari distante.
In procesul stingerii incendiilor este ebsolut necesar sa se intervina imediat pentru
localizarea si stingerea incendiului de catre personalul de la locul de munca. Ca substanta
stingatoare se foloseste in general apa.
Actiunea de stingere nu va fi inceputa pana nu se intrerupe curentul electric, avand
in vedere ca in interiorul halei de gatere sunt multe circuite electrice, care alimenteaza
diferiti consumatori existand pericolul de electrocutare.
De la inceput trebuie sa se i-a masuri pentru intreruperea curentului, oprirea
masinilor si a ventilatiei prin aspiratie si intreruperea instalatiilor de forta aflata sub
tensiune.
Primele tevi care se pun in functiune sunt indreptate de regula catre frontul
principal de propagare a incendiului.
Daca acoperisul halei isi mentine rezistenta mecanica se va actiona pentru
protejarea elementelor de sustinere ale acestuia, folosindu-se jeturi compacte de apa, la
nevoie chiar tunuri de apa.
Concomitent se vor raci partile de acoperis cuprinse de incendiu si se va actiona la
lichidarea flacarilor pe suprafete lemnoase care ard. In acest caz se vor organiza sectoare
interventie in interior, la acoperis dinspre interior si la exterior daca invelitoarea acesteia
este combustibila. Daca se produce prabusirea partiala a acoperisului atunci se
organizeaza un sector de interventie la acoperis, pentru a preveni propagarea incendiului
la partile necuprinse de incendiu.
Un alt sector de interventie in interior cu scopul de oprii extinderea arderii, la restul
halei, de a intrerupe procesul de ardere la elementele combustibile prabusite de a proteja
elementele de sustinere si un altul pentru oprirea propagarii incendiului in subsolul halei.
Pentru a marii eficienta in actiunea de stingere sefii de teava vor ocupa pozitii
dominante (inaltimi corespunzatoare, pe scari, pasarele, etc.), vor actiona, in principiu cu
debite si presiuni mari din interior si numai in cazul in care incendiul se manifesta si la
exterior se va lucra si in aceasta directie.
Stingerea incendiilor la depozitele de cherestea.
Incendiile izbucnite la depozitele de cherestea se caracterizeaza prin:
 viteza mare de propagare a incendiului pe suprafata
 radiatie termica intensa, efectul caldurii simtindu-se pe o zona apreciabila
 raspandirea incendiului la distante mari datorita scanteilor si bucatilor de
scanduri aprinse, uneori pana la cateva sute de metrii
 posibilitatea formarii unui tiraj in zona de ardere etc.
Din analiza unor incendii si datele experimentale facute in strainatate rezulta ca
viteza liniara de propagare ai incendiului la depozitele de cherestea, variaza intre 1-4
m/min., valoarea ei depinzand in primul rand de gradul de umiditate a lemnului si viteza
vantului. Referindu-se la viteza de crestere a asuprafetei incendiului la depozitele de
cherestea literatura de specialitate indica limite foarte largi, de la 100-2.750 m2/min, in
functie de o serie de factori determinanti; la lemnul rorund mediile sunt mai reduse, de
40-252 m2/min.
Substantele stingatoare cele mei eficiente sunt apa si spuma, rezultate
satisfacatoare obtinandu-se si cu apa imbunatatita chimic.
La recunoastere trebuie sa se stabileasca:
 gradul de pericol al stivelor vecine si numarul aproximativ de grupe de stive
 situatia spatiilor de siguranta dintre ele
 stabilirea limitei de oprire a propagarii incendiului (in inaltime aprox. 25m)
 determinarea directiei si intensitatii vantului
 alegerea punctelor de grupare pentru subunitati in caz de retragere fortata etc.
Inca de la prima actiune a formatiilor civile si subunitatilor militare de pompieri
vor folosi pentru stingerea incendiilor tevi tip B cu diametre si tunuri de apa. Daca
incendiul nu a luat inca amploare se pot folosi tevi cu spuma mecanica. La folosirea
concomitenta a tevilor cu apa si spuma, cele cu spuma se vor folosi la protejarea stivelor
care nu sunt cuprinse de incendiu.
Tunurile cu apa se vor introduce de la inceput in actiune, jeturile acestora
indreptandu-se mai ales in directia care se propaga incendiul.
Se organizeaza sectoare de interventie pentru stingerea stivelor aprinse si
protejarea celor necuprinse de incendiu. Pentru protejarea obiectivelor necuprinse de
incendiu, pe partea ferita de vant adica neameninta de scantei, aschii sau scanduri aprinse
purtate de vant este recomandabil sa se utilizeze un sector independent, unde se va
actiona de regula muncitori si alte forte chemate in sprijin folosind si mijloacele de
stingere din dotare ca stingatoare, galeti cu apa etc.
In procesul de stingere a incendiului, la inceput trebuie actionat pentru distrugerea
flacarilor de pe suprafete exterioare ale acestora, pentru a reduce influenta radiatiilor
termice, apoiu se va continua folosirea jetului compact de apa cu debite si presiuni mari
in interiorul stivelor, incepand cu capetele frontale.
Pentru desfacerea stivelor se folosesc muncitori si fortele chemate in sprijin,
precum si efectivele care actioneaza in sectorul respectiv, si cele din rezerva.
Stingerea definitiva si udarea stivelor de cherestea se poate face cu tevi speciale
(plate) folosind un debit de 10-12 l/s precum si tevi tip B.
In caz de incendiu la gramezile de rumegus, talaj si lemn maruntit, procesul de
ardere se intrerupe prin folosirea jeturilor de apa pulverizata si compacta, concomitent cu
desfacerea gramezii respective. In a doua etapa de actiune pentru stingere se recomanda
sa se foloseasca spuma cu coeficient mare de infoiere.

Stingerea incendiilor de prelucrare a lemnului.

Incediile in aceste sectii, in noile constructii halele de sute si mii de metrii patrati,
se caracterizeaza prin propagarea rapida in plan orizontal si vertical, degajare mare de
caldura, fum si gaze toxice. Ele se pot transmite cu multa usurinta prin instalatiile de
ventilatie. Produsele de ardere umplu incaperea si patrund in conductele de ventilatie.
Indiferent in care fabrici se prelucreaza sau se finiseaza materialul lemnos, cu toate
ca incendiile se manifesta oarecum diferit, personalul de interventie are de infruntat
pericolul fumului, caldurii si gazelor, unele dintre ele foarte toxice.
In caz de incendiu, personalul de la locul de munca trebuie sa intervina cu
promtitudine folosind mijloacele initiale din dotare si hidrantii interiori. Pentru ca
incepoutul de incendiu sa fie lichidat imediat, se impune ca prima interventie sa se dea
dovada de curaj, pricepere si initiativa, calitatile care se insusesc printr-o temeinica
pregatire.
In timpul recunoasterii in afara problemelor aratate la punctele de mai sus din acest
capitol este necesar sa se organizeze minutios numai spatiile in care se desfasoara
procesul de ardere ci si cele vecine precum si estacadele siu galeriile. De asemenea se va
controla intreaga instalatie de exhaustare, cicloanele si buncarele colectoare.
Sectoarele pentru interventie se organizeaza in interiorul cladirii pe orizontala si
verticala, la subsol, pe acoperis, in exteriorul constructiilor la estacade si galerii, precum
si oriunde necesitatile impun.
De la prima interventie trebuie luate masuri pentru oprirea instalatiilor de
ventilatie, transport pneumatic si mecanic a deseurilor si materialelor combustibile,
stabilin tevi de apa pentru protectia si supravegherea acestora precum si de evacuarea
materialelor, care se protejeaza impotriva caldurii.
Pentru stingere se utilizeaza jeturi de apa refulata prin tevi cu robinet, cu diametre
mici sau pulverizatoare spre a se evita degradarea materialelor, masinilor si utilajelor.
In mod obligatoriu in incaperile cu o cantitate apreciabila de praf depus pe
elementele de constructie si utilaje se vor folosi jeturi de apa pulverizata.
Incendiile se vor ataca pe directiile principale de propagare pe cat posibil circular.
La stingerea incendiilor in camerele de uscare se poate folosi cu succes spuma cu
coeficienta mare de infoiere sau abur daca exista in instalatii sau echipament
corespunzator.